Curs 1

Necesitatea cunoașterii mediului extern

1) organizarea internă a firmei = mediul intern

strategiile de afaceri

procesele

alegerea piețelor

◦ determinată în bună măsură de schimbări ale mediului extern

2) reducerea incertitudinii, nesiguranței, riscurilor

crescute în mediul de afaceri internațional

globalizare

cresterea complexitatii

Modalități de evaluare a mediului extern

ANALIZA PESTLE

La nivel macroeconomic

La nivel de industrie

Factori POLITICI

Factori ECONOMICI Factori SOCIO - CULTURALI

Factori TEHNOLOGICI

Factori LEGALI (juridici)

Factori „ENVIROMENTAL” (de mediu)

Politici: ideologii regimuri politice stabilitate politică riscuri politice

Economici - mediul economic determină formarea cererii şi ofertei

regimuri economice creşterea economică ratele dobânzilor fluctuaţia cursului de schimb

valutar rata inflaţiei nivelul salariilor salariul minim orele de lucru reglementările în
domeniul şomajului piaţa creditării costul vieţii etc.

Socio-culturali - populaţia reprezintă cererea și forta de muncă

speranţa medie de viaţă rata natalității rata mortalității mișcarea migratorie a populației
etc.

Tehnologici: • nivelul tehnologic

Legali: • sisteme juridice • reglementări juridice • orizontale: economie, fiscalitate,etc. • verticale -
la nivel de industrie

Mediu: • reglementări de mediu • gradul fizic de accesibilitate al acestuia • distanţa şi structura

geografică configuraţia terenului • coordonatele climatice • resursele naturale • potenţialul
energetic • etc.

ANALIZA PESTLE – LIMITĂRI

O simplificare analitică

În realitate nu este respectată:

◦ Societatea - legături și interconexiuni dintre aceste medii și firmă

◦ Elementele de mediu dificil de identificat separat acționează holistic,în interacțiunea lor

Ex: o politică socială de susținere financiară a persoanelor cu venituri reduse – are efecte
economice,sociale,este și un act politic și afectează firmele

Afaceri naționale vs afaceri internaționale

Similarități

1. Profitul - principalul obiectiv al oricarei afaceri

2. Succesul - depinde de satisfacerea clientilor

3. Constituirea unei clientele – un alt obiectiv comun

4. Conceptele, procesele și principiile de afaceri sunt – în esența lor - universal aplicabile

Diferențe

MEDII EXTERNE DIFERITE:

Mediu cultural,economic,legislativ – tehnologic – politic – DIFERITE

Este nevoie de adaptarea produselor și a marketing-ului, de cele mai multe ori

Procedurile și organizarea sunt mult mai complexe

Există mai multe riscuri

Motivațiile internaționalizării

Patru mari categorii de motivații pentru procesul de internaționalizare (Dunning, 2000):

1.CĂUTAREA DE RESURSE resurse naturale stimulente financiar

2.CĂUTAREA DE PIEȚE • piețe cu mulți consumatori • piețe cu consumatori cu putere de cumpărare
mare • motivație predilectă pentru firme orizontale – care produc bunuri relativ standardizate
global

3. CĂUTAREA EFICIENȚEI/REDUCEREA COSTURILOR costuri de producție, cu forța de muncă, cu

materialele,cu utilajele stimulente investiționale (ex.subvenții publice) existența unor clustere de
profil prezența altor firme complementare din lanțul de producție și distribuție integrarea
activităților de cercetare-dezvoltare motivație predilectă pentru firme verticale - care
fragmentează geografic producția în mai multe stadii/etape și țări

4. CĂUTAREA UNOR ACTIVE STRATEGICE accesul la tehnologie accesul la posibilitatea de

dezvoltare a unor tehnologii ex: ◦ firme în industriile intensive în cunoștințe (ind.
chimică,IT,telecomunicații,electronice,etc.)

Teoria diversificării portofoliului, Rugman

Rugman (1979,2005)

Motivația principală pentru ISD-uri este scăderea riscurilor prin diversificarea portofoliului de
investiții

Transnaționalitatea – aduce mai multe sanse de a obtine venituri

CTN-urile au venituri mai stabile în timp

Fluctuațiile economiilor-gazdă sunt imperfect corelate cu fluctuațiile economiei de origine

◦ Cicluri economice:expansiune – punct de maxim – contracţie – punct de minim

DAR ESTEADEVĂRAT ȘI CĂ:

Natura riscului este mult mai complexă

Riscul de țară trebuie considerat în tandem cu riscul de industrie

Diversificarea geografică nu este suficientă pentru a reduce riscul de industrie

Globalizarea: reducerea diferențelor între țări, inclusiv în ceea ce privește ciclicitatea economică

Teoria competiției globale

Urmarea concurenților

◦ O motivație per se a globalizării

◦ Are la bază: - efect de antrenare

- motivație strategică – FIRMA:

- nu urmărește neapărat nici eficiență, nici resurse, nici piața

 -urmărește imaginea și reducerea profitului concurenților

Modelul de la UPPSALA

Anii 80

Economiști suedezi

2 teze fundamentale

◦ Internaționalizarea firmelor trebuie înțeleasă ca proces

◦ Procesul crește în intensitate pe măsură ce crește gradul de implicare al firmelor pe piețele

externe, ca urmare a acumulării de experiență pe piețele respective

Modelul de la UPPSALA

EXPORT SPORADIC

EXPORT PRINTR-UN INTERMEDIAR EXTERN

EXPORT PRINTR-O FILIALĂ PROPRIE PE PIAȚA RESPECTIVĂ

MIX DE EXPORT ȘI INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE (filiala desfășoară anumite activități de producție)

DEZVOLTAREA FILIALEI LA NIVELUL LA CARE SE REALIZEAZĂ LOCAL PRODUSUL FINIT

(piramida)

Modalități de intrare pe piață (tipuri de investiții) prin INVESTIȚII STRĂINE

Investiții străine de portofoliu

◦ achiziționarea unor plasamentelor pur financiare (acțiuni si obligațiuni emise pe piețele financiare)
de către persoane private, bănci, societăți de asigurări, societăți de investiții sau mari firme
industriale

◦ nu vizează participarea la administrarea firmelor emitente

◦ vizează: obținerea de câștig din dividende/prin activități speculative,pe termen scurt

Investiții străine directe (ISD-uri)

◦ achiziționarea sau crearea de unități economice,modernizarea și extinderea celor existente

◦ vizează:obținerea de venituri viitoare de către investitorii străini

ISD-uri

Implică o relație pe termen lung

Reflectă interesul și controlul de durată al unei entități rezidente într-o economie asupra unei
unități economice rezidentă într-o altă economie

Modalități de intrare pe piață (tipuri de investiții) prin INVESTIȚII STRĂINE

 Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini (investiţii
pornite de la zero)

Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini de la
rezidenţi

Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi

investiţie străină directă

Restructurare de firme: finanțarea de către investitorii străini, prin aport de capital, a

întreprinderilor investiţie străină directă cu pierderi, în vederea rentabilizării lor

=>• Brownfield • achiziții care presupun, pe lângă costul propriuzis al achiziției, folosirea unor
resurse suplimentare de la firma mamă pentru a revigora activitatea firmei achiziționate

Modelul de la UPPSALA

CUNOAȘTEREA PIEȚEI EXTERNE

◦ Acumularea în timp de cunoștințe despre o piață străină va conduce la creșterea gradului de

implicare a firmei pe piața respectivă

Cum/de ce?

◦ Firma urmărește să își crească profitul pe termen lung = dezvoltarea activității ◦ Managementul
firmei – aversiune la risc = derularea activității curente, în țara în care s-a realizat internaționalizarea
◦ Se folosesc aceleasi practici, în mod constant eficientizare

Modelul de la UPPSALA

CUNOAȘTEREA PIEȚEI EXTERNE

◦ Forța conducătoare a procesului de internaționalizare ◦ Principalul mod de a reduce riscul

Consecință 1: ◦ o firmă se va implica mai puternic pe o anumită piață națională pe măsură ce va

obține experiență din derularea unor activități curente pe piața respective

Consecință 2: ◦ firmele vor căuta piețe mai asemănătoare cu piața de origine (distanță psihică sau
culturală mică)

Modelul de la UPPSALA - testare empirică

În anii 90- modelul este invalidat

Modelul nu este greșit,ci doar incomplete

Alți factori care explică creșterea gradului de implicare pe o piață străină,pe lângă acumularea de
cunoștințe:

◦ Creșterea exporturilor - acumularea de resurse financiare și manageriale

◦ Intensificarea competiției globale

Un intermediar are un mix de marketing limitat

 Este nevoie de creșterea gradului de control și de implicare, prin înființarea unei filiale propria

Modelul de la UPPSALA - testare empirică – concluzie

Modelul de la Uppsala

◦ CTN-uri în căutare de piețe, și mai puțin pentru CTN-uri care au alte motivații, precum căutarea de
resurse sau de active strategice

Firmele care caută resurse

◦ au opțiunile limitate și pentru acestea nu mai contează acumularea de cunoștințe

Multe firme scurtează lanțul activităților de internaționalizare

Relocarea/offshoring și externalizarea

• Relocare / offshoring

• schimbarea locației unor procese ale unei afaceri

• nu este vorba despre investiții noi, ci despre investiții mutate dintr-o țară în alta

• se poate combina cu outsourcing-ul (externalizare)

• Externalizare

• anumite activități/produse/servicii/procese interne ale firmei sunt realizate de o terță parte (o altă
firmă)

Relocarea/offshoring și externalizare

Avantaje

eficiență crescută

specializare

Dezavantaje

creșterea costurilor în țările emergente

posibile probleme cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

necesitatea de a reformula în permanență strategiile de firmă

necesitatea adaptării culturale a:

◦ produselor ◦ proceselor interne

◦ practicilor manageriale

pierderea competențelor cheie

creșterea volatilității activității și relațiilor de afaceri

Reshoring

mutarea investițiilor delocalizate în străinătate înapoi în țara gazdă

există o serie de inițiative ale firmelor mari

nu constituie o tendință bine formată

Curs 2

Globalizare

• Extinderea rețelelor capitaliste de producție

• Eliminarea frontierelor, creșterea comerțului global și a investițiilor

• Dereglementare

• Interdependențe crescute în cadrul sistemului economic global

• Produse globale,clienți globali,competiție globală,standarde globale

Globalizarea - definire

• principala megatendinţă a vremurilor noastre

• un megaproces care are potențialul să ne conducă către o singură piaţă, globală, cu segmente
regionale, naţionale şi locale inter-conectate

Globalizarea - definire

• un nou sistem internațional, care a luat locul Războiului Rece – Pamântul este plat:

“globalizarea nu este o simplă tendinţă sau o fantezie, ci este, mai degrabă, un sistem
internaţional. Este sistemul care acum a luat loc sistemului Războiului Rece şi, la fel ca acesta,
globalizarea are propriile ei legi şi propria ei logică, de natură să influenţeze astăzi, direct sau
indirect, politica, mediul înconjurător, geopolitica şi economia fiecărei ţări de pe glob”
(Friedman,2008)

Dunning, 2003 ◦

Globalizare – DA = conectivitate între piață și indivizi nu este nici bună, nici rea

◦ Piață globală - DA = fluxul global de bunuri, servicii sau active care se tranzacționează pe piață

◦ Capitalism global – NU = un sistem de guvernanță globală pentru piața globală

 Rugman (2001)

NU există un sistem global, nici măcar o piață globală cu comerț liber

Există regionalizare - blocuri regionale cu comerț liberalizat în interiorul acestora, dar și cu

anumite bariere (de ex. UE, Acordul Nord American de Liber-Schimb – NAFTA, Asociația Națiunilor
din Asia de Sud-Est –ASEAN) ◦ Europenizarea – un răspuns la provocările globalizării, o reacție
defensive

Pankaj Ghemawat (2007)

◦ Pământul nu este plat!

Globalizarea – factori determinanți

1. Adoptarea de politici economice naţionale care facilitează procesele de integrare: - reducerea

progresivă a barierelor în calea comerţului cu mărfuri - 1952, tariful mediu - 14% (Falling
international trade costs, WTO, https://www.wto.org/english/res_e/...e/.. ./wtr08-2d_e.pdf) - 2005,
tariful mediu - 3,9% - 2012, tarifele medii: - sub 1% în țările dezvoltate - 4-10% în țările în curs de
dezvoltare (Word trade Report 2013, WTO) - dereglementarea pieţelor financiare

2. Conturarea unui consens al instituţiilor de guvernanţă economică internaţională privind

liberalizarea economică

3. Adâncirea diviziunii internaţionale a muncii – societăţile transnaţionale și procesele de offshorring

4.Extinderea modelelor flexibile (post-fordiste) de organizare corporativă şi industrială – practici de

muncă flexible

5. Creșterea nivelului de educație și cunoştinţe ale capitalului uman

6. Evenimente politice

anii ’80-90:

3 miliarde de noi consumatori și producători au devenit parte a pieței globale

◦ dizolvarea blocului comunist – căderea zidului Berlinului

◦ aplanarea unor conflicte între lumea capitalistă și cea comunistă

◦ deschiderea Chinei (începuturi,1976, Deng Xiaoping, agricultură – gospodării individuale,2001

OMC)

S-a dublat mărimea potențială a pieței globale S-au creat premisele pentru creșterea economică
Caracteristici ale globalizării

1. internaționalizarea;

2. gradul crescut de interconectare la nivel global;

3. reducerea „distanţei economice”;

4. ascensiunea doctrinelor neoliberale, bazate pe susținerea „eliberării pieţelor” + procese de

privatizare și dereglementare;

5. o anumită universalizare a valorilor și ideologiilor şi tipurilor de structuri societale, precum

capitalismul, consumerismul,(re)industrializarea și urbanizarea;

6. schimbarea rapidă și discontinuă;

7. numărul mare și diversitatea actorilor implicați;

8. la nivel de firmă: complexitatea managerială și organizațională ridicată

Caracteristici- internaționalizarea

◦ creşterea interdependenţelor între economii naţionale

◦ creșterea volumului importurilor și exporturilor

Urbanizarea

la nivel global lumea s-a urbanizat rapid începând cu anii ’50

1950:sub o treime din populația globului - urbană

2014:jumătate din populația globului - urbană

2050:două treimi din populația lumii – urbană

Un grad de urbanizare ridicat:

◦ orașele = hub-uri de comerţ, transport, comunicare, cultură, spațiu de concentrare a instituţiilor

guvernamentale

◦ mediu socio economic propice dezvoltării și creșterii firmelor ◦ provocări pentru companii și
guverne: satisfacerea nevoilor complexe și diverse dezvoltarea sustenabilă controlarea creşterii
a suburbiilor urbane combaterea sărăciei extreme şi a inegalității
Răspândirea capitalismului

Indicele Libertății Economice - Heritage Foundation (în lb.engleză Index of Economic Freedom)

evaluează modul în care, în diferite state, este respectată libertatea economică

libertate economică

◦ dreptul oamenilor de a-şi deţine şi controla munca şi proprietatea

◦ într-o societate liberă economic:

◦ oamenii - liberi să muncească, să consume şi să investească,în funcție de propriile dorințe

◦ guvernele - permit forţei de muncă, bunurilor şi capitalurilor să circule liber, abținându-se de la a

constrânge libertatea mai mult decât este necesar pentru a proteja şi menţine însăşi această
libertate

Consumerism

Consumatorul modern: ◦ dorește să se înconjoare și să se bucure de o mare varietate și cantitate

de bunuri

Consumator post modern: ◦ mai interesat de experiențele pe care le poate asocia folosirii unui
anumit bun sau serviciu ◦ Ex: Apple, jocurile pe calculator, sporturile extreme

1)Theodore Levitt (1983)

Tehnologia – este forța determinantă a globalizării piețelor ce duce la o omogenizare irevocabilă a

cererii ,alături de: ◦ Telecomunicații ◦ Media ◦ Transport ◦ Călătorii

Consecințe: ◦ Produse identice sunt vândute pe piață ◦ Industriile sunt dominate de mari corporații
care beneficiază de economii de scala ◦ Majoritatea oamenilor au început să își dorească lucrurile
despre care au auzit,pe care le-au văzut sau le-au încercat cu ajutorul noilor tehnologii ◦ A apărut o
anumită omogenizare a cererii la nivel internațional ◦ Treptat,au apărut piețele globale pentru
consumatorii cu preferințe standardizate ◦ Exemple:produse Nike,Zara,etc.,parfumuri ale unor case
de modă cunoscute,mașini ◦ Cel mai bine pot răspunde acestor preferințe marile corporații, grație
economiilor de scala ◦ Presiune pe prețuri la nivel global, cu urmări nefaste pentru competitorii de
mai mici dimensiuni,care nu le pot face față

Modelul George Yip (1992) – cont.

pentru a culege fructele globalizării,firmele trebuie să analizeze:

dacă o industrie facilitează folosirea unei strategii globale ce aspecte ale unei industriei/pieței
sunt globale și care sunt locale

Exemplu:piața produselor alimentare din România

◦ Anumite aspecte sunt globale: anumite sortimente de ciocolată sau fructele exotice,brânzeturi
franțuzești
◦ Mare parte a produselor alimentare sunt locale: lapte praf, brânza romaneasca, mare parte a
mezelurilor (nu le găsim în altă țară)

Modelul George Yip (1992) – cont.

Factorii mediului concurențial strategiile globale ale competitorilor interdependențele

economiilor naționale

Factorii legați de cost posibilitatea de a obține economii de scală dezvoltarea logisticii

posibilitatea exploatării unor diferențe de cost între țări

Factorii legați de piață preferințe similare între consumatori apariția unor consumatori globali
pentru industria respectivă existența unor practici de marketing transferabile între țări (ceea ce
presupune inclusiv obținerea unor economii de scală din marketing)

Factorii legați de guvern politici comerciale favorabile sau nefavorabile globalizării exemple:
scăderea barierelor tarifare, subvenționarea companiilor domestice, sprijinirea unei componente
locale în produsele realizate,etc.

Procesele de delocalizare și externalizare efecte:

1) Fragmentarea producției

2) Companii platformă - Platco (Charles Gave) ◦ =produc oriunde în lume și vând, în mod similar, în
orice colț al globului ◦ Ex.: Ikea, Nokia, Apple

3) Flexibilizarea procese de descentralizare a deciziilor trecerea la sisteme de organizare flexibilă

subordonarea proiectelor firmei activității umane reevaluarea principiului specializării
renunțarea la structurile ierarhice înalte (Nicolae et al,2013)

4) organizații nonbirocratice principii ale organizării flexibile

Organizare tradițională Organizare flexibilă Diviziunea crescută a muncii Integrare organizațională

Motivație scăzută Motivație ridicată

Formarea profesională nu este o prioritate Formarea profesională este o prioritate

Deciziile și planificarea sunt centralizate Deciziile și planificarea sunt descentralizate

Tehnologia este considerată dată Tehnologia este adaptată pentru a corespunde nevoilor
organizației
Mediul economic

= componentă a mediului extern = format dintr-o multitudine de variabile economice,precum:

produsul intern brut (PIB)

rata de creștere a PIB

inflația

șomajul

balanța comercială

parte a scopurilor economice urmărite de guverne și politicilor acestora

influențează: ◦ firmele,inclusiv firma cu activitate internațională ◦ țările – competitivitatea

Scopuri macroeconomice și politici

Scopuri macroeconomice urmărite de guverne

Bunăstare

Nivel înalt de creștere economică

Balanță de plăți puternică

Nivel redus al inflației

Nivel redus al șomajului

Politicile economice care pot stimula economia națională (pe termen scurt): Politica fiscală
Politica monetară Politica comercială

Produsul Intern Brut (PIB)

Produsul Intern Brut (PIB) total = valoarea de piață a bunurilor și serviciilor finale în interiorul unei
țări într-o anumită perioadă de timp, de regulă un an, de rezidenți (firme înregistrate în România)

Exemplu: Casa de Modă Venus produce zilnic 5 rochii, pe care le vinde cu 10.000 ron. Din aceștia,
2.000 = salarii și 4.000 = costuri cu materialele. În PIB includem 4.000 ron (10.000-6.000 RON), ca
fiind valoare nou creată/valoare adăugată

PIB per capita = PIB / populație

Produsul Național Brut (PNB)

= valoarea bunurilor și serviciilor finale produse de firmele naționale în decursul unui an = PIB +
valoare adăugată brută a unităților economice naționale de peste granițe – valoarea adăugată brută
a unităților economice străine de pe teritoriul țării

Exemplu: profitul realizat de o societate din România care activează în Franţa este inclus în......?
Produsul Intern Brut (PIB)

PIB nominal

Prețuri curente

măsoară ceea ce s-a produs la nivelul economiei într-o perioadă dată, la prețurile acelei perioade
(Q1 * p1)

PIB real

Prețuri comparabile,constante

măsoară ceea ce s-a produs la nivelul economiei într-o perioadă dată, la prețurile unei perioade
trecute, de referință (Q1 * p0, p0 – perioada de referință)

Creștere economică

= creșterea cantitativă a activităților economice și rezultatelor acestora pe ansamblul economiei

naționale = rata de creștere a PIB

Creștere economică - efecte:

• Pozitive/negative

• Inegal răspândite la nivelul societăților

• Creșterea economică - condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru creșterea veniturilor și mai
ales pentru îmbunătățirea nivelului de trai

• Poate adânci inegalitățile de venituri, uneori sărăcind anumite segmente de populație

• Creștere sustenabilă?

Creșterea economică - implicații firmă

PIB – indicator sintetic al economiei

Pentru comparații relevante între țări:PIB per capita

Pentru analize în timp: PIB la prețuri constante

Un nivel ridicat al PIB per capita - putere de cumpărare mare a consumatorilor ◦ prețuri ridicate ◦
posibil: un nivel mai ridicat de sofisticare și dezvoltare a pieței ◦ nevoia de produse competitive

NU arată dezvoltarea (economică,socială, umană), și alte aspecte calitative (ex. Arabia Saudită)

Efecte inegale asupra diferitelor segmente de piață

Inflația

procesul de creștere semnificativă și persistentă a nivelului prețurilor

influența prețurilor care cresc - mai mare decat a celor care scad
 per total,nivelul mediu al prețurilor crește

implică scăderea puterii de cumpărare a unei unități monetare

Niveluri (în mod tradițional) ◦ sub 1% anual - nu este considerată inflație ◦ 1 - 3 % anual - rezonabil
pentru o economie în expansiune (“inflație târâtoare”) ◦ 4- 6% anual – moderată ◦ 7-10% anual -
rapidă ◦ peste 10% - galopantă ◦ peste 50% pe lună - hiperinflație

pe termen lung - prezentă în orice economie

fenomenul - nu poate fi controlat în totalitate,ci doar influențat

Inflația – cauze

a) Inflația prin salarii și prin costuri – inflatie cost push Creșterea salariilor Creșterea prețurilor
materiilor prime,a materialelor,energiei Inflația importată - într-o economie puternic dependentă
de mediul extern (majoritatea țărilor lumii)

b) Inflația prin cerere - inflația demand-pull Cresterea cererii de bunuri și servicii - mai rapidă decât
creșterea ofertei

c) Inflația cauzată de politica monetară Prin creșterea masei monetare (a ofertei de monedă)

Inflația - măsurare

a) indicele prețurilor bunurilor de consum (IPC)

b) indicele prețurilor de producție (IPP)

c) indicele general al prețurilor (IGP)

d) deflatorul PIB (raport dintre PIB nominal dintr-un an dat și PIB real din acel an)

Inflația - implicații firmă

Efectele

depind de nivel, anticipare/neanticipare/termen de timp, alte variabile economice (de ex.

creșterea economică

1) Presupune un anumit nivel de instabilitate macroeconomică ◦ obstacol în calea implementării

politicilor de creștere economică ◦ obstacol în calea implementării anticipărilor firmelor
anticipările nu mai pot fi efectuate corect dificultăți în realizarea planificării bugetare,dar și
strategice,pe termen lung descurajează investițiile productive accentuează oscilația cursului
valutar risipă de resurse neîncredere în politicile implementate de puterea publică

2) Efecte diferite pentru segmentele de consumatori ◦ pierderi pentru unii jucători și câștiguri
pentru alții - ex. efecte de redistribuire prin intermediul inflației - se modifică valoarea reală a
activelor înregistrate în termeni nominali ◦ de obicei – sărăcirea clasei de mijloc ◦ aduce
corupție,degradare morală în instituții

3) Induce tendința de a se consuma mai mult în prezent,respectiv de a se economisi mai puțin ◦

posibile avantaje pentru firme
Șomajul Rata șomajului

acea fracțiune a forței de muncă

fără loc de muncă

în căutarea unei slujbe

Efecte – implicații pentru firme

lipsa veniturilor ◦ cerere cu o putere de cumpărare redusă ◦ cerere elastică la preț ◦ preferință
pentru produse cu prețuri reduse ◦ putere de negociere mai mare (salariii mai mici)

semnal important de disfuncționalitate a pieței muncii ◦ o proastă funcționare a economiei, în

ansamblul său

Politica fiscală – taxarea

=principalul instrument al statului prin care acesta extrage resurse din societate

◦ în plus:

modifică comportamentul indivizilor (prin modificarea motivațiilor lor)

urmărește obiective de politică economică

Ex. accizele pe produsele considerate de lux

acciză = impozit indirect care se percepe în unele țări asupra unor bunuri de consum

Tipuri de taxe:

directă ◦plătită de către cetățeni (indivizi și companii statului) ◦ taxa îi vizează „direct” ◦ taxele pe
profit sau pe venit, pe proprietăți, pe moșteniri etc.

indirectă plătită de către intermediari (firme,instituții) taxa „vizează” anumite mărfuri sau
servicii taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale,etc

Efecte asupra firmelor

La nivel național • Influențează • nivelul costurilor • nivelul profitului • venitul disponibil al

consumatorilor • motivația cumpărării La nivel internațional

Efectele diferențelor în fiscalitate = arbitrajul fiscal al indivizilor

= decizia de a localiza o investiţie străină directă într-o anumită ţară, luând în considerare şi nivelul
fiscalităţii

= ceteris paribus, un investitor va prefera să investească într-o ţară cu fiscalitate mai redusă

• Exemple de paradisuri fiscale: Andora, Insulele Virgine Britanice, Panama, Liechtenstein, Insulele
Cayman,Insulele Seychelles, Cipru, Malta • motivează practicarea prețurilor de transfer • prețuri ale
componentelor transferate între filiale la nivel internațional ◦ Practică ILEGALĂ
 Se micșoarează taxele platite

Transfer de bani din sfera publica în sfera privată a companiilor

Transfer de bani de la o țară la alta – concurența fiscală

Competiție neloială – dacă practica se face pentru a intra pe o piață cu success

Politica monetară obiectivul principal:

asigurarea stabilităţii preţurilor

o precondiţie a bunei funcţionări a unei economii de piaţă

determină: ◦ rata inflaţiei din economie pe termen lung

Politica monetară

Instrumentul de politică monetară: ◦ rata dobânzii

Efecte asupra producției reale – mecanisme de transmisie:

◦ Creșterea masei monetare (politică expansionistă) ◦ Crește cantitatea de bani în economie ◦ La

bănci ajung mai mulți bani ◦ Băncile scad rata dobânzilor ◦ Cresc investițiile ◦ Crește cererea agregată
◦ Crește producția reală ◦ Crește nivelul prețurilor

Politica comercială

Exporturi,importuri,balanţă comercială

reglementările (cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar,bancar,valutar) cu

privire la schimburile comerciale

Obiectiv termen mediu: ◦ promovarea/restrângerea schimburilor comerciale externe ◦ protejarea

economiei naţionale de concurenţa străină

Obiectiv pe termen lung: ◦ stimularea dezvoltării economiei naţionale în condiţiile unui anumit
nivel de expunere la concurenţa externă

Tipurile de politici comerciale

Politica de liber schimb

Protecţionism – în diverse formule și de diverse intensități

Politica autarhică
Tipuri de bariere comerciale

Bariere tarifare – taxe vamale

Bariere netarifare ◦ Exemple ◦

1) Interdicţiile (prohibirile) la import ◦ interzic total sau parţial, pe o perioadă determinată de timp
sau nelimitat,importul anumitor produse sau grupe de produse ◦

2) Contingentele de import ◦ plafoane maxime, cantitative sau valorice admise la importul anumitor
produse (sau grupe de produse) pe o perioadă determinată de timp (de regulă un an)

Bariere netarifare

3) Sistemele de evaluare a standardelor şi conformităţii

reguli tehnice,standarde,şi norme

norme sanitare şi fitosanitare

norme de Securitate

norme privind ambalarea, marcarea şi etichetarea

norme privind reclama şi publicitatea

Politica comercială – efecte asupra firmei Efecte

Numeroase

Complexe

Indirecte – ex.,legat de concurență

Directe - de ex.,prețuri minime/maxime ◦ afectează competitivitatea produsului, în mod special

prin preț,dar și standarde tehnice ◦ afectează inclusiv posibilitatea de a pune pe piață un produs ◦
poate afecta structura costurilor

Sistemele economice

Definiție Modul în care societatea folosește resurse pentru a satisface nevoile oamenilor

Tipuri de sisteme economice Economii de piață Economii planificate Economii mixte

Regimul proprietății

Atitudinea față de drepturile de proprietate • Criteriul fundamental de diferențiere a societăților

umane și a țărilor pe plan internațional din punct de vedere socio-economic Proprietatea privată
permite capitalizarea = valoarea fluxurilor viitoare de numerar se răsfrânge asupra valorii de
prezente = stabilirea unei valori de piață a bunurilor de capital (vezi existența burselor de acțiuni)
proprietatea privată include libertatea schimbului Proprietatea colectivă fiecare încearcă să
maximizeze câștigurile individuale, neavând motivații suficient de puternice pentru a conserva
valoarea de capital a bunului deținut în comun
3

Intervenția statului în economie

Reglementare/infrastructură legală: necesară pentru a reduce gradul de incertitudine în mediul de

afaceri și a facilita derularea activității economice reglementarea afacerilor într-o manieră
excesivă: ◦ poate îngreuna buna desfășurare a proceselor de afaceri ◦ limitează modul în care
companiile își formulează strategiile ◦ firmele trebuie să se adapteze unor cerințe birocratice
Formularea unor politici guvernamentale Exemple: politica privind investițiile străine, tarifele
comerciale, gradul de control al prețurilor, politicile cu privire la globalizare, politicile sau măsurile
de stimulare a companiilor, procesele de liberalizare și privatizare

Sisteme Economice Naționale

Tipuri Caracteristici

1) Economia de piață/ economie capitalistă/ capitalism

• societatea în care drepturile de proprietate sunt private •proprietatea privată • raționalitate

economică și maximizarea profitului •formarea liberă a prețului (expresie a raportului între nevoia
socială și resurse) • intervenția statului minimă/absentă •economie descentralizată •piață
concurențială •statul – cadrul legal • selecția celor mai buni - prin concurență • suveranitatea
consumatorului • valori democratice •alte valori: inițitiva, asumarea riscurilor,
responsabilitatea,spiritul de competiție

•diferite practici la nivel național •diferite modele

Economia de piață/ economie capitalistă – capitalism

Criterii de delimitare a diferitelor modele ale economiei de piață:

Gradul de intervenție a statului în activitatea economică/ măsura în care statul acționează alături
de mecanismele pieței sau se implică în aceste mecanisme

Sisteme Economice Naționale 2 tipuri de capitalism Caracteristici Exemple

Modelul neoamerican

• sectorul public – bunuri publiceneglijabil • piața – rol determinant • politica economică:

stimularea ofertei • fiscalitate redusă • piața financiară – importantă • mobilitate socială ridicată •
reușita individuală • sistem de învățământ elitist • grad redus de securitate economică față de
riscuri

• SUA- modelul economiei libere, dar cu intervenție ridicată a statului • UK – elemente ale
modelului economiei sociale de piață; convingerea în autoreglementare • Australia • Noua Zeelandă
• Noile țări industrializate din Asia

Modelul renan (economia socială de piață)

• mecanism economic principal: piață – salarii,prețuri • piețele temperate de valori sociale •

guvernul - rol în bunăstarea socială - apărătorul protecției sociale • politica economică: încurajează
economisirea și redistribuirea • sistemul bancar – puternic articulat cu firmele, pentru a asigura
finanțarea acestora pe termen lung • sistem de învățământ mai egalitar • valori: egalitate și echitate
socială, dar și eficiență economică • clasă de mijloc numeroasă • protecție socială oferită de stat

• Germania: protecție socială; proprietatea statului în sectoare cheie (cale ferată,bănci) • țări
scandinave – accent pe bunăstarea socială; proprietatea statului răspândită • Japonia •Austria

Economia de piață (capitalism) și firma (internațională)

Firmele (internaționale) interesate de operarea pe piețe unde se poate dezvolta un comportament

care maximizează profitul motivate de un grad de libertate economică mare reversul
medaliei:concurența intensă lipsa de reglementare - poate fi un dezavantaj pentru firme,dacă
implică și lipsa de finanțare sau ajutoare de stat pentru anumite sectoare

Economia socială de piață și firma

Firma (internațională) trebuie să se adapteze politicilor bunăstării exemple de adaptare: ◦

adoptarea unui comportament etic față de diferiții purtători de interese ◦ colaborarea mai strânsă
cu organismele statului, pentru operarea în sectoarele de activitate cheie,de interes pentru guvern

Sisteme Economice Naționale

Tipuri Caracteristici Exemple/diferențe naționale

2) Economia planificată

• reacție la disfuncționalitățile economiei de piață • proprietate de stat • controlul statului •

prețurile sunt fixate • selectarea nevoilor – statul, sub o anumită orientare ideologică • ideologia
colectivistă • decizii econonomice – centralizat • sinteza deciziilor economice:planul unic • bazată în
majoritatea țărilor pe socialism

• Coreea de Nord – intens autoritară • Cuba – un anumit grad de liberalizare

Economia planificată și firma (internațională)

◦ compania – condiționată de rațiuni politice și sociale, mai putin de legile profitabilitabilității și

cerințele conumatorului ◦ încurajarea corupției și a“economiei negre” ◦ posibile dificultăți de
pătrundere și operare pe piață, în funcție de cât de permisive sunt reglementările vis-à-vis de
activitatea economică privată ◦ https://www.youtube.com/watch?v=uKW5CG cfNT0

Sisteme Economice Naționale Tipuri Caracteristici Exemple/Diferențe naționale

3) Economia mixtă (a treia cale; există?)

• piața – element de reglare a economiei, alături de alte mecanisme - controlul statului • elemente
capitaliste: •obiectivul de eficiență și libertate: piața alocă resurse și asigură contextul pentru
confruntarea și armonizarea diferitelor interese •obiective sociale – corectarea unor deficiențe ale
piețelor - intervenția statului în economie •concept eclectic,confuz

• China: intervenție puternică a statului, sistem politic autoritar • India: reforme de piață sub
controlul statului; sistem politic democratic
Economia mixtă și firma (internațională) Firma (internațională) are o misiune complexă răspunde
atât obiectivului de maximizare a profitului, cât și celui de construire a unui comportament politic
care să îi asigure operarea în bune condiții firma internațională trebuie să se adapteze la legi de
piață particulare, modelate de acțiunea guvernamentală guvernul și companiile sunt
interdependente