Student : Muntianu Robert – George

Anul: I
Grupa : 5
Efectele stresului asupra stării de sănătate fizică

Am ales acest subiect deoarece cred că stresul şi repercursiunile sale afectează întreaga
populație a globului . Deşi orice persoană este afectată mai mult sau mai puțin din cauza
stresului , puțini sunt cei care ştiu ce este stresul , care sunt factorii de stres şi cum sunt
afectați la nivel mental şi la nivel fizic . În aceasta lucrare îmi doresc să clarific ce este stresul
, care sunt factorii de stres şi reacțiile acestor factori , cum ne afectează stresul la nivel mental
si fizic , care sunt resursele omului pentru a face față stresului şi cum putem folosi aceste
resurse pentru a combate afecțiunile create de stres .

Cuvântul stres este un termen provenit din limba engleza care are în general două
accepțiuni . În prima accepțiune a termenului el este definit ca situație ,stimul , ce pune
organismul într-o stare de tensiune. În cea de-a doua accepțiune , stresul este definit ca fiind
însăşi starea de tensiune deosebită a organismului prin care acesta îşi mobilizează toate
resursele sale de apărare pentru a face față agresiunii fizice sau psihice . O definiție a stresului
din punct de vedere psihologic ar fi cea care afirmă faptul că stresul este un fenomen
psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerințe , sarcini , situații care
sunt percepute ca fiind dificile , dureroase sau cu o miză mare pentru persoana în cauză (
Băban , 1998 , pp.169).

Din perspectiva neurofiziologică , stresul poate fi considerat o consecință a existenței

umane . Creierul uman este programat să perceapă toate experiențele , să le catalogheze ca
fiind negative , neutre sau pozitive şi apoi să reacționeze corespunzător . Exprimarea furiei ,
agresivitatea verbală sau fizică sunt câteva exemple ale reacției de luptă , în vreme ce izolarea
socială , vizionarea excesivă a televizorului , dependența de substanțe sau de jocuri reprezintă
câteva reacții de " fugă". Ulterior a fost descrisă şi o a treia reacție la stres , cea de "înghețare
" , caracterizată prin lipsa reacțiilor fizice sau psihice , sentimentul de neajutorare , de
neputință , simtome depresive . Dacă situația nu se rezolvă prin "luptă sau fugă" , individul
rămâne în continuare expus la agenții stresori , iar cu timpul apar tulburări emoționale ,
nelinişte , solicitări mari fizice si psihice permanente care , în cele din urmă , produc boli
(cardiovasculare , endocrine , psihice , etc.) .

Heider considera că există un motiv pentru a suspecta ca legătura între stresul de mediu şi
boală a fost exagerat atât în mintea publică cât şi în cea a literaturii psihologice . Persoanele
Student : Muntianu Robert – George
Anul: I
Grupa : 5
Efectele stresului asupra stării de sănătate fizică

sunt dornice să găsească explicații pentru evenimentele negative ce au loc în viața lor ,
inclusiv pentru bolile pe care le experimentează (apud Schroeder & Costa , 1984 , pp.853) .

Asadar , pentru a putea găsi explicații pentru evenimentele şi bolile pe care oamenii le
experimentează trebuie sa întelegem factorii stresului şi modul în care aceştia îşi pun
amprenta pe sănătatea noastră fizică şi psihica . Factorii de stres sunt evenimente sau situații
externe sau interne , sau condiții ale mediului , suficient de intense sau frecvente care solicită
reacții de adaptare din partea individului . Cei mai întalniți factori de stres sunt : starea de
boală fizică sau psihică , abuzul fizic sau emoțional , situatie financiară precară , pierderea
locului de muncă , şcoala , familia , prietenii şi propria persoană.

Elliot şi Eisdorfer s-au concentrat asupra acestor stresori şi asupra a ceea ce ar putea
cauza aceşti factori de stres . Au avut ca obiect de interes aceşti factori şi prin cercetările
făcute au reuşit să definească patru tipuri de stresori . Primul tip este cel al stresorilor limitati
in timpul de afecțiune : stresul unei vizite la dentist , stresul care apare in timp ce suntem la
volan în trafic . Cel de-al doilea tip este secventa de stres : divorțul , decesul unei persoane
apropiate sau pierderea locului de muncă. Factorii de stres intermitenți reprezinta cel de-al
treilea tip descris de Elliot si Eisdorfer : cum ar fi examenele pentru studenți , întâlniri cu
asociații de afaceri . Stresorii cronici : o boală debilitantă , o prelungire a dezacordului
conjugal sau o expunere la pericole legate de ocupație; sunt cei ce desemnează cea de-a patra
tipologie a factorilor de stres . (apud Hobföll ,1989, pp.514).

Resursele individuale de adaptare la stres sunt definite ca şi capacitatea cognitivă,

emoţională şi comportamentală de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe
care depăşesc capacitatea de răspuns automată a organismului. Adaptarea la stres implică atât
existenţa unor resurse reale (intelectuale, emoţionale, fizice, sociale, etc.) dar, de cele mai
multe ori decurge din autoevaluarea propriilor resurse pentru a face faţă evenimentelor
evaluate ca fiind negative sau ameninţătoare . Nu de puţine ori există o discrepanţă între
resursele reale de răspuns şi evaluarea acestor resurse (prezenţa unor reale resurse care însă
sunt evaluate de persoana în cauză ca insuficiente), care generează de cele mai multe ori
starea de stres. Factori individuali cum sunt stima de sine, asertivitatea, optimismul sau
sentimentul de autoeficacitate sunt factori de protecţie împotriva stresului. (Băban , 1998 , pp.
170)
Student : Muntianu Robert – George
Anul: I
Grupa : 5
Efectele stresului asupra stării de sănătate fizică

Reacțiile fizice si fiziologice ale indivizilor expusi la factori de stres sunt: dureri de
inimă, palpitaţii apetit alimentar scăzut sau crescut indigestii, frecvente insomnii crampe sau
spasme musculare dureri de cap sau migrene transpiraţie excesive, ameţeli, stare generală de
rău constipaţii sau diaree (nemotivate medical) oboseală cronică iritaţii ale tegumentelor
alergii viroze frecvente (răceli) recurenţa unor boli anterioare modificarea patternului
menstrual la femei. Reacţii cognitive: blocaje ale gîndirii deficit de atenţie scăderea
capacităţii de concentrare dificultăţi de reactualizare flexibilitate ideativă redusă diminuarea
creativităţii dificultăţi în luarea deciziilor gânduri negative despre sine, lume şi viitor cogniţii
pesimiste ideaţie suicidară. Reacţii emoţionale: iritabilitate crescută scăderea interesului
pentru domenii care reprezentau înainte pasiuni sau hobby-uri. (Băban , 1998 , pp. 171)

În anul 1976, medicul şi epidemiologul John Cassel şi psihiatrul Sidney Cobb au sustinut
că cei cu legaturile sociale puternice au fost protejați de potențialele efecte patogene ale
evenimentelor de stres . John Cassel credea că factorii de stres care au plasat persoanele
expuse riscului de îmbolnăvire au fost adesea caracterizați prin feedback confuz sau prin lipsa
feedback-ului in mediul social . În mod similar , Sidney Cobb a considerat că tranziția majoră
a vieții şi crizele i-au expus pe indivizi la riscuri. El a susținut că persoanele care interpretau
că sunt semnificante şi iubite, stimate şi apreciate într-o anumită legatură socială erau şi
acestea protejate în fața riscurilor create de stresori . Cobb afirma că protejarea fața de
riscurile stresului a apărut pentru a facilita adaptarea la aceste legaturi sociale prin aplicarea
unor percepții care combat stresul (apud Cohem , Gottlieb & Underwood , 2000 , pp.6).

În munca lor recunoscută " Stress, Appraisal and Coping " , Lazarus si Folkman (1984)
au susținut că oamenii suferă de stres cand ei cred că nu dispun de resursele necesare pentru a
face față unor evenimente dificile . Ei au remarcat de asemenea interacțiunea complexă între
indivizi şi împrejurimile în care aceasta se crează şi au susținut că aceasta este un mod de
combatere a stresului . Au subliniat rolul proceselor cognitive şi l-au descris ca fiind un
"factor ascuns" în combaterea stresului . (apud Avey , Luthans & Jensen , 2009, pp.680 ) .
Student : Muntianu Robert – George
Anul: I
Grupa : 5
Efectele stresului asupra stării de sănătate fizică

Bibliografie:

 Avey, J. B., Luthans, F., & Jensen, S. M. (2009). Psychological Capital: A Positive
Resurce for Combating Employee Stress and Turnover. Wiley Periodicals, 5, 680.
DOI: 10.1002/hrm.20294
 Băban, A. (1998). Consiliere Educațională. In Asociatia de ştiințe Cognitive din
România (Ed.), pp.169-171. Cluj-Napoca, România.
 Cohen, S., Gottlieb, B. H., & Underwood, L. G. (2000). Social Relationships and
Health. Advances in Mind-Body Medicine, 17, 6-7.
 Hobfoll, S. E. (1989). Conservation of Resources: A New Attempt at Conceptualizing
Stress. American Psychologist, 44, 514. DOI: 10.1037/0003-066X.44.3.513
 Schroeder, D. H., & Costa, P. T. (1984). Influence of Life Event Stress on Physical
Illness: Substantive Effects or Methodological Flaws. Journal of Pteisonality and
Social Psychology, 4, 853. DOI: 10.1037/0022-3514.46.4.853.