Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,,Nicolae Testemițanu”
Departamentul Pediatrie
Sef Departament dr.hab., prof.univ. Ninel Revenco
Conducătorul grupei : conf.univ. Adrian Rotaru
I. ANAMNEZA BOLII
I MOTIVELE INTERNĂRII
Acuze la internare.
Tuse uscata si umeda mai pronuntata de 1-2 zile,T=37,somn nelinistit din cauza
tusei,pofta de mincare diminuata.
II ANAMNEZA VIEȚII
- Dezvoltarea psihomotorie:
- 3 luna - culcat pe abdomen ,își ridica capul și trunchiul, sprijinindu-se pe brațe. Tot
atunci a început să zâmbeasca la contactul cu persoanele din jurul sau și să
gîngurească .
- 5 luna - Se bucura de vederea mâncării, rîdea zgomotos.
- 6 luna - sta pe șezute
- 9 luna – Putea să manînce singur un biscuit, ducea obiectele la gura.Atunci a inceput
sa spuna: "ma-ma"
- 12 luna - Făcea plimbări prin cameră, susținându-se de mobila, imita, știa "sa faca
pa",emitea mai mult de doua cuvinte
- 1 an – putea deja sa mearga singur.
- 4 ani – strînge jucăriile dupa ce se juca, își stringea patul.
- Concluzie:Copilul are crestere si dezvoltare armonioasa,este normoponderal
,normostatural si eutrofic.
10)Anamneza epidemiologică:
Pacinetul nu a fost în contact cu persoane infectate de maladii transmisibile.
- Aparatul respirator:
• Acuze: tuse semiproductiva
• Inspecţia:
• Frecvenţa respiraţiei pe minut – 58 resp/min;
• Ritmul - respiraţie ritmică;
• Tipul respiraţiei: toracică,
• Respiraţia nazală: dificila
• Vocea: nemodificata;
• Tusea la momentul examinării- prezentă
• Dispneea: nu prezinta
Aparatul cardiovascular
- Inspecția și palpația :
La inspecția vaselor sanguine : pulsații patologice ale arterelor carotide , turgescența
venelor jugulare , pulsație epigastrică nu sau depistat.
La inspecția regiunii precordiale : nu se observă bombări sau alte modificări
morfologice , șocul apexian nu se determină vizual, deasemenea nu se observă
pulsații sistolice în regiunea spațiilor intercostale.
La palpație :
Șocul apexian, se determină palpator în spațiul intercostal V stîng . Suprafața de
aproximativ 1 cm2 , de intensitatea medie.
Socul cardiac și alte modificări patologice precum : semnul ,,torsului pisicii, semnul
Hartzer, nu sau determinat.
Pulsul pe artera radială : Frecvența – 110 pe min., sincron , amplu , intensitate
moderată , ritmic.
- Percuția
limita dreapta – linia parasternala dreapta, spatiul intercostal IV
limita stinga – linia medioclaviculara stinga, spatiul intercostal V
limita superioara – linia medioclaviculara stinga, spatiul intercostal III
- Auscultația :
Zgomotele cardiace sonore, clare , ritmice. Modifcări ( dedublări , accentuări , sufluri
organice sau functionale ) lipsesc
- Tensiunea arterială : Dr- 110/ 70 mmHg
St- 110/ 70 mmHg
Aparatul digestiv:
- Acuze:nu prezinta
- Inspecţia cavităţii bucale: mucoasa (umedă, curată, roz-pala), istmul faringian usor
hiperemiat amigdale palatine –hipertrofie grad I, limba roza, umedă, curata,
modificări de relief – nu sunt, starea papilelor linguale – fara modificari patologice,
amprenta dentară si ulceraţii - absente, motilitatea limbii – in norma. Dintii – prezenti
20 de dinti.
- Ficatul
- Percutia.
- Determinarea dimensiunilor ficatului după Kurlov:
– distanta 1-2 – 10 cm
– distanta 3-4 – 9 cm
– distanta 3-5 – 8 cm
Punctele de afectare :
Colecistului :Semnele Lepen, Ortner, Murphi, Mussi pe dreapta ,Aiznberg I si
II,punctul dureros Kehr – negative.
Stomacului : Semnul clopotelului,Boas,Openhovschi- negative. Palparea in
triunghiul Sofar,Gubergritz- nu prezinta dureri.
Pancreasului : Semnul Grott,Cacia, Mussi pe stinga-negative. Punctele dureroase
Dejardin,Meyo-Robson-negative.
Semnele de iritatie peritoneala :Blumberg,camasei- negative.
Aparatul reno-urinar:
- Acuze: nu prezinta
- Inspecţia: modificari ale pieli la nivelul regiunii de proiectie a rinichilor nu se
determina.
- Palparea: renală – nu se palpeaza, vezica urinară – se palpeaza cu 2 cm deasupra
osului pubian,
- Percuţia limitei superioare a vezicii urinare – 2 cm deasupra osului pubian.
- Semnul Giordano–negative bilateral
Sistemul nervos:
Sistemul endocrin:
1) Hemoleucograma ( 24.11.17)
Hg – 130 g/l (N:120,0-140,0)
Eritrocite – 4,1 *10^12/l (N: 3,9-4,7)
Indice de culoare – 1,0 (N: 0,85-1,05)
Leucocite – 8,7*10^9/l (N:4,0-9,0)
Trombocite – 217 ( N: 180-320)
Neutrofile nesegm.– 10% (N: 1-6)
Neutrofile segm.–31 (N:47-72)
Eozinofile – 6% (N:1-6)
Limfocite – 49% (N:19-37)
Monocite – 4% (N:3-11)
VSH –5 mm/oră (N:2-15)
Investigații instrumntale:
ECG(24.11.17)
Diagnostic diferențial:
Criterii Pneumonia Bronsita acuta
Debutul bolii Pe fundalul unor infectii Brusc sau pe fundalul unei
respiratorii bacteriene sau infectii virale sau supraraceli
virale cronice cu sindrom cu tuse uscata de 2-3 zile
febril mai mult de 3 zile
Sindromul toxicoinfectios Accentuat Nu este caracteristic,dar
depinde de reactivitatea
bolnavului
Dureri Apar la implicarea pleurei Prezente retrosternal sau sub
forma de arsuri
Temperatura corpului Febrila sau sbfebrila Normala sau subfebrila
Tusea Prezenta daca implica pleura Initial uscata,chinuitoare,apoi
umeda
Wheezing Absent Prezent
Obiectiv Tiraj intercostal Tiraj intercostal
unilateral,respiratie bilateral,expir prelungit
accelerata
Auscultativ In dependenta de forma- Respiratie aspra,uneori cu
matitate,submatitate,raluri raluri brobsice bilaterale
crepitante localizate,raluri
bonsice buloase,abolirea
murmurului vezicular
Percutor Matitate,submatitate Sunet clar pulmonar
Hemoleucograma Leucocitoza,neutrofilie,VSH Limfocitoza,Leucocitoza-
marit,anemie-depinde de faza depinde de reactivitate si
si forma gravitate
Radiografia cutiei toracice Opacitate a cimpului Accentuarea desenului
pulmonar,in dependenta de pulmonar,modificari ale
forma si faza hilurilor bilateral
Bacteriologia De obocei depistarea De obicei cauza este virala
bacteriilor in sputa sau
aspirat traheal
Schimbari morfologice Afectarea tesutului pulmonar Absenta afectarii tesutului
pulmonar
În baza :
Acuzelor la internare : Tuse uscata si umeda mai pronuntata de 1-2 zile,T=37,somn
nelinistit din cauza tusei,pofta de mincare diminuata.
Mecanizmul fiziopatologic
Exista patru stadii de evolutie ale pneumoniei lobare. In primul stadiu, care apare la
aproximativ 24 de ore de la debutul infectiei, plamanul este caracterizat prin congestie
vasculara si edem alveolar. Local sunt prezente foarte multe bacterii, iar raspunsul imun
este relativ slab reprezentat. In etapa a doua de evolutie (dupa 2-3 zile), datorita
congestiei intense, plamanul capata aspect diferit, similar mai degraba ficatului (de
unde si denumirea de “stadiul hepatizatiei rosii”).
In aceasta etapa alveolele contin foarte multe celule rosii (eritrocite), neutrofile si celule
descuamate. Urmatoarea etapa in evolutie este cea de hepatizatie gri, caracterizata prin
existenta locala a unui exudat fibrino-purulent si a numeroaselor celule rosii
dezintegrate, distruse. Stadiul final este cel de resorbtie a procesului patologic, si de
recuperare a functiilor pulmonare.
In functie de tipul leziunilor, pneumonia poate fi de mai multe tipuri:
- Bronhopneumonie: se caracterizeaza prin aparitia unei zone de consolidare ce apare la
nivelul unuia sau mai multor lobi;
- Pneumonie miliara: descrie leziuni multiple, aflate in intregul parenchim pulmonar.
Distributia lor variaza foarte mult in functie de tipul extinderii hematogene in interiorul
plamanului;
- Pneumonie interstitiala: se caracterizeaza prin aparitia unor zone multiple sau
condensate de inflamatie, care se extinde si la nivelul interstitiului.
24.12.17.
Temperatura 36,6 grade celsius.
FR- 36 / min
FCC 14 /min
Starea generală a pacientului stabilă , cu dinamică pozitivă.
Acuze: Tuse semiproductiva,a dormit linistit,afebril,pofta de mincare pastrata.
Obiectiv Tegumentele și mucoasele vizibile curate , palide.
25.12.17
Temperatura 36,6 grade celsius.
FR- 35 / min
FCC 125 /min
Starea generală a pacientului stabilă , cu dinamică pozitivă.
Acuze: Tuse mai putin pronuntata,preponderent matinal,pacientul activ
Obiectiv Tegumentele și mucoasele vizibile curate , palide.
Epicriză :
Pacientul ,Bespalco David, 4 ani , internat în secția Pneumologie al IMSP Institulul Mamei
și Copilului, în perioada 22.11.17= 27.11.17, unde i s-a stabilit diagnosticul Clinic :
Pneumonie bazala pe dreapta
Diagnosticul a fost stabilit în baza acuzelor la internare și in momentul curației ,
examenului obiectiv pe sisteme și organe , examenelor de laborator și intrumentale.
Tratamentul Pacientului
Strategia terapeutică în pneumonie acută este determinată de asigurarea unor măsuri
generale de îngrijire şi susţinere a copilului, tratamentul etiotrop şi programe de recuperare
maladivă.
-Măsuri generale
Majoritatea sugarilor şi copiilor mici cu pneumonie necesită internare în spital pentru
perioada de instalare a efectului curativ cu transferarea ulterioară la un regim al
staţionarului de domiciliu, unde copilul este protejat de suprainfecţie şi infecţii nozocomiale.
-Poziţionarea copilului: în pat cu trunchiul mai ridicat şi schimbarea poziţiei fiecare 1-2 ore,
aşezîndu-l în decubit lateral drept şi stîng, pentru a evita staza pulmonară.
-Regim hidric: optimizat la gradul de deshidratare produs de febră, tahipnee, transpiraţie –
prioritate la lichide orale.
-Tratament simptomatic: restabilirea permiabilităţii căilor aeriene, fluidificarea secreţiilor,
jugularea sindromului febril.
-Terapia antibacteriană
Tratamentul etiotrop este decisiv pentru evoluţia clinică a
pneumoniei bacteriene la copil şi programarea tacticii de administrare a antibioticelor
necesită o ajustare ideală la:
- calităţile factorului etiologic
- particularităţile clinice ale bolii
- vîrsta copilului
- asocierea complicaţiilor morbide
- caracteristicele preparatului antibacterian (farmacocinetica, farmacodinamica), afectele
adverse ale preparatului farmacologic
- tratamentul precedent (pînă 3 luni) cu preparate antibacteriene (poate fi cauza
antibiorezistenţei a agentului patogen)
- calea orală de administrare a remediilor antibacteriene este eficientă şi singura la
majoritatea copiilor cu pneumonii comunitare cu evoluţie uşoară/medie
- dacă copilul necesită administrarea i/m a medicaţiei antibacteriene, atunci el necesită şi
spitalizare
Amoxicilina-Se va administra de 3 ori pe zi, 5 zile, comprimate 1- 250 mg sau sirop-
125mg în 5 ml-10 ml
S.pneumoniae
H.influenzae
Per os Amoxicilina
Parenteral i/v, i/m Amoxicilina
CS II-III
În cazuri severe –
combinaţia cu
aminoglicozide (în
H.influenzae)
-Dozele nictimerale ale antibioticului:
parenteral – 2 prize – asigură concentraţii maxime a agentului în sînge şi difuzia lui
în
ţesuturi, unde se menţine la nivel terapeutic timp 12 ore
parenteral – 1 priză – remediile cu durata acţiunii 24 ore (ceftriaxon)
Durata antibioterapiei se determină individual în dependenţa de agentul patogen,
gradului de severetate pneumoniei şi eficacităţii clinice. Durata tratamentului
antibacterial trebuie să fie adecvată pentru suprimarea agentului patogen, eliminarea
căruia este finisată de mecanismele
imunologice.
în caz de statul imun adecvat durata tratamentului antibacterian 3-5 zile după
normalizarea temperaturii corpului. În caz de alegerea antibioticului efectiv şi
realizarea efectului pozitiv durata tratamentului este de 6-7 zile, în forme severe 10-14
zile
tratament parenteral antibacterian poate fi continuat încă 2 zile după instalarea
efectului terapeutic, apoi se trece pe medicaţie per orală
în caz de confirmarea etiologiei atipice a pneumoniei durata tratamentului este 10-
14 zile
Supravegherea copiilor cu PC
vizita repetată pentru reevaluare clinică la medicul de familie - peste 2 zile, ulterior vizita