Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL: SIBIU

DISCIPLINA:
SISTEME DE DREPT COMPARATE

Rolul șefului statului in Romania, Franta si


Spania

COORDONATOR:
Prof. univ. dr. Manuel Gutan

Student: Pomană Nicolae


ANUL : II
Rolul sefului statului in Romania, Franta si Spania

In zilele noastre este recunoscut faptul ca, inca din timpurile cele mai vechi, dreptul
comparat a constituit un obiect de preocupare si de studiu. Elaborand diverse legi si reglementari,
popoarele au tinut seama de multe ori de modul in care erau reglementate anumite probleme in
tarile vecine. Insasi Legea celor 12 table, potrivit jurisconsultilor romani, a fost inspirata in buna
masura de prevederile legislatiei ateniene ale lui Solon.

Seful statului reprezinta una dintre institutiile fundamentale in orice sistem drept.
Atributiile sale difera, insa, de la un stat la altul in functie de regimul constitutional al fiecaruia.

Principalele regimuri constitutionale sunt:

a)cel prezidential(care, in ceea ce priveste seful statului, se caracterizeaza prin faptul ca


alegerea acestuia este realizata de catre natiune, fapt care asigura presedintelui un grad de
reprezentativitate identic cu cel al Parlamentului, si prin inexistenta mijloacelor de
presiune reciproca a puterilor);
b) cel parlamentar(in care Presedintele este ales de Parlament,in formele de guvernamant
republicane; functioneaza dualismul Executivului, ai carui poli sunt seful statului si
Guvernul; seful statului este iresponsabil din punct de vedere politic. Acest fapt se
sprijina pe regula contrasemnarii actelor sefului statului de catre ministri, fapt care are ca
efect transferul raspunderii de la Presedinte la ministri. Astfel, Parlamentul va putea
sanctiona ministrul, dar nu si pe autorul real al actului. Inexistenta responabilitatii politice
a sefului statului face ca acesta sa fie elementul fix al Executivului. Se mai
caracterizeaza prin existenta reponsabilitatii ministeriale care face din Guvern “elementul
mobil al Executivului”),
c)de la cele doua regimuri enumerate mai sus, cu unele modificari, a aparut regimul
semiprezidential(acesta avand ca trasaturi esentiale in ceea ce priveste seful statului
faptul ca acesta este ales prin vot universal si prim-ministrul si Guvernul sunt
responsabili in fata Parlamentului).

In timp ce Romania si Franta se bucura de un regim semiprezidential( fiecare cu unele


caracteristici proprii), in Spania este o monarhie(cu monarhie ereditara). Ca toate monarhiile
contemporane si monarhia spaniola are un caracter parlamentar, ceea ce inseamna ca
prerogativele de putere sunt repartizate Parlamentului si Guvernului, aceste doua organisme fiind
principalii actori politci.
Cu privire la pozitia sefului statului conform articolului 80 al Constitutiei Romaniei
“Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al
unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea
Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. În acest scop, Presedintele exercita
functia de mediere între puterile statului, precum si între stat si societate.” Asemanator cu aceste
prevederi Constitutia Frantei prevede, in articolul 5 ca “Presedintele republicii vegheaza la
respectarea Constitutiei”. Textul constitutional precizeaza ca presedintele asigura, prin arbitrajul
sau, functionarea conform legilor a autoritatii de stat precum si continuitatea in stat, potrivit
prevederilor constitutionale, a integritatii teritoriale, a respectarii acordurilor comunitatii si a
tratatelor. In ceea ce priveste Spania, articolul 56, al 1 al Constitutiei spune ca “ Regele este seful
statului, simbolul unitatii si al permanentei sale. El este arbitrul si moderatorul functionarii
regulate a institutiilor, el isi asuma cea mai inalta reprezentare a statului spaniol in relatiile
internationale, in mod deosebit cu natiunile comunitatilor sale istorice, si el exercita functiile pe
care i le atribuie in mod expres Constitutia si legile”.
Referitor la modalitatiile de alegere a sefului statului “Presedintele Romaniei este ales
prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a
intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.
In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea
tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul
tur. Este ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Nici o persoana nu poate
îndeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate care pot fi
sucesive. Durata mandatului Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data
depunerii juramantului. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea
juramantului de Presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin
lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
Prevederile constitutionale franceze coincid cu cele din Constitutia Romaniei. Astfel in
art 7 din Constitutia franceza precizeaza ca Presedintele este ales cu majoritatea absoluta din
sufragiile exprimate. Daca o asemenea majoritatea nu este obtinuta la primul tur de scrutin, se
procedeaza la un al doilea in a doua duminica. La acest al doilea tur de scrutin se pot prezenta
numai cei doi candidati care, in eventualitatea retragerii candidatiilor cei mai favorizati, au
obtinut cel mai mare numar de voturi dupa primul tur de scrutin.
Cu totul deosebit este cazul Spaniei (regasit in art. 57 din Constitutie) unde Coroana
regala se transmite pe cale ereditara descendentilor Regelui Don Juan Carlos I de Bourbon, cu
respectarea dreptului de primogenitura. Acestei reguli i se adauga si alte dispozitii vizand
sistemul de preferinte( linia directa, fata de cea indirecta; sexul masculin, fata de cel feminin;
gradul de rudenie mai apropiat, fata de cel mai indepartat; varsta).
Regele, in momentul in care va fi proclamat in fata Cortesurilor Generale(Parlamentul),
va jura sa-si indeplineasca cu fidelitatea functiile, sa respecte si sa vegheze la respectarea
drepturilor cetatenilor si ale comunitatilor autonome potrivit articolului 61, al. 1 din Constitutie.
Avand in vedere, competentele sefului statului in statele analizate, le gasim tot in
constitutiile acestora. In cazul Romaniei,- Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de
prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. In caz de
remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la
propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului.
Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru. Daca primul-ministru isi pierde
calitatea de membru al Guvernului, cu exceptia revocarii, sau este in imposibilitate de a-si
exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-
ministru interimar pentru a indeplini atributiile primului-ministru pana la formarea noului
Guvern(Articolul 107din Constitutie). - Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu
privire la probleme urgente si de importanta deosebita(art 86 din Constitutie). - Presedintele
Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national
privind politca externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru,
in alte situatii. Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.- De
asemenea Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele
probleme politice ale natiunii. -Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei.
Promulgarea se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire. Inainte de promulgare,
Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii. Daca Presedintele a
cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea se face
in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei
Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea(conform articolului 77 din
Constitutie).- Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor
parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul
de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai
dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. In cursul unui an, Parlamentul poate fi
dizolvat o singura data. Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimile sase luni ale mandatului
Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de
urgenta(art.89).- Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului
sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.- In calitate de
comandant al fortelor armate si presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Presedintele
Romaniei poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totalaa
fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior
aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare. In caz de agresiune armataimpotriva
tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la
cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj.-In numele Romaniei, dupa negocierile de Guvern,
Presedintele incheie tratate internationale si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un
termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica
potrivit procedurii stabilite prin lege. Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteazasi
recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aprobainfiintarea, desfiintarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt
acreditati pe langa Presedintele Romaniei. Fiind reprezentant al statului in relatiile internationale
si in aceasta calitate, Presedintele incheie tratate in numele Romaniei sau poate da imputernicire,
in aces scop, primului-ministru, ministrului afacerilor externe, altor membri ai guvernului sau
unor reprezentanti diplomatici ai Romaniei.-Pe langa toate acestea Constitutia mai aminteste si
urmatoarele atributii pe care Presedintele le mai indeplineste: confera decoratii si titluri de
onoare; acorda gradele de maresal, de general si de amiral; numeste in functii publice, in
conditiile prevazute de lege; acorda gratierea individuala.
Printre competentele Presedintelui francez unele corespund cu cele ale Presedintelui
Romaniei, asa cum sunt si unele atributii specifice regimului francez, avand in vedere ca in
Romania sistemul semiprezidential este unul atenuat sau parlamentarizat.Prerogativele
prezidentiale au fost clasificate in trei categorii: competentele personale ale presedintelui,
atributii de decizie si dreptul de veto. Asadar, in ceea ce priveste competentele generale,
Presedintele Republicii prezideaza Consiliul de Ministrii( art. 9 din Constitutie) , precum si
Consiliile si Comitetele Superioare ale Apararii Nationale, in calitate de comandant al armatei
franceze. Aceste doua atributii au caracter personal, deoarece potrivit Constitutiei nu pot fi
exercitate de un alt demnitar. In mod exceptional (“daca este cazul”), primul-ministru il poate
suplini pe Presedinte,in prezidarea Comitetelor si Consiliilor Apararii Nationale.
In cadrul atributiilor de decizie se regasesc urmatoarele competente ale Presedintelui
francez: - exercitarea arbitrajului prevazut in art 5. Practic, Presedintele poate lua orice decizii
pe care le considera necesare pentru arbitrarea/solutionarea unui conflict care ar afecta
functionarea autoritatii de stat conform legilor votate de Parlament.- Asigurarea respectarii
Constitutiei. Presedintele Frantie este un adevarat “garant” al Legii fundamentale. Sediul acestei
atrubutii este acelasi articol 5. Astfel presedintele are are la dispozitie toate instrumentele legale
pentru a-si indeplini aceasta atributie. Sfera de actiune prezidentiala in acest domeniu este
larga( Presedintele poate sesiza Consiliul Constitutional in legatura cu neconstitutionalitatea unei
legi ordinare, poate considera ca, printr-o emisiune de televiziune, s-au incalcat libertatile
publice, etc.). – Numirea primului-ministru si ai celorlalti membri ai Guvernului, dar la
propunerea acestuia.- Adresarea unor mesaje prezidentiale Parlamentului. – Dizolvarea Adunarii
Nationale( Camera inferioara a Parlamentului. Presedintele poate uza de acest drept dupa
consultarea prealabila a primului-ministru si a presedintilor celor doua adunari legislative).
Intrucat decretul de dizolvare a Adunarii Nationale nu trebuie contrasemnat, rezulta ca motivele
dizolvarii sunt lasate la libera apreciere a Presedintelui. Dizolvarea nu poate fi decisa in situatia
in care Presedintele a recurs la puterile sale exceptionale potrivit articolului 16 din Constitutie. -
Asigurarea autoritatii de stat constitutionale in conformitate cu articolul 16 din Constitutie. Se
poate spune ca aceasta prerogativa prezidentiala are o importanta majora pentru stabilirea locului
Presedintelui Republicii in procesul conducerii sociale. Articolul 5 si articolul 16 constituie, in
fapt, sursa preeminentei Presedintelui fata de celalalte organisme constitutionale. Articolul 16
prevede ca: “ Atunci cand institutiile Republicii, independenta Natiunii, integritatea teritoriului
sau indeplinirea angajamentelor internationale sunt amenintate in mod grav si imediat si cand
functionarea legala a autoritatii de stat constitutionale este intrerupta, Presedintele republicii ia
masurile cerute de circumstante, dupa consultarea oficiala a Primului-ministru, a presedintilor
Camerelor si a Consiliului Constitutional. El informeaza si natiunea printr-un mesaj. Aceste
masuri trebuie sa fie inspirate de vointa de a asigura autoritatii de stat constitutionale, in cel mai
scurt timp, mijloacele pentru a-si indeplini misiunea. In acest sens, este consultat si Consiliul
Constitutional. Parlamentul se reuneste de drept. Adunarea Nationala nu poate fi dizolvata in
timpul exercitarii puterilor exceptionale.” Decizia de a recurge la art. 16 apartine Presedintelul:
ea este adoptata fara contrasemnare fiin o putere proprie. Daca seful statului este cel care
apreciaza liber care circumstante solicita punera in aplicare a art. 16, el trebuie sa recurga la un
anumit numar de avize, consultand primul-ministru, presedintii Adunarilor si Consiliul
Constitutional. Acest aviz este consultativ, el neputand sa impieteze asupra deciziea adoptata de
Presedinte. - Dreptul de gratiere.
Dreptul de veto, in sistemul constitutional francez, este circumscris dreptului acestuia de
a cere Parlamentului o noua deliberare asupra unei legi ordinare sau numai asupra unor articole
ale acestora sau, dupa caz, de a sesiza Consiliul Constitutional in legatura cu
neconstitutionalitatea unei legi ordinare, inainte de a o promulga. Presedintele republicii are,
potrivit prevederilor constitutionale, dreptul ca, la propunerea Guvernului, in timpul duratei
sesiunilor sau la propunerea comuna a celor doua Camere, sa supuna unui referendum popular
orice proiect de lege privind organizarea autoritatii de stat sau care comporta aprobarea unui
acord de catre Comunitate ori vizeaza autorizarea ratificarii unui tratat care, fara a fi contrar
Constitutiei, ar avea unele consecinte asupra functionarii institutiilor politice (art. 11 din
Constitutie).
In cazul Spaniei competentele Regelui sunt formale si constau in: - sanctionarea si
promulgarea legilor; -convocarea si dizolvarea Parlamentului; -convocarea referendumului
potrivit Constitutiei; -propunerea candidatului in functia de premier si revocarea acestuia; -
numirea si revocarea membrilor Guvernului la propunerea primului-ministru; -numirea
functionarilor civili si militari; -conferirea decoratiilor; -dreptul de a fi informat asupra
problemelor statului si de a prezida, in acest caz, sedintele Guvernului cand considera ca este
oportun, precum si la cererea primului-ministru; -exercitarea dreptului de gratiere; -este
comandantul suprem al fortelor armate. In relatiile intrnationale regele are urmatoarele atributii:
-reprezinta statul spaniol in raporturile cu alte state; -acrediteaza ambasadori si alti reprezentanti
diplomatici; -exprima consimtamantul statului pentru incheierea tratatelor internationale;
-declara razboi si incheie pacea cu autorizarea prealabila a Parlamentului.
In urma anlizei comparative a rolului sefului statului in cele trei sisteme de drept:
Romania, Franta si Spania se vor observa atat unele asemanari cat si unele deosebiri cu privire la
pozitia, alegerea si competentelor sefilor de stat in functie de regimul constitutional al statelor
mentionate. Ceea ce nu s-a spus este cine sunt actualii sefi de stat din statele respective. In
Romania actualul Presedinte al tarii este Klaus Iohannis; in Franta seful statului este Francois
Hollande, iar Regele Spaniei este Felipe al-VI-lea.
In concluzie, compararea diferitelor sisteme de drept este un lucru important pentru
intelegerea functionarii lor si de asemenea pentru a vedea prin ce se aseamana si se deosebesc
institutiile principale din sistemele de drept respective. Institutia sefului statului este una
fundamentala deoarece Presedintele, Regele, deci seful statului este, de obicei, asociat cu statul
in fruntea caruia se afla in acel moment si viceversa. De asemenea sefului statului ii revin unele
atributii unice pe care doar el le poate exercita fiind “reprezentantul tarii”.