Castelul neștiut al Bucureștiului

„Cu adâncă bucurie intimă salut întîia noastră Expoziţie naţională, adevarată sărbătoare a
muncii româneşti” … „îndemnul meu a fost şi este să mergem pe totdeauna pe căi sigure către
neatârnarea noastră economică”.
Carol I, Regele României

În anul 1905, la sugestia şi iniţiativa lui Take Ionescu, s-a hotărât organizarea sărbătoririi, în anul
ce urma, a unui triplu jubileu: 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, 25 de ani de când s-a
înfiinţat regatul şi 1800 de ani de la ocuparea Daciei de catre Traian. Sărbătorirea consta în
amenajarea unei expoziţii. În cea ce priveşte locul amenajării acestei expoziţii, au existat mai
multe propuneri: ex. Cotroceni, Sos. Kiseleff; în cele din unnă s-a stabilit organizarea acesteia la
Filaret (pe câmpul Filaretului, cel numit din anul 1848, Câmpul Libertăţii). În sedinţa din 3 mai
1905, Adunarea Deputaţilor a votat proiectul de lege prin care guvernul era autorizat, spre a
sărbători toate aceste aniversări, să organizeze în Bucureşti o Expoziţiune Naţională - expoziţie
la care sub anumite condiţiuni şi din anumite considerente au fost invitate să participe şi unele
naţiuni străin. Acelasi proiect de lege a fost votat la 5 mai 1905, în Senat; în Monitorul Oficial „
No.43 de la 26 Maiu 1906", a apărut şi decretul regal prin care d-l Dr.C. Istrati (membru al
Academiei, profesor la Universitatea din Bucureşti, senator şi fost ministru), a fost numit
Comisar General al Expozitiei, iar în iunie se publica „Prospectul Expoziţiei Generale" ce se va
deschide în 1906. Întreaga forţă dislocată era condusă de arhitectul peisagist francez Ed. Redont,
ce coordona activitatea unui colectiv de peste 20 de arhitecti şi ingineri şi, în mod ierarhic,
(piramidal, am spune astazi), structura de organizare a ceea ce puţin mai târziu se va numi Parcul
Carol.
Expoziţia Generală Română a fost inaugurată cu un ceremomial deosebit, în ziua de 6 iunie
1906. S-a oficiat un serviciu religios de catre ambii mitropoliţi şi de episcopi şi s-au ţinut
discursuri, de catre I.Lahovary, Ministrul Domeniilor, C.l.lstrati, Comisarul General al
Expoziţiei, şi Regele Carol I. Descrierea parcului cu toate formele sale, momentele. importante
desfaşurate în acele zile, pregătirea iniţială a întregului oraş pentru primirea oaspeţilor români
din Provincii şi a celor din alte state, reuşesc să refacă structura acestui oraş-expoziţional efemer.

Intrarea era în formă de arc făcut din zid, imediat în partea dreapta era amenajat un pavilon al
cotidianului „Adevarul", aici se tipărea chiar în faţa publicului, un ziar al expoziţiei - „Adevarul
la Expoziţie" ce cuprindea veşti zilnice din şi despre evenimentele desfăşurate în parc.
Aleile paralele din mijloc se numeau Aleea Independenţei, iar porţiunea din faţa lacului Piaţa
Traian, în centrul parcului a fost construit Palatul Artelor, cea mai importantă clădire, construită
din materiale durabile pentru a ramâne şi după aceea; acesta ocupa o suprafata de 2313 m.p.
pentru a servi în timpul expoziţiei, drept muzeu, ea va adaposti ulterior Muzeul Grigorescu, iar
după primul război mondial, Muzeul Militar, distrus intr-un incendiu din 1940, alături de
biblioteca Muzeului. Lângă Palatul Artelor era o cula (casa fortareaţă construită de către boieri
pentru a se apăra de atacurile turcilor si tătarilor), copiată după cula familiei Greceanu din
Judetul Vâlcea, de aici mergând spre dreapta, pe „Calea Olteniei" apoi pe „Calea Vlad Ţepeş" se
ajungea la „Turnul de apă". În dreapta palatului se afla „ospătăria regală" în timpul expoziţiei,
ceva mai târziu administraţia Muzeului Militar.
În parcul Carol din Bucuresti există un castel, mai puțin cunoscut publicului. Castelul are un
farmec aparte și atrage privirile trecătorilor prin aspectul medieval, datorită zidurilor de cărămidă
roșie, și prin turnul care domină împrejurimile.
Castelul Ţepeş din Bucureşti este copia fidelă a cetăţii Poenari. Nu este vechi de şase secole, ci
are doar puţin peste o sută de ani şi a fost construit de către regele Carol I (aprilie 1866 – 10
octombrie 1914), un iubitor al lui Vlad Ţepeş. Castelul a fost inaugurat în 1906 în cadrul
Expoziţiei Generale a României, organizată în Parcul Carol cu ocazia aniversării a 40 de ani de
domnie a regelui. Prin Expoziţia Generală a României, autorităţile de la Bucureşti au vrut să
arate vizitatorilor, printre care mulţi străini, modul în care a progresat România în perioada 1866
– 1906. Construit după planurile arhitecţilor Ştefan Burcuş şi V. Ştephănescu şi reproducând, la
o scară mai mică, Cetatea Poenari, Castelul Ţepeş a avut un scop pragmatic. Astfel, Carol I a
comandat ca în turnul fortăreţei, înalt de 23 de metri şi cu un diametru de 9 metri, să fie montat
un rezervor de apă din fontă cu o capacitate de 200 m3. Bazinul de apă, turnat în atelierele lui
Oscar Maller, a devenit nefuncţional însă, la scurt timp după ce Regina Elisabeta (1869-1916) a
deschis Expoziţia, în acordurile a 100 de trâmbiţaşi şi a salvelor trase de bateria de la Calafat.
Printr-o scară de lemn, în spirală, se urcă pe o platformă de unde, din turn, se poate admira
Parcul Carol şi panorama Bucureştilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn,
susţine turnul ca să nu se prăbuşească, iar în dreapta se află un zid crenelat de piatră, terminat în
colţ cu un alt turn de dimensiuni mai mici. Toată construcţia a fost îmbrăcată în piatră şi în
cărămidă roşie.

După inaugurare, în Castelul Ţepeş au fost organizate expoziţii cu frumoase tablouri cu motive
religioase, pentru care familia regală a venit de nenumărate ori. Totodată, începând cu 1914, din
turnul fortăreţei, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice. În anii ’20,
Castelul Ţepeş a devenit cazarmă pentru corpul de gardă care apăra Mormântul Ostaşului
Necunoscut. În 1942 – 1944, după demolarea fostului Palat al Artelor (construit tot pentru
Expoziţia Generală a României şi grav afectat de cutremurul din 1940), situat pe locul actualului
Mausoleu din Parcul Carol, în apropierea cetăţii au fost amplasate barăci pentru militarii care
lucrau la evacuarea molozului. Considerându-le pradă de război de la germani, barăcile au fost
consficate de către soldaţii sovietici, ajunşi la Bucureşti în 30 august 1944.
Din fericire, Cetatea lui Dracula a rămas intactă în urma incursiunii sovietice în Parcul Carol, dar
şi-a pierdut însă măreţia. Astfel, camerele care găzduiau odinoară frumoasele tablouri admirate
de regele Carol I au fost transformate, în 1945, în dormitoare pentru femeile care lucrau la
amenajarea parcului. Motivând prezenţa „femeilor muncitoare”, inginerul C. Dumitru, directorul
Direcţiei Grădinilor, Parcurilor şi Podurilor din Bucureşti, a refuzat să-i pună o cameră la
dispoziţie colonelului Pompiliu Georgescu. În aceeaşi perioadă, inginerul afirma că "soba,
tavanul, uşile şi ferestrele necesitau reparaţii costisitoare", iar de vină erau, susţinea el, soldaţii
care au locuit anterior în castel. După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărăşeşti şi
inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a
continuat să fie folosită de militarii destinaţi pazei acestuia. În perioada de după 1990, fortăreaţa
a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de
pază la câteva instituţii bancare din Capitală.
Din 30 septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr. 1585, Castelul Vlad Țepeș a devenit
sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Ulterior, prin H.G. 198/2011, imobilul a trecut
din administrarea ONCE în administrarea MApN. Prin Ordinul Ministrului Culturii și
Patrimoniului Național nr. 2653/2010, castelul a fost clasat în Lista monumentelor istorice. În
2007, Castelul Țepeș a fost expertizat în clasa I de risc seismic. Pentru eliminarea eventualelor
riscuri, s-au început lucrări de consolidare specifice clădirii.
În prezent, construcția se vizitează de două ori pe an: de Ziua Eroilor (sărbătorită de Ziua
Înălțării Domnului ) și de Ziua Armatei Române, la 25 octombrie.
Pe lângă acest obiectiv, parcul mai cuprinde şi alte atracţii turistice, devenite monumente
istorice: Mausoleul, Mormântul Ostaşului Necunoscut, Fântâna George Grigorie Cantacuzino,
Statuile Giganţii, Fântâna Zodiac.
Campanie de reabilitare
Situația actuală : În prezent Castelul Vlad Țepeș este sediul Oficiului Național pentru Cultul
Eroilor. Teoretic, acesta își deschide porțile de două ori pe an : de Ziua Eroilor și de Ziua
Armatei Române. Însă în ultima perioadă, monumentul nu a mai fost deschis nici în aceste zile,
spre indignarea turiștilor care au vrut să-l viziteze.
Propunere de reabilitare : Transformarea sediului ONCE într-un Muzeu Militar, în cinstea
vechiului Muzeu Militar din Parcul Carol, care a suferit pagube din cauza unui puternic incendiu
din vara anului 1938 și în urma seismului din noiembrie 1940.
Muzeul va găzdui expoziții temporare armelor de foc, uniforme, arme albe, medalii, fotografii,
machete, reviste militare etc, aduse periodic de la Muzeul Militar Central din București, dar și de
la filialele din Oradea și Constanța.
Program : Având în vedere faptul că monumentul istoric face parte din rândul clădirilor cu risc
seismic ridicat, acesta nu va fi deschis permanent, ci se vor face tururi organizate, cu programări
în prealabil. Zilele disponibile pentru vizitat vor fi : marți, joi, sâmbătă și duminică, în intervalul
orar 14-18. Tururile vor începe din oră în oră, iar numărul de persoane permise va fi de 15.
Eveniment de lansare : Lansarea va avea loc de Ziua Armatei, pe 25 octombrie, printr-o parada
militară la care vor participa : Militarii Brigăzii 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”, singura unitate a
Armatei României care execută misiuni de ceremonii şi onoruri militare la cel mai înalt nivel,
detașamentul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, detaşamentul Academiei Tehnice
Militare.
Canale de comunicare :