Sunteți pe pagina 1din 4

P R OZA E P IC A

incercegi el cureluga,ci 9i el cirasecrengileunde fusesegisiti. Nu puteasi se


faci numaiunul singurstipin pe ea.Fratelemai mareseimpotrivi cu hotlrire si
i-o imprumute. Celilalt pusemina si i-o smulgi. De unde harqi ;i inciierare'
Cel mic, nipistuit, seporni si plingi 9i si strigecL dacde pe buni dreptate,cu-
reauae a lui, cd el a gisit-o intii.
ln toiul gilcevei,cind citegitreitrigeau de cureauabuclucagi,seivi soramai
mare, sirind si-i impace.$i, cu autoritateapalmei ridicate, lui vreasculdin
miinile celui mai argigos.Dar numaidecit il azvirli insplimintati, qipind ca
luati de iele:
$ a rp e le A l i odor - E garpe...$arpele! Nu vi atingeqi!
Cei doi copii mai mirigori sedeteri ciqivapagiindirit giincremeniri. Mezi-
nul, negtiutor,prinseprilejul ;i-gi lui odorul inapoi,virinduJ repedein sin.Ni-
meni nu mai indrizne a acumsi seapropiede el. Era tabu.
La $peteleinvergunatealefetei, alergi speriati mama'crezindci s-aaprins
casa.La inceputnu pricepunimic.Vorbeleseimbulzeauqi seincilceauinvolbu-
ratela gurile beieqilor,inci fierbintaqide sfad;. Fata,ingilbeniti 9i ameqitide
A N u t, c Ro z Av DE E c o N o lr in ploi, sesfirgisegi mai zgircitin zi- ji-
spaimi,tremuratoati gi sefrecade zor cu scuipatpe degetelecu careapucase
pezi.Eraiarni plini, dar numai cu ingheq.Vremuisela inceputun pospaide zi-
gadina,filrit se poati desclegtagura.Numai Prisleasta linigtit, cu mina in sin
padi, pe care vintul o micinase, zvirlind-o de colo-colo. $i oamenii se
strinsi pe preluita curelugi.
indreptauingrijoraqicitre un Criciun negrugi uscat,semnriu pentru simini-
- Mami, garpele,garpele! giparl in sfirgit cei trei.
turi, ca gi dinspre parteasinitigii.
- Ce garpe? Unde ?intrebi femeia.
Cei mai necijiqieraucopiii. ln loc si zburdecu saniape derdelusuri,ei trebu-
- ln sin la Ionici... ariltardei infiorati.
iau si careacasi,cu spinarea,crogniide crengisi vreascuri.Noroc ci in privinqa
lemnelorsatuleralinigtit. Nu aveanevoiesi porneascila pnduriindepirtate.Se - Spune,cee, Marioari ?Nu te mai face! porunci mama.
Fatasedezmeticisi spuseintimplarea.Cum printre vreascuricopiii aduse-
incdlzeaaproapenumai cu usciturile ce-i daupetecuqele de cring rimase code- seri din cring un garpedegerat,pe careacumil linea ascunsin sin Ionici.
vilmigie din falnicul codru sub careodinioarl secuibirise celdintii strimog.
Mama nu credea.
Copiii gospodarilorfoloseauprilejul ci usciturile nu erautroienitede zdpezi
- Cum un ga{pe? Ci am auzit ceartd...
gi seintreceausi aduci acasisarciniintregi, pe carele trinteaulingl vetreledu-
Totug| temitoare,porunci copilului si scoati gi si aratece a pitit in sin'
duind incinse.Cind nu mai incipeau acolo,le ingrimideau, la indemini, prin
Ionici nu vru. Maici-sa cerci si-l sperie.Dar mina lui mingiia cu plicere
tindeleintunecoase.
pradajinduiti de fragi.O simqeacum la cildura trupului siu dulce ca o zi de
lntr-o zi, copilagulcel mai mic al lui Padegsta la vatri.gi sejuca zvirlind in
aprilie curelugasedezmorqea incet.
foc glteje, casi le priveascicum liuie si sezvircolesc,vii canigtegerpigorilumi-
Femeianu gtiace si faci. Nu cutezasi apucepe copil gi si-l cautein sin cu
nogi.Umblind astfelcu mina prin vreascurisi le aleagd,detede o ramuri. mai
sila.Setemeade misterioasajivini ascunsiacolo'Agaci nimeni nu mai indriz-
moalegi mai cirnoasi, pe careincerci.zadarnicsi o rupi: vreascul,negrugi alu-
neasI seapropiegi si brutalizezecopilul, careacumseafla sub protecqiagar-
necos,semlediasubminuqelelui in toatepi4ile. Tocmai sepregiteasi-l arunce
pelui. Ea trebui si iasl gi si chemeberbatul.
in jar asaintreg, cind intrari pe ugi cei doi fragiai lui mai mlrisori. Copilul le
Gospodarulsehotiri cu greu si-gi lasetreburile Pentru o cearti a copiilor.
arilti,creangaciudati, pe carenumaidecitcel marei-o smulse.
Numai la strigitele nefiregtialenevesteigi fetei seinduri si zvirle toporul 9i in-
- E o curea,strigi el bucuros,ia si vedeqicum mi incing eu cu ea!
tri cu eleodati.
$i-gi incolnci briul subqirelpestecimagi, cu mlediqace sesupuneaasculti- Asculti gi el intimplareagi nu crezu.
toare ca o cordea,plimbindu-seaga,mindru, prin odaie.Mijlociul ceru si
- Vi se ndzarevoui,fricoaselor.Ia si vedem,Ionici, ce ai tu acolo?

236
V Votr ril',( rl Pnozn r pr cA

l)ru. lorriciinu sc incluplecinici la cerereatatilui. cap, lan! de picior, sau ce li se nizdrea lor, si sarpelesesupuneala toate jocurile.
A ! Nu tc supui ? Stai tu, c\,-ti arateu...si vru si-l prindd, ca si-l caute. Sedomesticisede-a binelea.
l):rr copilul zvicni in fundul sub-patului, unde se ghemui, cu nepreruita co- Copiii ilbotezardAliodor, dupi numele unui viteaz din basme,si se parea ci
rr.rrrri la cl, irr cuibarul pisicilor. Nici ameninprile, nici rugiminlile nu l-au in- garpelerispundea cind era chemat pe nume. Venea mai alescind era suierat usor
rlrrlrlccirts:iiasi. pe limba lui cum numai Ionici stia s-o faci.
- Am si te las acolo nemincat, il procitea maici-sa. Si-1i dea migile si sugi ! ii puneau regulat sub pat un blid cu lapte dulce, pe care-l giseau totdeauna
l)irinqii, dupi oarecari opinteli zadarnicesi-l scoati, se linistiri. Copilului nu golit, nu se gtie,de garpesau de miqe.
i s ;r intimplat nici un riu. Ceilalqi fragi, pizmasi, il iscodeau,plecindu-se la ince- La inceput a fost foarte greu cu el in odaie...indati ce-l lisau jos, unde era
lrut tcmitori, apoi tot maiindrazneti sub margineapatului. Cu ochii lor ageri, frig, amorgea.Atunci il putea cilca gi strivi oricine intra. Trebuia sd-l pdzeasci
z.irrcauacolo ca intr-o taini pe Ionici infigurind gi desfigurind cureluga minu- toli ca pe ochii din cap...Ionici il culca totdeauna searacu el. Iar noaptea,cind
rrirti, cu care le ficea in ciudi. adormea el, i-l luau de pe piept gi il aruncau sub pat, unde sta ingepenit pini a
ln sfirsit, dupi multe ademeneli gi figiduieli, ci nu-i ia nimeni curelusa, care doua zi, cind iar il scoteau la 1oacd.
rrimine a lui, numai si le-o arate, copilul iegi din ascunzdtoare.insi, neincrezi- Numai femeia nu se deprindeacu el. il privea mereu cu spaimi si nu suferea
tor, virise iar odorul la loc, sub cimasi. cu nici un chip si se atingi de ea.
La urmi se invoi si-l scoati, penrru un bricegut...si intinse pe pat sub ochii Au trecut agaiarna si primavara, ca in basmele cu gerpi vrijili, in pielea ci-
speriagiai gospodineiun sarpe,lung ca de un cor, negru pe spatesi cevamai des- rora se ascund geniile binelui sau ale riului. Ajunsesera si creadi ci poate era un
chis pe pintece, cu capul mic si rotunjor, pe laturile ciruia sclipeau doul mirge- pui riticit de-al impiratului gerpilor, care, cind o afla unde se giseqtefeciorul,
luqede sticli rosie, ochii fer; pleoape.Numai coada subqiresi ascutiti tresirea are si vie ;i si-l riscumpere de la cei ce l-au primit gi ingrijit, cu o baniqi de aur
usor. lncolo, zdceainert dar se simtea cn pilpiie in el un firigor palid de viaqi. qi de nestemate.
Gospodarul cunoscu numaidecit ci e vorba de un sarpeneveninos,un biet Cind a dat cildura ;arpele a inceput si se migte mai slobod prin casi. Nu mai
sarpenevinovat de pidure, care nu poate face nici un riu. sta cuminte sub pat sau unde il puneau. Umbla mereu, se strecura, nesimlit, de
Femeia ceru totusi si stirui cu incipitinare si-l arunce in foc. Omul nu se colo pini colo. Era foarte curios si stie tot. ii pl;cea si cercetezesi si se vire in
invoi. El se pregitea si-l ia cu doui beqigoare,si-l scoar; gi si-l zvirle undeva locurile cele mai ascunse.ll giseau cind in colqarul cu blide, cind in dulapul cu
departe, ce-o vrea Dumnezeu cu el, dar Ionici se repezi ca un uliu gi-l viri din haine, mai des dupi cotlon. Altidati, la cald, in cuibarul clo;telor, care sireau
nou in sin. spiimintate de pe oua. De citeva ori l-au descoperit in vatra cu cenusi, unde fu-
Acum toqi copiii slrira si luari intr-un suflet apirarea sirmanei jivine. sesegatasa-l coaci de-a binelea. Odati s-a plimbat citava vreme in buzunarul lui
Plinseri, se rugari, gipardca au si vadi de el gi au si-l ingrijeasci numai si lil Padeg.Noaptea pirisea copiii gi vizitape ceilalgimembri ai familiei. Gospodarul
lasetovaris de joaci. $i gospodarul,milos, seinvoi si-l opreascain casalui. Nu- nu spuneanimic, doar punea mina pe el 9i-l zvidea cit colo. Dar gospodina, iesita
mai femeia, ?nvergunati,cereaalungareasarpelui, certindu-i qi ocirindu-i cu ce-i din minqi, cum il simlea, gipade scula toati casa.Trebuia si sari altcineva,de obi-
venea la guri. Dupi multi tirguiala, paceas-a ficut. $arpele ri.maseintre copii. cei Ionici, gi si i-l culeagi. Femeia ocira gi blestemapini ce adormea iar,tirziu.
Aveau voie si sejoace fiecarepe rind cu el, firi si se certe. La cel mai mic semn Trebuia si se faci insi la un fel. Nu se indurau si-l ucidi. Nu atit de mili sau
de neinlelegere, lighioana are sa fie zvirlitape api... Raminea insi statornicit ci de hatirul copiilor, cit de teami. S-ar putea ca un sarpe,venit agadin senin la casa
era al lui lonici, singurul lui stipin, care seindarora sal imprumure si fraqilor sii. Ior, sa fie un semn trimis de pricopseali. Ar fi fost si-gi ucidi norocul.
Ziua,fiara se dezmortea lingi vatri gi blindi seincolicea fie de bra6 fie, ca un Acum inadins ii lisau mereu uga deschisi si-l inlesneausa plece. $arpeleie-
colan, de gitul frn,tinilor de joc. Dar ?i plicea mai alesin sin, pe pielea caldi, cin- sea,seplimba pe unde-i plicea 9i se intorcea iar statornic la ciminul lui. IJneori,
gdtoarein jurul mijlocului ori covrig in fundul cimigii la spate. cind copiii zburdau pe a{ari, se lua gi se tinea, tiptil, dupi ei, alunecind voios
Incepusesi-si cunoasci prietenii, care nu se mai dezlipeau de el, era bun ;i prin iarba umedi sub prunii incircaqi de rod.
drigistos indeosebi cu Ionici, pe pieptul ciruia dormea invirtit ca un colac. Co- Caci fapd vrednic de luat aminte, dinffe toate, numai livada lui Padegnu fu-
piii il ficeau sau braqari cu spiralele urcind de la cot pini la git, unde cipgorul lui seseatinsi de un ingheg venit fari veste peste flori si isi pistrase roadele toate. $i
cu limbi ascuqitejuca ager sub berbia biiatului. Ori gi-l implereau cununi pe inci un lucru bagaseri de seami. De cind garpeleintrase in casi, se stirpiseri toqi

218 239
Pnozn t Pt tA
V. V trti tJl l ',( tJ

Satulacum era,tot, impotriva garpeluigi oliciia pe biata femeie: ca intotdea-


i;oarccii;i gindacii stricitori. E drept ci din cind in cind pierea si cite un puisor
rlt' ckr;ci. Iierneiainvinuia invergunati garpele.Dar nimeni nu-l prinsese.$i pin; una, lighioanei ii mirosise a lapte si se strecurasepe guri, ca de acolo si alunece
,rtrrrrcirirr.rineadoar un ponos pe capul blindului tovari;. mai departein stomac,ca intr-o scorburi, unde coadai se zbltea fard de tigaz.
lntimplarea ficuse inconjurul satului, care lua parte cu insufletire la peripegi- I s-au f;cut bolnavei descintece.A dormit nopli multe cu o strachini de lapte
ilc crrsciunde se aciuaselighioana. Cei mai mulli erau de partea garpeluigi-l so- dulce la guri, ca si ademeneascljivina sdiasd afara.$arpele venea pini la inghi-
c()tcau piazabuna. Alqii, dimpotrivi, il fneau drept un semn riu gi sfdtuiau sa se titoare qiru rr.." si urce mai departe.Sta pindind acolo. Bolnavabaga degetele
ilrLlncedin casaspurciciunea, care nu putea fi decit unealta diavolului. Daci-l pe git si-l apuce gi nuJ ajungea. Spurciciunea se cobora iar repede in frnza rds-
rrraiqin,are si le aduci nenorocire. O si mugtevitele, are sa apucevacade uger. coliti de virsaturi acre gi galbene ca veninul.
( ) si sugrume copiii, stringindu-se ca o fringhie de gitul lor. Au afumat-o iar, au otrivit-o cu buruieni, pini ce, in sfirgit, Padega chemat
Mai alesvecina Dobra era dusmananeinduplecati a bietei tiritoare. doctorul phgii in rreacdtpe la primirie.
- Nu-l mai qine,surata, pe lingi casi. Asta i1i intri o data pe git gi nu-l mai A"esta a asculat, a intrebat, a pipnit gi a spus ci e o boali de stomac pricinuiti
poqi scoatecu nici un chip din pintece.Nu gtii ce-apigit Maranda ? de prea mult rachiu b;ut pe inima goali gi de prea multa mincare de ceapi gi o1et.
- Dar drugul care se zbate aici? spunea femeia pierduti. $i plimba mina us-
$i-i biga a zeceaoari in cap femeii povesteaMarandei, care dormise in cimp
si un sarpe ii pitrunsese prin guri in burti. A chinuit-o mulgi ani. Numai cu catepe umflitura dureroasi de deasupra buricului.
fum de argint viu l-a scos afara.L-avdrsat buciqi-bucili, amestecatcu cheaguri -- E o vini mare, plini cu singe, o lamuri doctorul. Aga zvicnegte la oamenii
de singe. slabi 9i nervogi.
nu le putu citi nimeni.
$i povegti de-asteacu gerpi oplogiqi in pintecele oamenilor impuiau zilnic $i pleci, lisind o hirtie cu citeva slove incilcite, Pe care
b". s-a potrivit doctorului ? Aici, igi dideau seama to!i, trebuiau descin-
minqile bietei gospodine, care incepuse si intre la griji si sa slabeascdvdzind "ir.
cu ochii. tece tari, de vraci dibaci gi puternici.
qiginci vrijitoare si preoli
intr-o zi a gdsit garpelein putineiul cu pulin lapte pe fund, din care min- $i s-au perindat fel gi chip de babe si mosi, de
caseri toqi. Din acel ceasfemeia a inceput si bagede seami ci o doare gi o arde b.rrri l" Du-nezer.r, fAl s;-i brodeascaunul leacul. $arpelecrestea9i se umfla,
in capul pieptului, la lingurici, acolo unde ajunsesemincarea spurcati de li- cici tot ce inghilea bolnava ii pria numai lui.
ghioani. igi simlise stomacul intors, rdzvrdtit ca de o bube. $i sinitatea ei porni Vilva cu femeia care a inghilit un garpe a ficut astfel ocolul satului, al phgii,
si mearga la vale, din riu in mai rau. al judeplui 9i a ajuns infloriti de atitea guri in origelul de regedinqi. O gazerdlo-
lnt.-o r,o"pte, era acum vari, dormeau toli afara,pe prispi. Deodati, femeia caiaa gasitbun prilej pentru un articol senzalional in care gfichiuia autoritlqile
incepu si geami 9i si se zbati. $arpelese urcasepe pieptul ei si se tirise pini la vitrege cu sinitatea gi igiena satenilor de sub obliduirea lor.
gur;. ii mirosise alaptedulce. Ea se lupta, dar cu toate opintelile nu-l putea dez- Piefectul, supirat, a dat ordin pretorului si faci numaidecit o cercetare si
lipi. $arpelese furigi ca pe o gauri pe gitlejul ei in spasme,pini la pintece,unde sdraportezede uigengi. Pretod a ordonat la r?ndul lui primarului, care,negtiind
se intinse, coardd,si rimase cu dingii infipli in rinza ei. sAf"ci gi ce sd ,;sp,rndi, aufcatcu sila pe bolnavi in ciru1i 9i impreuni cu bar-
".
Gospodarul, tezitde qipetelegi zvircolirile nevestei,o zgilgii gi o degtepti. barul i-ainaintat pegchegspitalului din orag,cum ficea cu mugcalii de ciini turbaqi.
- Ce visezi. femeie? o intrebi el. Aici au rr.nitln pelerinaj la patul femeii si se interesezeprefectul judelului,
- Nici un vis, strigainnebuniti femeia.A intrat ;arpele in mine. De acumamor. primarul urbei, proiurorul, directo rul gazetei gi alf mulqi. Toli au.cules chiar
ii., gur" pacient;i, al cirei chip impodobea cu urilenia lui pagina intfia a gazetei,
$i, cu miinile inclestate pe pintece, se framinta in dureri grozave. De atunci a
fost cu neputingi s-o mai linisteasca cineva. istoiia ga.p.le cuibirit in miruntaiele ei. $i arita la togi, firi nici o stinjenire,
".,
pintecele galben, umflat ;i zvicnitor.
$i lucru ciudat, careii intirea spusele.Chiar din noapteaaceeagarpelea pie- ^
rit;i nu s-a mai gisit. L-au ciutat pretutindeni, l-au chemat,l-au suierat copiii. 1.r ."rrcelaria spitalului medicul le-a explicat ci nu poate fi vorba de garpe.
- Parci a intrat in pimint ! spuneaPadeg. E probabil un ulcer stomacal sau mai degrabi un cancerfoarte repede crescut
- Nu in pdmint, ci in pintecele meu ! tinea una, viicirindu-se, femeia. $i se ' inoperabil.
gi
apasacu pumnul sub furca pieptului, unde o virii incordatd se zbdtea,neastim- Dit la insistenqeleprefectului, fiu al poporului, care auzise si el acolo in
parata si dureroasa,gatasa crape parca. satul copiliriei multe asemeneapovesti, medicul se invoi si faci o operalie de

24'1
240
V. Votr lI t',( rl Pnozn Lt 't <A

cxPlor',rlc.$i culn cru un tinir nu numai cu stiinla, dar si cu suflet,se hotiri sa I)upi inmormintare lumea s-aintors la casamoartei, unde gospodarul,mig-
ltrrrccrrrLila o irrrlriti operatie: una asuprastomacului gi in acelagitimp alta asu- cat 9i mindru de atita cinste, a poftit pe toli la praznicul ritual, dezlanquit dupi
lrlir irrchipuirii,asupramoralului bolnavei,obsedatade gindul garpelui.Era el vechile datine cu belgug de biuturi si mincare, cu risete, glume 9i veseliede-a
irtstrsiloartc curios de rezultat. lungul a cinci meseintinse in bitituri.
A ciutat, dcci, si a procurar de la farmacist un $arpedin aceiaginuli in bor- S-a cerur gi s-a biut mai alesmulta pici, ficuti chiar de viduv din livezile
(',ur('cu spirt la ferestrelespigiriilor, pe carel-a pistrat la indemini. lui. incit repedebalercadinpivni$ se goli, agaci trebui si o ristoarne cu vrana
Lrr opcragie,a gisit, cum era de asteptat,un cancer. in jos, ca s-o poat; stoarcede cele din urmi picdturi.
firsri, un lucru straniu. Tumora nu aveaforma obisnuiti de ciuperci infloriti Cind cei trei oameni voinici, cirmuiqi de Padeg, o deteri peste cap' ceva
siruclc rac. Ci inchipuia aidoma un sarpe.o cordea crunti, care,dupi ce i9i infip- suni acolo iniuntrul gol al vasului.
sescr::rl'ritul mai rotund in stomac, se risucea peste el gi, incolicindu-I, isi aducea il cHtinar; din nou cu putere. Se lovea incoace si incolo de pereqi un Iucru
crr:rrlasubgirepini la ficatul luat in pleasni. Sub el aorra se zbiteadeznidijduiti. tare. cizut iniuntru.
Medicul, infiorat de infricogitoarele puteri ale inchipuirii, a cusut f;ri si se Unul puse ochiul la preduf ;i privi in pintecul balercii. Nu se putea deosebi
atingi de miruntaie pinrecele la loc. Dar cind femeia s-a desteptat ei i-a ardtat nimic. tntoarseri din nou butoiul gi il potriviri cu gura in jos, smucindu-l ugor 9i
triumfator garpeledin borcan. cu megtegug,a;a ca lucrul striin si ajungi gi si vie la gura vranei. $iJ traseri afari.
- Iatd! L-am gisit si 9i l-am scos! ii strigi el. De acum trebuie si te faci re- Iegi de acolo, geapin gi ugor zbircit de alcoolul in care se pistrase neatins,
pcde bine. Aliodor, puiul impiratului gerpilor, nevinovatul tovarig de joc al copiilor. Tot
$i ciuta si-i altoiasci adinc gindul insinitogirii pe amigirea cu sarpelestriin. aga de negru, de subqire gi nevitimitor cum era inainte de a-l duce la pieire
I'lra o incercare caremerita osteneala.Ya aveaspiritul, imaginaqia,din nou pu- neastimpirata lui curiozitate si ndravul de a-;i viri cipqorul peste tot'
tcre asupramateriei, caremicar si usureze,dacanu mai putea si vindece,rava- Oamenii incepuri sa strige gi scoaseri garpelemort in mijlocul curlii, unde
giile cumplite ale bolii pe care o stirnise? mullimea bea gi seinveselea,ocirind pomenirea lui spurcata.Dar acum se ade-
Femeia, dupi ce iegi din amorleali, lui de data astafilrdnici o sili sarpelein verea ci nu era el cel vinovat.
mini si-l privi cu luare-aminte. Dar in loc si se bucure intoarse cu amiriciune Copiii siriri cei dintii gi sejeluiri dupi Aliodor mai abitir decit dupl maicalor.
capul, care se bllinginea de gitul subgireca o r;rticuti pe vrej. O femeie carebiuse cam multi quici din balercaunde se plamldise garpele,
- Nu mi minqi dumnearape mine, facu ea semn cu privirile. Arta rrr, . gu.- privindu-I, simqi greaqi gi incepu si verse. Alta, citind si-i vie in ajutor, se porni
pele meu ! gi ea pe acelasilucru. $i in urma lor alte zece.Care cum afla de ce e vorba nu mai
- Cum nu e garpeletiu ? Dar al cui e ? aqtepta,se punea pe icnit.
- Al meu e negru, mai mic 9i mai sublire. Art" e pestritat cu galben. Apoi se urniri la treaba astabirbagii cu duiumul'
- Este el ! spusemedicul incurcat. A mai crescut, gi, stind acolo in zemurile O adevdratdmolimi dasein toqi cili gustaseri dingrozavaguicl, a cirei tirie,
acrealepintecelui, gi-a schimbat culoarea.s-a ingrlbenit de fiereape care a supr-o. sl-gi spargi gura, li sepirea cS.eraoperajigadinei.
Femeia da cu indiritnicie din cap in semn ci nu e asa. $i nu vrea si iasi
$i nu azvirleau din ei numai ce mincaseri atunci la pomani, ci tot ce duseseri
din ale ei. in guri cu o ziinainte. Doar mlruntaiele din ei nu le-au dat afard-
*
$-apoi ista miroasea spirt. Si eu n-ampus in guri de-o luna micar o picituri. Praznicde pomini. Asta a fost rdzbunarealui Aliodor, nipistuit pe nedrept
Planul si viclenia medicului erau asdel date pestecap. lnchipuirea puruse si de oameni.
inlesneasci zbucnrreacancerului gi si-i inteqeascicresterea.Dar putere ca si lu- Folosindu-se de viicirelile gi icniturile obqtegti,Ionica a ridicat garpeledin
crezeacum de-a-ndoaseleanu mai avea. qirini gi, stringindu-l ca odinioari la piept, a fugit cu el in fundul ogrizii. Aco-
Femeia a fost luata acasi, unde dupa citeva zile a murit. lo i-a sipat o groapi gi bocindu-l l-a inmormintat, asacum vizuse ci au ficut cu
lnmormintarea, cu marea ei p"r.l...., a pus in fierbere toate satele dim- biata maici-sa.
prejur, adunate si insoteasci la groapivictima garpelui fabulos. Toati vina cadea
pe copiii care opriseri. dihania in casi, si mai alespe bietul Ionici. Oropsiqi qi 1947, martie 7, Bwcwrepti
huiduigi, ei plingeau singuri si razleti, nemingiiaqi de nimeni.

242