CONSILIERE DE GRUP

ŞCOALA
CLASA a III-a
TEMA: Sinceritate ☺ Minciună ☻
TIPUL LECŢIEI: Formarea de atitudini şi comportamente pozitive

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.1. să recunoască şi să descrie înţelesul unor termeni specifici limbajului civic;

3.4. să dovedească dorinţa de participare la activitatea unor grupuri;
4.2. să descrie acţiuni care necesită luarea unor decizii şi exprimarea unei opinii
personale

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
COGNITIVE:

O1: să definească termenii noi (sinceritate şi minciună) găsind sinonime potrivite;

O2: să distingă diferenţele dintre sinceritate şi minciună, dintre minciună şi
fabulaţie;
O3: să găsească proverbe potrivite conţinutului unor texte literare;
O4: să identifice soluţii bune pentru situaţii date în care se manifestă sinceritate sau
minciună;
O5: să stabilească valoarea de adevăr a unor propoziţii date;
O6: să reprezinte minciuna printr-un desen

AFECTIV – ATITUDINALE:

 Cultivarea simţului dreptăţii şi al onestităţii

PSIHO-MOTORII:

 Păstrarea unei poziţii corecte a corpului, în timpul executării sarcinilor de

învăţare

RESURSE PROCEDURALE:
 conversaţia;

1
  explicaţia;
 observarea dirijată;
 exerciţiul;
 lectura ghidată;
 problematizarea;
 studiul de caz;
 dezbaterea;
 munca independentă;
 jocul didactic

RESURSE MATERIALE:
 manualul;
 caietul elevului;
 imagini din poveşti;
 texte literare (fragmente din poveşti);
 fişe de lucru (anexa 1, ;
 benzi cu proverbe;
 tabla;
 creioane colorate;
 ecusoane;
 recompense

RESURSE UMANE: 28 elevi

RESURSE TEMPORALE: 45 minute

FORME DE ORGANIZARE A COLECTIVULUI:

 activitate frontală
 activitate independentă
 activitate pe grupe

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă

BIBLIOGRAFIE

 Lorica Matei - EDUCAŢIE CIVICĂ – Manual pentru

Alexandra Manea clasa a III-a , Editura Didactică şi

2
 Pedagogică, Bucureşti;

 PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA a III-a (Aprobat prin ordin al

ministrului Nr.5198/01.11.2004 );

 Mihaela Paisi Lazarescu (coordonator) – Educaţia moral-civică prin

Paula Adam exerciţii – clasele a III-a şi a IV-a,
George Banu Editura PARADIGME 2005;
Bianca Pascu

 Ileana Iepure , Adriana Moţcanu - Educaţie civică – Ghidul

Geta Popovici , Maria Tomoiu învăţătorului , Editura Atelier
Darius Borovic-Ivanov Didactic, Bucureşti 2005
Dorina Chiriţescu (coordonator)

 www.didactic.ro

3
4
MOMENTELE T. ELEMENTE ESENŢIALE OB. Resurse Resurse Forme de EVALUARE
procedurale materiale organizare
LECŢIEI DE CONŢINUT

Pregătirea 1′  Se pregătesc materialele necesare pentru

pentru desfăşurarea orei în condiţii optime.
activitatea de Li se cere elevilor să întoarcă anexa 1 pe care
învăţare este desenată o floare cu toate petalele albe şi în
4′ munca Anexa 1 Acivitate Verificarea
Reactualizarea fiecare petală este scrisă câte o trăsătură morală
independentă independentă orală
cunoştinţelor pozitivă sau câte un defect. creioane
colorate
Elevii sunt rugaţi să coloreze fiecare petală în
funcţie de sentimentul pe care li-l trezeşte o
persoană caracterizată astfel.

 Se discută apoi despre legătura dintre culori,

Dirijarea sentimente şi trăsături morale.
învăţării Se cere elevilor să aleagă dintre petalele florii
22′ pe cele ce descriu calităţi sau defecte despre care
 captarea
nu am discutat încă (sinceritate, minciună ). conversaţia
atenţiei
 În această oră vom vorbi despre aceste
1′ trăsături morale – sinceritatea şi minciuna .
 anunţarea
temei  Pe parcursul orei va trebui să definiţi
noţiunile noi căutând cuvinte cu înţeles
asemănător, veţi găsi proverbe potrivite pentru tabla
 enunţarea fragmente din poveşti cunoscute şi veţi avea
obiectivelor posibilitatea de a vă exprima părerea în legătură conversaţia caietul
1′ elevului
cu situaţii date. Nu trebuie să uitaţi de spiritul
de echipă atunci când lucraţi împreună.

 Or fi desemnati 4 mimi care trebuie să

mimeze situaţiile indicate :

5
 1′ I. veselie – tristeţe ( numai prin mimica
feţei ) ;
 dobândirea II. mers furios – mersul unui îngâmfat ;
noilor cunoş- III. grimasele cuiva care mănâncă o felie
tinţe de lămâie – grimasele cuiva care
miroase ceva neplăcut (de exemplu un
sconcs) ; jocul didactic
IV. o persoană care spune adevărul – o exerciţii de
persoană care spune minciuni.
mimă
19′
Elevii vor fi dirijaţi să observe la ultimul Activitate pe Observarea
coleg mişcările mâinilor, privirea, poziţia grupe sistematică a
corpului, tremurul bărbiei etc. elevilor
Se subliniază concluzia că cel care alege să
mintă este trădat de anumite mişcări ale observarea
corpului, dar şi de vocea nesigură. dirijată

 În continuare, fiecare grupă va analiza câte o

situaţie din care să rezulte ce se înţelege prin
adevăr şi ce se înţelege prin minciună . conversaţia
 Pentru prima grupă am ales un fragment din
povestea ,,Sarea în bucate’’ de Petre Ispirescu
( fragmentul în care fata cea mică îi spune tatălui
... adevărul ). Le voi spune copiilor să citească
cu atenţie fragmentul pentru a răspunde la
unele întrebări :
1. A făcut bine că i-a spus cinstit observarea fragment din
că îl iubeşte ca sarea în bucate ? dirijată poveste Activitate pe
2. Trebuia pedepsită? Dacă da, grupe
de ce? Dacă nu, de ce nu ? lectura ghidată (Anexa 2)
3. Sfârşitul poveştii vă dă o

6
povaţă pentru viaţă ? Care este aceasta ? O2 conversaţia

( Elevii trebuie să aleagă din patru benzi cu dezbaterea Activitate pe Observarea

proverbe pe cel potrivit mesajului fragmentului grupe sistematică a
din povestea citită. Acesta va fi afişat la tablă elevilor
sub imaginea corespunzătoare poveştii, de către O1 benzi cu
purtătorul de cuvânt al grupului .) proverbe
explicaţia
 Pentru a treia grupă am selectat un fragment imagini
din povestea ,,Capra cu trei iezi’’ de Ion din
Creangă ( fragmentul în care lupul încearcă să-i poveşti
păcălească pe iezişori ca să îi deschidă uşa ).
Întrebări:
O3
1. Este bine să ai încredere în
cei cu vorba mieroasă şi prefăcută ca a lectura ghidată fragment din
poveste
lupului ?
conversaţia (Anexa 2)
2. Dacă lupul ar fi spus
adevărul şi-ar fi atins scopul ? dezbaterea benzi cu
3. De ce nu este bine să
procedăm aşa ? Ce păţeşte lupul cel mincinos proverbe
până la urmă ? imagini
Activitate pe
 A patra grupă va citi un fragment din din
grupe
povestea ,,Ursul păcălit de vulpe’’ de Ion poveşti
Creangă. O3 lectura ghidată
Întrebări : fragment
din
1. Ce a păţit ursul pentru că a avut poveste
încredere în vulpe ? dezbaterea (Anexa 2)
2. Cum apare vulpea în
majoritatea poveştilor ? benzi cu
3. Dacă descoperi că o persoană proverbe
te-a minţit o dată poţi să mai ai încredere în Observarea

7
 ea? imagini sistematică a
4. Toate aceste poveşti s-au petrecut în elevilor
realitate? fragment
5. Atunci putem spune că sunt minciuni? din
Argumentaţi răspunsul! O3 lectura ghidată poveste
(Anexa 2) Activitate pe
 Se notează la tablă termenii de mai jos şi se
scrie semnificaţia fiecăruia : grupe
dezbaterea
Sinceritate ....... opus ........ Minciună benzi cu
proverbe
↓ ↓

calitatea de a spune ascunderea problema-

tizarea
adevărul adevărului O3
 Se citesc proverbele de la tablă şi se notează O2
în caiete unul, la alegere. problema-
 Fiecare grupă va analiza o situaţie-problemă tizarea
şi va alege varianta pe care o consideră corectă.
Purtătorul de cuvânt va prezenta varianta tabla
aleasă. explicaţia

 Fiecare elev va stabili valoarea de adevăr a O2 exerciţiul

enunţurilor date. Activitate
Apoi vor reprezenta minciuna într-un desen frontală
ţinând cont de următorul proverb :
,,Minciuna are picioare scurte.’’
O1
 Întrebări :
1 . A fost uşor să găsiţi propoziţiile adevărate

8
 şi pe cele false ?

5′ 2. Au fost propoziţii în cazul cărora v-aţi tabla

gândit mai mult ?

3. Putem verifica adevărul acestor propoziţii?

Cum? caietul Activitate Tema de lucru
elevului independentă în clasă
10′ 4. Dacă o propoziţie este o informaţie pe care exerciţiul
nu am verificat-o, sau, din diverse motive, nu o Probă practică
O3
Obţinerea putem verifica este ea automat o minciună? Activitate
performanţei frontală
 Cel mai frumos desen va fi afişat în clasă.
studiul de caz
Se va evalua lucrul în grup, modul cum au anexa 2 Verificarea
înţeles şi au îndeplinit sarcinile de lucru. O1 problema- orală
Asigurarea Elevii vor fi întrebaţi ce au învăţat nou astăzi, tizarea
feed-back-ului ce le-a plăcut cel mai mult, cum s-au simţit pe Activitate pe
explicaţia anexa 3 grupe
parcursul desfăşurării lecţiei.
exerciţiul creioane
,,Eu ştiu un peştişor de aur, minunat, O4 colorate
care-ţi îndeplineşte trei dorinţi: Activitate
dezbaterea independentă
întâia este – dacă-l rogi neapărat,
el te învaţă să nu minţi !’’ conversaţia

( Nichita Stănescu - ,,Peştişorul de aur’’ )

O5
Drept recompensă vor primi ,,un peştişor de
2′ aur’’ care să le îndeplinească orice dorinţă. O6 Tema pentru
acasă

9
Tema pentru problema-
acasă tizarea

explicaţia

bomboane-
temă
1′ recompensă
Aprecierea
lucrului în
Aprecieri
finale grup

conversaţia de
încheiere

10
ANEXA 1

si
nc
er
ita
te bunătate

TRĂSĂTURI
răutate minciună
MORALE

neîncredere
încredere

11
 Încercuieşte varianta pe care o
consideri corectă.
Nu ţi-ai scris tema.
a. Îi spui doamnei învăţătoare că ţi-ai
uitat caietul acasă.
b. Îi spui la începutul orei că nu ţi-ai
scris.
c. Nu spui nimic. Speri că nu vei fi
descoperit.

Încercuieşte varianta pe care o consideri

corectă.
Un coleg îl bate straşnic pe un altul.
a. Intervii să-i desparţi şi le spui că nu este
bine ceea ce fac.
b. Te uiţi la ei şi te distrezi, vrei să vezi
cine învinge.
c. Îţi vezi de treaba ta şi nu te amesteci în
treburile altora.

12
 Încercuieşte varianta pe care o
consideri corectă.
Spargi din greşeală un geam.
a. … spui că nu ştii nimic.
b. … dai vina pe altcineva.
c. … recunoşti, indiferent de urmări.
Încercuieşte varianta pe care o consideri
corectă.
La o lucrare de control un coleg copiază.
Ce atitudine vei lua ?
a.Îl denunţi pe cel care copiază ; socoteşti fapta
un furt.
b. Îl avertizeze că poate fi văzut şi va lua o notă
mică.
c. Îţi vezi de treaba ta şi nu dai nicio importanţă.

FIŞA DE LUCRU 3
1. Folosind A pentru adevărat şi F pentru fals spuneţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care
sunt false.

1. Zăpada este albă.

2. Iarna ziua este mai scurtă.
3. Vulpea este vicleană.
4. Iepurele este fricos.
5. Astăzi sunt 34 de grade afară.
6. Soarele este o planetă.

13
 7. Cerul începe de la linia orizontului.
8. Copacii fac fructe.
9. Mierea este amară.
10. Lămâia este dulce.

2. Realizaţi un desen cu tema : ,,Minciuna are picioare scurte.’’

Cum reprezentaţi minciuna în desen?

TERMENI NOI

14
  FABULOS – care ţine de domeniul fantasticului, a imaginarului, a poveştii;

 SINCERITATE – calitatea de a spune adevărul; cinste, loialitate, onestitate;

 MINCIUNĂ – ascunderea adevărului; neadevăr, falsificare, născocire, plăsmuire, ficţiune;

 SINCER – cinstit, loial, neprefăcut, onest;

 MINCINOS – prefăcut, fals, ipocrit, făţarnic

PROVERBE
o CHIAR DACĂ VICLENIA ÎNTUNECĂ ADEVĂRUL, EA NU ÎL POATE STINGE DE TOT.

o MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE.

o ADEVĂRUL IESE LA SUPRAFAŢĂ CA UNTDELEMNUL.

o VULPEA, MOARTĂ-N CALE-O VEZI, ŞI TOT PARCĂ NU O CREZI.

Un duşman de lup – ş-apoi ştiţi care ? – chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape
iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânşii.

15
 ,,Bun !zise el în gândul său. Ia acu mi-i timpul... De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa, halal să-mi fie ! Ştiu
că i-aş cârnosi şi i-aş jumuli !’’
Cum zice, şi vine la uşă ; şi cum vine, şi începe :
Trei iezi cucuieţi Drob de sare
Mamei uşa descuieţi, În spinare,
Că mama v-aduce vouă : Mălăieş în călcăieş
Frunze-n buze, Smoc de flori
Lapte-n ţâţe. Pe subsuori.
―Hai deschideţi cu fuga, dragii mamei, cu fuga !
―Ia! băieţi – zise cel mai mare – săriţi şi deschideţi uşa, că vine mama cu demâncare.
―Sărăcuţul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceţi pozna să-i deschideţi, că-i vai de noi! Asta nu-i
mămuca. Eu o cunosc de pe glas: glasul ei nu-i aşa de gros şi răguşit, ci-i mai subţire şi mai frumos!
Auzind aceste, lupul se duse la un fierar să-i ascută limba şi dinţii pentru a-şi subţia glasul, ş-apoi întorcându-se
începu iar:
Trei iezi cucuieţi,
Mamei uşa descuieţi...
―Ei, vedeţi – zise iarăşi cel mare – dacă mă potrivesc eu vouă? ,,Nu-i mămuca, nu-i mămuca.’’ D-apoi cine-i,
dacă nu-i ea? Că doar şi eu am urechi. Mă duc să-i deschid.
―Bădică! bădică! – zise iarăşi cel mic –ascultaţi-mă şi pe mine! Poate de mai apoi a veni cineva şi a zice:
Deschideţi uşa
Că vine mătuşa.
ş-atunci voi trebuie numaidecât să deschideţi? D-apoi nu ştiţi că mătuşa-i moartă de când lupii albi şi s-a făcut oale şi
ulcioare, sărmana?!
―Apoi dă! Nu spun eu bine? zise cel mare. Ia, de-atunci e rău în lume, de când a ajuns coada să fie cap... Dacă
te-i potrivi tu aistora, îi ţinea mult şi bine pe mămuca afară. Eu unul mă duc să-i deschid...

(,,Capra cu trei iezi’’ – Ion Creangă )

,,―Şi acum unde ai pus cei patru galbeni? îl întrebă Zâna.
―I-am pierdut, răspunse Pinocchio.

16
 Dar nu era adevărat, fiindcă îi avea în buzunar.
Dar abia rosti minciuna şi nasul său, care şi aşa era destul de lung, se lungi, pe loc, cu încă două degete.
―Şi unde i-ai pierdut ?
―În pădurea din apropiere.
La această nouă minciună, nasul continuă să-i crească.
(...) La ultima minciună, nasul i se lungi într-atât, încât bietul Pinocchio nu se mai putea învârti în nici o parte.
(...) ―Minciunile, copilul meu, se recunosc imediat, pentru că sunt de două feluri: sunt unele care au picioarele
scurte şi altele care au nasul lung. Minciuna ta este dintre acelea care au nasul lung.’’

( ,,Pinocchio’’ – Carlo Collodi )

,,Iaca mireasa gătise toate bucatele pentru tată-său fără sare, ci numai cu miere şi cu zahăr. Chiar sarniţa de
dinaintea lui era plină cu zahăr pisat, şi degeaba lua bietul împărat cu cuţitul din sarniţa ce credea el că este cu sare şi
punea în bucate , ele, în loc să se facă mai bune de mâncare, se făceau şi mai dulci de pe cât erau, şi mai cătrănite.
Atunci se ridică mireasa în sus şi zise împăratului socru:
― Eu am gătit bucatele pentru împăratul ce s-a supărat, şi iată pentru ce am făcut-o :
Acest împărat este tată-meu. Noi eram trei surori în casa părintească. Tata ne-a întrebat într-o zi cum îl iubim noi.
Surorile mele cele mai mari, una îi răspunse că îl iubeşte ca mierea, alta ca zahărul. Eu îi zisei că îl iubesc ca sarea în
bucate. Aşa am socotit eu că nu se poate mai multă iubire decât aceasta. Tata s-a supărat pe mine şi m-a gonit din casă.
Dumnezeu nu m-a lăsat să piei şi, prin muncă, cinste şi hărnicie am ajuns unde mă vedeţi. Acum am vrut să dovedesc
tatei că fără miere şi fără zahăr poate omul să trăiască, dar fără sare nu, d-aia i-am gătit bucatele fără sare. Judecaţi
dumneavoastră cu minte împărătească cine a avut dreptate.’’

(,,Sarea în bucate’’ – Petre Ispirescu)

17
 ,,După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte, binişor sare şi ea din car şi cu mare grabă, îl ia , îl duce la
vizuină şi începe a mânca, că tare-i mai era foame.
Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul:
―Bună masă, cumătră !Tiii ! Dar ce mai de peşte ai ! Dă-mi şi mie că taa-re mi-i poftă !
―Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumetre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu.Dacă ţi-i aşa poftă , du-te
şi-ţi moaie coada-n baltă ca mine şi-i avea peşte să mănânci.
―Învaţă-mă te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.
Atunci vulpea rânji dinţii şi zise :
―Alei, cumetre! Dar nu ştii că nevoia te duce pe unde nu ţi-i voia şi te învaţă ce nici nu gândeşti ?Ascultă,
cumetre !Vrei să mănânci peşte ? Du-te diseară la băltoaga cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada în apă şi stai pe loc
fără să mişti, până către ziuă ; atunci zvâcneşte vârtos spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte, poate îndoit şi întreit
decât am scos eu.
Ursul nemaizicând nici o vorbă, alergă-n fuga mare la băltoaga din marginea pădurii şi-şi vârî în apă toată coada.”

(,,Ursul păcălit de vulpe’’ – Ion Creangă )

18