P R OZA E P IC A

incercegi el cureluga,ci 9i el cirasecrengileunde fusesegisiti. Nu puteasi se

faci numaiunul singurstipin pe ea.Fratelemai mareseimpotrivi cu hotlrire si
i-o imprumute. Celilalt pusemina si i-o smulgi. De unde harqi ;i inciierare'
Cel mic, nipistuit, seporni si plingi 9i si strigecL dacde pe buni dreptate,cu-
reauae a lui, cd el a gisit-o intii.
ln toiul gilcevei,cind citegitreitrigeau de cureauabuclucagi,seivi soramai
mare, sirind si-i impace.$i, cu autoritateapalmei ridicate, lui vreasculdin
miinile celui mai argigos.Dar numaidecit il azvirli insplimintati, qipind ca
luati de iele:
$ a rp e le A l i odor - E garpe...$arpele! Nu vi atingeqi!
Cei doi copii mai mirigori sedeteri ciqivapagiindirit giincremeniri. Mezi-
nul, negtiutor,prinseprilejul ;i-gi lui odorul inapoi,virinduJ repedein sin.Ni-
meni nu mai indrizne a acumsi seapropiede el. Era tabu.
La $peteleinvergunatealefetei, alergi speriati mama'crezindci s-aaprins
casa.La inceputnu pricepunimic.Vorbeleseimbulzeauqi seincilceauinvolbu-
ratela gurile beieqilor,inci fierbintaqide sfad;. Fata,ingilbeniti 9i ameqitide
A N u t, c Ro z Av DE E c o N o lr in ploi, sesfirgisegi mai zgircitin zi- ji-
spaimi,tremuratoati gi sefrecade zor cu scuipatpe degetelecu careapucase
pezi.Eraiarni plini, dar numai cu ingheq.Vremuisela inceputun pospaide zi-
gadina,filrit se poati desclegtagura.Numai Prisleasta linigtit, cu mina in sin
padi, pe care vintul o micinase, zvirlind-o de colo-colo. $i oamenii se
strinsi pe preluita curelugi.
indreptauingrijoraqicitre un Criciun negrugi uscat,semnriu pentru simini-
- Mami, garpele,garpele! giparl in sfirgit cei trei.
turi, ca gi dinspre parteasinitigii.
- Ce garpe? Unde ?intrebi femeia.
Cei mai necijiqieraucopiii. ln loc si zburdecu saniape derdelusuri,ei trebu-
- ln sin la Ionici... ariltardei infiorati.
iau si careacasi,cu spinarea,crogniide crengisi vreascuri.Noroc ci in privinqa
lemnelorsatuleralinigtit. Nu aveanevoiesi porneascila pnduriindepirtate.Se - Spune,cee, Marioari ?Nu te mai face! porunci mama.
Fatasedezmeticisi spuseintimplarea.Cum printre vreascuricopiii aduse-
incdlzeaaproapenumai cu usciturile ce-i daupetecuqele de cring rimase code- seri din cring un garpedegerat,pe careacumil linea ascunsin sin Ionici.
vilmigie din falnicul codru sub careodinioarl secuibirise celdintii strimog.
Mama nu credea.
Copiii gospodarilorfoloseauprilejul ci usciturile nu erautroienitede zdpezi
- Cum un ga{pe? Ci am auzit ceartd...
gi seintreceausi aduci acasisarciniintregi, pe carele trinteaulingl vetreledu-
Totug| temitoare,porunci copilului si scoati gi si aratece a pitit in sin'
duind incinse.Cind nu mai incipeau acolo,le ingrimideau, la indemini, prin
Ionici nu vru. Maici-sa cerci si-l sperie.Dar mina lui mingiia cu plicere
tindeleintunecoase.
pradajinduiti de fragi.O simqeacum la cildura trupului siu dulce ca o zi de
lntr-o zi, copilagulcel mai mic al lui Padegsta la vatri.gi sejuca zvirlind in
aprilie curelugasedezmorqea incet.
foc glteje, casi le priveascicum liuie si sezvircolesc,vii canigtegerpigorilumi-
Femeianu gtiace si faci. Nu cutezasi apucepe copil gi si-l cautein sin cu
nogi.Umblind astfelcu mina prin vreascurisi le aleagd,detede o ramuri. mai
sila.Setemeade misterioasajivini ascunsiacolo'Agaci nimeni nu mai indriz-
moalegi mai cirnoasi, pe careincerci.zadarnicsi o rupi: vreascul,negrugi alu-
neasI seapropiegi si brutalizezecopilul, careacumseafla sub protecqiagar-
necos,semlediasubminuqelelui in toatepi4ile. Tocmai sepregiteasi-l arunce
pelui. Ea trebui si iasl gi si chemeberbatul.
in jar asaintreg, cind intrari pe ugi cei doi fragiai lui mai mlrisori. Copilul le
Gospodarulsehotiri cu greu si-gi lasetreburile Pentru o cearti a copiilor.
arilti,creangaciudati, pe carenumaidecitcel marei-o smulse.
Numai la strigitele nefiregtialenevesteigi fetei seinduri si zvirle toporul 9i in-
- E o curea,strigi el bucuros,ia si vedeqicum mi incing eu cu ea!
tri cu eleodati.
$i-gi incolnci briul subqirelpestecimagi, cu mlediqace sesupuneaasculti- Asculti gi el intimplareagi nu crezu.
toare ca o cordea,plimbindu-seaga,mindru, prin odaie.Mijlociul ceru si
- Vi se ndzarevoui,fricoaselor.Ia si vedem,Ionici, ce ai tu acolo?

236
 V Votr ril',( rl
l)ru. lorriciinu sc incluplecinici la cerereatatilui.
A ! Nu tc supui ? Stai tu, c\,-ti arateu...si vru si-l prindd, ca si-l caute.
l):rr copilul zvicni in fundul sub-patului, unde se ghemui, cu nepreruita co-
rr.rrrri la cl, irr cuibarul pisicilor. Nici ameninprile, nici rugiminlile nu l-au in-
rlrrlrlccirts:iiasi.
- Am si te las acolo nemincat, il procitea maici-sa. Si-1i dea migile si sugi !
l)irinqii, dupi oarecari opinteli zadarnicesi-l scoati, se linistiri. Copilului nu
i s ;r intimplat nici un riu. Ceilalqi fragi, pizmasi, il iscodeau,plecindu-se la ince-
lrut tcmitori, apoi tot maiindrazneti sub margineapatului. Cu ochii lor ageri,
z.irrcauacolo ca intr-o taini pe Ionici infigurind gi desfigurind cureluga minu-
rrirti, cu care le ficea in ciudi.
ln sfirsit, dupi multe ademeneli gi figiduieli, ci nu-i ia nimeni curelusa, care
rrimine a lui, numai si le-o arate, copilul iegi din ascunzdtoare.insi, neincrezi-
tor, virise iar odorul la loc, sub cimasi.
La urmi se invoi si-l scoati, penrru un bricegut...si intinse pe pat sub ochii
speriagiai gospodineiun sarpe,lung ca de un cor, negru pe spatesi cevamai des-
chis pe pintece, cu capul mic si rotunjor, pe laturile ciruia sclipeau doul mirge-
luqede sticli rosie, ochii fer; pleoape.Numai coada subqiresi ascutiti tresirea
usor. lncolo, zdceainert dar se simtea cn pilpiie in el un firigor palid de viaqi.
Gospodarul cunoscu numaidecit ci e vorba de un sarpeneveninos,un biet
sarpenevinovat de pidure, care nu poate face nici un riu.
Femeia ceru totusi si stirui cu incipitinare si-l arunce in foc. Omul nu se
invoi. El se pregitea si-l ia cu doui beqigoare,si-l scoar; gi si-l zvirle undeva
departe, ce-o vrea Dumnezeu cu el, dar Ionici se repezi ca un uliu gi-l viri din
nou in sin.
Acum toqi copiii slrira si luari intr-un suflet apirarea sirmanei jivine.
Plinseri, se rugari, gipardca au si vadi de el gi au si-l ingrijeasci numai si lil
lasetovaris de joaci. $i gospodarul,milos, seinvoi si-l opreascain casalui. Nu-
mai femeia, ?nvergunati,cereaalungareasarpelui, certindu-i qi ocirindu-i cu ce-i
venea la guri. Dupi multi tirguiala, paceas-a ficut. $arpele ri.maseintre copii.
Aveau voie si sejoace fiecarepe rind cu el, firi si se certe. La cel mai mic semn
de neinlelegere, lighioana are sa fie zvirlitape api... Raminea insi statornicit ci
era al lui lonici, singurul lui stipin, care seindarora sal imprumure si fraqilor sii.
Ziua,fiara se dezmortea lingi vatri gi blindi seincolicea fie de bra6 fie, ca un
colan, de gitul frn,tinilor de joc. Dar ?i plicea mai alesin sin, pe pielea caldi, cin-
gdtoarein jurul mijlocului ori covrig in fundul cimigii la spate.
Incepusesi-si cunoasci prietenii, care nu se mai dezlipeau de el, era bun ;i
drigistos indeosebi cu Ionici, pe pieptul ciruia dormea invirtit ca un colac. Co-
piii il ficeau sau braqari cu spiralele urcind de la cot pini la git, unde cipgorul lui
cu limbi ascuqitejuca ager sub berbia biiatului. Ori gi-l implereau cununi pe
218
Pnozn r pr cA
cap, lan! de picior, sau ce li se nizdrea lor, si sarpelesesupuneala toate jocurile.
Sedomesticisede-a binelea.
Copiii ilbotezardAliodor, dupi numele unui viteaz din basme,si se parea ci
garpelerispundea cind era chemat pe nume. Venea mai alescind era suierat usor
pe limba lui cum numai Ionici stia s-o faci.
ii puneau regulat sub pat un blid cu lapte dulce, pe care-l giseau totdeauna
golit, nu se gtie,de garpesau de miqe.
La inceput a fost foarte greu cu el in odaie...indati ce-l lisau jos, unde era
frig, amorgea.Atunci il putea cilca gi strivi oricine intra. Trebuia sd-l pdzeasci
toli ca pe ochii din cap...Ionici il culca totdeauna searacu el. Iar noaptea,cind
adormea el, i-l luau de pe piept gi il aruncau sub pat, unde sta ingepenit pini a
doua zi, cind iar il scoteau la 1oacd.
Numai femeia nu se deprindeacu el. il privea mereu cu spaimi si nu suferea
cu nici un chip si se atingi de ea.
Au trecut agaiarna si primavara, ca in basmele cu gerpi vrijili, in pielea ci-
rora se ascund geniile binelui sau ale riului. Ajunsesera si creadi ci poate era un
pui riticit de-al impiratului gerpilor, care, cind o afla unde se giseqtefeciorul,
are si vie ;i si-l riscumpere de la cei ce l-au primit gi ingrijit, cu o baniqi de aur
qi de nestemate.
Cind a dat cildura ;arpele a inceput si se migte mai slobod prin casi. Nu mai
sta cuminte sub pat sau unde il puneau. Umbla mereu, se strecura, nesimlit, de
colo pini colo. Era foarte curios si stie tot. ii pl;cea si cercetezesi si se vire in
locurile cele mai ascunse.ll giseau cind in colqarul cu blide, cind in dulapul cu
haine, mai des dupi cotlon. Altidati, la cald, in cuibarul clo;telor, care sireau
spiimintate de pe oua. De citeva ori l-au descoperit in vatra cu cenusi, unde fu-
sesegatasa-l coaci de-a binelea. Odati s-a plimbat citava vreme in buzunarul lui
Padeg.Noaptea pirisea copiii gi vizitape ceilalgimembri ai familiei. Gospodarul
nu spuneanimic, doar punea mina pe el 9i-l zvidea cit colo. Dar gospodina, iesita
din minqi, cum il simlea, gipade scula toati casa.Trebuia si sari altcineva,de obi-
cei Ionici, gi si i-l culeagi. Femeia ocira gi blestemapini ce adormea iar,tirziu.
Trebuia si se faci insi la un fel. Nu se indurau si-l ucidi. Nu atit de mili sau
de hatirul copiilor, cit de teami. S-ar putea ca un sarpe,venit agadin senin la casa
Ior, sa fie un semn trimis de pricopseali. Ar fi fost si-gi ucidi norocul.
Acum inadins ii lisau mereu uga deschisi si-l inlesneausa plece. $arpeleie-
sea,seplimba pe unde-i plicea 9i se intorcea iar statornic la ciminul lui. IJneori,
cind copiii zburdau pe a{ari, se lua gi se tinea, tiptil, dupi ei, alunecind voios
prin iarba umedi sub prunii incircaqi de rod.
Caci fapd vrednic de luat aminte, dinffe toate, numai livada lui Padegnu fu-
seseatinsi de un ingheg venit fari veste peste flori si isi pistrase roadele toate. $i
inci un lucru bagaseri de seami. De cind garpeleintrase in casi, se stirpiseri toqi
239

V. V trti tJl l ',( tJ
i;oarccii;i gindacii stricitori. E drept ci din cind in cind pierea si cite un puisor
rlt' ckr;ci. Iierneiainvinuia invergunati garpele.Dar nimeni nu-l prinsese.$i pin;
,rtrrrrcirirr.rineadoar un ponos pe capul blindului tovari;.
lntimplarea ficuse inconjurul satului, care lua parte cu insufletire la peripegi-
ilc crrsciunde se aciuaselighioana. Cei mai mulli erau de partea garpeluigi-l so-
c()tcau piazabuna. Alqii, dimpotrivi, il fneau drept un semn riu gi sfdtuiau sa se
ilrLlncedin casaspurciciunea, care nu putea fi decit unealta diavolului. Daci-l
rrraiqin,are si le aduci nenorocire. O si mugtevitele, are sa apucevacade uger.
( ) si sugrume copiii, stringindu-se ca o fringhie de gitul lor.
Mai alesvecina Dobra era dusmananeinduplecati a bietei tiritoare.
- Nu-l mai qine,surata, pe lingi casi. Asta i1i intri o data pe git gi nu-l mai
poqi scoatecu nici un chip din pintece.Nu gtii ce-apigit Maranda ?
$i-i biga a zeceaoari in cap femeii povesteaMarandei, care dormise in cimp
si un sarpe ii pitrunsese prin guri in burti. A chinuit-o mulgi ani. Numai cu
fum de argint viu l-a scos afara.L-avdrsat buciqi-bucili, amestecatcu cheaguri
de singe.
$i povegti de-asteacu gerpi oplogiqi in pintecele oamenilor impuiau zilnic
minqile bietei gospodine, care incepuse si intre la griji si sa slabeascdvdzind
cu ochii.
intr-o zi a gdsit garpelein putineiul cu pulin lapte pe fund, din care min-
caseri toqi. Din acel ceasfemeia a inceput si bagede seami ci o doare gi o arde
in capul pieptului, la lingurici, acolo unde ajunsesemincarea spurcati de li-
ghioani. igi simlise stomacul intors, rdzvrdtit ca de o bube. $i sinitatea ei porni
si mearga la vale, din riu in mai rau.
lnt.-o r,o"pte, era acum vari, dormeau toli afara,pe prispi. Deodati, femeia
incepu si geami 9i si se zbati. $arpelese urcasepe pieptul ei si se tirise pini la
gur;. ii mirosise alaptedulce. Ea se lupta, dar cu toate opintelile nu-l putea dez-
lipi. $arpelese furigi ca pe o gauri pe gitlejul ei in spasme,pini la pintece,unde
se intinse, coardd,si rimase cu dingii infipli in rinza ei.
Gospodarul, tezitde qipetelegi zvircolirile nevestei,o zgilgii gi o degtepti.
- Ce visezi. femeie? o intrebi el.
- Nici un vis, strigainnebuniti femeia.A intrat ;arpele in mine. De acumamor.
$i, cu miinile inclestate pe pintece, se framinta in dureri grozave. De atunci a
fost cu neputingi s-o mai linisteasca cineva.
$i lucru ciudat, careii intirea spusele.Chiar din noapteaaceeagarpelea pie-
rit;i nu s-a mai gisit. L-au ciutat pretutindeni, l-au chemat,l-au suierat copiii.
- Parci a intrat in pimint ! spuneaPadeg.
- Nu in pdmint, ci in pintecele meu ! tinea una, viicirindu-se, femeia. $i se
apasacu pumnul sub furca pieptului, unde o virii incordatd se zbdtea,neastim-
parata si dureroasa,gatasa crape parca.
240
Pnozn t Pt tA
Satulacum era,tot, impotriva garpeluigi oliciia pe biata femeie: ca intotdea-
una, lighioanei ii mirosise a lapte si se strecurasepe guri, ca de acolo si alunece
mai departein stomac,ca intr-o scorburi, unde coadai se zbltea fard de tigaz.
I s-au f;cut bolnavei descintece.A dormit nopli multe cu o strachini de lapte
dulce la guri, ca si ademeneascljivina sdiasd afara.$arpele venea pini la inghi-
titoare qiru rr.." si urce mai departe.Sta pindind acolo. Bolnavabaga degetele
pe git si-l apuce gi nuJ ajungea. Spurciciunea se cobora iar repede in frnza rds-
coliti de virsaturi acre gi galbene ca veninul.
Au afumat-o iar, au otrivit-o cu buruieni, pini ce, in sfirgit, Padega chemat
doctorul phgii in rreacdtpe la primirie.
A"esta a asculat, a intrebat, a pipnit gi a spus ci e o boali de stomac pricinuiti
de prea mult rachiu b;ut pe inima goali gi de prea multa mincare de ceapi gi o1et.
- Dar drugul care se zbate aici? spunea femeia pierduti. $i plimba mina us-
catepe umflitura dureroasi de deasupra buricului.
-- E o vini mare, plini cu singe, o lamuri doctorul. Aga zvicnegte la oamenii
slabi 9i nervogi.
nu le putu citi nimeni.
$i pleci, lisind o hirtie cu citeva slove incilcite, Pe care
b". s-a potrivit doctorului ? Aici, igi dideau seama to!i, trebuiau descin-
"ir.
tece tari, de vraci dibaci gi puternici.
qiginci vrijitoare si preoli
$i s-au perindat fel gi chip de babe si mosi, de
b.rrri l" Du-nezer.r, fAl s;-i brodeascaunul leacul. $arpelecrestea9i se umfla,
cici tot ce inghilea bolnava ii pria numai lui.
Vilva cu femeia care a inghilit un garpe a ficut astfel ocolul satului, al phgii,
al judeplui 9i a ajuns infloriti de atitea guri in origelul de regedinqi. O gazerdlo-
caiaa gasitbun prilej pentru un articol senzalional in care gfichiuia autoritlqile
vitrege cu sinitatea gi igiena satenilor de sub obliduirea lor.
Piefectul, supirat, a dat ordin pretorului si faci numaidecit o cercetare si
sdraportezede uigengi. Pretod a ordonat la r?ndul lui primarului, care,negtiind
sAf"ci gi ce sd ,;sp,rndi, aufcatcu sila pe bolnavi in ciru1i 9i impreuni cu bar-
".
barul i-ainaintat pegchegspitalului din orag,cum ficea cu mugcalii de ciini turbaqi.
Aici au rr.nitln pelerinaj la patul femeii si se interesezeprefectul judelului,
primarul urbei, proiurorul, directo rul gazetei gi alf mulqi. Toli au.cules chiar
ii., gur" pacient;i, al cirei chip impodobea cu urilenia lui pagina intfia a gazetei,
istoiia ga.p.le cuibirit in miruntaiele ei. $i arita la togi, firi nici o stinjenire,
".,
pintecele galben, umflat ;i zvicnitor.
^
1.r ."rrcelaria spitalului medicul le-a explicat ci nu poate fi vorba de garpe.
E probabil un ulcer stomacal sau mai degrabi un cancerfoarte repede crescut
' inoperabil.
gi
Dit la insistenqeleprefectului, fiu al poporului, care auzise si el acolo in
satul copiliriei multe asemeneapovesti, medicul se invoi si faci o operalie de
24'1
 V. Votr lI t',( rl
cxPlor',rlc.$i culn cru un tinir nu numai cu stiinla, dar si cu suflet,se hotiri sa
ltrrrccrrrLila o irrrlriti operatie: una asuprastomacului gi in acelagitimp alta asu-
lrlir irrchipuirii,asupramoralului bolnavei,obsedatade gindul garpelui.Era el
irtstrsiloartc curios de rezultat.
A ciutat, dcci, si a procurar de la farmacist un $arpedin aceiaginuli in bor-
(',ur('cu spirt la ferestrelespigiriilor, pe carel-a pistrat la indemini.
Lrr opcragie,a gisit, cum era de asteptat,un cancer.
firsri, un lucru straniu. Tumora nu aveaforma obisnuiti de ciuperci infloriti
siruclc rac. Ci inchipuia aidoma un sarpe.o cordea crunti, care,dupi ce i9i infip-
sescr::rl'ritul mai rotund in stomac, se risucea peste el gi, incolicindu-I, isi aducea
crr:rrlasubgirepini la ficatul luat in pleasni. Sub el aorra se zbiteadeznidijduiti.
Medicul, infiorat de infricogitoarele puteri ale inchipuirii, a cusut f;ri si se
atingi de miruntaie pinrecele la loc. Dar cind femeia s-a desteptat ei i-a ardtat
triumfator garpeledin borcan.
- Iatd! L-am gisit si 9i l-am scos! ii strigi el. De acum trebuie si te faci re-
pcde bine.
$i ciuta si-i altoiasci adinc gindul insinitogirii pe amigirea cu sarpelestriin.
I'lra o incercare caremerita osteneala.Ya aveaspiritul, imaginaqia,din nou pu-
tcre asupramateriei, caremicar si usureze,dacanu mai putea si vindece,rava-
giile cumplite ale bolii pe care o stirnise?
Femeia, dupi ce iegi din amorleali, lui de data astafilrdnici o sili sarpelein
mini si-l privi cu luare-aminte. Dar in loc si se bucure intoarse cu amiriciune
capul, care se bllinginea de gitul subgireca o r;rticuti pe vrej.
- Nu mi minqi dumnearape mine, facu ea semn cu privirile. Arta rrr, . gu.-
pele meu !
- Cum nu e garpeletiu ? Dar al cui e ?
- Al meu e negru, mai mic 9i mai sublire. Art" e pestritat cu galben.
- Este el ! spusemedicul incurcat. A mai crescut, gi, stind acolo in zemurile
acrealepintecelui, gi-a schimbat culoarea.s-a ingrlbenit de fiereape care a supr-o.
Femeia da cu indiritnicie din cap in semn ci nu e asa. $i nu vrea si iasi
din ale ei.
*
$-apoi ista miroasea spirt. Si eu n-ampus in guri de-o luna micar o picituri.
Planul si viclenia medicului erau asdel date pestecap. lnchipuirea puruse si
inlesneasci zbucnrreacancerului gi si-i inteqeascicresterea.Dar putere ca si lu-
crezeacum de-a-ndoaseleanu mai avea.
Femeia a fost luata acasi, unde dupa citeva zile a murit.
lnmormintarea, cu marea ei p"r.l...., a pus in fierbere toate satele dim-
prejur, adunate si insoteasci la groapivictima garpelui fabulos. Toati vina cadea
pe copiii care opriseri. dihania in casi, si mai alespe bietul Ionici. Oropsiqi qi
huiduigi, ei plingeau singuri si razleti, nemingiiaqi de nimeni.
242
Pnozn Lt 't <A
I)upi inmormintare lumea s-aintors la casamoartei, unde gospodarul,mig-
cat 9i mindru de atita cinste, a poftit pe toli la praznicul ritual, dezlanquit dupi
vechile datine cu belgug de biuturi si mincare, cu risete, glume 9i veseliede-a
lungul a cinci meseintinse in bitituri.
S-a cerur gi s-a biut mai alesmulta pici, ficuti chiar de viduv din livezile
lui. incit repedebalercadinpivni$ se goli, agaci trebui si o ristoarne cu vrana
in jos, ca s-o poat; stoarcede cele din urmi picdturi.
Cind cei trei oameni voinici, cirmuiqi de Padeg, o deteri peste cap' ceva
suni acolo iniuntrul gol al vasului.
il cHtinar; din nou cu putere. Se lovea incoace si incolo de pereqi un Iucru
tare. cizut iniuntru.
Unul puse ochiul la preduf ;i privi in pintecul balercii. Nu se putea deosebi
nimic. tntoarseri din nou butoiul gi il potriviri cu gura in jos, smucindu-l ugor 9i
cu megtegug,a;a ca lucrul striin si ajungi gi si vie la gura vranei. $iJ traseri afari.
Iegi de acolo, geapin gi ugor zbircit de alcoolul in care se pistrase neatins,
Aliodor, puiul impiratului gerpilor, nevinovatul tovarig de joc al copiilor. Tot
aga de negru, de subqire gi nevitimitor cum era inainte de a-l duce la pieire
neastimpirata lui curiozitate si ndravul de a-;i viri cipqorul peste tot'
Oamenii incepuri sa strige gi scoaseri garpelemort in mijlocul curlii, unde
mullimea bea gi seinveselea,ocirind pomenirea lui spurcata.Dar acum se ade-
verea ci nu era el cel vinovat.
Copiii siriri cei dintii gi sejeluiri dupi Aliodor mai abitir decit dupl maicalor.
O femeie carebiuse cam multi quici din balercaunde se plamldise garpele,
privindu-I, simqi greaqi gi incepu si verse. Alta, citind si-i vie in ajutor, se porni
gi ea pe acelasilucru. $i in urma lor alte zece.Care cum afla de ce e vorba nu mai
aqtepta,se punea pe icnit.
Apoi se urniri la treaba astabirbagii cu duiumul'
O adevdratdmolimi dasein toqi cili gustaseri dingrozavaguicl, a cirei tirie,
sl-gi spargi gura, li sepirea cS.eraoperajigadinei.
$i nu azvirleau din ei numai ce mincaseri atunci la pomani, ci tot ce duseseri
in guri cu o ziinainte. Doar mlruntaiele din ei nu le-au dat afard-
Praznicde pomini. Asta a fost rdzbunarealui Aliodor, nipistuit pe nedrept
de oameni.
Folosindu-se de viicirelile gi icniturile obqtegti,Ionica a ridicat garpeledin
qirini gi, stringindu-l ca odinioari la piept, a fugit cu el in fundul ogrizii. Aco-
lo i-a sipat o groapi gi bocindu-l l-a inmormintat, asacum vizuse ci au ficut cu
biata maici-sa.
1947, martie 7, Bwcwrepti