Sunteți pe pagina 1din 3

Mobilitate-Accesibilitate

Accesibilitate-conform datelor din DEX e insușirea de a fi accesibil,din punct de vedere


urbanistic acest termen are foarte multe abordari și poate fi înteles de fiecare diferit,insa trebuie sa
se tina cont de principalul principiu: Orasul e facut pentru oameni.
Din punct de vedere urbanistic avem doua tipuri de accesibilitate:geografica si fizica.
Accesibilitatea geografica presupune o amplasare cit mai reusita din punct de vedere al spatiului
si o infrastructura adopatata persoanelor cu mobilitate redusa pentru ai putea oferi posibilitatea de
a ajunge in diferite puncta ale orasului fara a avea dificultati majore.
Odata ce a crescut rata de motorizare la nivel global problema accesibilitatii a devenit tot
mai grava in ultimii ani. Inca la sfarsitul secolului XX principalele metropole ale lumii au comis
unele greseli de a acorda automobilului cit mai mult spatiu,indiferent de locul amplasarii in raport
cu orasul,sunt multe orase care au permis intrarea autostrazilor in inima orasului,ceea de dus la o
crestere si mai mare a ratii e motorizare si de atunci au aparut primele idei de izola partial orasul
de aglomeratia bine formata in multi ani.

Fig. 1
(https://www.google.com/search?biw=1920&bih=969&tbm=isch&sa=1&ei=AbA_XMjPBO3jk
gWogZvIBw&q=trafic+in+orase&oq=trafic+in+orase)
In aceasta fotografie putem observa masivitatea spatiului consumat de catre automobil.
In urbanism a aparut notiunea de distanta-timp, este acea distanta ce poate fi parcursa intr-un
anumit interval de timp cu o unitate de transport,fie automobilul personal sau transportul in comun.
In ultimii ani in tot mai orase mari din intreaga lume este o tendinta de a exclude cit mai mult
posibil masina personala din inima orasului din mai multe motive:
 Poluare sporita a aerului
 Poluare Acustica
 Consum excesiv de spatiu pentru carosabil
 Consum excesiv de spatiu pentru parcare
 Distanta-Timp devine tot mai mic
Urbanistii mai ales in ultimii ani au ca scop principal de a organiza un oras cit mai
accesibil,deci o organizare spatiala cit compacta si cu o posibilitate de parcurge distante cit
mai mici sic it mai rapide. Astfel incat orice persoana,fie cu mobilitate redusa sau nu sa poate
ajunge la obiecte de interes cotidian si la restul spatiilor publice.

Fig. 2 (https://www.google.com/search?biw=1920&bih=920&tbm=isch&sa=1&ei=o70_XPXELqfJrgT5-
qGQBA&q=accesibility+in+urban+plase&oq=accesibility+in+urban+plase&gs_l=img.3...7118.13829..13903...0.0..0.95.21
92.26......1....1..gws-wiz-img.......35i39j0j0i67j0i10j0i10i24.zgm4)

Lupta cu gradul inalt de motorizare este una tot mai evidenta in Europa de Vest si mai ales
putem observa succese orasului Paris care a reusit in cativa ani sa excluda in mare parte jungla
de masini din interiorul orasului. Acestea au adoptat unele legi care ar oblige cetatenii sa
recurga la transportul in comun prin scumpirea parcarilor,intrzicerea fizica a parcarii masinilor
pe alte spatii publice decat parcare,intruducerea unor zone de ZTL(Zona Trafic Limitat) unde
au acces doar unitatile de urgenta(politia,ambulanta,pompierii) dar si transportul in comun.
“ Accesibilitatea, ca funcţie de servicii de transport, depinde de:
• organizarea şi calitatea reţelelor de transport (grad de acoperire a teritoriului, lărgimea căilor
de circulaţie, bandă rezervată/ sit propriu ş.a.)
• caracteristicile serviciilor de transport (frecvenţă, repartiţie orară, puncte de deservire)
• performanţele tehnice ale mijloacelor de transport (viteză, grad de confort, accesibilitate
fizică / ergonomie),
• configuraţia infrastructurii rutiere (sinuozitate, rectilinea- ritate),
• constrângerile topologice (pante),
• fluiditatea traficului,

reglementările în vigoare” (Mobilitate I Forma Urbana, Mihaela Hermina Negulescu,pag. 53)


Intregul sistem de transport in comun in oras este unul foarte compex,de aceea sunt in zonele
cu o accesibilitate concentrata este nevoie de un nod intermodal( TOD ).
Un nod intermodal permite ca zona de influienta a unui oras sa devina si mai mare si pentru
suburbiile sale prin sistemul de transport in comun,astfel putem reduce raportul distanta-timp
devine si mai mare si permite ca intr-un anumit interval parcurgerea unei distante mai mari
Space-Sharing este o noua politica adoptata de mare orasele pentru e descuraja populatia de utiliza
transportul privat pentru ca in asemenea spatii limita de viteza este foarte mica si pietonul are
prioritate de a se deplasa unde si cum doreste.
Ca un oras sa fie cit mai accesibil este foarte impotant de gindit foarte bine si de
efectuat retelele de transport in comun si spatiile destinate exclusive pietonilor pentru a descarca
orasele de numar mare de masini,si de a educa populatia spre utilizarea mijloacelor economice de
spatiu si ecologice pentru o viata cit mai usoara.

Bibliografie:
 Mobilitate I Forma Urbana,Mihaela Hermina Negulescu
 Transporturile si Amenajarea Teritoriului – Accesibilitate si Atractivitate, Prof. dr. ing.
Şerban RAICU1 , Prof.dr.ing.Mihaela POPA1 1Universitatea „Politehnica” – Bucureşti,
România

S-ar putea să vă placă și