Tema 5. Control bugetar.

Bugetele flexibile

5.4. Sistemul de control bugetar

Un sistem de control bugetar se bazează pe colectarea statistică a datelor,

prin elaborarea unor situaţii de execuţie bugetară, ca în modelul următor:

În continuare, prezentăm un model de identificare şi explicare a abaterilor

de la buget, pe exemplul bugetului de vânzări (sau al cifrei de afaceri). Controlul
asupra execuţiei bugetului de vânzări prezintă importanţă pentru aprecierea
performanţei comerciale a firmei. Variaţia (abaterea) cifrei de afaceri (∆CA) de
la valoarea bugetată reprezintă diferenţa între cifra de afaceri realizată (CAr) şi
cifra de afaceri bugetată (CAb), adică :

Această abatere de la buget a cifrei de afaceri (∆CA) are două explicaţii posibile:
 variaţie a preţului (∆P), deoarece cantităţile efective sunt vândute la un
preţ diferit de cel bugetat:

 variaţie a cantităţii vândute (∆Q), deoarece la preţul de vânzare bugetat,

cantităţile efectiv vândute sunt diferite de cantităţile bugetate:

Exemplu: La finele unei luni, controlorul de gestiune şiresponsabilul

compartimentului de vânzări din Societatea Alfa S.A. realizează controlul asupra
bugetului de vânzări. Din compararea vânzărilor reale cu cele bugetate rezultă o
abatere favorabilă de la buget de 12.200 u.m. Detaliile acestei abateri sunt
prezentate în următorul tabel :

Descompunerea acestei variaţii pe produse şi factori explicativi se prezintă

astfel:
Tema 5. Control bugetar. Bugetele flexibile

Analizate individual, pe factori explicativi şi pe produse, abaterile de la buget

sunt destul de importante, deşi pe total variaţiile se compensează între ele. De
exemplu, produsul A înregistrează o abatere nefavorabilă de la buget la preţul de
vânzare (-6.400) şi o abatere favorabilă de la buget, datorată cantităţii vândute
(+5.400). În ce priveşte explicarea abaterii de la buget a cifrei de afaceri prin cei
doi factori (preţ de vânzare şi cantitate vândută), remarcăm că variaţiile nu
sunt independente: o creştere a cantităţii vândute poate fi generată de o
scădere a preţului (elasticitatea cantitate/preţ).
În cazul în care o întreprindere realizează o cifră de afaceri din vânzarea mai
multor produse, abaterea de la buget este influenţată şi de ’’structura vânzărilor’’,
care antrenează o descompunere a variaţiei cantităţii în alte două abateri
parţiale de la buget:

O variaţie favorabilă a volumului global semnifică o implantare mai bună a

întreprinderii pe piaţă, deoarece vânzările totale reale sunt superioare
vânzărilor totale bugetate. Chiar dacă variaţia volumului global este favorabilă,
variaţia structurii vânzărilor poate fi nefavorabilă în situaţia în care, de exemplu,
creşterea cantităţilor priveşte doar produsele vândute mai ieftin.
◙ Exemplu: Variaţia volumului global al vânzărilor Societăţii lfa S.A. este:
∆VG = [(800 + 700) – (750 + 680)] x 120,83 = 8.458 u.m.
Preţul mediu bugetat (Pmb) este: [(750 x 108) + (680 x 135)]/(750 + 680)] =
120,83 u.m.
Tema 5. Control bugetar. Bugetele flexibile

◙ Exemplu: Determinarea variaţiei structurii vânzărilor Societăţii Alfa S.A. se

face astfel: (120,6 – 120,83) x (800 + 700) = - 358 u.m.
Preţul mediu prestabilit (Pmp) este: [(800 x 108) + (700 x 135)]/(800 + 700) =
120,6 u.m.
Constatăm că structura vânzărilor a generat o abatere nefavorabilă de la buget
de 358 u.m.
Variaţia cantităţii se descompune pe cele două cauze astfel:
8.100 u.m. = 8458 u.m. – 358 u.m.
Controlul asupra execuţiei bugetului de vânzări permite ca abaterea favorabilă
de la buget să fie explicată prin următoarele cauze:

Abaterile de la bugetul vânzărilor sunt în responsabilitatea departamentului

comercial şi a managerilor generali. Deoarece pilotajul unei întreprinderi nu poate
fi realizat doar pe baza controlului bugetar, dominat de informaţii cu caracter
financiar şi postfactum, obţinerea performanţei impune utilizarea şi a altor
instrumente de control gestiune.