PMO, anul II, Psihologie economică Chepteni Andrei

1. Care sunt aspectele distinctive ale lui homo hiperconsumericus actual?

2. Evidențiați factorii care determină comportamentul de consum, identificând efectele
pozitive și negative ale consumerismului.
3. Analizați efectele persuasive ale umorului în produsele publicitare. Umorul sporește
eficacitatea reclamelor sau, dimpotrivă, distrage atenția publicului?
I. Aspectele distinctive a homoconsumericus sunt:
 centrarea pe consumator- se pune accentul pe starea emoțional/afectivă a
consumatorului de a cumpăra ceva, de a deține și de a avea în posesie cât bunuri
materiale atât și emoție, drive, stare de bine și se omit sau nu sa iau în considerare
posibilitățile de plată. Dobândirea unor bunuri necesită o investiție de timp, care
persoana nu îl are, este axată pe aici și acum;
 consumatorul de tipul al treilea este persoana influențată de staruri, superstaruri,
oameni bogați care nu vor fi niciodată. Goana după branduri sau după produs este
o mimare a trebuințelor reale a acestuia, în realitate fiind o treaptă mai sus până la
cer;
 consumatorul informat și infidel- a devenit dea lungul timpului și din marea
posibilitate de alegere, însăși piața la modelat astfel;
 consumatorul informat și dependent- devine atunci când achizițiile acestuia
depășesc însăși nevoile lui. Din ce în ce mai mult avem tendința de a procura lucruri
inutile care prin felul lor ne ocupă atât timpul cât și ne distrag de la lucruri
importante din viață.

Aspectele distinctive ale hiperconsumericus:

 dorința- în societate contemporană apare nevoia de a trai mai bine, trebuințele

acestuia sunt amplificate de câteva ori. Simplul motiv de a deține lucruri inutile nu
este privit ca o nevoie ci ca o legitate;
 fericirea- este un lux, aceea pe care toți noi o dorim, prin încercările de a o avea
putem se ne pierdem individualitatea ne pierdem pe sine însăși- vrem să fim mai
buni, mai frumoși, mai deștepți, mai sănătoși. Dar uităm să fim oameni să fim noi;
 tendința de a ne axa pe lucruri mărunte;
 posedarea unui obiect nu mai face diferența dintre clasele sociale să luăm ca
exemplu: un telefon APPLE îl poate deține cât un copil de grădiniță, un student sau
un milionar. Lucrurile scumpe creează iluzia și percepția de a ne simți mai bogați;
  oamenii au tendința de a cumpăra branduri pentru a se distanța de cumpărătorul
simplu de a se simți special.

II. Efectele consumului:

Efectele pozitive ale consumului Efectele negative ale consumului

 oferă stare de bine și satisfacție;  are un caracter dependent;

 vine ca o pastilă în tratarea sau  uneori facem cumpărături inutile
ameliorarea depresiei; inconștient;
 ne face să trecem mai ușor peste o  au un caracter impulsiv de moment;
nereușită sau eșec;  ne distrag atenția de la lucruri mai
 oferă condiții materiale mai bune; importante cum ar fi familie, lucru și ne
 oferă stimă de sine și statut. consumă energia.
 Sporește creșterea producerii de bunuri
care au un efect negativ asupra spațiului și
întregii planete prin emiterea de substanțe
toxice.

III. Efectele persuasive ale umorului în publicitate

Umorul a fost din totdeauna perceput ca ceva curios dar nu tot timpul ca ceva serios, având
intenția de a capta atenția umorul este binevenit în publicitate. Ceva ce captează atenția la sigur
va fi observat și va manifesta interes din partea consumatorilor. Umorul va spori credibilitatea
doar în cazul când acesta este plasat de companii cu renume care au autoritate pe piață și din
contra poate reduce doza de credibilitate în cazul în care același mesaj ar fi publicat de o
companie mai puțin cunoscută. Simplul fapt că reclama este amuzantă reușește să capteze
atenția și prin asta oprește consumatorul pentru a citi sau a privi acel spot publicitar. Ca efect
negativ în publicitate umorul apare atunci când distrage atenția de la înțelegerea mesajului sau
de la mesaj în general, situația când consumatorul ține minte parte umoristică și nicidecum
mesajul transmit din spot. O altă parte negativă a umorului în publicitate ar fi atunci când
mesajul vizează doar o categorie de public sau mesajele de gen tabu pe care societatea nu le
poate accepta. Acest fapt duce la scăderea credibilității companiei din partea consumatorilor și
evitarea ulterioară a acesteia. În momentul când produsului nu i se potrivesc ipostaze comice
sau hazlii e mai bine să le evităm.