Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcții şi Instalații

PROIECT
PODURI DIN BETON
ARMAT

Anul universitar 2013-2014

 Podețe

Tehnologia de execuție a podețelor circulare

Utilaje necesare:
a. excavator,
b. autogreder,
c. placă vibratoare,
d. compactor picior de broască,
e. macara,
f. camion.

Materiale necesare:
a) balast,
b) piatră spartă,
c) pământ de umplutură,
d) beton de ciment,
e) emulsie bituminoasă,
f) tuburi premo,
g) armătură,
h) geotextil,
i) cofraje.

Etape de execuție:
1. Trasarea lucrărilor
2. Săpătura (80% mecanizat, 20% manual)
3. Compactarea fundului săpăturii cu picior de broască
4. Executarea stratului de balast
5. Compactarea balastului cu placă vibrantă
6. Turnarea de beton peste balast și în fundația timpanelor
7. Montarea tuburilor premo cu macaraua
8. Cofrarea, armarea și betonarea timpanelor
9. Aplicarea hidroizolației din emulsie bituminoasă
10. Executarea drenului din piatră spartă concomitent cu umplutura de
pământ
11. Executarea umpluturii de pământ și compactarea acesteia

1
 12. Executarea camerei de cădere
13. Racordarea șanțurilor cu camera de cădere
14. Amenajarea albiei la ieșire din podeț din pereu pe un strat de balast.

Tehnologia de execuție a podețelor cu secțiune dreptunghiulară din

elemente prefabricate tip C

Utilaje necesare:
a) excavator,
b) autogreder,
c) placă vibratoare,
d) compactor picior de broască,
e) macara,
f) camion,
g) perivibrator.

Materiale necesare:
a) carton bitumat,
b) balast,
c) piatră spartă,
d) pământ de umplutură,
e) beton de ciment,
f) armătură,
g) geotextil,
h) cofraje,
i) elemente prefabricate tip C,
j) emulsie bituminoasă,
k) panouri despărțitoare,
l) membrană hidroizolantă,
m) mortar de ciment,
n) nisip,
o) bolovani.

2
Etape de execuție:
1. Trasarea lucrărilor
2. Săpătura (80% mecanizat, 20% manual)
3. Compactarea fundului săpăturii cu picior de broască
4. Execuția stratului de balast și compactarea acestuia cu placa vibrantă
5. Montarea cofrajelor și a armăturilor
6. Montarea cartonului bituminat sau a plăcilor din polistiren expandat la
rostul dintre tronsoane
7. Turnarea betonului peste balast și vibrarea lui cu perivibratorul
8. Decofrarea betonului după întărire și turnarea stratului de mortar de
poză
9. Montarea cu macaraua a elementelor prefabricate tip C
10. Aplicarea hidroizolației din emulsie bituminoasă
11. Executarea consolei drenului
12. Executarea drenului tip filtru invers concomitent cu umplutura de
pământ, folosind geotextil la interfața dintre pămantul din terasamente
și dren
13. Aplicarea unei membrane hidroizolatoare la partea superioară a
elementelor prefabricate tip C peste care se toarnă o șapă de protecție
din beton care la rândul ei se acoperă cu un strat de balast
14. Executarea fundațiilor aripilor
15. Montarea aripilor și a timpanelor prefabricate
16. Realizarea umpluturii de pământ și compactarea acesteia.

3
 Pod din beton armat pentru șosea

Temă de proiectare: Să se proiecteze un pod din beton armat monolit, pe

două grinzi continue pe trei deschideri.
Alcătuirea podului în sens transversal este din două grinzi din beton
armat, solidarizate în sens transversal prin intermediul antretoazelor și a plăcii
carosabile. Dala carosabilă are grosime variabilă, asigurând pantele de scurgere
a apelor în sens transversal, susținând totodată calea pe zona carosabilă și
trotuarele în consolă.
Calea pe pod este formată din:
 șapă suport de 2 cm grosime din mortar de ciment M100;
 hidroizolație modernă din membrană aplicată la cald de 1 cm grosime;
 borduri prefabricate 20x25x50 cm;
 șapă de protecție pe zona carosabilă din mixtură asfaltică MA8 în
grosime de 4 cm;
 beton de umplutură în trotuare;
 mixtură asfaltică stabilizată MAS16 în grosime de 8 cm executată în
două straturi;
 mixtură asfaltică MA8 pe trotuare în grosime de 3 cm.
Podul asigură o lățime a părții carosabile de 7,80 m corespunzătoare unui
drum național și două trotuare denivelate de 1 m lățime, mărginit la exterior cu
parapet pietonal de protecție din beton armat.
Gabaritul de liberă trecere pe sub pod trebuie să aibe o înălțime de 5 m
pentru circulația autovehiculelor și tramvaielor. Pe deschiderea 1 și 3 trece câte
o stradă cu două benzi de circulație a 3,5 m cu un trotuar de 1,5 m. Paralel cu
străzile circulă un tramvai cu o lățime de trecere de 3 m. Pe deschiderea centrală
trebuie amenajate malurile unui râu cu lățimea de 7 m. Podul va trebui
dimensionat la clasa E de încărcare (A30+AOT și V80).

Dimensiuni:

L1=11,75+0,25∙14=15,25 m
hg=(1/12-1/14) ∙15,25=1,10 m
bi=(0,40-0,60) ∙1,10=70 cm

4
 1. Calculul parapetului pietonal

1.1 Stabilirea numărului de panouri

Condiții:
 se acceptă maxim două tipuri (lungimi) de panouri;
 lungimea unui panou este cuprinsă între 1,80÷2,20 m;
 lungimea unui panou trebuie să fie multiplu de 5 cm;
 lungimea capetelor parapetului poate fi de 0,25÷0,5 m.
Se adoptă variantă:
 lungimea capetelor parapetului: 2x0,25 m;
 panou tip 1: 19x2,15 m;
 panou tip 2: 2x2,20 m.

1.2 Model fizic

5
 1.3 Schema statică

1.4 Acțiuni:

 permanente: Greutatea proprie;

 de scurtă durată: Acțiunea oamenilor:
 pe direcție verticală:
 120 daN în localitate;
 80 daN în afara localității;
 pe direcție orizontală:
 150 daN/m în localitate;
 50 daN/m în afara localității.

1.5 Calculul eforturilor secționale

𝑙𝑝 = 2,15 𝑚
𝑑𝑎𝑁
𝛾𝑏 = 2500 3
𝑚
ℎ𝑠 = 1,10 𝑚 − 0,15 𝑚 = 0,95 𝑚
𝑔𝑚𝑐 = 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝛾𝑏
𝑑𝑎𝑁 1
= 0,15 𝑚 ∙ 0,15 𝑚 ∙ 2500 − ∙ 2 ∙ 0,025 𝑚 ∙ 0,025 𝑚
𝑚3 2
𝑑𝑎𝑁
∙ 2500 = 54,68
𝑚
𝑑𝑎𝑁 𝑑𝑎𝑁
𝑔𝑠 = 0,20 𝑚 ∙ 0,15 𝑚 ∙ 2500 3 = 75
𝑚 𝑚
𝑃𝑉 = 120 𝑑𝑎𝑁
𝑑𝑎𝑁
𝑝𝐻 = 150
𝑚

6
  Mâna curentă

𝑑𝑎𝑁
𝑃𝑉 𝑔𝑚𝑐 ∙ 𝑙𝑝 120 𝑑𝑎𝑁 54,68 𝑚 ∙ 2,15 𝑚
𝑇𝑧 = + = + = 𝟏𝟏𝟖, 𝟕𝟖 𝒅𝒂𝑵
2 2 2 2
𝑑𝑎𝑁
𝑝𝐻 ∙ 𝑙𝑝 150 𝑚 ∙ 2,15 𝑚
𝑇𝑦 = = = 𝟏𝟔𝟏, 𝟐𝟓 𝒅𝒂𝑵
2 2
𝑑𝑎𝑁 2 2
𝑃𝑉 ∙ 𝑙𝑝 𝑔𝑚𝑐 ∙ 𝑙𝑝2 120 𝑑𝑎𝑁 ∙ 2,15 𝑚 54,68 𝑚 ∙ 2,15 𝑚
𝑀𝑧 = + = +
4 8 4 8
𝑀𝑧 = 𝟗𝟔, 𝟎𝟗 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑑𝑎𝑁 2 2
𝑝𝐻 ∙ 𝑙𝑝2 150 𝑚 ∙ 2,15 𝑚
𝑀𝑦 = = = 𝟖𝟔, 𝟔𝟕 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
8 8

7
  Stâlp

𝑁𝑧 = 𝑃𝑉 + 𝑔𝑚𝑐 ∙ 𝑙𝑝 + 𝑔𝑠 ∙ ℎ𝑠

𝑑𝑎𝑁 𝑑𝑎𝑁
𝑁𝑧 = 120 𝑑𝑎𝑁 + 54,68 ∙ 2,15 𝑚 + 75 ∙ 0,95 𝑚 = 𝟑𝟎𝟖, 𝟖𝟏 𝒅𝒂𝑵
𝑚 𝑚
𝑑𝑎𝑁
𝑇𝑦 = 𝑝𝐻 ∙ 𝑙𝑝 = 150 ∙ 2,15 𝑚 = 𝟑𝟐𝟐, 𝟓 𝒎
𝑚
𝑑𝑎𝑁
𝑀𝑦 = 𝑝𝐻 ∙ 𝑙𝑝 ∙ ℎ𝑠 = 150 ∙ 2,15 𝑚 ∙ 0,95 𝑚 = 𝟑𝟎𝟔, 𝟑𝟕𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑚

1.6 Dimensionarea armăturii de rezistență

Beton C16/20
𝑑𝑎𝑁
𝑅𝑐∗ = 125
𝑐𝑚2
𝑑𝑎𝑁
𝑅𝑡∗ = 11,9
𝑐𝑚2
Rc* - rezistența caracteristică la compresiune
Rt* - rezistența caracteristică la întindere
𝑑𝑎𝑁 𝒅𝒂𝑵
𝑅𝑐 = 𝑚 ∙ 𝑚𝑏𝑐 ∙ 𝑅𝑐∗ = 0,90 ∙ 0,85 ∙ 125 = 𝟗𝟓, 𝟔𝟐𝟓
𝑐𝑚2 𝒄𝒎𝟐

8
 𝑑𝑎𝑁 𝒅𝒂𝑵
𝑅𝑡 = 𝑚 ∙ 𝑚𝑏𝑐 ∙ 𝑅𝑡∗ = 0,90 ∙ 0,85 ∙ 11,9 = 𝟗, 𝟏𝟎
𝑐𝑚2 𝒄𝒎𝟐
𝑚 = 0,90 (coeficient în funcție de condițiile de lucru)
𝑚 = 0,85 (coeficient în funcție de încărcările predominante)

𝑑𝑎𝑁
Oțel OB 37 𝑅𝑎 = 2100
𝑐𝑚2

h0 – înălțimea de la fibra superioară până în centrul de greutate al armăturii

întinse
a – acoperirea de beton de la fibra inferioară până la centrul de greutate al
armăturii întinse
ℎ0 = ℎ − 𝑎
𝑎 = 2,5 𝑐𝑚
𝑀
a) 𝑚 =
𝑏∙ℎ02 ∙𝑅𝑐

b) 𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝑚
c) Aria de armătură necesară:
𝑅𝑐
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 𝜉 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙
𝑅𝑎
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 =
𝐴Ø𝑥
𝜋 ∙ 𝑥2
𝐴Ø𝑥 =
4
𝐴𝑎𝑒𝑓 = 𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 ∙ 𝐴Ø𝑥
𝐴𝑎𝑒𝑓 ≥ 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐

9
 Verificare la forța tăietoare:
𝑇 < 0,5 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡

 Mâna curentă

o direcție verticală
Verificare la forța tăietoare
𝑑𝑎𝑁
0,5 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡 = 0,5 ∙ 15 𝑐𝑚 ∙ 12,5 𝑐𝑚 ∙ 9,10
= 853,125 𝑑𝑎𝑁
𝑐𝑚2
𝑇𝑧 = 161,25 𝑑𝑎𝑁 < 853,125 𝑑𝑎𝑁 (condiția se verifică)
9609 𝑑𝑎𝑁∙𝑐𝑚
i. 𝑚= 𝑑𝑎𝑁 = 0,0428
15 𝑐𝑚 ∙12,52 𝑐𝑚2 ∙95,625
𝑐𝑚2

ii. 𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,043 = 0,043

𝑑𝑎𝑁
95,625
𝑐𝑚2
iii. 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 0,043 ∙ 15 𝑐𝑚 ∙ 12,5 𝑐𝑚 ∙ 𝑑𝑎𝑁 = 𝟎, 𝟑𝟔𝟕 𝒄𝒎𝟐
2100 2
𝑐𝑚
𝜋 ∙ 82
𝐴Ø8 = 𝑐𝑚2 = 0,502 𝑐𝑚2
4

0,367 𝑐𝑚2
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = 0,734 → 𝟐 𝒃𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒖 Ø𝟖 𝒎𝒎
0,502 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 = 2 ∙ 0,502 𝑐𝑚2 = 1,005 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 ≥ 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐
o direcție orizontală
Verificare la forța tăietoare
𝑑𝑎𝑁
0,5 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡 = 0,5 ∙ 15 𝑐𝑚 ∙ 12,5 𝑐𝑚 ∙ 9,10
= 853,12 𝑑𝑎𝑁
𝑐𝑚2
𝑇𝑦 = 161,25 𝑑𝑎𝑁 < 853,12 𝑑𝑎𝑁 (condiția se verifică)
8667 𝑑𝑎𝑁∙𝑐𝑚
i. 𝑚= 𝑑𝑎𝑁 = 0,0386
15 𝑐𝑚 ∙12,52 𝑐𝑚2 ∙95,625
𝑐𝑚2

ii. 𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,038 = 0,0393

𝑑𝑎𝑁
95,625
𝑐𝑚2
iii. 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 0,0393 ∙ 15 𝑐𝑚 ∙ 12,5 𝑐𝑚 ∙ 𝑑𝑎𝑁 = 𝟎, 𝟑𝟑𝟓 𝒄𝒎𝟐
2100 2
𝑐𝑚
𝜋 ∙ 82
𝐴Ø8 = 𝑐𝑚2 = 0,502 𝑐𝑚2
4

10
 0,335 𝑐𝑚2
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = 0,667 → 𝟐 𝒃𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒖 Ø𝟖 𝒎𝒎
0,502 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 = 2 ∙ 0,502 𝑐𝑚2 = 1,005 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 ≥ 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐

 Stâlp

Verificare la forța tăietoare

𝑑𝑎𝑁
0,5 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡 = 0,5 ∙ 20 𝑐𝑚 ∙ 12,5 𝑐𝑚 ∙ 9,10
= 1137,5 𝑑𝑎𝑁
𝑐𝑚2
𝑇𝑦 = 322,5 𝑑𝑎𝑁 < 1137,5 𝑑𝑎𝑁 (condiția se verifică)
30637 𝑑𝑎𝑁∙𝑐𝑚
i. 𝑚= 𝑑𝑎𝑁 = 0,102
20 𝑐𝑚 ∙12,52 𝑐𝑚2 ∙95,62
𝑐𝑚2

ii. 𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,102 = 0,108

𝑑𝑎𝑁
95,62
𝑐𝑚2
iii. 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 0,108 ∙ 20 𝑐𝑚 ∙ 12,5 𝑐𝑚 ∙ 𝑑𝑎𝑁 = 𝟏, 𝟐𝟐𝟗𝒄𝒎𝟐
2100 2
𝑐𝑚
𝜋 ∙ 12
𝐴Ø10 = 𝑐𝑚2 = 0,785 𝑐𝑚2
4

1,229 𝑐𝑚2
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = 1,565 → 𝟐 𝒃𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒖 Ø𝟏𝟎 𝒎𝒎
0,785 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 = 2 ∙ 0,785 𝑐𝑚2 = 1,57 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 ≥ 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐

Dacă relația de verificare la forță tăietoare este indeplinită, rezultă că nu

este necesar a se prevedea armătură de rezistență pentru preluarea forței
tăietoare. Totuși, din considerente constructive, se vor dispune etrierii la distanța
maximă recomandată de 30 cm.
Din considerente constructive, numărul minim de bare într-o secțiune
dreptunghiulară este de 4. Pentru a menține la poziție cele 4 bare de armătură, se
vor folosi etrieri dreptunghiulari, în care barele longitudinale se leagă în cele 4
colțuri. Rezultă astfel o carcasă de armătură rigidă care nu trebuie să se
deformeze în momentul în care se toarnă beton monolit. Pentru elementele din
beton armat se recomandă ca etrierii să aibă forma secțiunii pentru a rigidiza
carcasa de armătură.

11
 2. Calculul consolei trotuar

2.1. Model fizic

2.2. Schema statică

 Axa schemei statice pentru consolă se va considera la mijlocul

secțiunii de beton;
 Încastrarea consolei se face în secțiunea de la fața grinzii.
12
2.3. Încărcări permanente

1. Greutate proprie
1 𝑑𝑎𝑁
𝑔′ = 𝐴𝑐𝑜𝑛𝑠𝑜𝑙ă ∙ 1,0 ∙ 𝛾𝑏.𝑎. = 0,58 𝑚2 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 2500
𝑙𝑐𝑜𝑛𝑠𝑜𝑙ă 𝑚3
= 1412,5 𝑑𝑎𝑁
1
𝑔 = 1412,5 𝑑𝑎𝑁 ∙ = 743,42 𝑑𝑎𝑁/𝑚
1,90 𝑚
(0,15 + 0,3) ∙ 1,90
𝐴𝑐𝑜𝑛𝑠𝑜𝑙ă = 0.25 ∙ 0.55 + = 0,565 𝑚2
2
2. Greutatea parapetului
𝐺𝑝𝑎𝑟𝑎𝑝 = 𝑁𝑧 = 238,27 𝑑𝑎𝑁
𝑀𝑝𝑎𝑟𝑎𝑝 = 𝑀𝑦 = 306,37 𝑑𝑎𝑁
3. Șapă suport M100
𝑑𝑎𝑁
𝑔′ 𝑠𝑠 = 0,02 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 𝛾𝑏 = 0,02 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 2400
𝑚3
= 48 𝑑𝑎𝑁
1
𝑔𝑠𝑠 = 48 𝑑𝑎𝑁 ∙ = 28,09 𝑑𝑎𝑁/𝑚
1,65 𝑚
4. Hidroizolație
𝑑𝑎𝑁
𝑔′ℎ = 0,01 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 𝛾ℎ = 0,01 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1300
𝑚3
= 13 𝑑𝑎𝑁
1
𝑔ℎ = 13 𝑑𝑎𝑁 ∙ = 7,87 𝑑𝑎𝑁/𝑚
1,65 𝑚
5. Bordura
𝐺𝑏 = 0,25 𝑚 ∙ 0,20 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 𝛾𝑏 = 0,25 𝑚 ∙ 0,20 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 2400 𝑑𝑎𝑁/𝑚3
𝐺𝑏 = 120 𝑑𝑎𝑁
6. Beton de umplutură
𝑑𝑎𝑁
𝑔′𝑏𝑢 = 0,24 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 𝛾𝑏 = 0,24 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 2400 3 = 576 𝑑𝑎𝑁
𝑚
1
𝑔𝑏𝑢 = 576 𝑑𝑎𝑁 ∙ = 720 𝑑𝑎𝑁/𝑚
0,8 𝑚
7. Calea pe trotuar MA8
𝑔′𝑐𝑡 = 0,03 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 𝛾𝑏 = 0,03 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 2500𝑑𝑎𝑁/𝑚3
= 75 𝑑𝑎𝑁

13
 1
𝑔𝑐𝑡 = 75 𝑑𝑎𝑁 ∙ = 93,75 𝑑𝑎𝑁/𝑚
0,8 𝑚
8. Șapă de protecție
𝑔′𝑠𝑝 = 0,04 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 𝛾𝑏 = 0,04 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 2400 𝑑𝑎𝑁/𝑚3
= 96 𝑑𝑎𝑁
1
𝑔𝑠𝑝 = 96 𝑑𝑎𝑁 ∙ = 147,69 𝑑𝑎𝑁/𝑚
0,65 𝑚
9. Îmbrăcăminte asfaltică
𝑔𝑎𝑠𝑓 = 0,08 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 𝛾𝑏 = 0,08 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 1,0 𝑚 ∙ 2300 𝑑𝑎𝑁/𝑚3
= 184 𝑑𝑎𝑁
1
𝑔𝑎𝑠𝑓 = 184 𝑑𝑎𝑁 ∙ = 283,07 𝑑𝑎𝑁/𝑚
0,65 𝑚
1,90 𝑚 1,65
𝑀=𝑔∙ + 𝐺𝑝𝑎𝑟𝑎𝑝 ∙ (1,90 𝑚 − 0.25 𝑚) + 𝑀𝑝𝑎𝑟𝑎𝑝 + 𝑔𝑠𝑠 ∙ 1,4 ∙
2 2
1,65 𝑚
+ 𝑔ℎ ∙ 1,65 ∙ + 𝐺𝑏 ∙ 1,75 + 𝑔𝑏𝑢 ∙ 0,8 ∙ 1,15 + 𝑔𝑐𝑡 ∙ 0,8
2
0,65 𝑚 0,65 𝑚
∙ 1,15 𝑚 + 𝑔𝑠𝑝 ∙ 0,65 ∙ + 𝑔𝑎𝑠𝑓 ∙ 0,65 ∙
2 2
𝑴 = 𝟐𝟔𝟕𝟔, 𝟎𝟑 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑇 = 𝑔 + 𝐺𝑝𝑎𝑟𝑎𝑝𝑒𝑡 + 𝑔′𝑠𝑠 + 𝑔′ℎ + 𝐺𝑏 + 𝑔′𝑏 + 𝑔′𝑐𝑡 + 𝑔′𝑠𝑝 + 𝑔′𝑎𝑠𝑓

𝑻 = 𝟐𝟑𝟖𝟑, 𝟏𝟔 𝒅𝒂𝑵

2.4. Încărcări utile:

 acțiunea oamenilor pe trotuar (AOT): 500 daN/m2;
 acțiunea din convoiul A30 (roată spate): 6000 daN;
 acțiunea din convoiul V80: 10000 daN.

Acțiunea din convoaie

Poziționarea în sens transversal a convoaielor din vehicule se face, în

general, cu marginea caroseriei la fața bordurii. În situațiile în care se calculează
console de trotuar sau console carosabile, convoiul se va dispune cu roata la fața
bordurii. Încărcarea concentrată atribuită unei roți se transmite la îmbrăcămintea
căii pe o suprafață definită de amprenta pneului. Suprafața pe care acționează
încărcarea la nivelul plăcii de beton va fi mai mare decât amprenta, deoarece
încărcarea se propagă prin plan la 45o prin straturile căii.
14
Convoi A30 - 𝑷𝒔𝑨𝟑𝟎 = 𝟔𝟎𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵

𝑎𝑜 = 20 𝑐𝑚 – sens longitudinal podului

𝑏𝑜 = 70 𝑐𝑚 – sens transversal podului
𝑠 = 15 𝑐𝑚
𝑎1 = 𝑎𝑜 + 2 ∙ 𝑠 = 0,2 𝑚 + 2 ∙ 0,15 𝑚 = 0,5 𝑚
𝑏1 = 𝑏𝑜 + 2 ∙ 𝑠 = 0,7 𝑚 + 2 ∙ 0,15 𝑚 = 1 𝑚
𝑙𝑐 = 0,65 𝑚

𝑃𝑎𝐴30 6000 𝑑𝑎𝑁

𝑝𝑢𝐴30 = = = 12000 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
𝑎1 ∙ 𝑏1 0,5 𝑚 ∙ 1 𝑚

15
 𝑑𝑎𝑁
𝑇𝐴30 = 𝑝𝑢𝐴30 ∙ (𝑙𝑐 + 𝑠) ∙ 𝑎1 = 12000 ∙ (0,65 𝑚 + 0,15 𝑚) ∙ 0,5 𝑚
𝑚2
= 𝟒𝟖𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵
𝑙𝑐 + 𝑠
𝑀𝐴30 = 𝑝𝑢𝐴30 ∙ (𝑙𝑐 + 𝑠) ∙ ∙ 𝑎1
2
𝑑𝑎𝑁 0,65 𝑚 + 0,15 𝑚
= 12000 2 ∙ (0,65 𝑚 + 0,15 𝑚) ∙ ∙ 0,5 𝑚
𝑚 2
= 𝟏𝟗𝟐𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

Convoi V80 - 𝑷𝑽𝟖𝟎 = 𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵

𝑎𝑜 = 20 𝑐𝑚 – sens longitudinal podului

𝑏𝑜 = 80 𝑐𝑚 – sens transversal podului
𝑠 = 15 𝑐𝑚
𝑎1 = 𝑎𝑜 + 2 ∙ 𝑠 = 0,2 𝑚 + 2 ∙ 0,15 𝑚 = 0,5 𝑚
𝑏1 = 𝑏𝑜 + 2 ∙ 𝑠 = 0,8 𝑚 + 2 ∙ 0,15 𝑚 = 1,1 𝑚
𝑙𝑐 = 0,65 𝑚

𝑃𝑉80 10000 𝑑𝑎𝑁

𝑝𝑢𝑉80 = = = 18181,18 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
𝑎1 ∙ 𝑏1 0,5 𝑚 ∙ 1,1 𝑚
𝑑𝑎𝑁
𝑇𝑉80 = 𝑝𝑢𝑉80 ∙ (𝑙𝑐 + 𝑠) ∙ 𝑎1 = 18181,18 2 ∙ (0,65 𝑚 + 0,15 𝑚) ∙ 0,5 𝑚
𝑚
= 𝟕𝟐𝟕𝟐, 𝟒𝟕 𝒅𝒂𝑵
(𝑙𝑐 + 𝑠)
𝑀𝑉80 = 𝑝𝑢𝑉80 ∙ (𝑙𝑐 + 𝑠) ∙ ∙ 𝑎1
2
𝑑𝑎𝑁 (0,65 𝑚 + 0,15 𝑚)
= 181818,18 2 ∙ (0,65 𝑚 + 0,15 𝑚) ∙
𝑚 2
∙ 0,5 𝑚
= 𝟐𝟗𝟎𝟖, 𝟗𝟖 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

16
AOT

𝑝𝑢𝐴𝑂𝑇 = 500 𝑑𝑎𝑁/𝑚2

𝑇𝐴𝑂𝑇 = 𝑝𝑢𝐴𝑂𝑇 ∙ 1 𝑚 ∙ 1 𝑚 = 𝟓𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵
𝑀𝐴𝑂𝑇 = 𝑝𝑢𝐴𝑂𝑇 ∙ 1 𝑚 ∙ (0,5 𝑚 + 0,65 𝑚) = 𝟓𝟕𝟓 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

Încărcări
Permanente AOT A30 V80
M [daN∙m] 2676.03 575 1920 2908.98
T [daN] 2383.16 500 4800 7272.47

17
 3. Calculul panoului central de placă
În sens transversal, cele două grinzi principale sunt solidarizate prin
intermediul antretoazelor și a plăcii monolite. Placa monolită dintre cele două
grinzi, împreună cu partea în consolă a trotuarului susțin zona carosabilă.
Încărcările din trafic sunt preluate mai întâi de placă și consolă, și transmise
antretoazelor și grinzilor. Panoul central de placă este delimitat de axele
grinzilor și antretoazelor, fiind încastrat pe contur. Panoul de placă va prelua
exclusiv încărcările din traficul rutier.
În general, la podurile din beton armat, panoul central de placă are
raportul laturilor mai mic decât 2, ceea ce face ca dimensionarea armăturii să se
facă pe ambele direcții.
Pentru calculul plăcii s-au dezvoltat metode exacte și metode
aproximatice de calcul. Metoda exactă are la bază elemente din teoria
elasticității – plăci plane subțiri. O metodă aproximativă de calcul este
dezvoltată pe baza tabelelor lui Galerkin, în baza cărora s-au realizat
nomograme. Din nomograme se iau coeficienții și valorile momentelor
încovoietoare pentru placă pe cele două direcții.
Pentru calculul plăcilor la podurile de șosea se folosește normativul
PD46-2001, care conține monograme adaptate la încărcările din trafic.
Dimensiunile plăcii se consideră între axele grinzii și antretoazelor, dar nu mai
mare de 1,05 din lumina plăcii.

3.1. Model fizic

18
 𝐿1 − 0,35 𝑚 15,25 𝑚 − 0,35 𝑚
𝑙𝑏1 = = = 𝟕, 𝟒𝟓 𝒎
2 2
𝐿1 15,25 𝑚
𝑙𝑏2 = = = 𝟕, 𝟔𝟐𝟓 𝒎
2 2

3.2. Schema statică

𝑙0𝑎 = 5,355 𝑚
𝑙0𝑏 = 7,625 𝑚
𝑏𝑎𝑟 = 0,30 𝑚 – lățimea antretoazei marginale
𝑏𝑎𝑐 = 0,25 𝑚 – lățimea antretoazei centrale

3.3. Evaluarea încărcărilor permanente

1. Greutate placă
𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢
𝑔𝑝𝑙𝑎𝑐ă = ℎ𝑝𝑙𝑎𝑐𝑎 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 𝛾𝑏.𝑎. = 0,34 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 2500 𝑑𝑎𝑁/𝑚3
𝑔𝑝𝑙𝑎𝑐ă = 850 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
2. Greutate șapă suport
𝑔𝑠𝑠 = 0,02 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 𝛾𝑏 = 0,02 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 2400 𝑑𝑎𝑁/𝑚2

19
 𝑔𝑠𝑠 = 48 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
3. Greutate hidroizolație
𝑔ℎ = 0,01 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 𝛾ℎ = 0,01 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 1300 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
𝑔ℎ = 13 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
4. Greutate șapă protecție
𝑔𝑠𝑝 = 0,04 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 𝛾𝑏 = 0,04 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 2400 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
𝑔𝑠𝑝 = 96 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
5. Greutate îmbrăcăminte asfaltică
𝑔𝑎𝑠𝑓 = 0,08 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 𝛾𝑏 = 0,08 𝑚 ∙ 1,0 ∙ 1,0 ∙ 2300 𝑑𝑎𝑁/𝑚2
𝑔𝑎𝑠𝑓 = 184 𝑑𝑎𝑁/𝑚2

𝒈 = ∑ 𝒈𝒊 = 𝟏𝟏𝟗𝟏 𝒅𝒂𝑵/𝒎𝟐
𝒊=𝟏

3.4. Calculul eforturilor secționale

Etape de lucru pentru determinarea coeficienților din nomograme

1. Se calculează 𝑙0𝑎 și 𝑙0𝑏 .
2. Se identifică nomograma funcție de tipul încărcării.
3. Se identifică pe axa orizontală valoarea lui 𝑙0𝑎 și 𝑙0𝑏 .
4. Se ridică pe verticală o linie până în dreptul valorii 𝑙0𝑏 și 𝑙0𝑎 .
5. Se trasează pe orizontală o linie până în axa verticală.
6. Se citește valoarea coeficienților ̅̅̅̅̅
𝑀0𝑎 și ̅̅̅̅̅
𝑀0𝑏 .

̅0𝑔 = 𝑀
𝑀 ̅0 ∙ 𝑔 = 1,25 ∙ 1191 = 𝟏𝟒𝟖𝟖, 𝟕𝟓 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑎
{ 𝑎𝑔
̅0 = 𝑀
𝑀 ̅0 ∙ 𝑔 = 2,2 ∙ 1191 = 𝟏𝟔𝟔𝟕, 𝟒 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑏 𝑏

𝑀0𝐴30 ̅0𝐴30 = 𝟒𝟗𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

=𝑀
𝑎 𝑎
{ 𝐴30
̅ 𝐴30
𝑀0𝑏 = 𝑀0𝑏 = 𝟒𝟎𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

𝑀0𝑉80 ̅0𝑉80 = 𝟔𝟐𝟓𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

=𝑀
𝑎 𝑏
{ 𝑉80
̅ 𝑉80
𝑀0𝑏 = 𝑀0𝑏 = 𝟑𝟐𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

20
 Momentul încovoietor determinat cu ajutorul nomogramelor a fost
determinat pentru fâșia de placă simplu rezemată. Transformarea rezemării în
încastrare modifică diagrama de moment încovoietor, ducând la apariția
încovoierii în încastrare și la mijlocul deschiderii. Valorile momentelor pentru
grinda dublu încastrată se obțin prin aplicarea unui coeficient de distribuție la
momentul încovoietor din secțiunea centrală, calculat pe grinda simplu
rezemată.

𝑀𝑟 = 0,7 ∙ 𝑀0
𝑀𝑐 = 0,525 ∙ 𝑀0

Forța tăietoare se calculează direct pe schema statică de grindă dublu

încastrată. Pentru calculul acesteia se folosește linia de influență deoarece, cu
ajutorul acesteia se determină cel mai ușor poziția cea mai defavorabilă a
convoiului. După trasarea liniei de influență se poziționează convoiul astfel încât
să avem cât mai multe forțe cu ordonate cât mai mari.

Permanente:

𝑔
 𝑀0𝑎 = 1488,75 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑟 = 0,7 ∙ 𝑀0 = 𝟏𝟏𝟔𝟕, 𝟏𝟖 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑀𝑐 = 0,525 ∙ 𝑀0 = 𝟕𝟖𝟏, 𝟓𝟗 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

21
 𝑔
 𝑀0𝑏 = 1667,4 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑟 = 0,7 ∙ 𝑀0 = 𝟏𝟏𝟔𝟕, 𝟏𝟖 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑀𝑐 = 0,525 ∙ 𝑀0 = 𝟖𝟕𝟓, 𝟑𝟖𝟓 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

𝑎1 = 50 𝑐𝑚 𝑙0𝑎 = 5,40 𝑚
𝑏1 = 100 𝑐𝑚 𝑙0𝑏 = 7,60 𝑚

𝑝𝑢𝐴30 = 12000 𝑑𝑎𝑁/𝑚2

𝑡1 = 1
4,40
𝑡2 = = 0,81
5,40
4,30
𝑡3 = = 0,79
5,40
3,30
𝑡4 = = 0,61
5,40
2,40
𝑡5 = = 0,44
5,40
1,40
𝑡6 = = 0,25
5,40

(1+0,81)∙1
𝛺𝑡1 = = 0,905
2
(0,79+0,61)∙1
𝛺𝑡2 = = 0,7
2
(0,44+0,25)∙1
𝛺𝑡3 = = 0,345
2

22
 3

𝑇𝑎𝐴30 = 𝑝𝑢𝐴30 ∙ (𝑎1 ∙ 𝑏1 ) ∙ ∑ 𝛺𝑡𝑖

𝑖=1
𝑑𝑎𝑁
𝑇𝑎𝐴30 = 12000 ∙ (0,5 𝑚 ∙ 1 𝑚) ∙ (0,905 + 0,7 + 0,345)
𝑚2
𝑻𝑨𝟑𝟎
𝒂 = 𝟏𝟏𝟕𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵

𝑀0𝐴30
𝑎
= 4900 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑟 = 0,7 ∙ 𝑀0 = 0,7 ∙ 4400 = 𝟑𝟎𝟖𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑀𝑐 = 0,525 ∙ 𝑀0 = 0,525 ∙ 4400 = 𝟐𝟑𝟏𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

𝑡1 = 1
7,10
𝑡2 = = 0.93
7,60
6
𝑡3 = = 0,789
7,60
5,50
𝑡4 = = 0,72
7,60

(1+0,93)∙0,50
𝛺𝑡1 = = 0,4825
2
(0,789+0,72)∙0,50
𝛺𝑡2 = = 0,377
2

𝑇𝑏𝐴30 = 𝑝𝑢𝐴30 ∙ (𝑎1 ∙ 𝑏1 ) ∙ ∑ 𝛺𝑡𝑖

𝑖=1

𝑑𝑎𝑁
𝑇𝑏𝐴30 = 12000 ∙ (0,5 𝑚 ∙ 1 𝑚) ∙ (0,4825 + 0,377)
𝑚2
𝑻𝑨𝟑𝟎
𝒃 = 𝟓𝟏𝟓𝟕 𝒅𝒂𝑵

𝑀0𝐴30
𝑏
= 4000 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑟 = 0,7 ∙ 𝑀0 = 0,7 ∙ 4000 = 𝟐𝟖𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
23
 𝑀𝑐 = 0,525 ∙ 𝑀0 = 0,525 ∙ 4170 = 𝟐𝟏𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

𝑎1 = 50 𝑐𝑚 𝑙0𝑎 = 5,40 𝑚
𝑏1 = 110 𝑐𝑚 𝑙0𝑏 = 7,60 𝑚

𝑝𝑢𝑉80 = 18181,18 𝑑𝑎𝑁/𝑚2

𝑡1 = 1
4,30
𝑡2 = = 0,796
5,40
2,70
𝑡3 = = 0,5
5,40
1.60
𝑡4 = = 0,29
5,40

(1+0,796)∙1,10
𝛺𝑡1 = = 0,9878
2
(0,5+0,25)∙1,10
𝛺𝑡2 = = 0,4345
2

24
 2

𝑇𝑎𝑉80 = 𝑝𝑢𝑉80 ∙ (𝑎1 ∙ 𝑏1 ) ∙ ∑ 𝛺𝑡𝑖

𝑖=1
𝑑𝑎𝑁
𝑇𝑎𝑉80 = 18181,18 ∙ (0,5 𝑚 ∙ 1,10 𝑚) ∙ (0,9878 + 0,4345)
𝑚2
𝑻𝑨𝟑𝟎
𝒂 = 𝟏𝟒𝟐𝟐𝟑 𝒅𝒂𝑵

𝑀0𝑉80
𝑎
= 6250 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑟 = 0,7 ∙ 𝑀0 = 0,7 ∙ 6250 = 𝟒𝟑𝟕𝟓 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑀𝑐 = 0,525 ∙ 𝑀0 = 0,525 ∙ 6250 = 𝟐𝟐𝟗𝟔, 𝟗 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

𝑡1 = 1
7,10
𝑡2 = = 0,93
7,60
6,40
𝑡3 = = 0,84
7.60
5,90
𝑡4 = = 0,77
7.60
5,20
𝑡5 = = 0,68
7,60
4,70
𝑡6 = = 0,61
7,60
4
𝑡7 = = 0,52
7,50
3.50
𝑡8 = = 0,46
7.60

(1+0,93)∙0,5
𝛺𝑡1 = = 0,4825
2
(0,84+0,77)∙0,5
𝛺𝑡2 = = 0,4085
2
(0,68+0,61)∙0,5
𝛺𝑡3 = = 0,3225
2
(0,52+0,46)∙0,5
𝛺𝑡4 = = 0,245
2
4

𝑇𝑏𝑉80 = 𝑝𝑢𝑉80 ∙ (𝑎1 ∙ 1,0) ∙ ∑ 𝛺𝑡𝑖

𝑖=1
𝑑𝑎𝑁
𝑇𝑏𝑉80 = 18181,18 ∙ (0,5 𝑚 ∙ 1,0 𝑚) ∙ (0,4825 + 0,4085 + 0,3225
𝑚2
+ 0,245)
25
 𝑻𝑽𝟖𝟎
𝒃 = 𝟏𝟒𝟓𝟖𝟒, 𝟗𝟗 𝒅𝒂𝑵

𝑀0𝑉80
𝑏
= 3200 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚
𝑀𝑟 = 0,7 ∙ 𝑀0 = 0,7 ∙ 3200 = 𝟐𝟐𝟒𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎
𝑀𝑐 = 0,525 ∙ 𝑀0 = 0,525 ∙ 3200 = 𝟏𝟔𝟖𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

3.5. Armarea panoului central de placă si a consolei trotuar

Armarea panoului central de placă si a consolei trotuar se face ținând cont

de secțiunea plăcii si valorile maxime ale momentelor încovoietoare.

Se dau: dimensiunile plăcii si a consolei trotuar, bare de armatură(de

rezistenţă si de montaj: PC 52 si OB 37), cu diamentre cuprinse între Ø 8 mm si
Ø 18 mm, beton de ciment clasa 𝐶25/30 , valoarea momentului încovoietor,
acoperirea de beton conform STAS-ului.

Armarea plăcii din beton se face conform STAS 10111-2/86.

Condiții constructive privind dispunerea barelor de armatură

 Bare constructive
o Se dispun pe tot conturul elementului din beton
o Numarul minim de bare este de 3 bare/ metru liniar
o Acoperirea cu beton minimă este de 2.5 cm efectiv
o Diametrul minim este de 8 mm
o Diametrul sa nu fie mai mic decât cel mult 2 diametre faţă de barele
intersectate
 Bare de rezistență
o Se realizează de regulă din PC 52
o Diametrul minim este 8 mm
o Numarul minim de bare este de 5 bare/ metru liniar
o Distanța minimă dintre barele de rezistență este de 7 cm
o Legatura barelor de rezistență poate fi realizată cu bare constructive
dispuse transversal din 33 in 33 de cm maxim

26
 Armatura de rezistență se dispune pentru preluarea solicitărilor de la fibra
întinsă din elementul din beton.

Dimensionarea armăturii de rezistență va face la valoarea cea mai mare a

momentul încovoietor rezultată din suprapunerea efectelor acțiunilor
permanente și a convoaielor rutiere.

Secțiunea Permanente A.O.T. A30 V80 Ip. I Ip. II Mmax

[daN∙m] [daN∙m] [daN∙m] [daN∙m] [daN∙m] [daN∙m] [daN∙m]
1 2676.03 575 1920 2908.98 5171.03 5585.01 5585.01
2 1042.125 0 3430 4375 4472.125 5417.125 5417.125
3 781.59 0 2572.5 3281.25 3354.09 4062.84 4062.84

Dimensionarea armăturii de rezistență

Materiale:

 Beton C25/30 cu: 𝑅𝑐∗ = 243 daN/cm2

𝑅𝑐∗ = 18,6 daN/cm2

 Oțel PC 52 cu: Ra = 3000 daN/cm2

𝑅𝑐 = 𝑚 ∙ 𝑚𝑏𝑐 ∙ 𝑅𝑐∗ = 0.9 ∙ 0.85 ∙ 243 = 𝟏𝟖𝟓. 𝟖𝟗𝟓 𝒅𝒂𝑵/𝒄𝒎𝟐

𝑅𝑡 = 𝑚 ∙ 𝑚𝑏𝑐 ∙ 𝑅𝑡∗ = 0.9 ∙ 0.85 ∙ 18.6 = 𝟏𝟒. 𝟐𝟐𝟗 𝒅𝒂𝑵/𝒄𝒎𝟐

Dimensiuni:

 ℎ1 = 30 𝑐𝑚

27
  ℎ2 = 32 𝑐𝑚
 ℎ3 = 36 𝑐𝑚
 𝑏 = 100 𝑐𝑚
𝜙
 𝑎 = 2.5 +
2

𝑀𝑚𝑎𝑥 ∙ 100
𝑚=
𝑏 ∙ ℎ02 ∙ 𝑅𝑐

𝜉 = 1 ∙ √1 − 2 ∙ 𝑚
𝑅𝑐
𝐴0𝑛𝑒𝑐 = 𝜉 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙
𝑅𝑎
𝐴0𝑛𝑒𝑐
𝑛=
𝐴𝜙

 Secțiunea 1-1

ℎ1 = 30 𝑐𝑚

𝑏 = 100 𝑐𝑚

𝜙 = 10 𝑚𝑚
𝜙
𝑎 = 2.5 + = 3 𝑐𝑚
2
ℎ0 = ℎ1 − 𝑎 = 27 𝑐𝑚
5585.01 ∙ 100
𝑚= = 0.0412
100 ∙ 272 ∙ 185.895

𝜉 = 1 ∙ √1 − 2 ∙ 0.0412 = 0.042
185.895
𝐴0𝑛𝑒𝑐 = 0.042 ∙ 100 ∙ 27 ∙ = 𝟕. 𝟏𝟕 𝒄𝒎𝟐
3000
𝜋 ∙ 12
𝐴𝜙10 = = 0.785 𝑐𝑚2
4
7.17
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = 𝟏𝟎 𝒃𝒂𝒓𝒆
0.785

28
𝐴𝑒𝑓 = 10 ∙ 0.785 = 7.85 > 𝐴0𝑛𝑒𝑐

 Secțiunea 2-2

ℎ2 = 32 𝑐𝑚

𝑏 = 100 𝑐𝑚

𝜙 = 10 𝑚𝑚
𝜙
𝑎 = 2.5 + = 3 𝑐𝑚
2
ℎ0 = ℎ1 − 𝑎 = 29 𝑐𝑚
5417.125 ∙ 100
𝑚= = 0.0346
100 ∙ 292 ∙ 185.895

𝜉 = 1 ∙ √1 − 2 ∙ 0.0346 = 0.03527
185.895
𝐴0𝑛𝑒𝑐 = 0.03527 ∙ 100 ∙ 29 ∙ = 𝟔. 𝟑𝟑𝟕𝟗 𝒄𝒎𝟐
3000
𝜋 ∙ 12
𝐴𝜙10 = = 0.785 𝑐𝑚2
4
6.3379
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = 𝟗 𝒃𝒂𝒓𝒆
0.785
𝐴𝑒𝑓 = 9 ∙ 0.785 = 7.065 > 𝐴0𝑛𝑒𝑐

 Secțiunea 3-3

ℎ3 = 36 𝑐𝑚

𝑏 = 100 𝑐𝑚

𝜙 = 10 𝑚𝑚
𝜙
𝑎 = 2.5 + = 3 𝑐𝑚
2

29
ℎ0 = ℎ1 − 𝑎 = 33 𝑐𝑚
4062.84 ∙ 100
𝑚= = 0.02
100 ∙ 332 ∙ 185.895

𝜉 = 1 ∙ √1 − 2 ∙ 0.02 = 0.02
185.895
𝐴0𝑛𝑒𝑐 = 0.02 ∙ 100 ∙ 33 ∙ = 𝟒. 𝟎𝟖𝟗 𝒄𝒎𝟐
3000
𝜋 ∙ 12
𝐴𝜙10 = = 0.785 𝑐𝑚2
4
4.089
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = 𝟔 𝒃𝒂𝒓𝒆
0.785
𝐴𝑒𝑓 = 6 ∙ 0.785 = 4.71 > 𝐴0𝑛𝑒𝑐

3.6. Verificarea la forţă tăietoare a panoului de placă si a consolei

trotuar

Calculul se face in secţiunea 1 şi 2 cu valori maxime ale forţelor tăietoare.

Calculul constă în verificarea capacităţii secţiunii de beton de a prelua forţa
tăietoare. Relaţia de calcul este:

𝑇𝑚𝑎𝑥 ≤ 0.75 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡

Dacă se verifică relaţia rezultă că dispunerea armăturii înclinate pentru

preluarea forţei tăietoare se face constructiv. Dacă nu se verifică, se calculează
armătura înclinată pentru preluarea forţei tăietoare.
Secțiunea Permanente A.O.T. A30 V80 Ip. I Ip. II Tmax
[daN] [daN] [daN] [daN] [daN] [daN] [daN]
1 1917.3 500 4800 7272.47 7217.3 9189.77 9189.77
2 1191 0 11700 14223 12891 15414 15414

1
𝑇𝑚𝑎𝑥 = 𝟗𝟏𝟖𝟗. 𝟕𝟕 𝒅𝒂𝑵 < 0.75 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡 = 0.75 ∙ 100 ∙ 27 ∙ 14.229
= 𝟐𝟖𝟖𝟏𝟑. 𝟕𝟐𝟓 𝒅𝒂𝑵

30
 2
𝑇𝑚𝑎𝑥 = 𝟏𝟓𝟒𝟏𝟒 𝒅𝒂𝑵 < 0.75 ∙ 𝑏 ∙ ℎ0 ∙ 𝑅𝑡 = 0.75 ∙ 100 ∙ 29 ∙ 14.229
= 𝟑𝟎𝟗𝟒𝟖. 𝟎𝟕𝟓 𝒅𝒂𝑵

4. Calculul grinzii principale

Grinda principală trebuie să preia încărcările din placă si antretoaza şi să

le transmită prin intermediul aparatelor de reazem la infrastructuri. Grinzile sunt
elemente principale de rezistenţă care trebuie să preia toate încărcările de pe
pod.

4.1. Model fizic

4.2. Schema statică

31
 4.3. Evaluarea încărcărilor

Grinda va fi solicitată de :

 Încărcări permanente :
 Greutatea proprie a suprastructurii
 Greutatea căii inclusiv parapetul (se distribuie in mod egal la
numărul de grinzi)
 Încărcări utile :
 Acţiunea oamenilor pe trotuare
 Clasa E de încărcare

4.3.1 Evaluarea încărcărilor permanente

Grinda principală va trebui să preia următoarele încărcări permanente:

a) Greutatea proprie a structurii de rezistenţă

 Încărcare uniform distribuită pe toată lungimea grinzii compusă
din: greutatea grinzii şi a plăcii
b) Greutatea antretoazelor
 Încărcare concentrată în dreptul fiecărei antretoaze
c) Greutatea căii
 Încărcare uniform distribuită

Schema statică:

32
 𝐴𝑔𝑟+𝑝𝑙 4,507
𝑔𝑔𝑟 = ∙ 1,00 ∙ 𝛾𝑏.𝑎 ∙ 𝑛 = ∙ 1,00 ∙ 2500 ∙ 1.1
2 2
= 𝟔𝟏𝟗𝟕, 𝟏𝟐𝟓 𝒅𝒂𝑵

n – coeficient al acţiunii pentru structurile de rezistenţă la

podurile din beton
𝑙0𝑎 5.355
𝐺𝑎𝑚 = 𝑏𝑎𝑚 ∙ ℎ𝑎 ∙ ∙ 𝛾𝑏.𝑎 ∙ 𝑛 = 0,3 ∙ 0,8 ∙ ∙ 2500 ∙ 1.1
2 2
= 𝟏𝟕𝟔𝟕, 𝟏𝟓 𝒅𝒂𝑵
𝑙0𝑎 5.355
𝐺𝑎𝑚 = 𝑏𝑎𝑐 ∙ ℎ𝑎 ∙ ∙ 𝛾𝑏.𝑎 ∙ 𝑛 = 0,25 ∙ 0,8 ∙ ∙ 2500 ∙ 1.1
2 2
= 𝟏𝟒𝟕𝟐, 𝟔𝟐𝟓 𝒅𝒂𝑵

Greutatea căii :

Nr. Descriere 𝑔𝑐𝑛 n 𝑔𝑐𝑛

Crt.
1 Şapă suport, h=2 cm
9,80 ∙ 0,02 ∙ 1,00 ∙ 2400 470,4 1,5 705,6
2 Hidroizolaţia, h=1 cm
9,80 ∙ 0,01 ∙ 1,00 ∙ 1300 127,4 1,5 191,1
3 Şapă de protecţie, h=4 cm
7,80 ∙ 0,04 ∙ 1,00 ∙ 2400 748,8 1,5 1123,2
4 Îmbrăcăminte, h=8 cm
7,80 ∙ 0,08 ∙ 1,00 ∙ 2300 1435,2 1,5 2152,8
5 Borduri
2 ∙ 0,25 ∙ 0,20 ∙ 1,00 ∙ 2400 240 1,5 360
6 Umplutură trotuar
2 ∙ 0,24 ∙ 1,00 ∙ 1,00 ∙ 2400 1152 1,5 1728
7 Calea pe trotuar
2 ∙ 0,03 ∙ 1,00 ∙ 1,00 ∙ 2500 150 1,5 225
8 Greutatea parapetului
2 ∙ 129,68 259,36 1,5 389,04
𝚺𝒈𝒏𝒄 = 4583,16 𝒄
𝚺𝒈𝒄 = 6874,74

Σ𝑔𝑐𝑐 6874,74
𝑔𝑐 = = = 𝟑𝟒𝟑𝟕, 𝟑𝟕 𝒅𝒂𝑵
2 2

33
 4.4. Calculul eforturilor secţionale

- Se face valorificând liniile de influenţă pentru grinzi continue din cartea

lui Constantin Avram, pag. 164-165, tab. 45.

𝑀5 (𝐿𝑀5 ) = (𝑔𝑔𝑟 + 𝑔𝑐 ) ∙ (Ω𝑚1 + Ω𝑚2 + Ω𝑚3 ) + 𝐺𝑎𝑚 ∙ (𝑚1∗ + 𝑚3∗ + 𝑚5∗ + 𝑚7∗ )
+ 𝐺𝑎𝑐 ∙ (𝑚2∗ + 𝑚4∗ + 𝑚6∗ )

𝑀10 (𝐿𝑀10 ) = (𝑔𝑔𝑟 + 𝑔𝑐 ) ∙ (Ω𝑚1 + Ω𝑚2 + Ω𝑚3 ) + 𝐺𝑎𝑚

∙ (𝑚1∗ + 𝑚3∗ + 𝑚5∗ + 𝑚7∗ ) + 𝐺𝑎𝑐 ∙ (𝑚2∗ + 𝑚4∗ + 𝑚6∗ )

𝑀15 (𝐿𝑀15 ) = (𝑔𝑔𝑟 + 𝑔𝑐 ) ∙ (Ω𝑚1 + Ω𝑚2 + Ω𝑚3 ) + 𝐺𝑎𝑚

∙ (𝑚1∗ + 𝑚3∗ + 𝑚5∗ + 𝑚7∗ ) + 𝐺𝑎𝑐 ∙ (𝑚2∗ + 𝑚4∗ + 𝑚6∗ )

𝑇0 (𝐿 𝑇0 ) = (𝑔𝑔𝑟 + 𝑔𝑐 ) ∙ (Ω𝑡1 + Ω𝑡2 + Ω𝑡3 ) + 𝐺𝑎𝑚 ∙ (𝑡1 + 𝑡3 + 𝑡5 + 𝑡7 ) + 𝐺𝑎𝑐

∙ (𝑡2 + 𝑡4 + 𝑡6 )

34
 ′
𝑇10 (𝐿′𝑇10 ) = (𝑔𝑔𝑟 + 𝑔𝑐 ) ∙ (Ω𝑡1 + Ω𝑡2 + Ω𝑡3 ) + 𝐺𝑎𝑚 ∙ (𝑡1 + 𝑡3 + 𝑡5 + 𝑡7 ) + 𝐺𝑎𝑐
∙ (𝑡2 + 𝑡4 + 𝑡6 )

Nr. L M5 L M10 L M15 L T0 L T'10

Crt mi mi'=mi*lc mi mi'=mi*lc mi mi'=mi*lc ti ti
0 0 0 0 0 0 0 1 0
1 0.037 0.56425 -0.025 -0.39375 -0.01 -0.1575 0.874 -0.126
2 0.074 1.1285 -0.051 -0.80325 -0.019 -0.29925 0.749 -0.251
3 0.114 1.7385 -0.073 -1.14975 -0.027 -0.42525 0.627 -0.373
4 0.155 2.36375 -0.09 -1.4175 -0.034 -0.5355 0.51 -0.49
5 0.2 3.05 -0.1 -1.575 -0.037 -0.58275 0.4 -0.6
6 0.149 2.27225 -0.102 -1.6065 -0.038 -0.5985 0.298 -0.702
7 0.102 1.5555 -0.095 -1.49625 -0.036 -0.567 0.205 -0.795
8 0.062 0.9455 -0.077 -1.21275 -0.029 -0.45675 0.123 -0.877
9 0.027 0.41175 -0.046 -0.7245 -0.017 -0.26775 0.054 -0.946
10 0 0 0 0 0 0 0 -1
11 -0.019 -0.28975 -0.039 -0.61425 0.023 0.36225 -0.039 -0.039
12 -0.032 -0.488 -0.064 -1.008 0.052 0.819 -0.064 -0.064
13 -0.038 -0.5795 -0.077 -1.21275 0.087 1.37025 -0.077 -0.077
14 -0.04 -0.61 -0.08 -1.26 0.128 2.016 -0.08 -0.08
15 -0.037 -0.56425 -0.075 -1.18125 0.175 2.75625 -0.075 -0.075
16 -0.032 -0.488 -0.064 -1.008 0.128 2.016 -0.064 -0.064
17 -0.024 -0.366 -0.049 -0.77175 0.087 1.37025 -0.049 -0.049
18 -0.016 -0.244 -0.032 -0.504 0.052 0.819 -0.032 -0.032
19 -0.007 -0.10675 -0.015 -0.23625 0.023 0.36225 -0.015 -0.015
20 0 0 0 0 0 0 0 0
21 0.006 0.0915 0.011 0.17325 -0.017 -0.26775 0.011 0.011
22 0.01 0.1525 0.019 0.29925 -0.029 -0.45675 0.019 0.019
23 0.012 0.183 0.021 0.33075 -0.036 -0.567 0.024 0.024
24 0.013 0.19825 0.026 0.4095 -0.038 -0.5985 0.026 0.026
25 0.012 0.183 0.025 0.39375 -0.037 -0.58275 0.025 0.025
26 0.011 0.16775 0.022 0.3465 -0.034 -0.5355 0.022 0.022
27 0.009 0.13725 0.018 0.2835 -0.027 -0.42525 0.018 0.018
28 0.006 0.0915 0.013 0.20475 -0.019 -0.29925 0.013 0.013
29 0.003 0.04575 0.007 0.11025 -0.01 -0.1575 0.007 0.007
30 0 0 0 0 0 0 0 0

𝑀5 = (6197,125 + 3437,37) ∙ (23,2563 − 5,6703 + 1,9070) + 1472,625

∙ (3,05 − 0,56425 + 0,183) = 𝟏𝟗𝟏𝟕𝟑𝟓, 𝟐𝟕𝟗 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

35
𝑀10 = (6197,125 + 3437,37) ∙ (−15,8284 − 11,8893 + 3,8910)
+ 1472,625 ∙ (−1,575 − 1,18125 + 0,393,75)
= −𝟐𝟑𝟑𝟎𝟑𝟕, 𝟗𝟖 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

𝑀15 = (6197,125 + 3437,37) ∙ (−5,9326 + 21,0164 − 5,9326) + 1472,625

∙ (−0,58275 + 2,75625 − 0,58275) = 𝟗𝟎𝟓𝟎𝟗, 𝟕𝟔 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

𝑇0 = (6197,125 + 3437,37) ∙ (7,5 − 0,7549 + 0,2516) + 1767,15 ∙ 1

+ 1472,625 ∙ (0,4 − 0,075 + 0,025) = 𝟔𝟗𝟔𝟗𝟐, 𝟐𝟒 𝒅𝒂𝑵
′
𝑇10 = (6197,125 + 3437,37) ∙ (−7,6250 − 0,7549 + 0,2509) + 1767,15
∙ (−1) + 1472,625 ∙ (−0,6 − 0,075 + 0,025) = −𝟖𝟏𝟎𝟒𝟑 𝒅𝒂𝑵

4.5. Calculul eforturilor secționale din încărcări utile

Cea mai avantajoasă metodă de calcul pentru M și T este cu ajutorul liniilor

de influență. Utilizând această metodă putem determina poziția încărcărilor care
produc eforturi secționale maxime.
Convoaiele rutiere se pot situa în orice poziție pe partea carosabilă,
determinând o încărcare diferită pentru cele două grinzi. Utilizând linia de
influență vom determina poziția convoiului în sens transversal și longitudinal,
astfel încât una dintre cele două grinzi să fie încărcată la maxim.

4.5.1. Calculul în sens transvesal

- se atribuie câte un șir de vehicule A30 pentru fiecare bandă de circulație;

- se atribuie câte un șir de vehicule V80 la fiecare două benzi de circulație;
- pentru calculul elementelor principale de rezistență (grinzi, lonjeroni,
antretoaze), dispunerea convoiului se va face cu marginea caroseriei la fața
bordurii;
- distanța minimă în sens transversal dintre vehicule este de 10 cm.

36
Aot

Ω𝑟𝐴𝑂𝑇 = 1,2586

A30
𝑟1 = 1,0862
𝑟2 = 0,7586
𝑟3 = 0,5690
𝑟4 = 0,2414

′
𝑅𝐴30 = ∑ 𝑟𝑖 = 1,0862 + 0,7586 + 0,5690 + 0,2414 = 2,6552

37
V80
𝑟1 = 1,0606
𝑟2 = 0,5948

′
𝑅𝑉80 = ∑ 𝑟𝑖 = 1,0606 + 0,5948 = 1,6546

4.5.2. Calculul în sens longitudinal

Ψ𝐴30 = 1,219
Ψ𝑉80 = 1,00

 LM5

o 𝑴𝟓𝑨𝑶𝑻
Ω𝑚1 = 23,2563
Ω𝑚2 = 1,9070
38
 𝐴𝑂𝑇
Ω𝑚 = ∑ 𝛺𝑚𝑖 = 23,2563 + 1,9070 = 25.1633
5 𝐴𝑂𝑇
𝑀𝐴𝑂𝑇 = 𝑛 ∙ 𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω𝑚 ∙ Ω𝑟𝐴𝑂𝑇 = 1,4 ∙ 500 ∙ 25,1633 ∙ 1,2586

𝑴𝟓𝑨𝑶𝑻 = 𝟐𝟐𝟏𝟔𝟗, 𝟑𝟕 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

o 𝑴𝟓𝑨𝟑𝟎
𝑚1 = 2,4
𝑚2 = 3,05
𝑚3 = 0,66
𝑚4 = 0,1972
𝑚5 = 0,1830
𝑚6 = 0,0495
𝑠 ′
𝑀𝐴30 = 𝑚1 + 𝑚2 + 𝑚4 + 𝑚5 = 2,4 + 3,05 + 0,1972 + 0,1830

= 5,8302
𝑓′
𝑀𝐴30 = 𝑚3 + 𝑚6 = 0,66 + 0,0495 = 0,7095

5 𝑠 ′ 𝑠′ 𝑓 ′ 𝑓′
𝑀𝐴30 = 𝑛 ∙ 𝛹𝐴30 ∙ (𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑀𝐴30 + 𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑀𝐴30 )
5
𝑀𝐴30 = 1,4 ∙ 1,219 ∙ (6000 ∙ 2,6552 ∙ 5,8302 + 3000 ∙ 2,6552 ∙ 0,7095)

𝑴𝟓𝑨𝟑𝟎 = 𝟏𝟔𝟖𝟏𝟓𝟕, 𝟓𝟕 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

o 𝑴𝟓𝑽𝟖𝟎
𝑚1 = 2,56
𝑚2 = 3,05
𝑚3 = 2,58
𝑚4 = 2,10
′
𝑀𝑉80 = 𝑚1 + 𝑚2 + 𝑚3 + 𝑚4 = 10,74
5 ′ ′
𝑀𝑉80 = 𝑛 ∙ 𝛹𝑉80 ∙ 𝑃𝑉80 ∙ 𝑅𝑉80 ∙ 𝑀𝑉80
5
𝑀𝑉80 = 1,2 ∙ 1,0 ∙ 10000 ∙ 1,6546 ∙ 10,74

𝑴𝟓𝑽𝟖𝟎 = 𝟐𝟏𝟑𝟐𝟒𝟒, 𝟖𝟒 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

39
 LM10

o 𝑴𝟏𝟎
𝑨𝑶𝑻
Ω𝑚1 = 3,8910

𝐴𝑂𝑇
Ω𝑚 = ∑ 𝛺𝑚𝑖 = 3,8910
10 𝐴𝑂𝑇
𝑀𝐴𝑂𝑇 = 𝑛 ∙ 𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω𝑚 ∙ Ω𝑟𝐴𝑂𝑇 = 1,4 ∙ 500 ∙ 3,8910 ∙ 1,2586

𝑴𝟏𝟎
𝑨𝑶𝑻 = 𝟑𝟒𝟐𝟖, 𝟎𝟒𝟖 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

o 𝑴𝟏𝟎
𝑨𝟑𝟎
𝑚1 = 0,4044
𝑚2 = 0,3937
𝑚3 = 0,1172
𝑠 ′
𝑀𝐴30 = 𝑚1 + 𝑚2 = 0,4044 + 0,3937 = 0,7981
𝑓′
𝑀𝐴30 = 𝑚3 = 0,1172

40
 10 𝑠 ′ 𝑠′ 𝑓 ′ 𝑓′
𝑀𝐴30 = 𝑛 ∙ 𝛹𝐴30 ∙ (𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑀𝐴30 + 𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑀𝐴30 )
5
𝑀𝐴30 = 1,4 ∙ 1,219 ∙ (6000 ∙ 2,6552 ∙ 0,7981 + 3000 ∙ 2,6552 ∙ 0,1172)

𝑴𝟏𝟎
𝑨𝟑𝟎 = 𝟐𝟑𝟐𝟗𝟐, 𝟏𝟏𝟖 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

o 𝑴𝟏𝟎
𝑽𝟖𝟎
𝑚1 = 0,3638
𝑚2 = 0,4061
𝑚3 = 0,3937
𝑚4 = 0,3566
′
𝑀𝑉80 = 𝑚1 + 𝑚2 + 𝑚3 + 𝑚4 = 1,5202
10 ′ ′
𝑀𝑉80 = 𝑛 ∙ 𝛹𝑉80 ∙ 𝑃𝑉80 ∙ 𝑅𝑉80 ∙ 𝑀𝑉80
10
𝑀𝑉80 = 1,2 ∙ 1,0 ∙ 10000 ∙ 1,6546 ∙ 1,5202

𝑴𝟏𝟎
𝑽𝟖𝟎 = 𝟒𝟐𝟗𝟐𝟔, 𝟓 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

 LM15

41
o 𝑴𝟏𝟓
𝑨𝑶𝑻
Ω𝑚1 = 21,0164

𝐴𝑂𝑇
Ω𝑚 = ∑ 𝛺𝑚𝑖 = 21,0164
10 𝐴𝑂𝑇
𝑀𝐴𝑂𝑇 = 𝑛 ∙ 𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω𝑚 ∙ Ω𝑟𝐴𝑂𝑇 = 1,4 ∙ 500 ∙ 21,0164 ∙ 1,2586

𝑴𝟏𝟎
𝑨𝑶𝑻 = 𝟏𝟖𝟓𝟏𝟓, 𝟖𝟔 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

o 𝑴𝟏𝟎
𝑨𝟑𝟎
𝑚1 = 2,1817
𝑚2 = 2,7562
𝑚3 = 0,5964
𝑠 ′
𝑀𝐴30 = 𝑚1 + 𝑚2 = 2,1817 + 2,7562 = 4,9379
𝑓′
𝑀𝐴30 = 𝑚3 = 0,5964

10 𝑠 ′ 𝑠′ 𝑓 ′ 𝑓′
𝑀𝐴30 = 𝑛 ∙ 𝛹𝐴30 ∙ (𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑀𝐴30 + 𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑀𝐴30 )
5
𝑀𝐴30 = 1,4 ∙ 1,219 ∙ (6000 ∙ 2,6552 ∙ 4,9379 + 3000 ∙ 2,6552 ∙ 0,5964)

𝑴𝟏𝟎
𝑨𝟑𝟎 = 𝟏𝟒𝟐𝟑𝟔𝟎, 𝟎𝟔 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

o 𝑴𝟏𝟎
𝑽𝟖𝟎
𝑚1 = 2,3225
𝑚2 = 2,7562
𝑚3 = 2,3225
𝑚4 = 1,8887
′
𝑀𝑉80 = 𝑚1 + 𝑚2 + 𝑚3 + 𝑚4 = 9,2899
10 ′ ′
𝑀𝑉80 = 𝑛 ∙ 𝛹𝑉80 ∙ 𝑃𝑉80 ∙ 𝑅𝑉80 ∙ 𝑀𝑉80
10
𝑀𝑉80 = 1,2 ∙ 1,0 ∙ 10000 ∙ 1,6546 ∙ 9,2899

𝑴𝟏𝟎
𝑽𝟖𝟎 = 𝟐𝟔𝟐𝟑𝟐𝟐, 𝟔𝟓𝟑𝟕 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

42
 LT0

o 𝑻𝟎𝑨𝑶𝑻
Ω𝑡1 = 7,5
Ω𝑡2 = 0.2516

Ω𝑡𝐴𝑂𝑇 = ∑ 𝛺𝑡𝑖 = 21,0164

0
𝑇𝐴𝑂𝑇 = 𝑛 ∙ 𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω𝑡𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω𝑟𝐴𝑂𝑇 = 1,4 ∙ 500 ∙ 7.7516 ∙ 1,2586

𝑻𝟎𝑨𝑶𝑻 = 𝟔𝟖𝟐𝟗, 𝟑𝟏 𝒅𝒂𝑵

o 𝑻𝟎𝑨𝟑𝟎
𝑡1 = 1,00
𝑡2 = 0,8789

43
 𝑡3 = 0,50
𝑡4 = 0.0259
𝑡5 = 0.025
𝑡6 = 0,0074

′
𝑠
𝑇𝐴30 = 𝑡1 + 𝑡2 + 𝑡4 + 𝑡5 = 1,00 + 0,8789 + 0,0259 + 0,025 = 1,9298
𝑓′
𝑇𝐴30 = 𝑡3 + 𝑡6 = 0,50 + 0,0074 = 0,5074

0 𝑠 ′ ′
𝑠 𝑓 ′ 𝑓′
𝑇𝐴30 = 𝑛 ∙ 𝛹𝐴30 ∙ (𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑇𝐴30 + 𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑇𝐴30 )
0
𝑇𝐴30 = 1,4 ∙ 1,219 ∙ (6000 ∙ 2,6552 ∙ 1,9298 + 3000 ∙ 2,6552 ∙ 0,5074)

𝑻𝟎𝑨𝟑𝟎 = 𝟓𝟗𝟑𝟔𝟓, 𝟒 𝒅𝒂𝑵

o 𝑻𝟎𝑽𝟖𝟎
𝑡1 = 1,00
𝑡2 = 0,9213
𝑡3 = 0,8426
𝑡4 = 0.7639
′
𝑇𝑉80 = 𝑡1 + 𝑡2 + 𝑡3 + 𝑡4 = 3,5278
0 ′ ′
𝑇𝑉80 = 𝑛 ∙ 𝛹𝑉80 ∙ 𝑃𝑉80 ∙ 𝑅𝑉80 ∙ 𝑀𝑉80
0
𝑇𝑉80 = 1,2 ∙ 1,0 ∙ 10000 ∙ 1,6546 ∙ 3,5278

𝑻𝟎𝑽𝟖𝟎 = 𝟕𝟎𝟎𝟒𝟓, 𝟏𝟕 𝒅𝒂𝑵

44
 L’T10

′
o 𝑻𝟏𝟎
𝑨𝑶𝑻

Ω𝑡1 = 0,2509

Ω𝑡𝐴𝑂𝑇 = ∑ 𝛺𝑡𝑖 = 0,2509

10 ′
𝑇𝐴𝑂𝑇 = 𝑛 ∙ 𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω𝑡𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω𝑟𝐴𝑂𝑇 = 1,4 ∙ 500 ∙ 0,2509 ∙ 1,2586
′
𝑻𝟏𝟎
𝑨𝑶𝑻 = 𝟐𝟐𝟏, 𝟎𝟒 𝒅𝒂𝑵
′
o 𝑻𝟏𝟎
𝑨𝟑𝟎
𝑡1 = 0,0259
𝑡2 = 0,025
𝑡3 = 0,0074

𝑠 ′
𝑇𝐴30 = 𝑡1 + 𝑡2 = 0,0259 + 0,025 = 0,0509

45
 𝑓′
𝑇𝐴30 = 𝑡3 = 0,0074

10 ′ 𝑠 ′ 𝑠 ′ ′ 𝑓 𝑓′
𝑇𝐴30 = 𝑛 ∙ 𝛹𝐴30 ∙ (𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑇𝐴30 + 𝑃𝐴30 ∙ 𝑅𝐴30 ∙ 𝑇𝐴30 )
10 ′
𝑇𝐴30 = 1,4 ∙ 1,219 ∙ (6000 ∙ 2,6552 ∙ 0,0509 + 3000 ∙ 2,6552 ∙ 0,0074)
′
𝑻𝟏𝟎
𝑨𝟑𝟎 = 𝟏𝟒𝟖𝟒, 𝟒𝟕 𝒅𝒂𝑵
′
o 𝑻𝟏𝟎
𝑽𝟖𝟎
𝑡1 = 0,0258
𝑡2 = 0,025
𝑡3 = 0,0222
𝑡4 = 0,0195
10 ′
𝑇𝑉80 = 𝑡1 + 𝑡2 + 𝑡3 + 𝑡4 = 0,0925
10 ′ ′ ′
𝑇𝑉80 = 𝑛 ∙ 𝛹𝑉80 ∙ 𝑃𝑉80 ∙ 𝑅𝑉80 ∙ 𝑀𝑉80
10 ′
𝑇𝑉80 = 1,2 ∙ 1,0 ∙ 10000 ∙ 1,6546 ∙ 0,0925
′
𝑻𝟏𝟎
𝑽𝟖𝟎 = 𝟏𝟖𝟑𝟔, 𝟎𝟔 𝒅𝒂𝑵

Tabel centralizator
Efort
Secțiunea Permanente AOT A30 V80 Ipoteza I Ipoteza II MAXIM
Secțional

M5 191735,27 22169,37 168157,57 213244,84 382062,21 404980,11 272977,16

M M10 -233037,98 3428,048 23292,118 42926,5 -206317,81 -190111,48 -131224,6

M15 90509,76 18515,86 142360,06 262322,65 251385,68 352832,41 188705,58

T0 69692,24 6829,31 59365,4 70045,17 135886,91 139737,41 139737,41

T
T10' -81043,166 221,04 1484,47 1836,06 -79337,65 -79207,10 -79337,65

46
 4.6. Calculul caracteristicilor geometrice ale grinzii

Grinda, împreună cu placa formează o secțiune T pentru preluarea

eforturilor secționale. Este evident faptul că nu toată lățimea plăcii conlucrează
în totalitate cu inima grinzii. Rezultă deci că lățimea tălpii superioare a grinzii
este mai mică și va fi definită ca o lățime activă de placă.

𝑏𝑘𝑖
1. , pentru deschideri marginale
0,75∙𝑙𝑐
𝑏𝑘𝑖
2. , pentru deschideri centrale
0,60∙𝑙𝑐

Din tabelul 49 din STAS 10111-2, pentru 1. şi 2. se determină m.

𝑏𝑎1 = 𝑚 ∙ 𝑏𝑘1

𝑏𝑎2 = 𝑚 ∙ 𝑏𝑘2

𝑏𝑎𝑝𝑙 = 𝑏𝑎1 + 𝑏𝑖 + 𝑏𝑎2

𝑏𝑘1 = 1,90 𝑚

𝑏𝑘2 = 2,55 𝑚

𝑙𝑐 = 15,75 𝑚

47
 Secțiunea 5
𝑏𝑘1 1,9 𝑚
= = 0,166
0,75∙𝑙𝑐 0,75∙15,25 𝑚

𝑏𝑘2 2,55 𝑚
= = 0,222
0,75∙𝑙𝑐 0,75∙15,25 𝑚

𝑚𝑐1 = 0,8112

𝑚𝑐2 = 0,7038

𝑏𝑎1 = 𝑚𝑐1 ∙ 𝑏𝑘1 = 0,8112 ∙ 1,9 𝑚 = 1,541 𝑚

𝑏𝑎2 = 𝑚𝑐2 ∙ 𝑏𝑘2 = 0,77038 ∙ 2,55 𝑚 = 1,7946 𝑚

𝑏𝑎𝑝𝑙 = 𝑏𝑎1 + 𝑏𝑖 + 𝑏𝑎2 = 1,541 𝑚 + 0,70 𝑚 + 1,7946 𝑚 = 𝟒, 𝟎𝟑𝟓 𝑚

 Secțiunea 10
𝑏𝑘1 1,90 𝑚
= = 0,166
0,75∙𝑙𝑐 0,75∙15,25 𝑚

𝑏𝑘2 2,55 𝑚
= = 0,222
0,75∙𝑙𝑐 0,75∙15,25 𝑚

𝑚𝑖1 = 0,5384

𝑚𝑖2 = 0,4214

𝑏𝑎1 = 𝑚𝑖1 ∙ 𝑏𝑘1 = 0,5384 ∙ 1,90 𝑚 = 1,0229 𝑚

𝑏𝑎2 = 𝑚𝑖2 ∙ 𝑏𝑘2 = 0,4214 ∙ 2,55 𝑚 = 1,0745 𝑚

𝑏𝑎𝑝𝑙 = 𝑏𝑎1 + 𝑏𝑖 + 𝑏𝑎2 = 1,0229 𝑚 + 0,70 𝑚 + 1,0746 𝑚 = 𝟐, 𝟕𝟗𝟕 𝑚

48
 Secțiunea 15
𝑏𝑘1 1,90 𝑚
= = 0,207
0,60∙𝑙𝑐 0,60∙15,25 𝑚

𝑏𝑘2 2,55 𝑚
= = 0,278
0,60∙𝑙𝑐 0,60∙15,25 𝑚

𝑚𝑐1 = 0,735

𝑚𝑐2 = 0,586

𝑏𝑎1 = 𝑚𝑐1 ∙ 𝑏𝑘1 = 0,735 ∙ 1,90 𝑚 = 1,3965 𝑚

𝑏𝑎2 = 𝑚𝑐2 ∙ 𝑏𝑘2 = 0,586 ∙ 2,55 𝑚 = 1,4943 𝑚

𝑏𝑎𝑝𝑙 = 𝑏𝑎1 + 𝑏𝑖 + 𝑏𝑎2 = 1,3965 𝑚 + 0,70 𝑚 + 1,4943 𝑚 = 𝟑, 𝟓𝟗 𝒎

4.7. Calculul momentului capabil al plăcii

ℎ𝑝𝑙
𝑀𝑐𝑎𝑝𝑝𝑙 = 𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ ℎ𝑝𝑙 ∙ 𝑅𝑐 ∙ (ℎ0 − )
2

ℎ0 = ℎ𝑔𝑟 − 𝑎 = 110 𝑐𝑚 − 12,4 𝑐𝑚 = 97,6 𝑐𝑚

Ø𝑏𝑎𝑟ă
𝑎 = 3,5 + Ø𝑒𝑡𝑟 + Ø𝑏𝑎𝑟ă + 𝑒 +
2

𝑎 = 3,5 + 1,4 + 3,0 + 1,5 = 12,4 𝑐𝑚

ℎ𝑝𝑙
𝑀𝑐𝑎𝑝𝑝𝑙 = 𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ ℎ𝑝𝑙 ∙ 𝑅𝑐 ∙ (ℎ0 − )
2
32
𝑀𝑐𝑎𝑝𝑝𝑙 = 403,5 ∙ 34 ∙ 185,895 ∙ (97,6 − )
2

𝑴𝒄𝒂𝒑𝒑𝒍 = 𝟏𝟗𝟖𝟕𝟐𝟏𝟔, 𝟎𝟎𝟑 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎

Deoarece momentul capabil al plăcii este mai mare decât 𝑀𝑚𝑎𝑥 ,deci
înălţimea de placă comprimată este mai mică decât grosimea plăcii, rezultă că
dimensionarea armăturii de rezistenţă se va face ca pentru o secţiune cu latura de
𝑏𝑎𝑝𝑙 .

49
 4.8. Dimensionarea armăturii de rezistenţă

𝑀
𝑚=
𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ℎ02∙𝑅𝑐

𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝑚
𝑅𝑐
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 𝜉 ∙ 𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ ℎ𝑝𝑙 ∙
𝑅𝑎
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 =
𝐴Ø 𝑥
𝜋∙𝑥 2
𝐴Ø𝑥 =
4
𝐴𝑎𝑒𝑓 = 𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 ∙ 𝐴Ø𝑥
𝐴𝑎𝑒𝑓 ≥ 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐

o Secțiunea 5
5
𝑀𝑚𝑎𝑥 ∙100 404980,11∙100
𝑚= = = 0,0566
𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ℎ02∙𝑅𝑐 403,5∙97,62 ∙185,895

𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝑚 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,0566 = 0,058
𝑅𝑐 185,895
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 𝜉 ∙ 𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ ℎ𝑝𝑙 ∙ = 0,058 ∙ 403,5 ∙ 34 ∙
𝑅𝑎 3000
2
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 49,3 𝑐𝑚
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 49,3
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = = 10,04 => 𝟏𝟏 𝒃𝒂𝒓𝒆 Ø 𝟐𝟓 𝒎𝒎
𝐴Ø 𝑥 4,908
𝜋∙2,52
𝐴Ø25 = = 4,908 𝑐𝑚2
4
𝐴𝑎𝑒𝑓 = 𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 ∙ 𝐴Ø25 = 11 ∙ 4,908 = 53,988 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 ≥ 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐

o Secțiunea 10
10 ∙100
𝑀𝑚𝑎𝑥 206317∙100
𝑚= = = 0,0416
𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ℎ02∙𝑅𝑐 279,7∙97,62 ∙185,895

𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝑚 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,0416 = 0,025
𝑅𝑐 185,895
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 𝜉 ∙ 𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ ℎ𝑝𝑙 ∙ = 0,045 ∙ 279,7 ∙ 34 ∙
𝑅𝑎 3000
2
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 25,04 𝑐𝑚
50
 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 25,04
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = = 5,1 => 𝟔 𝒃𝒂𝒓𝒆 Ø 𝟐𝟓 𝒎𝒎
𝐴Ø 𝑥 4,908
𝜋∙2,52
𝐴Ø25 = = 4,908 𝑐𝑚2
4
𝐴𝑎𝑒𝑓 = 𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 ∙ 𝐴Ø22 = 6 ∙ 4,908 = 29,448 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 ≥ 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐

o Secțiunea 15
15 ∙100
𝑀𝑚𝑎𝑥 352832∙100
𝑚= = = 0,0555
𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ℎ02∙𝑅𝑐 359∙97,62 ∙185,895

𝜉 = 1 − √1 − 2 ∙ 𝑚 = 1 − √1 − 2 ∙ 0,0555 = 0,0571
𝑅𝑐 185,895
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 𝜉 ∙ 𝑏𝑎𝑝𝑙 ∙ ℎ𝑝𝑙 ∙ = 0,0571 ∙ 359 ∙ 34 ∙
𝑅𝑎 3000
2
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 = 43,18 𝑐𝑚
𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐 43,18
𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 = = = 8,79 => 𝟗 𝒃𝒂𝒓𝒆 Ø 𝟐𝟓 𝒎𝒎
𝐴Ø 𝑥 4,908
𝜋∙2,52
𝐴Ø25 = = 4,908 𝑐𝑚2
4
𝐴𝑎𝑒𝑓 = 𝑛𝑏𝑎𝑟𝑒 ∙ 𝐴Ø22 = 9 ∙ 4,908 = 44,172 𝑐𝑚2
𝐴𝑎𝑒𝑓 ≥ 𝐴𝑎𝑛𝑒𝑐

51