Sunteți pe pagina 1din 5

În cazul unor defecte ale diferitelor sisteme ale automobilului, pe calculatoarele de control (injecţie, cutie

de viteze automată, ABS, etc.), de cele mai multe ori, sunt stocate coduri de eroare. Aceste coduri sunt
utile pentru a face o diagnosticare rapidă şi corectă a problemei.
Câteva exemple de coduri de eroare:

Cod Descriere Locaţie


P0031 Circuitul de încălzire al senzorului de oxigen – semnal sub limita minimă Banc 1 Senzor 2
P0331 Circuitul senzorului de detonaţie – semnal incoerent Banc 2
U0252 Comunicaţie pierdută cu calculatorul de control al sistemului de lumini În spate 'B'
C0062 Senzorul de acceleraţie laterală -
B00D1 Indicatorul centurii de siguranţă a pasagerului -

Fiecare cod de eroare are ataşată o descriere şi de la caz la caz o locaţie. Pentru motoarele cu mai mulţi
senzori de acelaşi tip este important ca, pe lângă codul de eroare trimis către echipamentul de
diagnosticare (scantool), să fie trimisă şi locaţia pentru a facilita identificarea senzorului defect.

Arhitecturi motoare - locaţia senzorilor


Standardul OBD 2 defineşte mai multe tipuri de arhitecturi de motoare, cu senzori multipli, pentru a
permite producătorilor de automobile definirea corectă şi facilă a codurilor de eroare.
Motor cu 6, 8 sau 12 cilindrii în V cu 2 galerii de evacuare şi 4 catalizatoare

Foto: Arhitectură motor cu 6, 8 sau 12 cilindrii în V - 4 catalizatoare


Motorul este împărţit pe două bancuri, fiecare banc conţinând jumătate din cilindrii. Practic motorul este
împărţit în două, fiecare banc având câte două catalizatoare şi 3 senzori de oxigen. Astfel motorul este
compus din:
o bancul 1 cu evacuarea 1, care conţine:

▪ un precatalizator cu doi senzori de oxigen:


▪ un senzor cu domeniu larg de măsură (B1 S1)
▪ un senzor bistabil încălzit (B1 S2)
▪ un catalizator, care conţine:
▪ un senzor bistabil încălzit (B1 S3)
o bancul 2 cu evacuarea 2, care conţine:
▪ un precatalizator cu doi senzori de oxigen:
▪ un senzor cu domeniu larg de măsură (B2 S1)
▪ un senzor bistabil încălzit (B2 S2)
▪ un catalizator, care conţine:
▪ un senzor bistabil încălzit (B2 S3)
În exemplele date cu coduri de eroare, codul P0031 se referă la senzorul de oxigen bistabil încălzit B1
S2.
Tot pentru motoarele în V cu 6, 8 sau 12 cilindrii putem avea o altă arhitectură pentru galeria de evacuare.

Foto: Arhitectură motor cu 6, 8 sau 12 cilindrii în V - 3 catalizatoare


În acest caz avem un singur catalizator, iar senzorul de oxigen bistabil încălzit în aval de catalizator (B1
S3) este asignat bancului 1.
Pentru motoarele cu 4 cilindrii în linie standardul OBD 2 defineşte două arhitecturi.
Motor cu 4 cilindrii în linie şi două catalizatoare

Foto: Arhitectură motor cu 4 cilindrii - 2 catalizatoare


Motor cu 4 cilindrii în linie şi un singur catalizator
Foto: Arhitectură motor cu 4 cilindrii - 1 catalizator
În cazul defectelor din categoriile caroserie şi şasiu locaţia este specificată cu stânga/dreapta şi
faţă/spate. Aceste poziţii reprezintă localizarea componentei defecte în raport cu conducătorul auto.
De exemplu:

U0252 Comunicaţie pierdută cu calculatorul de control al sistemului de lumini În spate 'B'

se referă la un defect al calculatorului de control al sistemului de lumini aflat în spatele conducătorului auto.
În cazul în care motorul este prevăzut cu componente identice, prin definirea locaţiei pentru un cod de
eroare se poate localiza şi izola senzorul cu probleme ce necesită reparaţie sau înlocuire. Acest mod de
definire a codurilor de eroare reduce considerabil timpul de diagnosticare al unui defect.
Decizia de a utiliza etichetelor 'A' sau 'B' pentru localizarea componentelor cu defect este luată de fiecare
constructor în parte şi nu este impusă de reglementările OBD 2.

Clasificarea codurilor de eroare


În funcţie de componentele care sunt supuse diagnosticării la bord (OBD 2) codurile de eroare se
împart în 4 mari categorii:
o grup moto-propulsor (P – powertrain)
o şasiu (C – chassis)
o caroserie (B - body)
o reţea (U – network)
Categoria din care face parte codul de eroare este descrisă de litera asociată codului. Astfel P0031 şi
P0331 sunt coduri de eroare OBD asociate la grupul moto-propulsor, C0062 este alocat şasiului, B00D1
caroseriei iar U0252 reţelei de comunicaţie (de obicei magistralei CAN).
Un cod de eroare OBD 2 este următoarea structură:
Foto: Descrierea unui cod de eroare OBD 2
Codurile de eroare OBD 2 (DTC-urile) sunt compuse din caracterele alfanumerice: B0 – B3 pentru
caroserie, C0 – C3 pentru şasiu, P0 – P3 pentru grupul moto-propulsor şi U0 – U3 pentru reţeaua de
comunicaţie, urmate de trei cifre care reprezinta codul numeric efectiv al erorii.
Categoria P, grup moto-propulsor, include toate defectele referitoare la motor, cutie de viteze şi
accesoriile aferente acestora. Codurile de eroare asociate acestei categorii sunt mai detaliate raportat la
celelalte categorii. Pe lângă descrierea componentei la care se referă mai conţin informaţii referitoare la
tipul defectului:
a) circuit deschis – se raportează în cazul în care semnalul primit de la senzor are valoare fixă sau nu este
recepţionat de unitatea de control electronică (ECU);
b) semnal incoerent – se raportează când valoarea semnalului primit de la senzor este între limitele normale
dar nu sunt plauzibile (senzorul raportează valori eronate raportat la condiţiile de funcţionare)
Exemplu: Senzorul de temperatură al motorului raportează 80 °C la 10 s de la pornirea motorului în
condiţiile în care senzorul de temperatură exterioară raportează -10 °C. Este evident că temperatura
lichidului de răcire al motorului nu putea sa crească cu 90°C în 10 secunde.
c) semnal sub limita minimă – se raportează în cazul în care semnalul nominal de la un senzor este sub
valoarea minimă posibilă;
Exemplu: Tensiunea nominală de la senzorul de oxigen este intre 60 şi 700 mV. Dacă valoarea citită
de calculatorul de injecţie este de 40 mV rezultă ca senzorul este defect şi se raportează un cod de
eroare.
d) semnal peste limita maximă – se raportează în cazul în care semnalul nominal de la un senzor este peste
valoarea maximă;
Exemplu: Tensiunea nominală de la senzorul de oxigen este între 60 şi 700 mV. Dacă valoarea citită
de calculatorul de injecţie este de 850 mV rezultă că senzorul este defect şi se raportează un cod de
eroare.
Categoria B, caroserie, cuprinde componentele care sunt localizate în interiorul compartimentului pentru
pasageri, habitaclu. Componentele din acesta categorie îndeplinesc funcţiile de asistenţă, confort şi
siguranţă ale automobilului. În comparaţie cu codurile de eroare ale categoriei moto-propulsor, codurile de
eroare pentru caroserie sunt generale şi nu includ informaţii referitoare la tipul defectului (circuit deschis,
semnal incoerent, semnal sub limita minimă, semnal sub limita maximă).
Categoria C, şasiu, cuprinde componentele care sunt localizate în exteriorul compartimentului pentru
pasageri. Componentele care intră în acestă categorie fac parte din sistemul de frânare, direcţie şi
suspensie. Similar cu categoria caroserie, codurile de eroare pentru şasiu sunt generale şi nu includ
informaţii referitoare la tipul defectului.
Categoria U, reţea, cuprinde componentele partajate între mai multe calculatoare ale automobilului.
Protocolul de comunicaţie între calculatoare este de exemplu o componentă partajată. Prin protocol de
comunicaţie înţelegem partea de hardware (componente electronice), cablaj, conectori şi partea de
software. Descrierea codurilor de eroare este generală şi nu sunt specifice pentru un anumit tip de protocol
de comunicaţie.