PROIECT

GESTIUNEA FINANCIARA A FIRMEI

 CUPRINS

1. Introducere …………………… ……………………………………...….….3

2. Analiza poziţiei financiare…………..………………………………….…....4

3. Analiza performanţei financiare…………………………………………….8

4. Analiza cash-flow-urilor…………………………………………..…….…..15

5. Diagnosticul rentabilităţii…………………………………………………...17

6.Diagnosticul riscului………………………………………...........................19
 I.INTRODUCERE

SC Argus SA are ca obiect de activitate producerea si comercializarea de bunuri de larg

consum ( ulei brut de floarea soarelui, rapita si soia, ulei rafinat vrac, ulei rafinat imbuteliat, srot
furajer, acizi grasi). Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin masini, utilaje, stocuri
de materii prime si material, productie in curs de executie, produse finite si marfuri, etc. – toate
fiind necesare bunei desfasurari a procesului de productie.

Analiza financiara ce urmeaza a fi efectuata se va structura in cateva etape successive:

1. Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului contabil:

- Fondul de rulment;
- Nevoia de fond de rulment;
- Trezoreria neta.
2. Analiza marjelor de rentabilitate (solduri intermediare de gestiune) in procesul
economic:
- Valoarea adaugata;
- Rezultatul exploatarii;
- Rezultatul curent;
- Rezultatul net al exercitiului;
3. Diagnosticul firmei:
- Rentabilitatea economica si financiara;
- Diagnosticul rentabilitatii economice si, respective, financiare;

Drept surse de date pentru analiza financiara vom folosi urmatoarele documente:
- Bilantul contabil al firmei;
- Contul de profit si pierdere;
- Anexele la bilant.

Deci, analiza financiara ce urmeaza a fi realizata isi propune sa evidentieza urmatoarele aspect:
I. Modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung sip e termen
scurt- analiza pe baza bilantului contabil;
II. Stabilirea treptelor de acumulare baneasca numerica si marjele de
rentabilitate sau soldurile intermediare de gestiune- analiza pe baza contului de profit si pierdere.
 II.Analiza Pozitiei Financiare

Analiza pe baza bilantului financiar sau analiza patrimoniala isi propune identificarea
starii de echilibru la nivelul firmei. Scopul acestei analize este de a stabili modul de realizare a
echilibrului intre resurse (passive) si nevoi (active) pe termen lung sip e termen scurt.

Pentru realizarea analizei are loc structurarea:

 Activelor (nevoilor) in functie de lichiditate (in ordinea crescatoare a lichiditatii);

 Pasivelor (resurselor) in functie de exigibilitate (in ordinea descrescatoare a
exigibilitatii).

Partea de active a bilantului va contine:

 Active cu lichiditate peste 1 an;

 Active cu lichiditate mai mica de 1 an, iar in cazul lor se vor evidential distinct
activele de trezoreri (activele cele mai lichide, cu lichiditate imediata).

Partea de pasiv a bilantului va contine:

 Passive cu exigibilitate mai mare de 1 an: capitaluri proprii + datorii pe termen

lung;
 Passive cu exigibilitate mai mica de 1 an: in cazul acestora se vor evidential
distinct pasivele de trezoreri (creditele bancare curente sau alte passive cu scdenta
imediata).

Realizarea echilibrului lichiditate-exigibilitate la nivelul intreprinderii presupune

respectarea urmatoarelor relatii:

1. Active cu lichiditate >1 an= passive cu exigibilitate >1 an ;

2. Active cu lichiditate <1 an (mai putin activele de trezorerie) = pasive cu
exigibilitate <1 an (mai putin pasivele de trezorerie);
3. Active de trezorerie = passive de trezorerie.
4.
1. Fondul de Rulment (FR)- este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care
reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii
curente de exploatare. Fondul de rulment poate fi antecalculat şi efectiv utilizat.
 FR= Resurse Permanente – Nevoi Permanente
=(Capitaluri Proprii+Provizioane+Subventii pentru investitii+Datorii>1an)-Active
Imobilizate;

FR0= (67.226.363 + 476.884 + 193.473 + 3.057.582) – 63.154.970 = 7.799.332

FR1= (87.825.242 +458.856 + 133.665 + 2.165.373) – 61.993.863 = 28.589.273

Rezulta faptul ca : Capitalurile permanente>Activele imobilizate; echilibru

financiar-> surplus de resurse;

Variatia FR = FR1 - FR0 = 28.589.273 - 7.799.332 = 20.789.941

Societatea a inregistrat un FR>0 (POZITIV) atat la inceputul anului cat si la sfarsitul

anului, crescand spre sfarsitul anului cu 20.789.941 . Capitalul permanent a reusit sa finanteze
deci, activele imobilizate. Cresterea FR1 fata de FR0 provine in special din cresterea capitalurilor
proprii cu 20.598.879 si din scaderea datoriilor>1 an cu 892.209 .

Un FR>0 inseamna excedent de resurse permanente, utilizabil pentru finantarea activelor

circulante. Capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea
integral a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune in evident FR ca expresie a echilibrului
financiar pe termen lung (intreprinderea poate sa faca fata fara dificultate riscurilor diverse pe
termen scurt).

2. Nevoia de fond de Rulment (NFR)- este un indicator de echilibru financiar pe termen

scurt care reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finannate din surse stabile, respectiv
activele cu termen de lichiditate sub un an care urmează să fie finannate din surse cu exigibilitate
peste un an. Suntem în situatia în care asiguram finantarea activelor circulante din resurse stabile,
care reprezinta partea din fondul de rulment pozitiv neutilizata pentru finantarea nevoilor
permanente. Utilizarea de surse permanente pentru finantarea nevoilor pe termen scurt poate
deveni nerentabilă din cauza costurilor pe care il au în special creditele bancare pe termen lung.

NFR=(Nevoi Temporare- Nevoi de Trezorerie)–(Resurse Temporare – Resurse de

Trezorerie) NFR=Stocuri+Creante+Cheltuieli in avans-Datorii
din exploatare-Venituri inreg. in avans

NFR0=56.525.357+15.134.787+58.077-66.226.906-0=5.491.315
NFR1=57.741.888+25.739.476+46.649-57.644.733-0=25.883.280

Rezulta faptul ca : nevoi>resurse -> exista un dezechilibru; este necesara finantarea FR

(apelarea la resurse pe termen scurt)
Variatia NFR= NFR1-NFR0=25.883.280-5.491.315= 20.391.965

Societatea a inregistrat un NFR>0 (POZITIV) atat la inceputul anului cat si la sfarsitul

anului, crescand considerabil spre sfarsitul anului cu 20.451.753. Cresterea NFR 1 fata de NFR0
provine in special din cresterea stocurilor cu 1.216.531 dar mai ales a creantelor cu 10.604.689
dar si din scaderea cheltuiellor in avans, a datoriilor din exploatare si a veniturilor inregistrate in
avans.

Un NFR>0 reflecta un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare care

pot fi mobilizate. Inseamna ca stocurile si creantele s-au finantat prin capitalul propriu sau datorii
pe termen lung.
(NFR>0; NFR<FR) -> Nevoia de fond de rulment este finantata in intregime prin fondul
de rulment, rezultand si un excedent de trezorerie.

3. Trezoreria Neta (TN)- este expresia cea mai concludentã a desfãsurãrii unei activitãti
echilibrate si eficiente. Ea relevã calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen
lung cât si pe termen scurt.

TN= Nevoi de Trezorerie - Resurse de Trezorerie

= FR – NFR;

TN0 = FR0 – NFR0 = 7.799.332 -5.491.315 =2.308.017

TN1 = FR1 – NFR1 = 28.589.273 - 25.883.280= 2.705.993

Rezulta faptul ca: FR> NFR -> exista un surplus monetar;

Variatia TN= TN1 – TN0 = 2.705.993-2.308.017 = 397.976

= Variatia FR – Variatia NFR =20.789.941-20.391.965 = 397.976

Societatea a inregistrat o TN>0 (POZITIVA) atat lainceputul anului cat si la

sfarsitul anului, crescand chiar spre sfarsitul anului cu 397.976, aceasta crestere datorandu-se
cresterii FR spre sfarsitul anului mai mari decat cresterea NFR-ului spre sfarsitul anului.

TN pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul s-a incheiat cu un surplus monetary,

expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea TN1
fata de TN0 reprezinta cash-flow-ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat
si/sau profit de reinvestit.
TN>0 -> exista surse cu character permanent peste nevoia de finantare pe
termen scurt, adica exista lichiditati disponibile in casa, cont la banca, etc.
 Concluzii – Situatia echilibrului financiar al intreprinderii:

Indicatori absoluti de Specificitate Caracteristici de risc ale structurii

gestiune financiara finaciare

 Sanatoasa (daca este structurala);

 Plasamentul T pe termen lung
FR>NFR>0 Este o situatie tipica
(investitiile) poate periclita echilibrul
pentru pentru o
TN>0 financiar;
societate comerciala
 Plasamentul T pe termen scurt poate
industriala
perpetua situatia buna.

Nevoi 01.01.2008 Resurse Nevoi 31.12.2008 Resurse

NFR=5.491.315 FR=7.799.332 NFR=25.883.280 FR=28.589.273

TN=2.308.017 TN=2.705.993
 Nevoi Variatia Resurse

Variatia NFR=20.391.965 Variatia FR=20.789.941

Variatia TN= 397.976

III. Analiza performanţei financiare

A)Soldurile intermediare de gestiune:

In cadru acestei analize se studiaza veniturile si cheltuielile pe cele trei domenii

de activitate: de exploatare, financiara, exceptional si soldurile intermediare de gestiune.
Analiza realizeaza pe baza elementelor cuprinse in contul de profit si pierdere,
grupate pe doua mari categorii (venituri si cheltuieli). Atat cheltuielile, cat si veniturile
sunt clasificate in:

 cheltuieli si venituri de exploatare;

 cheltuieli si venituri financiare;
 cheltuieli si venituri extraordinare;
 amortizarea este o cheltuiala nemonetara, neplatibila, din acest motiv face parte
din cheltuielile de exploatare, ea nu influenteaza trezoreria;
 provizioanele sunt venituri nemonetare, neincasabile, la randul lor ele nu
influenteaza trezoreria;
 venituri din cesiunea elementelor de activ sunt venituri din exploatare, ele se
refera la diferentele dintre pretul la care este vandut activul respectiv si valoarea
ramasa de amortizat. In cazul in care aceasta difenta este negativa vorbim valoare
neta contabila.

Pe baza elementelor din contul de profit si pierdere se pot calcula sodurile intermediare
de gestiune.
 1.Marja comerciala (MC)- (adaosul comercial) caracterizeaza intreprinderile cu
activitate de comert, valoarea obtinuta fiind influentata de politica de vanzare promovata de
firma in cauza.

MC= Venituri din Vanzarea Marfurilor – Costurile de Cumparare (obtinere) a

marfurilor respective (Cheltuieli privind marfurile)

MC0= 2.493.278 – 2.113.620 = 379.658

MC1= 213.303 – 211.773 = 1.530

Rezulta faptul ca : (MC>0) există un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu

costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată.

Marja comerciala are o valoare pozitiva, ceea ce inseamna o situatie buna -> cifra de afaceri
realizata din vanzarea marfurilor permite acoperirea costului marfurilor cumparate si, in
principiu, remunerarea tertilor, altii decat furnizorii marfurilor: personal, organisme sociale,
statul, asociati sau actionari.

Variatia MC= MC1 – MC0= 1.530 – 379.658 = - 378.128

Se remarca o scadere foarte mare la sfarsitul anului, scazand foarte mult atat veniturile
din vanzarea marfurilor cat si costurile de cumparare.

2.Productia Exercitiului (PE) - ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea

bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate
pentru nevoile proprii.

PE = Producţia vândută + Producţia stocată + Producţia imobilizată - Variatia stocurilor;

PE= Venituri din prestari servicii + Variatia stocurilor + Venituri din productia de
imobilizari;

PE 0 =123 720 827 +12 247 807 +319 410

PE 0=136 288 044

PE 1=213 578 215 +9 022 846

PE 1=222 601 061

Variatia PE=PE 1- PE 0

Variatia PE=222 601 061 – 136 288 044

Variatia PE=86 313 017

Consumuri externe=Cheltuieli material si materii consumabile +Alte cheltuieli

materiale+Cheltuielile cu energia si apa+Prestari servicii externe

Consumuri externe 0= 101 452 237 +249 815 +4 401 051 +9 127 191

Consumuri externe 0=115 230 294

Consumuri externe 1=142 792 808 +365 056 +5 310 883 +17 598 044

Consumuri externe 1=166 066 791

Dupa ce am calculat PE si Consumurile externe putem calcula un alt indicator ce face parte din
SIG,si anume valoarea adaugata(VA).

3.Valoarea adaugata (VA) =exprima cresterea de valoare care rezulta din utilizarea
factorilor de productie,indeosebi a factorilor munca si capital,peste valoarea materialelor si
serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.Valoarea adaugata asigura remunerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii.

VA=MC+Productia exercitiului – Consumuri externe

VA 0=MC 0 +P ex 0-Cons ext 0

VA 0=379 658 +136 288 044-115 230 294

VA 0=21 437 408

VA 1= MC 1 +P ex 1-Cons ext 1

VA 1=1 530 +222 601 061- 166 066 791

VA 1= 56 535 800

Rezulta faptul ca: valoarea adaugata pozitiva este rezultat favorabil,deoarece ea

reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat,catre banci si diversi
creditori,catre salariati actionari si pe cat este posibil se va repartiza o anumita suma pentru
autofinantare.

Variatia VA =VA 1-VA 0

Variatia VA =56 535 800 – 21 437 408

Variatia VA=35 098 392

 Variatia VA pozitiva este un rezultat financiar favorabil.Se observa cresterea la sfarsitul
anului a VA fata de cea de la inceputul anului ,datorita cresterii foarte mari a Productiei
exercitiului de la sfarsitul anului.

Astfel,VA exprima creare de valoare,crestere de valori pe care intreprinderea SC Argus

SA o aduce bunurilor si serviciilor provenind de la terti.

4.Excedentul brut de exploatare (EBE) = reprezinta sursa rezultata din exploatarea

folosita pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productive al intreprinderii pierderii si
remunerarea capitalului economic.Este considerat un indicator essential in analizele de gestiune
si efectuarea de comparatii intre diferite intreprinderi.

EBE=VA –V din subventii af CA nete-Ch cu personalul-Ch cu alte impozite sit taxe

,varsaminte asimilate

EBE 0=21 437 408 + 0 – 8 026 690 -575 764

EBE 0=12 834 954

EBE 1=56 535 800 +0 – 10 179 656 – 474 184

EBE 1=45 881 960

Rezulta faptul ca : EBE >0,avem un rezultat favorabil pentru intreprindere,reprezentand

capacitatea potentiala de autofinantare a intreprinderii ,a investitiilor din amortizare,provizioane
si profit.Masoara correct performantele economice ale firmei.

Valorile pozitive ale lui EBE arata ca firma Argus dispune de resurse financiare necesare
mentinerii sale sau cresterii acesteia.

Variatia EBE =EBE 1- EBE 0

Variatia EBE =45 881 960- 12 834 954

Variatia EBE= 33 047 006

Se observa cresterea EBE ,fata de EBE 0 datorita cresterii semnificative a VA si scaderii

altor cheltuieli cu taxe,impozite,varsaminte assimilate.Este un rezultat favorabil intrucat existent
EBE demonstreaza performanta economica a unitatii ,independent,politicii financiare,a politicii
de investitii si a celei de dividend.

5.Rezultatul din exploatare (RE) = reprezinta rezultatul degajat din activitatea de

exploatare normala si curenta a intreprinderii .Acest sold de gestiune constituie primul element
de masura a rentabilitatii economice independente de politica financiara a intreprinderii si
incidenta elementelor extraordinare.

RE=EBE+Alte venituri din exploatare –Alte cheltuieli din exploatare –Amortizarea si

provizioanele pentru deprecieri –Ajustari ale valorii activelor circulante-Ajustari pentru
provizioane ,risc si cheltuieli.

RE=EBE+(Venituri din provizioane +Alte venituri din exploatare )-(Cheltuieli cu

amortizarea si provizioanele pentru exploatare+Alte cheltuieli pentru exploatare)

RE0=12 834 954 +155 806-(10 019 581-9 127 191-575 764)-4 941 700-(-14 222)-(-81463)-
184287

RE 0=7 828 119-184 287=7 643 832

RE 1=45 881 960+372 111-(19 001 695-17 598 004-474 184)-3 966 333-2 772 361-(-18 028)

RE 1=38 603 898

Se observa cresterea semnificativa a rezultatului din exploatare la sfarsitul anului, crestere

bazata in principiu pe cresterea lui EBE. Cresterea lui RE, si valoarea lui pozitiva indica profitul
firmei. RE exprima, atat la inceputul execitiului, cat si la sfarsitul exercitiului, profit degajat in
urma realizarii activitatii de productie sau distributie.

6.Rezultatul Financiar (RF)= diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile

financiare.

RF=Venituri financiare- Cheltuieli financiare

RF 0=1 400 696-4 273 289

RF 0= -2 872 593

RF 1=8 110 891-8 655 861

RF 1= -544 970

7. Rezultatul Curent (RC)= este rezultatul aferent activitatii cu caracter repetitiv si

normal. Acest indicator nu include rezultate extraordinare care au o natura neobisnuita,
permitand analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii
succesive.

Rezultatul curent include rezultatul exploatarii si rezultatul financiar

RC=RE +RF

RC 0=7 643 832+(-2 872 593)

 RC 0=4 771 239

RC 1=38 603 898 +(-544 970)

RC 1=38 058 928

RC ia in considerare, pe langa activitatea de exploatare si pe cea financiara. Rezultatul

curent indică profit atat la inceput de an cat si la sfarsit de an, crescand considerabil la sfarsitul
anului.

8. Rezultatul Brut (RB)

RB=RC+R extraordinar

RB 0=4 771 239+0=4 771 239

RB 1=38 058 928+0=38 058 928

Neavand loc activitati extraordinare, RB este egal cu RC.

9. Rezultatul net al exerciţiului (RN) = exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care
vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

RN=RB-Impozit

RN 0=4 771 239-0=4 771 239

RN 1=38 058 928-0=38 058 928

Am luat in considerare impozitul 0, din cpp. RN=RB ( nu este afectat de impozit.)

Creşterea valorii RN de la un exerciţiu la altul demonstreză faptul că

unutatea s-a redresat din punct de vedere economic.

B) Capacitatea de autofinantare
 Capacitatea de autofinantare (CAF)= Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul
financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, destinat să
remunereze capitalurile proprii şi să finanţeze investiţiile de expansiune şi de menţinere sau reînnoire
din exerciţiile viitoare.
Mărimea autofinanţării degajată de o întreprindere joacă un puternic rol de semnalizator
al performanţelor întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să
utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori,
mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifică nivelul capacităţii de rambursare ca şi nivelul
riscului de neplată.

Obiectivele capacitatii de autofinantare sunt:

a) reflecta la sfirsitul exercitiului financiar potentialul degajat de activitatea rentabilitatii a

intreprinderii;
b) evidentiaza potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respective sursa
financiara generate de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor
cheltuielilor care genereaza o plta monetara la o anumita scadenta;
c) reflecta forta financiara a unei intreprinderi, garantia securitatii si independentei acesteia.
Diferenta dintre venituri si cheltuieli incasabile conduce la determinarea capacitatii de
autofinantare care evidentiaza remunerarea intreprinderii.

CAF=EBE+Alte venituri din exploatare (- Venituri din cedarea activelor-Venituri din

subventii pt investitii)-Ch cu despagubiri,donatii si alte active cedate (-Ch privind activele
cedate si alte op de cap)+V financiare –Ch financiare(-Ajustari pt pierdere de valoare)-
Impozit pe profit

Consideram V din cedarea activelor =0

Cheltuielile privind activele cedate si alte op de capital=0

CAF 0= 10 591 003+(155 806-0-193 473)-316 626-0+1 400 696-(4 273 289 -184 287)-0

CAF 0=7 548 404

CAF1=1 968 085 900+(372 111-0-133 665)-929 507-0+8 110 891-(8 655 861-(-2 664))-0

CAF1=1 966 847 205

Rezulta faptul ca: CAF>0 fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt
ce conduce la cresterea increderii acţionarilor şi a creditorilor.

Reiese că întreprinderea analizată înregistrează plăţi mai mici decât incasări şi a obţinut
castig la inceputul anului. Firma dispune de mijloace financiare necesare activităţii de menţinere
a potenţialului productiv şi pentru activitatea de expansiune- efectuarea de investiţii.
CAF la inceput de an mai mica ca CAF la sfarsit de an dar totusi ambele >0, => unitatea
dată dispune de un flux net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar, adică fluxul dintre
încasări şi plăţi care rezultă din prezentarea contului de profit şi pierdere în termeni de
trezorărie.Firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie
şi a celei de expansiune după reperizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau
de către conducerea întreprinderii.

C)Marjele de acumulare (varianta anglo-saxona)

1.EBITDA= reprezinta castigul brut din activitatea de exploatare, fara sa fie afectat de
amortizari si provizioane. Putem afirma ca EBITDA reprezinta echivalentul monetar (cu
reflectarea in trezorerie) a castigului din activitatea de exploatare.

EBITDA – Earnings before interest, tax, depreciation and amortization (rezultatul

inainte de deducerea: cheltuielilor privind dobanzile; impozitului pe profit; amortizarii,
ajustarilor si provizioanelor)

EBITDA=Venituri totale –Cheltuieli totale(exclusive:cheltuieli cu dabanda,impozit pe

profit,ch cu amortizarea,ajustari pt depreciere si pierderi de valoare si provizionae pt
riscuri si cheltuieli)

EBITDA 0=140 337 824-(135 382 298-3 153 121 -0-4 941 700-(-14 222)-(-81 463))

EBITDA 0=12 954 662

EBITDA 1=213 251 674-(193 238 378-3 890 244-0-3 966 333-2 772361-(-18 028))

EBITDA 1=30 624 206

EBITDA nu este influentat de politica privind amortizarea si provizioanele, de politica de

finantare (ch. dobanzi) si de politica fiscala (privind impozitul pe profit). Se observa cresterea
EBITDA1 datorata cresterii veniturilor totale in principiu. EBITDA>0 in ambele perioade ceea
ce implica faptul ca activitatea de exploatare se reflecta la nivelul trezoreriei printr-un surplus
monetar .
2. EBIT= este un indicator utilizat in calculele financiare de rentabilitate si exprima
castigul din activitatea de exploatare a intreprinderii, afectat de amortizari si provizioane.
EBIT – Earnings before interest and tax (rezultatul inainte de deducerea dobanzilor si a
impozitului pe profit)

EBIT=EBITDA-Ajustari privind amortizarile si provizioanele

EBIT 0=12 954 662-4 941 700-(-14 222)-(-81 463)-184 28

EBIT 0=7 924 360

EBIT 1=30 624 206-3 966 333-2 772 361-(-18 028)-(-2 664)
EBIT 1=23 906 204

EBIT>0 rezulta ca activitatea de baza a societatii este rentabila. EBIT a crescut considerabil
datorita cresterii lui EBITDA1.

3.EBT= Earnings before tax (rezultatul inainte de impozit pe profit)

EBT=EBIT-Ch privind dobanzile

EBT 0=7 924 360-3 153 121

EBT 0=4 771 239

EBT 1=23 906 204-3 890 244

EBT 1=20 015 960

EBT ia in considerare si activitatea de natura financiara a intreprinderii prin intermediul

dobanzilor platite, ca principala cheltuiala de natura financiara, reprezentand remunerarea
capitalurilor investite in intreprindere de catre creditori.

4.NI=EBT –Impozit pe profit

NI 0=4 771 239

NI 1=20 015 960

NI>0 => firma este performanta.

IV.Analiza cash-flow-urilor

CFtotal=TN1-TN0=(FR1-FR0)-(NFR1-NFR0)

=CFexpl+CFinv+CFfin

CFtotal=2.705.993-2.308.017=397.976

CFexpl=RN+Ajustari-Profitul din cedarea elem de activ-V fin-(NRF1-NFR0)

=20.015.960+3.966.333+2.772.361-18.028-0-8.110.891-(25.883.280-5.491.315)

=-1.766.230
CFinv=Profitul din cedarea activelor+Vfin-(AI1-AI0+Ajustarile privid am si prov aferente
AI)

=0+8.110.891-(61.993.863-63.154.970+3.966.333+2.772.361-18.028)

=2.551.332

CFfin=C pr1-C pr0-RN+(Dat>1an1-Dat>1an0)

=87.825.242-67.226.363-20.015.960+(2.165.373-3.057.582)

=-309.290

Pentru ca nu cunoastem profitul din cedarea activelor calculul CF total nu a dat la fel prin cele
2 metode !!!!

CFD exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este efectiva
deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.

Calculul CFD dupa origine:

CFD=CF gestiune-Cresterea economica=30.626.870-5.559.559=25.067.311

CFgestiune = rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune.

Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare.

CF gestiune=PN+Ajustari+Ch cu dob

=20.015.960+3.966.333+2.772.361-18.028+3.890.244

=30.626.870

Cresterea economica= AI1-AI0+Ajustarile privid am si prov aferente AI

=61.993.863-63.154.970+3.966.333+2.772.361-18.028

=5.559.559

In perioada analizata firma inregistreaza un casH-flow disponibil pozitiv, adica

activitatea firmei genereaza un flux de lichiditati catre actionari, deci nu este necesara o atragere
de noi capitaluri de la acestia sau gasirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau
credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de casa.

Calculul CFD dupa destinatie:

CFD=CFD actionari+CFD creditori

CFD actionari=RN-(C pr1-C pr0)= 20.015.960-(87.825.242-67.226.363)

 =-582.919

CFD creditori=Ch cu dob-(Dat>1an1-Dat>1an0)= 3.890.244-(2.165.373-3.057.582)

=4.782.453

Prin valorile sale pozitive si crescatoare se evidentiaza faptul ca activitatea de gestiune a

firmei degaja un flux de trezorerie pozitiv. Aceasta semnifica o potentiala remunerare in termeni
monetari de care pot dispune participantii la finantarea firmei (actionarii). Marimea efectiva a
acestei remunerari este data de valoarea cash-flow-ului disponibil, deci depinde de amploarea
autofinantarii si de modificarile patrimoniale datorate miscarii capitalurilor proprii si
imprumutate.

V.Diagnosticul rentabilităţii

Diagnosticul financiar are ca obiective masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si

evaluarea gradului de risc. Diagnosticul rentabilitatii capitalurilor vizeaza ratele de rentabilitate
economica, financiara si ratele de dobanda.

Ratele de rentabilitate se calculeaza ca raport intre rezultatele de la sfarsitul exercitiului si

capitalurile investite la inceputul exercitiului.

Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si

financiara, dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se
descompun aceste rate.

Rata rentabilitatii economice arata eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate

intregii activitati (capacitatea intreprinderii de a genera profit din activitatea de exploatare,
indiferent de sursele de finantare ale activului economic).

Rata rentabilitatii economice=(EBIT1-Imp)/AE0=(23.906.204-0)/ 70.283.945=0.3401

(34.01%)

AE0=C pr0+ Dat>1an0=67.226.363+3.057.582=70.283.945

Valorile ratei rentabilitatii economice pe perioada analizata evidentiaza faptul ca activul

economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care sa asigure
autofinantarea cresterii economice a firmei si remunerarea actionarilor.
 Rata dobanzii arata capacitatea intreprinderii de a suporta din castig cheltuielile cu
dobanzile, ca sursa de remunerare a creditorilor. Se calculeaza ca raportul intre cheltuielile
anuale cu dobanzile si comisioanele, si soldul initial al datoriilor care le-au generat.

Rata dobanzii=Ch cu dob1/ Dat>1an0=3.890.244/3.057.582=1.27

Rata de rentabilitate financiara arata randamentul capitalurilor proprii (capacitatea

intreprinderii de a genera cresterea averii actionarilor – profit net prin dividende si reinvestire).

Rata rentabilitatii financiare=PN1/C pr0=20.015.960/67.226.363=0.29

Marimile rentabilitatii financiare indica eficienta plasamentului facut de actionari in

firma. Aceasta are capacitatea de a remunera actionarii prin dividende, de a constitui rezerve si
de a asigura continuitata si dezvoltarea activitatii din surse proprii, si anume rezultatul net al
exercitiului.
Rfin < Rec < Rdob. Aceasta situatie releva faptul ca firma nu realizeaza o gestiune
financiara corecta in ceea ce priveste utilizarea capitalurilor sale.

Efectul de levier al indatorarii masoara prima de risc ce revine actionarilor pt riscul

suplimentar pe care si l-au asumat prin indatorare.
Efectul de levier al indatorarii=(Rec-Rdob)*Dat>1an0/Cpr0=(0.3401-1.27)*3.057.582/
67.226.363=-0.0422

Deci, capitalurile imprumutate nu sunt utilizate eficient. Cu fiecare unitate imprumutata

se pierd aproximativ 0,0422 puncte procentuale din capitalurile actionarilor, iar in conditiile
mentinerii constante a rentabilitatii economice, majorarea datoriilor financiare ar putea genera o
situatie nefavorabila pentru firma.

Descompunerea ratelor:

Ratele de rentabilitate se pot descompune in doua rate :

 De structura valorica a cifrei de afaceri (rate de marja)

 De rotatie a capitalurilor, prin cifra de afaceri.

Rate de marja= rate de rentabilitate comerciala, cu rol de factor cantitativ

Ratele de rotatie = factori calitativi care exprima performanta

Ratele de structura a capitalului = factori calitativi care exprima riscul

 Ratele de rentabilitate sunt formate dintr-un factor cantitativ (rata de marja) si unul sau
mai multi factori calitativi (rate de rotatie si de structura). Acesti factori servesc in special la
alegerea directiilor de actiune pe viitor pentru cresterea rentabilitatii.

Rec=Rata marjei*Rata rotatiei activului ec

=(EBIT1-Imp)/CA1*CA1/AE0=23.906.204/213.791.518*213.791.518/70.283.945

=0.111*3.04

=0.34

Rfin=PN1/ CA1* CA1/AE0* AE0/ C pr0=0.093*3.04*1.045=0.29

Firma are capacitatea de a degaja o acumulare bruta dupa acoperirea cheltuielilor

variabile din cifra de afaceri. O solutie pentru cresterea rentabilitatii economice ar fi cresterea
factorului cantitativ (rata marjei brute), insa acest lucru trebuie realizat cu luarea in considerare a
raportului pret/cost.
Rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi majorata prin cresterea factorului cantitativ, a
factorilor calitativi sau a ambilor.
Cresterea factorului cantitativ presupune cresterea marjei nete existente in vanzari dupa
eliminarea tuturor cheltuielilor. Aceasta se poate obtine printr-o majorare a tarifelor, insa
avandu-se in vedere situatia firmelor concurente.
De asemenea, rentabilitatea financiara poate creste prin cresterea ratei de rotatie, adica
printr-o exploatare extensiva a activului economic, sau prin cresterea indatorarii firmei, dar
numai cu conditia respectarii corelatiei: Rec > Rdob.

VI.Diagnosticul riscului

Riscul economic=(RE1-RE0)/ RE0*CA0/(CA1-CA0)

=(38.603.958-7.828.119)/ 7.828.119*126.214.105/(213.791.518-126.214.105)

=5.66

Risc financiar=(RC1-RC0)/RC0*RE0/(RE1-RE0)=(39.148.928-10.700.712)/
10.700.712*7.828.119/(38.603.958-7.828.119)=0.67

Risc global=Risc ec*Risc fin=5.66*0.67=3.82

Rate de solvabilitate pentru 31.12.2008

 Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au devenit
scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o activitate prin care transforma
activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani. Riscul de lichiditate este,
in general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa observe capacitatea de plata a firmei.
Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate.

1.Rata lichiditatii curente=ACR/DCR=86.187.357/57.644.733=1.49

2.Rata lichiditatii rapide=(ACR-Stocuri)/DCR=(86.187.357-57.741.888)/ 57.644.733=0.49

3.Rata lichiditatii imediate=(ACR-Stocuri-Creante)/DCR=(86.187.357-57.741.888-

25.739.476)/ 57.644.733=0.046

Rata lichiditatii curente nu este subunitara, ceea ce semnifica existenta fondului de

rulment, deci firma dispune de resurse pentru a-si asigura finantarea activelor circulante. Din
punct de vedere al lichiditatii, firma este capabila sa faca fata angajamentelor asumate fata de
terti.

Rate de solvabilitate pentru 31.12.2017

Din punct de vedere al solvabilitatii, firma are capacitatea de a face fata angajamentelor
asumate pe termen lung. Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de
indatorare, levierul, perioada de acoperire prin castig a dobanzilor), care corespund nivelelor
impuse adesea de catre banci.

1.Rata solvabilitatii generale=A totale/Dat totale=(61.993.863+86.187.357)/(

57.644.733+2.165.373)=148.181.220/59.810.116=2.477

2.Rata indatorarii generale= Dat totale/ A totale=0.40

3.Levierul=Dat>1an/C pr=2.165.373/87.825.242=0.024

4.Rata de structura a capitalurilor=1+Levier=1.024

Rata de indatorare generala semnifica faptul ca firma nu intampina nici un fel de dificultati
in rambursarea datoriilor si plata dobanzilor corespunzatoare conform conditiilor prestabilite prin
contract. Raportul Datorii financiare/Capitaluri proprii mai mic decat 1 evidentiaza ca
angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu si lung sunt garantate de capitalurile proprii.
Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare
la credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii,
dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul
sau propriu. Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate.