04.Sf v1 Cap.4 Canal Rev

STUDIU DE FEZABILITATE
VOLUMUL I - Capitolul 4
ANALIZA SITUATIEI CURENTE SI PROGNOZE
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Ilfov,
în perioada 2014 - 2020
1
CUPRINS CAPITOL 4.2
4.3 INFORMATII DESPRE SISTEMELE DE CANALIZARE ............................................ 26

CLUSTER GLINA.......................................................................................................................................... 27
4.3.1.1 STATIE DE EPURARE ............................................................................................................... 27
4.3.1.2 AGLOMERAREA GLINA ........................................................................................................... 29
4.3.1.2.1 Infrastructura existenta de apa uzata ............................................................................... 29
4.3.1.2.1.1 Retele de canalizare .................................................................................................. 30
4.3.1.2.1.2 Statii de pompare apa uzata ...................................................................................... 30
4.3.1.2.1.3 Statii de epurare........................................................................................................ 31
4.3.1.2.2 Debite si incarcari ale apei uzate....................................................................................... 31
4.3.1.2.2.1 Apa uzata provenita de la consumul casnic ................................................................ 31
4.3.1.2.2.2 Apa uzata non – casnica............................................................................................. 31
4.3.1.2.2.3 Estimarea volumului de apa uzata evacuata............................................................... 31
4.3.1.2.2.4 Apa din infiltratii........................................................................................................ 32
4.3.1.2.2.5 Centralizarea debitelor si incarcarilor apei uzate ........................................................ 34
4.3.1.2.3 Deficiente principale ale sistemului de canalizare ............................................................. 36
4.3.1.2.4 Bilantul ciclului apei.......................................................................................................... 37
4.3.1.2.5 Emisar .............................................................................................................................. 38
4.3.1.3 AGLOMERAREA BUCURESTI - CATELU..................................................................................... 39
4.3.1.3.1.3 Statie de epurare....................................................................................................... 41
4.3.1.3.5 Emisar .............................................................................................................................. 49
4.3.1.4 AGLOMERAREA CERNICA ....................................................................................................... 50
4.3.1.4.5 Emisar .............................................................................................................................. 60
4.3.1.5 AGLOMERAREA BUCURESTI - PANTELIMON............................................................................ 61
2

4.3.1.5.5 Emisar .............................................................................................................................. 72
4.3.1.6 AGLOMERAREA BUCURESTI - MOGOSOAIA ............................................................................ 73
4.3.1.6.1.1 Retele de canalizare menajera ................................................................................... 74
4.3.1.6.5 Emisar .............................................................................................................................. 83
AGLOMERARI CARE BENEFICIAZA DE SISTEME DE CANALIZARE CU STATIE DE EPURARE PROPRIE ............... 84
4.3.1.7 AGLOMERAREA BALACEANCA ................................................................................................ 85
4.3.1.7.5 Emisar .............................................................................................................................. 97
4.3.1.8 AGLOMERAREA BUCURESTI - BRAGADIRU - CORNETU ............................................................ 98
4.3.1.8.1.2 Statii de pompare apa uzata .................................................................................... 100
4.3.1.8.1.3 Statie de epurare..................................................................................................... 104
4.3.1.8.2 Debite si incarcari ale apei uzate..................................................................................... 106
4.3.1.8.2.1 Apa uzata provenita de la consumul casnic .............................................................. 106
4.3.1.8.2.2 Apa uzata non – casnica........................................................................................... 106
4.3.1.8.2.3 Estimarea volumului de apa uzata evacuata............................................................. 107
4.3.1.8.2.4 Apa din infiltratii...................................................................................................... 108
4.3.1.8.2.5 Centralizarea debitelor si incarcarilor apei uzate ...................................................... 109
4.3.1.8.3 Deficiente principale ale sistemului de canalizare ........................................................... 114
4.3.1.8.4 Bilantul ciclului apei........................................................................................................ 114
4.3.1.8.5 Emisar ............................................................................................................................ 115
4.3.1.9 AGLOMERAREA BUCURESTI - DOMNESTI-CIOROGARLA ........................................................ 116
4.3.1.9.1 Infrastructura existenta de apa uzata ............................................................................. 116
4.3.1.9.1.1 Retele de canalizare ................................................................................................ 117
4.3.1.9.1.2 Statii de pompare apa uzata .................................................................................... 118
3
4.3.1.9.1.3 Statie de epurare..................................................................................................... 120

4.3.1.9.2 DEBITE SI INCARCARI ALE APEI UZATE ............................................................................. 122
4.3.1.9.2.1 Apa uzata provenita de la consumul casnic .............................................................. 122
4.3.1.9.2.2 Apa uzata non – casnica........................................................................................... 122
4.3.1.9.2.3 Estimarea volumului de apa uzata evacuata............................................................. 122
4.3.1.9.2.4 Apa din infiltratii...................................................................................................... 124
4.3.1.9.2.5 Centralizarea debitelor si incarcarilor apei uzate ...................................................... 125
4.3.1.9.3 Deficiente principale ale sistemului de canalizare ........................................................... 129
4.3.1.9.4 Bilantul ciclului apei........................................................................................................ 130
4.3.1.9.5 Emisar ............................................................................................................................ 131
4.3.1.10 AGLOMERAREA BUCURESTI - CLINCENI ............................................................................ 132
4.3.1.10.1 Infrastructura existenta de apa uzata............................................................................ 132
4.3.1.10.1.1 Retele de canalizare............................................................................................... 133
4.3.1.10.1.2 Statii de pompare apa uzata .................................................................................. 133
4.3.1.10.1.3 Statie de epurare ................................................................................................... 135
4.3.1.10.2 Debite si incarcari ale apei uzate................................................................................... 138
4.3.1.10.2.1 Apa uzata provenita de la consumul casnic ............................................................ 138
4.3.1.10.2.2 Apa uzata non-casnica ........................................................................................... 138
4.3.1.10.2.3 Estimarea volumului de apa uzata evacuata........................................................... 139
4.3.1.10.2.4 Apa din infiltratii .................................................................................................... 140
4.3.1.10.2.5 Centralizarea debitelor si incarcarilor apei uzate .................................................... 140
4.3.1.10.3 Deficiente principale ale sistemului de canalizare ......................................................... 145
4.3.1.10.4 Bilantul ciclului apei...................................................................................................... 146
4.3.1.10.5 Emisar .......................................................................................................................... 147
4.3.1.11 AGLOMERAREA BUCURESTI - MAGURELE ......................................................................... 148
4.3.1.11.2.2 Apa uzata non – casnica......................................................................................... 156
4.3.1.11.5 Emisar .......................................................................................................................... 163
4.3.1.12 AGLOMERAREA BUCURESTI - JILAVA ................................................................................ 164
4.3.1.12.5 Emisar .......................................................................................................................... 179
4.3.1.13 AGLOMERAREA BALOTESTI .............................................................................................. 180
4

4.3.1.13.1.3 Statii de epurare .................................................................................................... 184
4.3.1.13.5 Emisar .......................................................................................................................... 200
4.3.1.14 AGLOMERAREA BUCURE TI - TUNARI............................................................................... 201
4.3.1.14.2.4 Apa de infiltratii ..................................................................................................... 207
4.3.1.14.5 Emisar .......................................................................................................................... 213
4.3.1.15 AGLOMERAREA BRANESTI ................................................................................................ 214
4.3.1.15.2.4 Apa de infiltratii ..................................................................................................... 224
4.3.1.15.5 Emisar .......................................................................................................................... 230
4.3.1.16 AGLOMERAREA MOARA VLASIEI ...................................................................................... 231
4.3.1.16.5 Emisar .......................................................................................................................... 249
4.3.1.17 AGLOMERAREA AFUMATI ................................................................................................ 250
5

4.3.1.17.5 Emisar .......................................................................................................................... 268
4.3.1.18 AGLOMERAREA PERIS ...................................................................................................... 268
4.3.1.18.5 Emisar .......................................................................................................................... 281
AGLOMERARI CARE NU BENEFICIAZA IN PREZENT DE SISTEME DE CANALIZARE ........................................ 282
4.3.1.19 AGLOMERAREA TANGANU ............................................................................................... 282
4.3.1.19.5 Emisar .......................................................................................................................... 289
4.3.1.20 AGLOMERAREA GANEASA ................................................................................................ 289
4.3.1.20.5 Emisar .......................................................................................................................... 299
6
4.3.1.21 AGLOMERAREA GRUIU..................................................................................................... 299

4.3.1.21.5 Emisar .......................................................................................................................... 308
4.3.1.22 AGLOMERAREA SILISTEA SNAGOVULUI ............................................................................ 308
4.3.1.22.1.2 Statie de pompare apa uzata ................................................................................. 309
4.3.1.22.5 Emisar .......................................................................................................................... 317
4.3.1.23 AGLOMERAREA CIOLPANI ................................................................................................ 318
4.3.1.23.3 DEFICIENTE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI DE CANALIZARE ............................................ 325
4.3.1.23.5 Emisar .......................................................................................................................... 327
4.3.1.24 AGLOMERAREA GRADISTEA ............................................................................................. 327
4.3.1.24.1 Infrastructura de canalizare existenta ........................................................................... 327
7
4.3.1.24.5 Emisar .......................................................................................................................... 336

4.3.1.25 AGLOMERAREA PETRACHIOAIA ........................................................................................ 337
4.3.1.25.1.2 Statie de pompare apa uzata ................................................................................. 338
4.3.1.25.5 Emisar .......................................................................................................................... 345
CUPRINS TABELE
Tabel 4.3.1.2-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Glina ...................................................................... 29
Tabel 4.3.1.2-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Glina ..................................... 30
Tabel 4.3.1.2-3 - Retea de canalizare menajera Glina ................................................................................ 30
Tabel 4.3.1.2-4 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Glina, an 2014...................... 31
Tabel 4.3.1.2-5 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Glina, an 2014 ............... 31
Tabel 4.3.1.2-6 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Glina ....................................................... 32
Tabel 4.3.1.2-7 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Glina ................................................. 32
Tabel 4.3.1.2-8 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Glina .............................................................. 32
Tabel 4.3.1.2-9 - Masuratori de noapte SPAU Glina .................................................................................... 33
Tabel 4.3.1.2-10 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Glina ................................................. 34
Tabel 4.3.1.2-11 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Glina ................................. 34
Tabel 4.3.1.2-12 Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Glina ................................................ 34
Tabel 4.3.1.2-13 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata - Aglomerarea Glina ........................................ 35
Tabel 4.3.1.2-14 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Glina ......................................... 35
Tabel 4.3.1.2-15 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea Glina ................. 36
Tabel 4.3.1.2-16- Principalele deficiente din sistemul de canalizare: ............................................................. 36
Tabel 4.3.1.2-17 Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Glina .............................................................. 37
Figura 4.3.1.3-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Catelu ............................................................ 39
8
Tabel 4.3.1.3-2 Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Catelu ....................................................... 39
Tabel 4.3.1.3-3 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Bucuresti – Catelu ................... 39
Tabel 4.3.1.3-4- Retea de canalizare menajera Catelu ................................................................................ 40
Tabel 4.3.1.3-5-Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Catelu, an 2014 ..... 42
Tabel 4.3.1.3-6- Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Catelu, an 2014
.................................................................................................................................................... 42
Tabel 4.3.1.3-7 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Catelu ..................................... 42
Tabel 4.3.1.3-8 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Catelu ............................... 43
Tabel 4.3.1.3-9 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Catelu ............................................ 43
Tabel 4.3.1.3-10 - Masuratori de noapte la SPAU Catelu ............................................................................ 43
Tabel 4.3.1.3-11 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Catelu ............................................... 44
Tabel 4.3.1.3-12 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Catelu .............. 44
Tabel 4.3.1.3-13 Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Catelu ............................... 45
Tabel 4.3.1.3-14 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in Aglomerarea Bucuresti - Catelu .................... 45
Tabel 4.3.1.3-15 - Indicatori privind colectarea apei uzate – Aglomerarea Bucuresti - Catelu .......................... 46
Tabel 4.3.1.3-16 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea Bucuresti - Catelu47
Tabel 4.3.1.3-17 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Catelu ................................................... 47
Tabel 4.3.1.3-18 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucuresti - Catelu .......................................... 48
Tabel 4.3.1.4-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Cernica ................................................................... 50
Tabel 4.3.1.4-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Cernica ........................................................ 50
Tabel 4.3.1.4-3 - Retea de canalizare Cernica ........................................................................................... 51
Tabel 4.3.1.4-4 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Cernica .................................................... 55
Tabel 4.3.1.4-5 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Cernica .............................................. 55
Tabel 4.3.1.4-6- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Cernica ............................................................ 55
Tabel 4.3.1.4-7 - Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Cernica ................................................ 56
Tabel 4.3.1.4-8 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Cernica .............................. 56
Tabel 4.3.1.4-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Cernica ............................................ 56
Tabel 4.3.1.4-10 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in Aglomerarea Cernica ................................... 57
9
Tabel 4.3.1.4-11 - Indicatori privind colectarea apei uzate - Aglomerarea Cernica.......................................... 58
Tabel 4.3.1.4-12 - Incarcari ale apei uzate - valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea Cernica ............... 58
Tabel 4.3.1.4-13 Principalele deficiente din sistemul de canalizare Cernica ................................................... 59
Tabel 4.3.1.4-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Cernica ........................................................ 59
Tabel 4.3.1.5-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Pantelimon ............................................. 61
Tabel 4.3.1.5-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Pantelimon ................................................... 62
Tabel 4.3.1.5-3 - Retea de canalizare Pantelimon ...................................................................................... 62
Tabel 4.3.1.5-4 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Pantelimon, an 2014
.................................................................................................................................................... 65
Tabel 4.3.1.5-5 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Pantelimon, an
2014 ............................................................................................................................................. 65
Tabel 4.3.1.5-6 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Pantelimon ............................... 65
Tabel 4.3.1.5-7 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Pantelimon ......................... 66
Tabel 4.3.1.5-8 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarile aglomerarea Bucuresti - Pantelimon ................... 66
Tabel 4.3.1.5-9 - Masuratori de noapte in SPAU1ex Metalul ........................................................................ 67
Tabel 4.3.1.5-10 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Pantelimon ........................................ 67
Tabel 4.3.1.5-11 - Evolutia volumului de apa (m3/an) rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
.................................................................................................................................................... 68
Tabel 4.3.1.5-12 - Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon ...................... 68
Tabel 4.3.1.5-13 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon .............. 69
Tabel 4.3.1.5-14 - Indicatori privind colectarea apei uzate – Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon .................... 69
Tabel 4.3.1.5-15 - Incarcari ale apei uzate - valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea Bucuresti -
Pantelimon..................................................................................................................................... 70
Tabel 4.3.1.5-16 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Pantelimon ............................................ 70
Tabel 4.3.1.5-17 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucuresti - Pantelimon.................................... 71
Tabel 4.3.1.6-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia ............................................... 73
Tabel 4.3.1.6-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Bucuresti – Mogosoaia ............. 73
Tabel 4.3.1.6-3 - Retea de canalizare menajera Mogosoaia ......................................................................... 74
Tabel 4.3.1.6-4 Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti -Mogosoaia, an 2014 75
10
Tabel 4.3.1.6-5 Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia, an
2014 ............................................................................................................................................. 75
Tabel 4.3.1.6-6 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia................................ 76
Tabel 4.3.1.6-7 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia .......................... 76
Tabel 4.3.1.6-8 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia ...................................... 76
Tabel 4.3.1.6-9 - Masuratori de noapte statia de pompare apa uzata SPAU1ex .............................................. 77
Tabel 4.3.1.6-10 - Masuratori de noapte la statia de pompare apa uzata la SPAU2ex ..................................... 77
Tabel 4.3.1.6-11 - Masuratori in camin vizitare Strada 1 Mai ....................................................................... 78
Tabel 4.3.1.6-12 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Mogosoaia ........................................ 79
Tabel 4.3.1.6-13 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia ........ 79
Tabel 4.3.1.6-14 - Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia ....................... 79
Tabel 4.3.1.6-15 Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia ................ 80
Tabel 4.3.1.6-16 - Indicatori de performanta pentru colectarea apei uzate – Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia
.................................................................................................................................................... 80
Tabel 4.3.1.6-17 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea Bucuresti -
Mogosoaia ..................................................................................................................................... 81
Tabel 4.3.1.6-18 - Principale deficiente din sistemul de canalizare Mogosoaia ................................................ 82
Tabel 4.3.1.6-19 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia .................................... 82
Tabel 4.3.1.7-1- Populatie echivalenta in aglomerarea Blaceanca................................................................. 85
Tabel 4.3.1.7-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Balaceanca ................................................... 85
Tabel 4.3.1.7-3- Retea de canalizare localitatea Balaceanca ....................................................................... 86
Tabel 4.3.1.7-4- Retea de canalizare localitatea Posta ................................................................................ 86
Tabel 4.3.1.7-5- Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Balaceanca ................................................ 91
Tabel 4.3.1.7-6- Debit specific public si comercial de apa uzata, aglomerarea Balaceanca ............................... 92
Tabel 4.3.1.7-7- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Balaceanca ....................................................... 92
Tabel 4.3.1.7-8– Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Balaceanca ........................................... 93
Tabel 4.3.1.7-9- Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Balaceanca ........................... 93
Tabel 4.3.1.7-10- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Balaceanca ....................................... 93
Tabel 4.3.1.7-11- Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in aglomerarea Balaceanca ............................... 94
11
Tabel 4.3.1.7-12- Indicatori privind colectarea apei uzate – aglomerarea Balaceanca ..................................... 94
Tabel 4.3.1.7-13- Incarcari ale apei uzate - valori actuale si proiectii in timp - Balaceanca .............................. 95
Tabel 4.3.1.7-14- Principalele deficiente din sistemul de canalizare – Balaceanca........................................... 95
Tabel 4.3.1.7-15- Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Balaceanca ..................................................... 96
Tabel 4.3.1.8-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-Cornetu ................................... 98
Tabel 4.3.1.8-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Bragadiru-Cornetu......................................... 99
Tabel 4.3.1.8-3 - Retea de canalizare localitatea Bragadiru ......................................................................... 99
Tabel 4.3.1.8-4 - Retea de canalizare localitatea Cornetu .........................................................................100
Tabel 4.3.1.8-5 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Cornetu
...................................................................................................................................................106
Tabel 4.3.1.8-6 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru -
Cornetu ........................................................................................................................................107
Tabel 4.3.1.8-7 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru - Cornetu .................107
Tabel 4.3.1.8-8 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Cornetu ...........107
Tabel 4.3.1.8-9 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Cornetu ........................108
Tabel 4.3.1.8-10 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Bragadiru - Cornetu
...................................................................................................................................................108
Tabel 4.3.1.8-11 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Cornetu ........109
Tabel 4.3.1.8-12 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata ....................................................................110
Tabel 4.3.1.8-13 - Indicatori privind colectarea apei uzate – aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-Cornetu.........110
Tabel 4.3.1.8-14 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-
Cornetu ........................................................................................................................................111
Tabel 4.3.1.8-15 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Bucuresti -
Bragadiru-Cornetu .........................................................................................................................113
Tabel 4.3.1.8-16 - Deficientele sistemului de canalizare – Bragadiru-Cornetu ...............................................114
Tabel 4.3.1.8-17- Bilantul ciclului apei aglomerarea Bucuresti – Bragadiru - Cornetu.....................................115
Tabel 4.3.1.9-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Domnesti - Ciorogarla .............................116
Tabel 4.3.1.9-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Domnesti-Ciorogarla .....................................117
Tabel 4.3.1.9-3 Retea de canalizare Ciorogarla .........................................................................................117
Tabel 4.3.1.9-4 - Retea de canalizare Domnesti........................................................................................117
12
Tabel 4.3.1.9-5 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti – Domnesti - Ciorogarla ..............123
Tabel 4.3.1.9-6 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Domnesti-Ciorogarla ..........123
Tabel 4.3.1.9-7 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti – Domnesti - Ciorogarla ....................123
Tabel 4.3.1.9-8 Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Domnesti-Ciorogarla
...................................................................................................................................................124
Tabel 4.3.1.9-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Bucuresti - Domnesti-Ciorogarla ..........125
Tabel 4.3.1.9-10- Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Domnesti-Ciorogarla ..126
Tabel 4.3.1.9-11 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Domnesti-Ciorogarla ..................126
Tabel 4.3.1.9-12 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Domnesti-Ciorogarla ....................127
Tabel 4.3.1.9-13- Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Bucuresti –
Domnesti – Ciorogarla ....................................................................................................................129
Tabel 4.3.1.9-14 - Deficiente sistemului de canalizare –Domnesti-Ciorogarla ...............................................129
Tabel 4.3.1.9-15 - Bilantul ciclului apei - aglomerarea Bucuresti – Domnesti – Ciorogarla ..............................130
Tabel 4.3.1.10-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Clinceni ...............................................132
Tabel 4.3.1.10-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Clinceni .....................................................133
Tabel 4.3.1.10-3 - Retea de canalizare aglomerarea Bucuresti - Clinceni .....................................................133
Tabel 4.3.1.10-4 - Evaluarea starii fizice a echipamentului electro-mecanic si structurilor civile din statia de
epurare Clinceni ............................................................................................................................136
Tabel 4.3.1.10-5 - Evaluarea eficientei epurarii in statia de epurare existenta Clinceni ..................................137
Tabel 4.3.1.10-6 Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Clinceni, an 2014 138
Tabel 4.3.1.10-7 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Clinceni ......138
Tabel 4.3.1.10-8 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Clinceni .................................139
Tabel 4.3.1.10-9- Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Clinceni ............................139
Tabel 4.3.1.10-10 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Clinceni ......................................140
Tabel 4.3.1.10-11 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Clinceni ..........140
Tabel 4.3.1.10-12 - Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Clinceni ........................140
Tabel 4.3.1.10-13 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Clinceni ..................141
Tabel 4.3.1.10-14 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Clinceni ..................................142
Tabel 4.3.1.10-15 Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Clinceni .....................................142
13
Tabel 4.3.1.10-16- Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp in aglomerarea Bucuresti - Clinceni
...................................................................................................................................................144
Tabel 4.3.1.10-17 - Deficiente din sistemul de canalizare Clinceni ...............................................................145
Tabel 4.3.1.10-18 - Bilantul ciclului apei Clinceni ......................................................................................146
Tabel 4.3.1.11-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Magurele ..............................................148
Tabel 4.3.1.11-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Magurele ...................................................149
Tabel 4.3.1.11-3 - Retea de canalizare aglomerarea Bucuresti - Magurele ...................................................149
Tabel 4.3.1.11-4 - Retea de canalizare aglomerarea Varteju ......................................................................149
epurare Magurele ..........................................................................................................................152
Tabel 4.3.1.11-6 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Magurele ...............153
Tabel 4.3.1.11-7 - Apa uzata provenita de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Magurele: .................156
Tabel 4.3.1.11-8 -Apa uzata provenita de la consumatorii non-casnici .........................................................156
Tabel 4.3.1.11-9- Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Magurele: ..............................156
Tabel 4.3.1.11-10- Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Magurele .......................157
Tabel 4.3.1.11-11- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Magurele .....................................157
Tabel 4.3.1.11-12 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Magurele .......................................158
Tabel 4.3.1.11-13 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Magurele .......158
Tabel 4.3.1.11-14 - Centralizarea volumelor anuale ale apei uzate – aglomerarea Bucuresti - Magurele ..........158
Tabel 4.3.1.11-15 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Magurele ................159
Tabel 4.3.1.11-16- Indicatori privind colectarea apei uzate – aglomerarea Bucuresti - Magurele .....................159
Tabel 4.3.1.11-17 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate aglomerarea Bucuresti -Magurele 160
Tabel 4.3.1.11-18 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp aglomerare Bucure ti-Magurele161
Tabel 4.3.1.11-19 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Magurele ............................................162
Tabel 4.3.1.11-20 - Bilantul ciclului de apa Magurele................................................................................163
Tabel 4.3.1.12-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Jilava ..................................................164
Tabel 4.3.1.12-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Jilava ........................................................165
Tabel 4.3.1.12-3 - Retea de canalizare Jilava ...........................................................................................165
14
epurare ........................................................................................................................................167
Tabel 4.3.1.12-5 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare tip Resetilovs ........168
Tabel 4.3.1.12-6 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Arteca ..................169
Tabel 4.3.1.12-7 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Jilava ....................................172
Tabel 4.3.1.12-8 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Jilava ..............................172
Tabel 4.3.1.12-9 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea bucuresti - Jilava ...........................................173
Tabel 4.3.1.12-10 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Jilava ............................................173
Tabel 4.3.1.12-11 Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Jilava ..............174
Tabel 4.3.1.12-12 - Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Jilava ..........................174
Tabel 4.3.1.12-13 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Jilava......................175
Tabel 4.3.1.12-14 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Jilava .....................................175
Tabel 4.3.1.12-15 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Jilava .......................................175
Tabel 4.3.1.12-16 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp aglomerare Jilava ...................177
Tabel 4.3.1.12-17 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Jilava .................................................178
Tabel 4.3.1.12-18 - Bilantul ciclului de apa Jilava.....................................................................................178
Tabel 4.3.1.13-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Balotesti ..............................................................180
Tabel 4.3.1.13-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Balotesti ....................................................181
Tabel 4.3.1.13-3- Retea de canalizare Balotesti – Dumbraveni - Saftica......................................................181
Tabel 4.3.1.13-4 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare 5.000 l.e. Balotesti 190
Tabel 4.3.1.13-5 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Balotesti, an 2014 ..............191
Tabel 4.3.1.13-6 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Balotesti, an 2014 .......191
Tabel 4.3.1.13-7 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Balotesti ................................................192
Tabel 4.3.1.13-8 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Balotesti ..........................................192
Tabel 4.3.1.13-9 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Balotesti ......................................................193
Tabel 4.3.1.13-10 - Masuratori de noapte la SPAU1ex Balotesti ..................................................................193
Tabel 4.3.1.13-11 - Masuratori de noapte SEAU Balotesti ..........................................................................194
Tabel 4.3.1.13-12 – Evolutia ratei de infiltratii in aglomerarea Balotesti .....................................................194
15
Tabel 4.3.1.13-13 -Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Balotesti .........................195
Tabel 4.3.1.13-14- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Balotesti ........................................195
Tabel 4.3.1.13-15- Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, sistem canalizare Balotesti ............................196
Tabel 4.3.1.13-16 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Balotesti .................................196
Tabel 4.3.1.13-17 Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Balotesti ....................................197
Tabel 4.3.1.13-18 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Balotesti.............................198
Tabel 4.3.1.13-19 - Deficiente din sistemul de canalizare Balotesti: ...........................................................199
Tabel 4.3.1.13-20 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Balotesti.....................................................200
Tabel 4.3.1.14-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucure ti-Tunari ...................................................201
Tabel 4.3.1.14-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Tunari .......................................................201
Tabel 4.3.1.14-3 - Retea de canalizare Tunari ..........................................................................................202
Tabel 4.3.1.14-4 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucure ti-Tunari .....................................206
Tabel 4.3.1.14-5 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucure ti-Tunari ...............................207
Tabel 4.3.1.14-6 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucure ti-Tunari ...........................................207
Tabel 4.3.1.14-7 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Tunari ..............................................208
Tabel 4.3.1.14-8 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucure ti-Tunari ................208
Tabel 4.3.1.14-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Bucure ti-Tunari ..............................208
Tabel 4.3.1.14-10 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucure ti-Tunari ......................209
Tabel 4.3.1.14-11 - Indicatori de performanta pentru colectarea apei uzate Tunari .......................................209
Tabel 4.3.1.14-12 Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Tunari .......................................210
Tabel 4.3.1.14-13 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Bucure ti-Tunari
...................................................................................................................................................211
Tabel 4.3.1.14-14 - Deficientele principale ale sistemului de canalizare din aglomerarea Bucure ti-Tunari sunt
prezentate in tabelul de mai jos: .....................................................................................................212
Tabel 4.3.1.14-15 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucure ti-Tunari .........................................213
Tabel 4.3.1.15-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Branesti ..............................................................214
Tabel 4.3.1.15-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Branesti ....................................................215
Tabel 4.3.1.15-3 - Retea de canalizare localitatea Branesti ........................................................................215
16
Tabel 4.3.1.15-4 - Retea de canalizare localitatea Islaz ............................................................................215
Tabel 4.3.1.15-5 - Retea de canalizare localitatea Pasarea ........................................................................216
epurare Branesti ............................................................................................................................221
Tabel 4.3.1.15-7 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Branesti ................221
Tabel 4.3.1.15-8 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Branesti ............................222
Tabel 4.3.1.15-9 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Branesti .....................222
Tabel 4.3.1.15-10 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Branesti ..............................................223
Tabel 4.3.1.15-11 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Branesti.........................................223
Tabel 4.3.1.15-12 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Branesti .....................................................224
Tabel 4.3.1.15-13 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Branesti .........................................224
Tabel 4.3.1.15-14 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Branesti..........................225
Tabel 4.3.1.15-15 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Branesti ........................................225
Tabel 4.3.1.15-16 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Branesti ..................................226
Tabel 4.3.1.15-17- Indicatori de performanta pentru colectarea apei uzate Branesti .....................................226
Tabel 4.3.1.15-18 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Branesti ...................................227
Tabel 4.3.1.15-19 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp aglomerare Branesti ...............228
Tabel 4.3.1.15-20 - Principalele deficiente din sistem Branesti...................................................................229
Tabel 4.3.1.15-21 - Balanta ciclului de apa pentru Branesti ........................................................................229
Tabel 4.3.1.16-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Moara Vlasiei ........................................................231
Tabel 4.3.1.16-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Moara Vlasiei .............................................232
Tabel 4.3.1.16-3- Retea de canalizare Moara Vlasiei..................................................................................232
Tabel 4.3.1.16-4- Evaluarea starii fizice a echipamentului electro-mecanic si structurilor civile din statia de
epurare Moara Vlasiei .....................................................................................................................236
Tabel 4.3.1.16-5- Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Moara Vlasiei ..........237
Tabel 4.3.1.16-6 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Moara Vlasiei .....................239
Tabel 4.3.1.16-7 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Moara Vlasiei ..............239
Tabel 4.3.1.16-8- Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Moara Vlasiei ..........................................239
17
Tabel 4.3.1.16-9- Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Moara Vlasiei ....................................240
Tabel 4.3.1.16-10- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Moara Vlasiei ...............................................240
Tabel 4.3.1.16-11- Masuratori de noapte in sistemul de canalizare Moara Vlasiei, la SPAU1ex ........................241
Tabel 4.3.1.16-12 - Masuratori la SEAU Moara Vlasiei ...............................................................................241
Tabel 4.3.1.16-13– Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Moara Vlasiei ....................................242
Tabel 4.3.1.16-14-Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Moara Vlasiei.....................242
Tabel 4.3.1.16-15- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Moara Vlasiei ..................................243
Tabel 4.3.1.16-16 Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Moara Vlasiei .............................243
Tabel 4.3.1.16-17- Indicatori de performanta pentru colectarea apei uzate Moara Vlasiei ..............................244
Tabel 4.3.1.16-18 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Moara Vlasiei ............................244
Tabel 4.3.1.16-19 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Moara Vlasiei ...247
Tabel 4.3.1.16-20 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Moara Vlasiei .......................................247
Tabel 4.3.1.16-21 - Balanta ciclului de apa pentru Moara Vlasiei.................................................................248
Tabel 4.3.1.17-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Afumati ................................................................250
Tabel 4.3.1.17-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Afumati .....................................................250
Tabel 4.3.1.17-3- Retea de canalizare Afumati ........................................................................................251
epurare Afumati ............................................................................................................................256
Tabel 4.3.1.17-5 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Afumati ................257
Tabel 4.3.1.17-6 -*Valori superioare limitelor maxime admise de NTPA-001/2005 ........................................258
Tabel 4.3.1.17-7 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Afumati ............................259
Tabel 4.3.1.17-8 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Afumati ......................259
Tabel 4.3.1.17-9 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Afumati .................................................260
Tabel 4.3.1.17-10 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Afumati .........................................260
Tabel 4.3.1.17-11 Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Afumati ........................................................260
TabeL 4.3.1.17-12 - Masuratori de noapte in sistemul de canalizare Afumati, la SPAU1ex ..............................261
Tabel 4.3.1.17-13 - Masuratori de noapte in sistemul de canalizare Afumati, la SPAU3ex ...............................261
Tabel 4.3.1.17-14 Masuratori la SEAU Afumati .........................................................................................262
18
Tabel 4.3.1.17-15– Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Afumati ...........................................263
Tabel 4.3.1.17-16-Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Afumati ............................263
Tabel 4.3.1.17-17 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Afumati ........................................263
Tabel 4.3.1.17-18 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Afumati ...................................264
Tabel 4.3.1.17-19- Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate – aglomerarea Afumati ..............264
Tabel 4.3.1.17-20- Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate – aglomerarea Afumati ................265
Tabel 4.3.1.17-21 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Afumati ...........266
Tabel 4.3.1.17-22 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Afumati: .............................................267
Tabel 4.3.1.17-23 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Afumati ......................................................268
Tabel 4.3.1.18-1- Populatie echivalenta in aglomerarea Peris .....................................................................269
Tabel 4.3.1.18-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Peris .........................................................269
Tabel 4.3.1.18-3 - Retea de canalizare Peris ............................................................................................270
Tabel 4.3.1.18-4- Conducte de refulare SPAU Peris ...................................................................................270
Tabel 4.3.1.18-5 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Peris ....................................................273
Tabel 4.3.1.18-6 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Peris ...............................................273
Tabel 4.3.1.18-7 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Peris ............................................................274
Tabel 4.3.1.18-8 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Peris ................................................274
Tabel 4.3.1.18-9- Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Peris .................................274
Tabel 4.3.1.18-10- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Peris..............................................275
Tabel 4.3.1.18-11- Centralizarea debitelor de calcul apa uzata aglomerarea Peris .........................................275
Tabel 4.3.1.18-12- Indicatori privind colectarea apei uzate – aglomerarea Peris ...........................................276
Tabel 4.3.1.18-13 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Peris ........................................277
Tabel 4.3.1.18-14- Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Peris ...................................278
Tabel 4.3.1.18-15 – Principale deficiente din sistemul de canalizare Peris ....................................................279
Tabel 4.3.1.18-16 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Peris ..........................................................280
Tabel 4.3.1.19-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Tanganu ...............................................................282
Tabel 4.3.1.19-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Tanganu ....................................................283
19
Tabel 4.3.1.19-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Tanganu ................................................284
Tabel 4.3.1.19-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Tanganu ..........................................284
Tabel 4.3.1.19-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarile Tanganu .......................................................285
Tabel 4.3.1.19-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Tanganu ...........................................285
Tabel 4.3.1.19-7 -Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Tanganu ............................285
Tabel 4.3.1.19-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata la nivelul anului 2045 - Aglomerarea Tanganu ..........286
Tabel 4.3.1.19-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Tanganu ...................................286
Tabel 4.3.1.19-10 - Indicatori privind colectarea apei uzate – Aglomerarea Tanganu.....................................287
Tabel 4.3.1.19-11 - Incarcari ale apei uzate - valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Tanganu...........287
Tabel 4.3.1.19-12 - Principale deficiente din sistemul de canalizare Tanganu................................................288
Tabel 4.3.1.19-13 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Tanganu.....................................................289
Tabel 4.3.1.20-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Ganeasa ...............................................................290
Tabel 4.3.1.20-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Ganeasa .............................290
Tabel 4.3.1.20-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Ganeasa ................................................291
Tabel 4.3.1.20-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Ganeasa ..........................................292
Tabel 4.3.1.20-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Ganeasa.......................................................292
Tabel 4.3.1.20-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Ganeasa ...........................................293
Tabel 4.3.1.20-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Ganeasa ...........................293
Tabel 4.3.1.20-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Ganeasa .........................................293
Tabel 4.3.1.20-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Ganeasa ...................................294
Tabel 4.3.1.20-10 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Ganeasa .................................294
Tabel 4.3.1.20-11 - Indicatori de performanta pentru epurare a apelor uzate – Aglomerarea Ganeasa ............295
Tabel 4.3.1.20-12 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Ganeasa .............................297
Tabel 4.3.1.20-13 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Ganeasa .............................................298
Tabel 4.3.1.20-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Ganeasa.....................................................298
Tabel 4.3.1.21-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Gruiu ...................................................................299
Tabel 4.3.1.21-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Gruiu ........................................................300
20
Tabel 4.3.1.21-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Gruiu ....................................................301
Tabel 4.3.1.21-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Gruiu ..............................................301
Tabel 4.3.1.21-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Gruiu ...........................................................301
Tabel 4.3.1.21-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Gruiu ...............................................302
Tabel 4.3.1.21-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Gruiu ...............................302
Tabel 4.3.1.21-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Gruiu .............................................303
Tabel 4.3.1.21-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Gruiu ........................................303
Tabel 4.3.1.21-10 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Gruiu .....................................304
Tabel 4.3.1.21-11 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate – Aglomerarea Gruiu ..................304
Tabel 4.3.1.21-12 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Gruiu .................................306
Tabel 4.3.1.21-13 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Gruiu..................................................307
Tabel 4.3.1.21-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Gruiu .........................................................307
Tabel 4.3.1.22-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Silistea Snagovului ...............................................309
Tabel 4.3.1.22-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Silistea Snagovului ...............309
Tabel 4.3.1.22-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Silistea Snagovului .................................310
Tabel 4.3.1.22-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Silistea Snagovului ...........................310
Tabel 4.3.1.22-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Silistea Snagovului ........................................311
Tabel 4.3.1.22-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Silistea Snagovului .............................311
Tabel 4.3.1.22-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Silistea Snagovului ............312
Tabel 4.3.1.22-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Silistea Snagovului ...........................312
Tabel 4.3.1.22-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Silistea Snagovului .....................313
Tabel 4.3.1.22-10 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Silistea Snagovului ...................313
Tabel 4.3.1.22-11 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate – Aglomerarea Silistea Snagovului
...................................................................................................................................................314
Tabel 4.3.1.22-12 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp - Silistea Snagovului. ..............315
Tabel 4.3.1.22-13 – Principalele deficiente din sistemul de canalizare ..........................................................316
Tabel 4.3.1.22-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Silistea Snagovului ......................................317
Tabel 4.3.1.23-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Ciolpani ................................................................318
21
Tabel 4.3.1.23-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Ciolpani ..............................318
Tabel 4.3.1.23-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Ciolpani ................................................319
Tabel 4.3.1.23-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Ciolpani ...........................................320
TabeL 4.3.1.23-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Ciolpani .......................................................320
Tabel 4.3.1.23-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Ciolpani ............................................321
Tabel 4.3.1.23-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Ciolpani ............................321
Tabel 4.3.1.23-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Ciolpani ..........................................321
Tabel 4.3.1.23-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Ciolpani ....................................322
Tabel 4.3.1.23-10- Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Ciolpani ...................................322
Tabel 4.3.1.23-11- Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Ciolpani .....................................323
Tabel 4.3.1.23-12 Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Ciolpani ................................325
Tabel 4.3.1.23-13 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Ciolpani ..............................................325
Tabel 4.3.1.23-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Ciolpani......................................................326
Tabel 4.3.1.24-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Gradistea .............................................................327
Tabel 4.3.1.24-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Gradistea ............................327
Tabel 4.3.1.24-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Gradistea ..............................................329
Tabel 4.3.1.24-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Gradistea ........................................329
Tabel 4.3.1.24-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Gradistea .....................................................329
Tabel 4.3.1.24-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Gradistea ..........................................330
Tabel 4.3.1.24-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Gradistea .........................330
Tabel 4.3.1.24-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Gradistea ........................................330
Tabel 4.3.1.24-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Gradistea ..................................331
Tabel 4.3.1.24-10 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate - Gradistea .............................332
Tabel 4.3.1.24-11 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate – Gradistea ...............................332
Tabel 4.3.1.24-12 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Gradistea ...........................334
Tabel 4.3.1.24-13 – Principalele deficiente din sistemul de canalizare Gradistea ...........................................335
Tabel 4.3.1.24-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Gradistea ...................................................335
22
Figura 4.3.1.25-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Petrachioaia .................................................................337
Tabel 4.3.1.25-2 - Populatie echivalenta in aglomerarea Petrachioaia ..........................................................337
Tabel 4.3.1.25-3 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Petrachioaia ........................337
Tabel 4.3.1.25-4- Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Petrachioaia ............................................338
Tabel 4.3.1.25-5 - Debit specific public si comercial de apa uzata, aglomerarea Petrachioaia ..........................339
Tabel 4.3.1.25-6 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Petrachioaia..................................................339
Tabel 4.3.1.25-7 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Petrachioaia ......................................340
Tabel 4.3.1.25-8 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Petrachioaia ......................340
Tabel 4.3.1.25-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Petrachioaia ....................................340
Tabel 4.3.1.25-10 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Petrachioaia ............................341
Tabel 4.3.1.25-11 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Petrachioaia ............................341
Tabel 4.3.1.25-12 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Petrachioaia ..............................342
Tabel 4.3.1.25-13 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp aglomerarea Petrachioaia ........344
Tabel 4.3.1.25-14 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Petrachioaia ........................................344
Tabel 4.3.1.25-15 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Petrachioaia................................................345
CUPRINS FIGURI
Figura 4.3.1.2-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Glina.............................................................................. 29
Figura 4.3.1.4-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Cernica .......................................................................... 50
Figura 4.3.1.4-2 Statie de pompare apa uzata SPAU 1 ............................................................................... 52
Figura 4.3.1.4-3 Statie de pompare apa uzata SPAU 10 .............................................................................. 54
Figura 4.3.1.5-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Pantelimon ..................................................... 61
Figura 4.3.1.5-2 Statia de pompare apa uzata Metalul ................................................................................ 63
Figura 4.3.1.6-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Mogosoaia ...................................................................... 73
Figura 4.3.1.7-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Balaceanca ..................................................................... 85
Figura 4.3.1.7-2 - Schema bloc a proceselor de tratare: ............................................................................. 90
Figura 4.3.1.8-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Bragadiru – Cornetu ........................................ 98
23
Figura 4.3.1.8-2 - Schema bloc a proceselor de tratare: ............................................................................105
Figura 4.3.1.9-1- Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Domnesti- Ciorogarla ....................................116
Figura 4.3.1.9-2 - Schema bloc a proceselor de tratare: ............................................................................121
Figura 4.3.1.10-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Clinceni .......................................................132
Figura 4.3.1.10-2 - Schema bloc a proceselor de tratare: ..........................................................................136
Figura 4.3.1.11-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Magurele .....................................................148
Figura 4.3.1.11-2 - .Statie de pompare apa uzata Magurele .......................................................................151
Figura 4.3.1.11-4 - Schema bloc a proceselor de tratare SEAU Varteju: ......................................................155
Figura 4.3.1.12-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Jilava .........................................................164
Figura 4.3.1.12-3 - Schema bloc a proceselului tehnologic: ........................................................................170
Figura 4.3.1.13-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Balotesti ......................................................................180
Figura 4.3.1.13-2 Statie de pompare apa uzata SPAU1ex .........................................................................182
Figura 4.3.1.13-3 Statia de pompare apa uzata SP 2 Balotesti...................................................................182
Figura 4.3.1.13-4 - Schema bloc a proceselor tehnologice – statie de epurare existenta in functiune, 5.000 l.e.:
...................................................................................................................................................184
Figura 4.3.1.13-5 - Schema bloc a proceselor tehnologice – statie de epurare, 6.500 l.e.: .............................186
Figura 4.3.1.13-6 - Schema bloc a proceselor tehnologice - statie de epurare existenta noua, nefinalizata, 1.500
l.e.: .............................................................................................................................................189
Figura 4.3.1.14-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucure ti-Tunari ...........................................................201
Figura 4.3.1.14-2 - Schema bloc a proceselor tehnologice: ........................................................................205
Figura 4.3.1.15-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Branesti ......................................................................214
Figura 4.3.1.16-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Moara Vlasiei ...............................................................231
Figura 4.3.1.16-2 Statia de pompare SPAU1ex .........................................................................................233
24
Figura 4.3.1.17-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Afumati .......................................................................250
Figura 4.3.1.17-9 - Schema bloc a proceselor de epurare: .........................................................................256
Figura 4.3.1.18-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Peris ...........................................................................269
Figura 4.3.1.18-2 - Schema bloc a proceselor de epurare: .........................................................................272
Figura 4.3.1.19-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Tanganu ......................................................................282
Figura 4.3.1.20-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Ganeasa ......................................................................290
Figura 4.3.1.21-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Gruiu ..........................................................................299
Figura 4.3.1.22-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Silistea Snagovului .......................................................308
25
4.3 INFORMATII DESPRE SISTEMELE DE CANALIZARE

In judetul Ilfov sistemele de canalizare – epurare sunt dezvoltate in aglomerari urbane si in marea
parte in zonele rurale.
In aria proiectului au fost identificate 24 aglomerari cu o populatie echivalenta (p.e) mai mare de
2.000 locuitori.
Aglomerarile sunt definite in acord cu prevederile Directivei UE nr. 91/271/CEE, Articolul 2(4).
Avand in vedere situatia existenta in infrastructura de apa uzata (configuratia sistemelor de canaliza-
re si existenta statiilor de epurare), aglomerarile identificate conform Listei de Investitii Prioritare din
Master Planul actualizat, incluse in prezentul Proiect, au fost grupate astfel:
I. Cluster Glina. Un numar de 5 aglomerari din aria proiectului sunt incluse in clusterul Glina.
Aglomerarile care dispun in prezent de sisteme de canalizare si descarca apele uzate in
Statia de epurare Glina sunt: Glina, Catelu, Pantelimon, Mogosoaia, Cernica.
II. Aglomerari care dispun de sisteme de canalizare si statie de epurare proprie. In aria proiec-
tului un numar de 11 aglomerari dispun de sisteme de canalizare si statii de epurare proprii.
Aceste aglomerari sunt: Balaceanca, Bragadiru – Cornetu, Domnesti – Ciorogarla, Clinceni,
Magurele, Jilava, Balotesti, Tunari, Branesti, Moara Vlasiei, Afumati.
III. Aglomerari care nu dispun in prezent de sisteme de canalizare. In aria proiectului au fost
identificate 8 aglomerari, cu peste 2000 locuitori echivalenti, care nu beneficiaza de sisteme
de colectare/epurare a apelor uzate menajere. Aceste aglomerari sunt: Tanganu, Ganeasa,
Gruiu, Silistea Snagovului, Peris, Ciolpani, Gradistea si Petrachioaia.
Situatia actuala a fiecaruia dintre sistemele de canalizare-epurare din aglomerarile care fac obiectul
prezentei documentatii, este detaliata in cele ce urmeaza.
Pentru conformarea cu Directiva 91/271/CEE, sunt propuse investitii la nivelul ariei proiectului a a
cum a rezultat în urma analizei de op iuni, rezultat care a dus la gruparea aglomerarilor in functie de
modul de colectare si descarcare a apelor uzate, astfel:
I. Clusterul Glina – include 5 aglomerari din aria proiectului: Glina (acopera localitatea Gli-
na), Bucuresti1 partial (acopera localitatile Catelu, Pantelimon, Mogosoaia, partial Bragadi-
ru), Cernica (acopera localitatea Cernica), Tanganu (acopera localitatea Tanganu) si
Balaceanca (acopera localitatile Posta si Balaceanca): apele uzate sunt preluate de statia de
epurare existenta Glina, prin intermediul sistemului de canalizare Bucuresti si in SE
Balaceanca.
II. Cluster Ganeasa – include 2 aglomerari:Ganeasa (acopera localitatile Ganeasa, Moara
Domneasca si Cozieni) si Afumati (acopera localitatea Afumati): apele uzate sunt preluate
de statia de epurare Ganeasa si statia de epurare existenta Afumati
1
Conform analizei efectuate in prezentul proiect si in concordanta cu Master Plan revizuit pentru judetul Ilfov si Master Plan pentru municipiul
Bucuresti, Aglomerarea Bucuresti are in componenta urmatoarele localitati situate in aria proiectului: Catelu, Pantelimon, Mogosoaia, Tunari,
Bragadiru, Cornetu, Buda, Domnesti, Teghes, Ciorogarla, Darvani, Clinceni, Olteni, Ordoreanu, Magurele, Alunis, Dumitrana, Pruni, Vârteju si Jilava.
Aceste localitati au fost grupate dupa analiza de optiuni in urmatoarele subgrupuri denumite in continuare: Aglomerarea Bucuresti-Catelu (cuprinde
localitatea Catelu), Aglomerarea Bucuresti-Pantelimon (cuprinde localitatea Pantelimon), Aglomerarea Bucuresti Mogosoaia (cuprinde localitatea
Mogosoaia), Aglomerarea Bucuresti – Tunari (cuprinde localitatea Tunari), Aglomerarea Bucuresti-Bragadiru Cornetu (cuprinde localitatile
Bragadiru si Cornetu, Buda), Aglomerarea Bucuresti –Domnesti Ciorogarla (cuprinde localitatile Domesti, Ciorogarla, Ordoreanu, Teghes, Darva-
ri), Aglomerarea Bucuresti-Clinceni (cuprinde localitatile Clinceni, Olteni), Aglomeraea Bucuresti-Magurele (cuprinde localitatile Magurele, Varte-
ju, Dumitrana, Pruni, Alunis), Aglomerarea Bucuresti – Jilava (cuprinde localitatea Jilava)
26
III. Clusterul Gruiu include 2 aglomerari: Gruiu (acopera localtatile Gruiu, Lipia si Santu
Floresti) si Silistea Snagovului (acopera calitatea Silistea Snagovului): apele uzate sunt
preluate de statia de epurare Gruiu.
IV. Aglomerari care dispun de sisteme de canalizare cu statie de epurare proprie, in
aceasta categorie sunt incluse 8 aglomerari: Bucuresti-partial (acopera localitatile
Domnesti, Teghes,Ciorogarla, Darvari, Cornetu, Buda, Clinceni, Olteni, Ordoreanu, Magurele,
Varteju, Aluni , Dumitrana, Pruni, Jilava, Tunari), Balotesti (acopera localitatile Balotesti,
Saftica si Dumbraveni), Branesti (acopera localitatile Branesti, Izlaz, Pasarea), Moara
Vlasiei (acopera localitatile Moara Vlasiei si Caciulati), Peris (acopera localitatea Peris),
Ciolpani (acopera localitatile Ciolpani, Izvorani, Lupariaa, Piscu), Gradistea (acopera
localitatile Gradistea si Sitaru) si Petrachioaia (acopera localitatile Petrachioaia si Surlari)
CLUSTER GLINA
Clusterul Glina are in componenta 11 aglomerari (aglomerarea Bucuresti si alte 10 aglomerari limi-
trofe Bucurestiului) si este deservit de statia de epurare Glina.
Aglomerarile care fac obiectul prezentei documentatii, incluse in clusterul Glina sunt: Glina, Bucure ti
- Catelu, Bucure ti - Pantelimon, Cernica, si Bucure ti - Mogosoaia.
Apele uzate din aceste aglomerari sunt dirijate:
Direct in Statia de epurare Glina:
Aglomerarile Glina si Bucure ti - Catelu deverseaza apele uzate, prin intermediul unor ca-
nale colectoare in statia de pompare ape uzate amplasata in incinta SEAU Glina.
Aglomerarea Cernica deverseaza apele uzate, prin intermediul unei conducte de refulare,
in SE Glina.
Indirect, prin sistemul de canalizare al municipiului Bucuresti (aglomerarile Bucure ti - Pan-
telimon si Bucure ti - Mogosoaia)
Aglomerarile Bucure ti - Pantelimon si Bucure ti - Mogosoaia descarca apele uzate in sis-

temul de canalizare al municipiului Bucuresti, care este deservit de SEAU Glina.
4.3.1.1 STATIE DE EPURARE

In prezent, statia de epurare Glina cu capacitatea de 1.223.750 L.E., deserveste municipiul Bucuresti
si urmatoarele aglomerari din judetul Ilfov: Glina, Bucure ti - Popesti – Leordeni, Bucure ti - Chiaj-
na, Bucure ti - Chitila, Bucure ti - Mogosoaia, Bucure ti - Voluntari, Bucure ti - Dobroesti, Bucure ti
- Pantelimon, Cernica si aeroportul Henri Coanda din Otopeni.
Emisarul statiei de epurare este raul Dambovita.
Pentru Statia de epurare Glina si sistemul de colectare ape uzate a fost elaborat un proiect, in vede-
rea accesarii de fonduri UE, pentru care, in acord cu Memorandumul de Finantare, investitiile s-au
etapizat, astfel:
Etapa I – cu finantare ISPA (lucrari incepute in anul 2007 si finalizate in anul 2011). Investitiile au
constat in lucrari la statia de epurare pentru cca 55% din debitele de apa uzata (pe vreme uscata);
Etapa II – cu finantare POS/POIM (in derulare, face obiectul unei Aplicatii de Finantare POIM, benefi-
ciar Primaria Municipiului Bucuresti). Investitiile propuse constau in:
extinderea capacitatii de epurare pana la 2.416.700 l.e;
constructia incineratorului de namolul;
reabilitare Caseta si sistem de drenaj;
reabilitare colectoare si retele de canalizare.
27
Statia de epurare Glina, dupa finalizarea Etapei II, va avea o capacitate de 2.416.700 l.e. si poate
epura un debit de apa uzata menajera de Quzzimax = 12 m3/s, capacitate care va asigura epurarea
apelor uzate atat din Municipiul Bucuresti cat si din zonelele limitrofe acestuia.
Principiul de epurare se bazeaza pe tehnologia cu namol activat, cu eliminarea azotului si fosforului.
Schema de Epurare existenta cuprinde:
Linia apei:
Gratare rare si dese

Deznisipator-separator de grasimi
Decantoare primare
Bazine cu namol activat
Decantoare secundare
Linia namolului:
Ingrosare namol primar

Ingrosare namol biologic in exces
Bazine stocare namol primar si biologic in exces
Facilitati de fermentare namol
Deshidratare namol fermentat
Facilitati de tratare a aerului viciat.
Dupa finalizarea investitiilor aferente Etapei II, Statia de epurare Glina va avea capacitatea suficienta
de a prelua apele uzate menajere din aglomerarile incluse in prezentul proiect (Glina, Bucure ti -
Catelu, Bucure ti - Pantelimon, Cernica, Tânganu, Bucure ti - Mogosoaia, Balaceanca – partial si Bu-
cure ti - Bragadiru-Cornetu - partial,).
28
4.3.1.2 AGLOMERAREA GLINA

Aglomerarea Glina este fomata din localitatea Glina, are un numar de 6.575 l.e. si este inclusa in
Clusterul Glina
Figura 4.3.1.2-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Glina
Tabel 4.3.1.2-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Glina
Populatie
Localitati com-
Aglomerare UAT echivalenta
ponente
(2014)
Glina Glina Glina 6.575
Total - 6.575
4.3.1.2.1 INFRASTRUCTURA EXISTENTA DE APA UZATA

Sistemul de canalizare existent in aglomerarea Glina este de tip divizor si cuprinde urmatoarele ob-
iecte:
retea de canalizare;
statie de pompare ape uzate si conducta de refulare.
Epurarea apelor uzate se realizeaza in Statia de epurare existenta Glina.
29
Tabel 4.3.1.2-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Glina
Situatie curenta
Indicator u.m In curs de fina-

Existent an Total (raportat
lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)
Locuitori echivalenti l.e. 6.575 6.851 7.493
Populatia totala locuitor 5.977 6.508 7.131
Populatia racordata locuitor 1.190 5.765 6.955
Rata de racordare % 19,91 88,58 97,53
4.3.1.2.1.1 Retele de canalizare

Reteaua de canalizare menajera a aglomerarii Glina este alcatuita din 3 subsisteme de canalizare ce
functioneaza gravitational, fiecare subsistem descarcand apele uzate intr-o statie de pompare, am-
plasata in incinta Statiei de Epurare Glina.
Reteaua de canalizare are o lungime totala de 16.274 m. Caminele de canalizare sunt din beton iar
capacele sunt din fonta.
Tabel 4.3.1.2-3 - Retea de canalizare menajera Glina
Diametru Lungime
Nr. crt. Material Observatii
(mm) (m)
1 PVC 200 8.799
2 PVC 250 5.126 Realizata in
3 PVC 315 2.349 anul 2008
Total 16.274
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 1.269 bucati din care, 478 bucati existen-
te si 791 bucati se afla in curs de executie.
Deficiente
In zonele noi rezidentiale, extinse ca urmare a cresterii populatiei, nu exista infrastructura de canali-
zare.
4.3.1.2.1.2 Statii de pompare apa uzata

Statia de pompare este amplasata in incinta Statiei de Epurare Glina. Structura statiei de pompare
este din beton armat, ingropata. Dimensiunile in plan ale statiei sunt 5,80 x 8,90 x 6,00 m. In
amontele statiei exista un gratar de retinere a materialelor grosiere, curatarea acestuia realizandu-
se manual. Descarcarea apelor uzate se realizeaza prin intermediul conductei de refulare in caseta
colectoare din amplasamentul statiei de epurare, pe malul drept al raului Dambovita.
Statia de pompare apa uzata existenta (SPAUex) este utilata cu 1+1 pompe tip KSB cu urmatoarele
caracteristici:
Q = 215 m3/h;
H = 13,06 m;
P = 16 kW.
30
Conducta de refulare aferenta statiei de pompare este realizata din conducte PEID cu diametru
De315 mm si lungimea de 1.050 m.
Deficiente
Nu este cazul.
4.3.1.2.1.3 Statii de epurare

Epurarea apelor uzate se realizeaza in Statia de epurare existenta, Glina.
Deficiente
Nu este cazul.
4.3.1.2.2 DEBITE SI INCARCARI ALE APEI UZATE
4.3.1.2.2.1 Apa uzata provenita de la consumul casnic

Debitele de apa uzata casnica actuale sunt influentate de rata de conectare a consumatorilor la sis-
temul de canalizare si valoarea consumului casnic specific inregistrat.
In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Glina este de cca.
19,91%, fiind racordati un numar de 1.190 locuitori, din totalul de 5.977 locuitori.
Tabel 4.3.1.2-4 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Glina, an 2014
u.m. Consum casnic
m3/an 40.894
m3/zi 112,04
Sursa: Operatorul Regional APA Canal Ilfov
4.3.1.2.2.2 Apa uzata non – casnica

Volumele de apa uzata non-casnica provin de la consumatorii publici si de la agentii industri-
ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.2-5 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Glina, an 2014
u.m. Consum non - casnic
m3/an 1.220
m3/zi 3,34
Sursa: Operatorul Regional APA Canal Ilfiv
4.3.1.2.2.3 Estimarea volumului de apa uzata evacuata

La stabilirea volumelor de apa uzata, s-au avut in vedere considerentele prezentate in subcapitolul
4.1.4.
Principiile si algoritmii de calcul sunt prezentati in Capitolul 7, respectiv in Volumul II – Anexe -
Anexa 4.3.1 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare - Aglomerarea Glina.
Se presupune ca imediat dupa perioada de implementare a proiectului, valoarea consumului casnic
specific se va reduce/va creste in functie de elasticitatea cererii de apa, dupa introducerea
contorizarii si a tarifelor care sa recupereze costurile.
31
Evolutia debitului specific de apa uzata casnica, luat in considerare la stabilirea debitelor de dimensi-
onare a sistemului de canalizare are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.2-6 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Glina
Anul/q spec (l/om,zi)

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Glina 94,1 90 90 95 100 100 105
Pentru etapa de perspectiva, debitul de apa uzata provenit de la consumatorii publici si comerciali a
fost estimat, tinand cont de tipurile de consumatori: scoli, gradinite, magazine, restaurante, centre
comerciale, primarii, hoteluri, etc.
Evolutia debitului de apa uzata, public si comercial, luat in considerare la stabilirea debitelor de di-
mensionare a sistemului de canalizare, a fost considerat egal cu consumul de apa, public si comercial
si are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.2-7 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Glina
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Glina 3,34 25,48 26,36 29,93 32,09 34,10 35,92
Evolutia debitului industrial de apa uzata luat in considerare la stabilirea debitelor de dimensionare a
sistemului de canalizare are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.2-8 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Glina
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Glina 0,00 28,76 30,63 36,15 43,38 52,92 65,62
4.3.1.2.2.4 Apa din infiltratii

Premizele de evolutie a infiltratiilor
Elemente privind metodologia de apreciere a infiltratiilor de apa in reteaua de canalizare precum si

nivelul de performanta al sistemului, pot fi consultate in studiul de balanta apa uzata pentru Aglome-
rarea Glina, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Anexa 9.6.2.1 – Studiu
balanta apa uzata Glina.
Pentru sistemul de canalizare Glina, s-au avut in vedere urmatoarele considerente:
Reteaua de canalizare este de tip gravitational;
Colectoarele au diametre cuprinse intre 200 – 315 mm realizate din PVC;
Nu au fost obtinute informatii referitoare la numarul de avarii inregistrate in anul 2014 pe
reteaua de canalizare a aglomerarii Glina
Masuratori debite de noapte
Pentru estimarea infiltratiilor in retelele de canalizare din aglomerarea Glina s-a folosit metoda debi-
tului minim nocturn.
32
Masuratorile s-au efectuat in lunile martie – aprilie 2015, in zile cu ploaie, imediat dupa ploaie dar si
in zile de timp uscat.
Volumele de apa uzata au fost masurate intre orele 3 - 4 la SPAUex Glina
Tabel 4.3.1.2-9 - Masuratori de noapte SPAU Glina
Debit masurat Infiltratii
Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
14.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 5,45 4,60
15.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 5,25 4,71
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 4,15 3,50
20.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 3,99 3,24
Pe timp uscat
18.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 2,70 1,85
19.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 2,60 1,75
Amonte de SPAUex, lungimea retelei de canalizare masoara 16,27 km iar diametrul mediu este de
22,1 cm. Rata de infiltratii, calculata in functie de valoarea maxima a debitului de infiltratii, 4,71
m3/h, reprezinta aproximativ 0,31 m3/zi/cm_dia/km. Debitul zilnic masurat variaza in domeniul 212
– 280 m3/zi.
Se considera ca rata de infiltratii pentru sistemul existent are valoarea 0,31 m3/zi/cm_dia/km. In
acest context, debitul maxim de infiltratie in reteaua de canalizare din aglomerare Glina va fi:
0,31 x 16,27 km x 22,1 cm = 111,47 m3/zi.
Debitul mediu zilnic descarcat la statia de epurare in 2014 a fost de cca. 226,96 m3/zi. Raportat la
acesta, debitul de infiltratie reprezinta cca. 48,60%. Infiltratiile rezultate din informatiile Operatorului
se ridica la 49,60% din debitul zilnic mediu descarcat. Se deduce ca diferenta apartine racordurilor
ilegale si/sau erorilor de apreciere a volumului de apa uzata descarcat – componenta comerciala.
Prognoza apa de infiltratii
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Volumul II - Anexe - Anexa 9.6.2.1 – Studiu balanta
apa uzata Glina, Consultantul a considerat ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta co-
merciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km
pentru este acceptabila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de canalizare in
perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Glina, in perioada imediat urmatoare 2014 -
2023, perioada de implementare a proiectului, se va inregistra o crestere a ratei medii de infiltratii,
respectiv a volumului de apa rezultat din infiltratii. Ulterior implementarii proiectului, in perioada
2023 – 2025 se va inregistra o scadere a ratei medii de infiltratii, determinata de masurile pentru li-
mitarea si prevenirea infiltratiilor, puse in aplicare de catre Operator, atat pentru tronsoanele nou
executate, propuse prin actualul proiect, dar mai ales pentru tronsoanele existente. Incepand cu anul
2025 datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca, ajungand in anul 2045 ca
ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valoarea estimata de 21,3%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Glina este cuprinsa intre
0,42 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,50m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii va creste
de asemenea, odata cu extinderea retelei de canalizare in localitate in urmatorii 30 de ani.
33
Tabel 4.3.1.2-10 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Glina
Anul/m3/zi/cm_dia/km
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Glina 0,32 0,42 0,24 0,32 0,41 0,46 0,50
Tabel 4.3.1.2-11 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Glina
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 41.457 59.988 37.911 55.910 77.922 93.411 109.590

Volum
m3/zi 113,58 164,35 103,87 153,18 213,48 255,92 300,25
infiltratii
% 49,6 19,10 12,59 15,68 18,66 20,45 21,34
4.3.1.2.2.5 Centralizarea debitelor si incarcarilor apei uzate

Conform proiectiilor prezentate mai sus, tabelul urmator prezinta volumele de apa uzata, pe tipuri de
consumatori, pentru etapa de perspectiva, anul 2045.
Tabel 4.3.1.2-12 Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Glina
Categoria de apa uzata u.m. Valoare
(an 2045)
m3/an 366.885
Consumatori casnici
m3/zi 1.005,17
m3/an 23.951
Industrie
m3/zi 65,62
m3/an 13.111
Comert si servicii publice
m3/zi 35,92
m3/an 403.948
Debit total de apa uzata (casnic+non-casnic)
m3/zi 1.106,71
m3/an 109.589
Infiltratii in sistemul de canalizare
m3/zi 300,25
m3/an 513.537
Debit total de apa uzata, inclusiv infiltratiile
m3/zi 1.406,95
Estimare debite caracteristice
Determinarea debitelor de calcul pentru apa uzata in aglomerarea Glina, se gaseste in Volumul II -
Anexe - Anexa 4.3.1 Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Glina.
34
La dimensionarea sistemului de canalizare, s-au luat in considerare debitele prezentate in tabelul

urmator:
Tabel 4.3.1.2-13 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata - Aglomerarea Glina
Categoria de apa uzata u.m. Valoare
(an 2045)
Debit mediu zilnic (Qzi med) m3/zi 1.406,95
Debit maxim zilnic (Qzi max) m3/zi 1.738,96
Debit maxim orar (Qor max) m3/zi 138,39
Debit mediu anual m3/an 513.537
Perioada de calcul m3/zi 30
Indicatori tinta privind colectarea si epurarea apei uzate
Indicatorii din tabelul de mai jos prezinta comparativ situatia actuala cu cea de dupa implementarea
proiectului POIM, odata cu racordarea in totalitate a consumatorilor la retea si reducerea procentului
de infiltratii din volumul total de apa uzata.
Tabel 4.3.1.2-14 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Glina
Aglomerarea Glina
Valori Valori Valori

Nr. Crt.* Indicator u.m.
curente prognozate prognozate
(2014) (2023) (2045)
3.1.1. Populatia totala in aglomerare Pers. 5.977 7.131 9.574
Populatie conectata la sistemul Pers.

3.1.3 1.190 7.131 9.574
de canalizare
Incarcare conectata la sistemull.e.

3.4.5. 1.790 7.493 9.904
de canalizare
Total volum apa uzata colecta- m3/zi

3.2.1. 227 860 1.407
ta (flux mediu apa uzata)
*Nota: Indicatorii mentionati mai sus reprezinta un subset din tabelul de “Indicatori de performanta”
care este inclus in Volumul II – Anexe – Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de
ordine din tabelul de mai sus sunt identice cu numerele curente ale indicatorilor din versiunea de
fisier Excel a tabelului de indicatori.
35
Tabel 4.3.1.2-15 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea Glina
Aglomerarea Glina

Nr. crt.* Indicator u.m.
(2014) (2023) (2045)
Incarcare biologica totala kg

3.4.1 107 450 594
(CBO5) CBO5/zi
Procentul pentru consuma- % din

3.4.1.4 99 95 91
tori casnici 3.4.1
% din
3.4.1.5 Procent pentru industrie 0 1,7 4,6
3.4.1
Procent pentru comert si % din

3.4.1.6 1 3,3 4,4
servicii publice 3.4.1
3.4.2.1 Concentratie CBO5 mg/l 473 523 422
3.4.2.2 Concentratie CCO mg/l 946 1.045 845
3.4.2.3 Suspensii solide mg/l 552 610 493
3.4.2.4 Concentratie azot total mg/l 87 96 77
3.4.2.5 Concentratie fosfor total mg/l 14 16 13
care este inclus in Volumul II – Anexe – Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de
ordine din tabelul de mai sus sunt identice cu numerele curente ale indicatorilor de performanta.
4.3.1.2.3 DEFICIENTE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI DE CANALIZARE

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Glina, sunt pre-
zentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.2-16- Principalele deficiente din sistemul de canalizare:
Nr.
Componenta Deficiente principale
Crt.
Zonele noi rezidentiala care s-au dezvoltat ca urmare a cresterii

populatiei nu benefciaza de retele de canalizare.
1 Retea de canalizare Gradul de racordare la reteaua de canalizare existenta este de doar

43.07%, fiind necesare realizarea de racorduri la reteaua de canalizare
existenta.
Statie de pompare apa

2 Nu s-au constatat deficiente.
uzata
36
Nr.
Crt.
Apa uzata colectata este deversata in Statia de epurare Glina. Nu s-au

3 Statie de epurare
constatat deficiente.
Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor mai sus enumerate, sunt descrise in Volumul I -
Capitolul 9, subcapitol 9.3.1. – Aglomerarea Glina.
4.3.1.2.4 BILANTUL CICLULUI APEI

Tabelul de mai jos prezinta debitele curente de productie, consumul de apa si pierderile din sistem
(atat componenta tehnica/reala cat si componenta comerciala a pierderilor), ratele de colectare a
apei uzate si infiltratiile (atat componenta tehnica/reala si componenta comerciala) in sistem.
De asemenea, tabelul mai prezinta si tintele viitoare aplicabile, dupa finalizarea Proiectului POIM,
precum si tintele pe termen lung (perspectiva) pentru Aglomerarea Glina (ce are in componenta doar
localitatea Glina).
Componentele balantei de apa includ valorile productiei de apa, distributiei si alimentarii cu apa pen-
tru sistemul de alimentare cu apa Glina format din localitatile Glina, Catelu si Manolache.
Informatii privind colectarea apei uzate din aglomerarea Catelu sunt prezentate in subcapitolul
4.2.1.3. iar Aglomerarea Manolache cu 352 l.e. nu face obiectul prezentului proiect.
Tabel 4.3.1.2-17 Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Glina
2014 2023 2045
Componentele balantei apei
m3/zi % m3/zi % m3/zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
Alte surse (import) 441,28 100% 1261,53 100% 2016,50 100%
Sub- total productie 441,28 100% 1261,53 100% 2016,50 100%
Distributia apei
Pierderile de apa 261,82 59,33% 189,23 15% 322,64 16%
Componenta tehnica/reala 66,59 15% 136,99 11% 276,15 14%
Componenta comerciala 195,22 44% 52,24 4% 46,49 2%
Sub-total pierderi cu apa 261,82 59,33% 189,23 15% 322,64 16%
Alimentarea cu apa 179,46 40,67% 1072,30 85,00% 1693,86 84%

Consumatori casnici 175,24 39,71% 1003,68 79,56% 1572,06 78%
Consumatori publici si comerciali 4,22 0,96% 39,85 3,16% 56,18 3%
Consumatori industriali 0,00 0,00% 28,76 2,28% 65,62 3%
Sub-total alimentare cu apa 179,46 40,67% 1072,30 85,00% 1693,86 84%
Sub-total distributie 441,28 100% 1261,53 100% 2016,50 100%

Colectarea apei uzate sistem Glina
37
2014 2023 2045

Componentele balantei apei 3 3 3
m /zi % m /zi % m /zi %
Canalizare
115,38 50,39 696,04 80,90% 1106,71 78,66%
Consumatori casnici
112,04 48,93 641,79 74,59% 1005,17 71,44%
Consumatori publici si comerciali
3,34 1,46 25,48 2,96% 35,92 2,55%
Consumatori industriali
0,00 0,0% 28,76 3,34% 65,62 4,66%
Infiltratii
113,58 49,61 164,35 19,1% 300,25 21,34%
Intrari SEAU
228,96 100% 860,39 100% 1406,95 100%
4.3.1.2.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Glina se descarca in statia de epurare
Glina.
38
4.3.1.3 AGLOMERAREA BUCURESTI - CATELU
Aglomerarea Bucuresti - Catelu este fomata din localitatea Catelu (UAT Glina), are un numar de
3.278 l.e. si este inclusa din clusterul Glina.
Figura 4.3.1.3-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Catelu
Tabel 4.3.1.3-2 Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Catelu
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Bucuresti - Glina
Catelu 3.278
Catelu
Total 3.278

Sistemul de canalizare existent in Aglomerarea Bucuresti - Catelu este de tip divizor si cuprinde
urmatoarele obiecte:
statii de pompare ape uzate si conducte de refulare.
Tabel 4.3.1.3-3 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Bucuresti – Catelu
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)
Populatia totala locuitor 3.035 0 3.621
Populatia racordata locuitor 674 0 674
Rata de racordare % 22,21 0 18,61
39

Reteaua de canalizare are o lungimea de 8.233 m, este realizata din tuburi din PVC avand diametre
cuprinse intre 200 si 315 mm. Caminele de canalizare sunt din beton iar capacele sunt din fonta.
Datorita configuratiei terenului, reteaua de canalizare menajera a localitatii Catelu functioneaza atat
gravitational cat si prin pompare, apele uzate fiind descarcate zonal in statii de pompare.
Tabel 4.3.1.3-4- Retea de canalizare menajera Catelu
Diametru Lungime
(mm) (m)
1 PVC 200 5.408
2 PVC 250 1.830 Realizata in
3 PVC 315 985 anul 2008
Total 8.233
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 235 bucati.

Deficiente
Gradul de racordare la reteaua de canalizare existenta este de doar 22.21%, fiind necesare realiza-
rea de racorduri la reteaua de canalizare existenta.
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind necesare extinderi in zonele noi
rezidentiale construite ca urmare a cresterii numarului de locuitori.

Sistemul de canalizare Catelu include 7 statii de pompare (SPAUex) din care 6 statii sunt de dimen-
siuni mici cu pompe avand puterea de max 1,5 kw si o statie principala - ce colecteaza toata apa
uzata si o transporta catre statia de epurare.
Cele 6 statii de pompare sunt amplasate pe urmatoarele strazi: Intrarea Scolii (SPAUex 01), Magurei
(SPAUex 02), Independentei (SPAUex 20), Libertatii 60 (SPAUex 37), Scolii 17 (SPAUex 40) si
Libertatii (SPAUex 36).
Pentru statiile de pompare SPAUex 02, SPAUex 20, SPAUex 37 nu se cunosc caracteristicile hidrauli-
ce.
Statia de pompare SPAUex 01 este o constructie de dimensiune mica, ingropata si are urmatoarele
caracteristici:
Q = 10,8 m3/h;
H = 13 m;
P = 1,5 kW.
Conducta de refulare aferenta statiei de pompare este realizata din PEID cu diametru De90 mm si
lungimea 427 m.
caracteristici:
Q = 10,8 m3/h;
H = 9 m;
P = 1,5 kW.
40
lungimea 247 m.
caracteristici:
Q = 10,8 m3/h;
H = 15 m;
P = 1,5 kW.
lungimea 166 m.
Statia de pompare principala este o structura din beton armat, ingropata. Dimensiunile in plan ale
statiei sunt: 3,50 m x 7,75 m x 5,0 m. In amontele statiei a fost prevazut un gratar de retinere a
materialelor grosiere, curatarea acestuia facandu-se manual. Descarcarea apelor uzate se realizeaza
prin conducta de refulare in caseta colectoare din amplasamentul statiei de epurare Glina. Deversa-
rea in caseta se face printr-un camin prevazut cu o vana cutit.
Statia de pompare principala este utilata cu 1+1 pompe tip KSB cu urmatoarele caracteristici:
Q = 167 m3/h;
H = 8,14 m;
P = 7,5 kW.
Conducta de refulare aferenta statiei de pompare principale este realizata din PEID cu diametru
De250 mm si lungimea de 454 m.
Deficiente
Statiile de pompare apa uzata SPAUex 01 (intrarea Scolii), SPAUex 36 (strada Libertatii) si SPAUex
40 (strada Scolii) prezinta deficiente in operare, Operatorul raportand numeroase defectiuni la pom-
pele submersibile.
Cele 3 statii de pompare nu dispun de facilitati pentru transmitere date (SCADA).
Conductele de refulare aferente celor 3 statii de pompare sunt inoperabile, datorita tasarii terenului
acestea s-au spart/deformat.
4.3.1.3.1.3 Statie de epurare

Nu dispune de statie de epurare. Evacuarea apelor uzate din reteaua existenta de canalizare se face
in statia de epurare Glina.
Deficiente
Nu este cazul.

In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Catelu este de
22.21%, fiind racordati un numar de 674 de locuitori.
41
Tabel 4.3.1.3-5-Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Catelu, an
2014
u.m. Consum casnic
m3/an 23.162
m3/zi 63,46

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.3-6- Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Catelu,
an 2014
m3/an 321,20
m3/zi 0,88

La stabilirea volumelor de apa uzata, s-au avut in vedere considerentele generale prezentate in sub-
capitolul 4.1.4.
Principiile si algoritmii de calcul sunt prezentati in Capitolul 7, respectiv in Volumul II – Anexe -
Anexa 4.3.2- Breviar de calcul si cerinte de proiectare - Aglomerarea Bucuresti - Catelu.
Tabel 4.3.1.3-7 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Catelu

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti -
94 90 90 95 100 100 105
Catelu
mensionare a sistemului de canalizare, a fost considerat egal cu consumul de apa, public si comerci-
al, si are urmatoarele valori:
42
Tabel 4.3.1.3-8 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Catelu
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Catelu 0,88 12,94 13,39 15,20 16,30 17,31 18,24
Tabel 4.3.1.3-9 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Catelu
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Catelu 0,00 28,76 30,63 36,15 43,38 52,92 65,62


nivelul de performanta al sistemului, pot fi consultate in studiul de balanta apa uzata pentru aglome-
rarea Bucuresti - Catelu, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Anexa 9.6.2.1 –
Studiu balanta apa uzata Catelu.
Pentru sistemul de canalizare Catelu s-a avut in vedere urmatoarele considerente:
Colectoarele au diametre cuprinse in domeniul 250 – 315 mm fiind executate din PVC;
reteaua de canalizare a aglomerarii Bucure ti – Catelu.
Pentru estimarea infiltratiilor in retelele de canalizare din aglomerarea Bucuresti - Catelu s-a folosit
metoda debitului minim nocturn. S-au efectuat masuratori la statia de pompare SPAU principala
Catelu, statia in care are loc descarcarea retelelor de canalizare.
Masuratorile s-au efectuat in lunile martie – aprilie 2015, in zile cu ploaie, imediat dupa ploaie dar si
in zile de timp uscat.
Volumele de apa uzata au fost masurate intre orele 3-5 la SPAUex principala Catelu.
Tabel 4.3.1.3-10 - Masuratori de noapte la SPAU Catelu
Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
14.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 2,52 2,24
15.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 2,66 2,21
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 1,75 1,34
20.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 1,58 1,24
43

Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp uscat
18.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 1,16 0,74
19.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 1,00 0,65
Amonte de punctul de masura lungimea retelei masoara cca.8,3 km diametrul mediu este de
22,1cm. Rata de infiltratii, calculata in functie de valoarea maxima a debitului de infiltratii 2,24
m3/h, reprezinta cca 0,296 m3/zi/cm_dia/km. Debitul zilnic masurat variaza in domeniul 85 – 143
m3/zi.
Se considera ca rata de infiltratii pentru sistemul existent valoarea 0,30 m3/zi/cm_dia/km. In acest
context debitul maxim de infiltratie in reteaua de canalizare din aglomerarea Bucuresti - Catelu va fi:
0,30 x 8,3 km x 22,1 cm = 55,02 m3/zi.
Debitul mediu zilnic descarcat la statia de epurare in 2014 a fost de cca. 124,56 m3/zi. Raportat la
se ridica la 48,34% din debitul zilnic mediu descarcat. Se deduce ca diferenta apartine racordurilor
ilegale si/sau erorilor de apreciere a volumului de apa uzata descarcat – componenta comerciala.
Prognoza apa din infiltratii
apa uzata Catelu, Consultantul a considerat ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta co-
merciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km
pentru este acceptabila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de canalizare in
perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul de canalizare Catelu, in perioada imediat
urmatoare 2014 - 2023, perioada de implementare a proiectului, se va inregistra o crestere a ratei
medii de infiltratii, respectiv a volumului de apa rezultat din infiltratii. Ulterior implementarii proiec-
tului, in perioada 2023 – 2025 se va inregistra o scadere a ratei medii de infiltratii, determinata de
masurile pentru limitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de catre Operator atat pentru
tronsoanele nou executate propuse prin actualul proiect, dar mai ales pentru tronsoanele existente.
Incepand cu anul 2025 datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor va incepe sa creasca,
ajungand in anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valorarea esti-
mata de 28.3%.
Evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Bucuresti - Catelu este cuprinsa in-
tre 0,42 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,49 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii va
creste de asemenea, odata cu extinderea retelei de canalizare in localitate, in urmatorii 30 de ani.
Tabel 4.3.1.3-11 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Catelu
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Catelu 0,33 0,42 0,32 0,33 0,38 0,44 0,49
Tabel 4.3.1.3-12 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Catelu
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Volum m3/an 21.980 44.267 32.219 44.344 57.728 72.157 85.520
infiltratii m3/zi 60,22 121,28 88,27 121,49 158,16 197,69 234,30
44
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
% 48,30 24,80 18,80 21,79 24,25 27,11 28,28

Conform evolutiilor prezentate, tabelul urmator prezinta volumele de apa uzata pe tipuri de consu-
matori, pentru etapa de perspectiva, anul 2045.
Tabel 4.3.1.3-13 Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Catelu
Valoare
Categoria de apa uzata u.m.
(an 2045)
m3/an 186.230
Consumatori casnici
m3/zi 510.41
m3/an 23.951
Industrie
m3/zi 65,62
m3/an 6.658
m3/zi 18,24
m3/an 216.909
m3/zi 594,27
m3/an 85.520
m3/zi 234,3
m3/an 302.429
m3/zi 828,57
Determinarea debitelor de calcul pentru apa uzata pentru aglomerarea Bucuresti - Catelu, se gaseste
in Volumul II – Anexe - Anexa 4.3.2 Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomera-
rea Bucuresti - Catelu.
urmator:
Tabel 4.3.1.3-14 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in Aglomerarea Bucuresti - Catelu
Valoare
(an 2045)
Debit mediu zilnic (Qzi med) m3/zi 828,57
45
Valoare
(an 2045)
Tabel 4.3.1.3-15 - Indicatori privind colectarea apei uzate – Aglomerarea Bucuresti - Catelu
Aglomerarea Bucuresti - Catelu

(2014) (2023) (2045)
Populatie totala in
3.1.1 pers. 3.035 3.621 4.861
aglomerare
Populatie conecta-
3.1.3 ta la sistemul de pers. 674 3.621 4.861
canalizare
Incarcare conecta-
3.4.5 ta la sistemul de l.e. 1.758 3.766 5.191
canalizare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 126 489 829
(flux mediu apa
uzata)
care este inclus in Volumul II, Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de
46
Tabel 4.3.1.3-16 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea
Bucuresti - Catelu
Aglomerarea Bucuresti - Catelu

(2014) (2020) (2045)
Incarcare biologi- kg
3.4.1 104 217 311
ca totala (CBO5) CBO5/zi
Procentul pentru
% din
3.4.1.4 consumatori cas- 99 96 86
3.4.1
nici
Procent pentru % din

3.4.1.5 0 3,5 9
industrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii 1 0,4 4,5
3.4.1
publice
Concentratie
3.4.2.1 mg/l 834 462 376
CBO5
3.4.2.2 Concentratie CCO mg/l 1.667 924 752
Concentratie azot
3.4.2.4 mg/l 153 85 69
total
Concentratie fos-
3.4.2.5 mg/l 25 14 11
for total
prezentati in Volumul II, Anexe – Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de ordine
din tabelul de mai sus sunt identice cu numerele curente ale indicatorilor de performanta.

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Bucuresti -
Catelu, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.3-17 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Catelu
Nr.
crt
1. Retea de canalizare Zonele noi, rezidentiale, care s-au dezvoltat ca urmare a cresterii
47
Nr.
crt
populatiei, nu dispun de retele de canalizare.
Gradul de racordare la reteaua de canalizare existenta este de doar

22.21%, fiind necesare realizarea de racorduri la reteaua de canalizare
existenta.
Statiile de pompare apa uzata SPAUex 01, SPAUex 36 si SPAUex 40

prezinta deficiente in operare prin numeroase defectiuni ale pompelor
submersibile.
Statie de pompare apa
2 Lipsa facilitatilor de transmitere a informatiilor de natura tehnica in sis-
uzata
temul SCADA
Conductele de refulare sunt inoperabile datorita defectiunilor aparute ca

urmare a tasarii terenului.
Nu s-au constatat deficiente. Apa uzata colectata este deversata in Statia

3 Statie de epurare
de epurare Glina.
Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor identificate sunt descrise in Volumul I - Capi-
tolul 9, subcapitolul 9.3.2 – Aglomerarea Bucuresti - Catelu.

(atat componenta tehnica/reala cat si componenta comerciala a pierderilor), precum si ratele de co-
lectare a apei uzate si infiltratiile (atat componenta tehnica/reala si componenta comerciala) in sis-
tem.
De asemenea, tabelul mai prezinta si tintele viitoare aplicabile dupa finalizarea Proiectului POIM, pre-
cum si tintele pe termen lung (perspectiva) pentru Aglomerarea Bucuresti - Catelu (ce are in compo-
nenta doar localitatea Catelu).
Componentele balantei de apa includ valorile productiei de apa, distributiei si alimentarii cu apa pen-
tru sistemul de alimentare cu apa Glina format din localitatile Glina, Catelu si Manolache.
Informatii privind colectarea apei uzate din aglomerarea Glina sunt prezentate in subcapitolul
4.2.1.2. iar Aglomerarea Manolache cu 352 l.e. nu face obiectul prezentului proiect.
Tabel 4.3.1.3-18 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucuresti - Catelu
2014 2023 2045
m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
Alte surse (import) 441,28 100% 1261,53 100% 2016,50 100%
Distributia apei
48
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Pierderile de apa 261,82 59,33% 189,23 15% 322,64 16%
Componenta tehnica/reala 66,59 15% 136,99 11% 276,15 14%
Componenta comerciala 195,22 44% 52,24 4% 46,49 2%
Sub-total pierderi cu apa 261,82 59,33% 189,23 15% 322,64 16%
Alimentarea cu apa 179,46 40,67% 1072,30 85,00% 1693,86 84%

Consumatori casnici 175,24 39,71% 1003,68 79,56% 1572,06 78%
Consumatori publici si comerciali 4,22 0,96% 39,85 3,16% 56,18 3%
Consumatori industriali 0,00 0,00% 28,76 2,28% 65,62 3%
Sub-total alimentare cu apa 179,46 40,67% 1072,30 85,00% 1693,86 84%

Colectarea apei uzate sistem Catelu
Canalizare 64,34 51,65% 367,69 75,20% 594,26 71,72%
Consumatori casnici 63,46 50,95% 325,98 66,67% 510,41 61,60%
Consumatori publici si comerciali 0,88 0,71% 12,94 2,65% 18,24 2,20%
Consumatori industriali 0,00 0,0% 28,76 5,88% 65,62 7,92%
Infiltratii 60,22 48,35 121,25 24,80 234,30 28,28%
Intrari SEAU 124,55 100% 488,88 100% 828,57 100%
4.3.1.3.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Bucure ti - Catelu se descarca in statia
de epurare Glina.
49
4.3.1.4 AGLOMERAREA CERNICA
Aglomerarea este fomata din localitatea Cernica, are un numar de 3.448 l.e. si este inclusa in cluste-
rul Glina.
Figura 4.3.1.4-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Cernica

Tabel 4.3.1.4-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Cernica
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Cernica Cernica Cernica 3.448
Total 3.448

Aglomerarea Cernica dispune de un sistem de canalizare propus prin POS Mediu si cuprinde
statii de pompare ape uzate si conducte de refulare.
Epurarea apelor uzate se va realiza in Statia de epurare existenta Glina.
La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, lucrarile la sistemul de ca-
nalizare nu erau finalizate.
Tabel 4.3.1.4-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Cernica
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

Populatia racordata locuitor 0 2.743 2.743
Rata de racordare % 0 75,90 67,96
50

Toate obiectele sistemului de canalizare au fost dimensionate pentru a putea prelua ulterior si debitul
de apa uzata menajera provenit din aglomerarile Caldararu si Tanganu.
Reteaua de canalizare menajera din aglomerarea Cernica are o lungime totala de 13.414 m.
Tabel 4.3.1.4-3 - Retea de canalizare Cernica
Diametru Lungime
(mm) (m)
1 PVC 250 11.761

Realizata
2 PVC 315 825 prin POS
3 PVC 400 828 Mediu,

anul 2014
Total 13.414
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 1.284 bucati.

Deficiente
In zonele noi rezidentiale, extinse ca urmare a cresterii populatiei, nu exista infrastructura de canali-
zare.

In cadrul sistemului de canalizare au fost prevazute 10 statii de pompare apa uzata menajera, astfel:
Statia de pompare SPAU1ex este utilata cu 2+1 cu urmatoarele caracteristici:
Q = 79 m3/h;
H = 7 m;
P = 10 kW.
51
Figura 4.3.1.4-2 Statie de pompare apa uzata SPAU 1

Q = 100 m3/h;
H = 30 m;
P = 50 kW.
De280 mm si lungimea de 5.185 m.
Q = 7,2 m3/h;
H = 11 m;
P = 1,4 kW.
Conducta de refulare aferenta statiei de pompare principale este realizata din PEID cu diametru De63
mm si lungimea de 318 m.
Q = 7,2 m3/h;
H = 18 m;
P = 2,7 kW.
Q = 7,2 m3/h;
H = 19 m;
P = 2,7 kW.
52
Q = 7,2 m3/h;
H = 19 m;
P = 2,7 kW.
Q = 7,2 m3/h;
H = 18 m;
P = 2,7 kW.
Q = 7,2 m3/h;
H = 10 m;
P = 1,4 kW.
Q = 5,4 m3/h;
H = 11 m;
P = 2,7 kW.
Q = 27 m3/h;
H = 9 m;
P = 8 kW.
53
Figura 4.3.1.4-3 Statie de pompare apa uzata SPAU 10
Statiile sunt de tip cheson, ingropate si prevazute cu pompe cu turatie variabila, clapet de retinere si
vane pe conductele de refulare precum si un panou de control si automatizare pentru o functionare
optima a echipamentelor aferente. Amonte statiilor de pompare, in camine vizitabile s-au prevazut
echipamente tocatoare pe conductele de canalizare.
Deficiente
Nu este cazul.

Aglomerarea Cernica nu dispune de statie de epurare. Dupa finalizarea lucrarilor apele uzate colecta-
te in reteaua de canalizare vor descarca intr-un colector ce apartine de Apa Nova si mai departe, in
statia de epurare Glina.
Deficiente
Nu este cazul.

La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, nu sunt disponibile
informatii privind volumele de apa uzata casnica, intrucat lucrarile la sistemul de canalizare nu sunt
finalizate.

Nu sunt disponibile informatii privind consumul casnic de apa.

Nu sunt disponibile informatii privind volumele de apa uzata non-casnica.
54

capitolul 4.1.4.
Principiile si algoritmii de calcul sunt prezentati Capitolul 7 respectiv in Volumul II - Anexe -
Anexa 4.3.4 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Cernica.
Evolutia debitului specific de apa uzata casnic, luat in considerare la stabilirea debitelor de dimensio-
nare a sistemului de canalizare are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.4-4 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Cernica

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Cernica - 90 90 95 100 100 105
fost estimat tinand cont de tipurile de consumatori: scoli, gradinite, magazine, restaurante, centre
Tabel 4.3.1.4-5 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Cernica
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Cernica - 76,51 79,13 89,86 96,34 102,36 107,84
Tabel 4.3.1.4-6- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Cernica
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Cernica - 13,07 13,92 16,43 19,72 24,05 29,83


rarea Cernica, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Anexa 9.6.2.3 – Studiu
balanta apa uzata Cernica.
55
Intrucat lucrarile la sistemul de canalizare nu sunt finalizate, nu s-au efectuat masuratori pentru es-
timarea ratei de infiltratii.
Pentru sistemul de canalizare Cernica s-a avut in vedere urmatoarele considerente:

In prezent reteaua de canalizare nu este pusa in functiune.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate, anexat in Volumul II,
Anexe - Anexa 9.6.2.3 – Studiu de balan a apei uzate Cernica, Consultantul considera ca o ra-
ta medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de
timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km este acceptabila din punct de vedere economic pentru
proiectarea sistemelor de canalizare in perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Cernica unde se vor realiza scurte extinderi ale
retelelor de canalizare si va deveni functional sistemul existent, in perioada 2014 – 2023 se va
inregistra o evolutie a ratei medii de infiltratii de la 10,6% la 12,4%. Incepand cu anul 2030, datorita
invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca, ajungand in anul 2045 ca ponderea
infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valorarea estimata de 22,08%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Cernica este cuprinsa in-
creste de asemenea, odata cu extinderea retelei de canalizare in localitate in urmatorii 30 de ani.
Tabel 4.3.1.4-7 - Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Cernica
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Cernica - 0,14 0,18 0,25 0,30 0,35 0,40
Tabel 4.3.1.4-8 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Cernica
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 19.341 25.335 38.055 48.957 60.689 73.073

Volum
m3/zi - 52,99 69,41 104,26 134,13 166,27 200,20
infiltratii
% - 10,50 12,90 16,30 18,27 20,60 22,08

Conform proiectiilor prezentate mai sus, tabelul urmator prezinta volumele de apa uzata pe tipuri de
Tabel 4.3.1.4-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Cernica
Valoare
(an 2045)
m3/an 207.645
Consumatori casnici
m3/zi 568,89
56
Valoare
(an 2045)
m3/an 10.888
Industrie
m3/zi 29,83
m3/an 39.362
m3/zi 107,84
m3/an 257.895
m3/zi 706,56
m3/an 73.073
m3/zi 200,20
m3/an 330.970
m3/zi 906,76
Determinarea debitelor de calcul pentru apa uzata in aglomerarea Cernica, se gaseste in Volumul II
- Anexe - Anexa 4.3.4 Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Cernica.
urmator:
Tabel 4.3.1.4-10 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in Aglomerarea Cernica
Valoare
(an 2045)
Indicatorii prezentati in tabelul de mai jos prezinta comparativ situatia actuala cu cea de dupa im-
plementarea proiectului POIM, odata cu racordarea in totalitate a consumatorilor la retea si reduce-
rea procentului de infiltratii din volumul total de apa uzata.
57
Tabel 4.3.1.4-11 - Indicatori privind colectarea apei uzate - Aglomerarea Cernica
Aglomerarea Cernica
Nr. Valori Valori Valori

Indicator u.m.
Crt.* curente prognozate prognozate
(2014) (2023) (2045)
Populatie conectata la sistemul de

3.1.3 Pers. 0 4.036 5.418
canalizare
Incarcare conectata la sistemul de

3.4.5. l.e. 92 100 100
canalizare
Total volum apa uzata colectata

3.2.1. m3/zi 0 505,82 906,76
(flux mediu apa uzata)
care este inclus in Volumul II – Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de
Tabel 4.3.1.4-12 - Incarcari ale apei uzate - valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea Cernica
Aglomerarea Cernica

(2014) (2023) (2045)

3.4.1 0 253 334
(CBO5) CBO5/zi
Procentul pentru consuma- % din 0

3.4.1.4 96 93,6
tori casnici 3.4.1
% din 0
3.4.1.5 Procent pentru industrie 1,5 3
3.4.1
Procent pentru comert si % din 0

3.4.1.6 2,5 3,4
58
Aglomerarea Cernica

(2014) (2023) (2045)

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Cernica, sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.4-13 Principalele deficiente din sistemul de canalizare Cernica
Nr.
crt
Zonele noi, rezidentiale care s-au dezvoltat ca urmare a cresterii

1. Retea de canalizare
populatiei nu beneficiaza de retele de canalizare.
Statii de pompare Lipsa facilitatilor de transmitere a informatiilor de natura tehnica in

2.
apa uzata sistemul SCADA la statiile de pompare prevazute prin POS Mediu.
Nu se constata deficiente. Apa uzata colectata este deversata in

3. Statie de epurare
Statia de epurare Glina.
Investitiile prevazute pentru remedierea mai sus mentionate sunt descrise in Volumul I - Capitolul 9
– Prezentarea proiectului – subcapitolul 9.3.5.

tem.
De asemenea, tabelul mai prezinta si tintele viitoare aplicabile dupa finalizarea Proiectului POIM, pre-
cum si tintele pe termen lung (perspectiva).
Tabel 4.3.1.4-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Cernica
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 0% 519,64 0% 832,31 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 100% 0,00 100%
59
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Distributia apei
Pierderile de apa 0,00 0,00% 74,23 14,29% 142,68 17,14%
Componenta tehnica/reala 0,00 0,00% 31,56 6,07% 77,24 9,28%
Componenta comerciala 0,00 0,00% 42,67 8,21% 65,44 7,86%
Sub - total pierderi de apa 0,00 0,00% 74,23 14,29% 142,68 17,14%
Alimentarea cu apa 0,00 0,00% 445,40 85,71% 689,63 82,86%

Sub-total alimentare cu apa 0,00 0,00% 445,40 85,71% 689,63 82,86%
Sub-total distributie 0,00 0,00% 519,64 100% 832,31 100%
Colectarea apei uzate

Canalizare 0,00 0,00% 452,83 89,52% 706,57 77,92%

Infiltratii 0,00 0,00% 52,99 10,48% 200,20 22,08%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 505,82 100% 906,77 100%
4.3.1.4.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Cernica se descarca in statia de epurare
Glina.
60
4.3.1.5 AGLOMERAREA BUCURESTI - PANTELIMON

Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon este fomata din localitatea Pantelimom, are un numar de
31.266 l.e. si face parte din clusterul Glina.
Figura 4.3.1.5-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Pantelimon

Tabel 4.3.1.5-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Bucuresti - Pantelimon Pantelimon

31.266
Pantelimon
Total 31.266

Sistemul de canalizare existent in aglomerarea Bucuresti - Pantelimon este de tip divizor si cuprinde
retea de canalizare cu lungimea de 40.800 m;
3 statii de pompare si conducte de refulare aferente.
Prin POS Mediu, sistemul de canalizare existent in aglomerarea Bucuresti - Pantelimon a fost extins
astfel:
retea de canalizare cu lungimea de 21.330 m;
3 statii de pompare ape uzate si conducte de refulare aferente;
reabilitarea unei statii de pompare existente;
nalizare prevazute prin POS Mediu, nu erau finalizate.
Epurarea apelor uzate este prevazuta a se realiza in Statia de epurare existenta Glina.
61
Tabel 4.3.1.5-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Pantelimon
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

In aglomerarea Bucuresti - Pantelimon reteaua de canalizare are o lungime totala de cca. 62.130 m.
In cadrul sistemului de canalizare, exista trei colectoare principale, cu lungimea totala de 7.432 m,
ce deverseaza apa uzata in colectorul B7- Apa Nova, astfel:
Dn 1500 mm din beton – colector care urmareste traseul strazilor Biruintei, Marginei, Drumul
Garii, Trifoiului, Viilor, Visinilor. Acest colector deverseaza pe teritoriul comunei Dobroesti in
colectorul B7 al companiei APANOVA Bucuresti;
Dn 400 mm din beton - colector care urmareste traseul strazilor Tudor Vladimirescu si B-dul
Biruintei;
Dn 500 mm din beton – colector care urmareste traseul strazilor Cernica si B-dul Biruintei.
Cele doua colectoare, Dn 400 si Dn 500 mm se unesc intr-un singur colector Dn 800 mm, intre sos
Cernica si SPAU1ex Metalul, statie in care descarca apele uzate.
De aici, apele uzate sunt transportate printr-o conducta de refulare la colectorul B7 ce apartine de
APANOVA Bucuresti.
Tabel 4.3.1.5-3 - Retea de canalizare Pantelimon
Diametru Lungime
(mm) (m)
1 Beton 400-1.500 7.400 Realizati de

RGAB/ApaNova
2 PVC
250-500 33.400
in 1999
3 PVC realizati prin

250-315 21.330 POS Mediu,
anul 2014
TOTAL 62.130
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 6.117 bucati din care, 3.978 bucati exis-
tente si 2.139 bucati se afla in curs de executie, facand parte din lucrarile propuse prin POS Mediu.
Deficiente
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind necesare extinderi in zone noi,
rezidentiale construite ca urmare a cresterii populatiei.
62
Lipsa contorizarii debitului de apa uzata descarcat in colectorul Apa Nova.

Sistemul de canalizare Pantelimon are in componenta 6 statii de pompare ape uzate, astfel:
Statia de pompare Metalul (SPAU1ex Metalul) amplasata in strada Pantelimon dispune de un bazin
colector cu diametrul de 8 m si intaltimea totala de 8 m. Prin lucrarile propuse pe POS Mediu, statia
de pompare a fost reechipate cu pompe submersibile (4A +2R) avand caracteristicile urmatoare:
- Grup 4 pompe:
Q = 237 m3/h;
H = 17 m;
P = 17 kW.
- Grup 2 pompe
Q = 198 m3/h;
H = 20 m;
P = 7,50 kW.
Transportul apei uzate catre reteaua de canalizare a Municipiului Bucuresti, se realizeaza printr-o
conducta de refulare din Azbo Dn400 mm cu lungimea de 400 m. Pe traseu, conducta de refulare
traverseaza lacul Pantelimon printr-un tronson de conducta din fonta cu Dn500 mm, montat pe
suporti de beton.
Figura 4.3.1.5-2 Statia de pompare apa uzata Metalul
Statia de pompare SPAU2ex – este amplasata pe soseaua Cernica. Este o constructie ingropata din
beton armat cu urmatoarele caracteristici:
Q = 45 m3/h;
H = 21,4 m;
P = 3.8 kW.
Statia de pompare SPAU3ex – este amplasata pe strada Walter Maracineanu. Este o constructie
ingropata din beton armat pentru care nu se cunosc caracteristicile hidraulice. Conform Operatorului,
functioneaza o singura pompa avand o putere de 1.1 kW.
63
Statia de pompare SPAU4ex – realizata prin POS Mediu, are o structura cheson ingropat cu diametrul
de 2,5 m si inaltime de 3,7 m, prevazuta cu pompe cu turatie variabila si echipament de tip tocator
pentru maruntirea corpurilor solide cu urmatoarele caracteristici:
Q = 14,04 m3/h;
H = 6,2 m;
P = 1 kW.
lungimea de 280 m.
de 2,5 m si inaltime de 4 m, prevazuta cu pompe cu turatie variabila si echipament de tip tocator
Q = 23,4 m3/h;
H = 12,8 m;
P = 1,5 kW.
lungimea de 250 m.
de 2,5 m si inaltime de 3,7 m, prevazuta cu pompe cu turatie variabila si echipament de tip tocator
Q = 22,32 m3/h;
H = 13,8 m;
P = 1,5 kW.
lungimea de 860 m.
Deficiente
Statia de pompare SPAU1ex Metalul, desi s-a reabilitat prin POS Mediu schimbandu-se instalatiile
hidraulice, aceasta nu este a fost integrata in sistemul SCADA existent.
La statiile de pompare SPAU2ex si SPAU3ex, conform Expertizelor Tehnice, in interiorul statiilor de
pompare sunt vizibile degradari la nivelul finisajelor iar la nivelul placii superioare sunt urme de
infiltratii. Nu s-au observat degradari structurale care sa evidentieze tasari diferentiale ale fundatiei
si nici fisuri in pereti.
Cele 2 statii nu sunt integrate in sistemul SCADA existent.

Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon nu dispune de statie de epurare. Apele uzate colectate de
reteaua de canalizare a aglomerarii descarca in colectorul ce apartine de Apa Nova si mai departe in
Deficiente
Nu este cazul.

La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, sunt disponibile doar
informatii cu privire la volumele de apa uzata casnica provenite din reteaua existenta. Intrucat
64
lucrarile la sistemul de canalizare propus prin POS Mediu nu sunt finalizate, pentru aceste volume nu
sunt disponibile informatii.

In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Pantelimon este de
44.84% fiind racordati un numar de 12.745 locuitori.
Tabel 4.3.1.5-4 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Panteli-
mon, an 2014
u.m. Consum casnic
m3/an 452.333
m3/zi 1.239,27

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.5-5 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Pan-
telimon, an 2014
m3/an 21.201
m3/zi 58,08

capitolul 4.1.4.
Principiile si algoritmii de calcul sunt prezentati in Capitolul 7, respectiv in Volumul II - Anexe -
Anexa 4.3.3 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Bucuresti - Panteli-
mon.
Tabel 4.3.1.5-6 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Pantelimon

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti - 97 103 105 105 110 115 120
65
Pantelimon
Evolutia debitului de apa uzata, pentru nevoi publice si comerciale, luat in considerare la stabilirea
debitelor de dimensionare a sistemului de canalizare a fost considerat egal cu consumul de apa, pu-
blic si comercial, si are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.5-7 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti-
48,93 131,03 137,49 153,31 209,02 227,06 252,18
Pantelimon
Tabel 4.3.1.5-8 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarile aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti - 9,15 2.698,3 2.837,7 3.050,5 3.248,8 3.427,4 3.598,8

Pantelimon


rarea Bucuresti - Pantelimon, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Anexa
9.6.2.2 – Studiu balanta apa uzata Pantelimon.
Pentru sistemul de canalizare Pantelimon s-a avut in vedere urmatoarele considerente:
Reteaua de canalizare este functioneaza atat gravitational cat si prin pompare;
reteaua de canalizare a aglomerarii Pantelimon
S-au efectuat masuratori la statia de pompare SPAU1ex Metalul, aceasta deservind o portiune impor-
tanta de retea amplasata in zona de lunca. Pentru evaluarea volumelor pompate, s-a utilizat metoda
orelor de functionare, aceasta nefiind echipata cu contoare de debit si functionand cu turatie con-
stanta. Masuratoarea de noapte s-a desfasurat intre orele 3-5 dimineata. Pe timp ploios, in orele de
noapte se remarca functionarea unei pompe dintre cele 4 unitati, deducand de aici ca reteaua de ca-
nalizare existenta are un aport de apa din infiltratii.
66
Masuratorile s-au efectuat in luna aprilie 2015, pe timp ploios dar si in zile de timp uscat. Date pri-
vind volumele masurate intre orele se regasesc in studiul de balanta al apei uzate prezentat in Vo-
lumul II – Anexa 9 – Sectiunea 9.6.2.2. – Studiu de balanta pentru apa uzata Pantelimon.
Tabel 4.3.1.5-9 - Masuratori de noapte in SPAU1ex Metalul
Data 3
(m /h) (m3/h)
Timp ploios
06.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 9,45 5,20
07.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 8,2 4,95
Pe timp uscat
19.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 7,37 4,23
20.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 8,37 4,13
Amonte de statia de pompare apa uzata, lungimea retelei de canalizare masoara aproximativ 14,7
km, diametrul mediu fiind de 31,25 cm. Rata de infiltratii, calculata in functie de valoarea maxima a
debitului de infiltratii de 6,51 m3/h, reprezinta cca. 0,27 m3/zi/cm_dia/km. Debitul zilnic masurat
variaza in domeniul 729 -974 m3/zi.
Debitul mediu zilnic descarcat la statia de epurare in anul 2014 a fost de aproximativ 1.792,00 m3/h.
Raportat la acesta, debitul de infiltratie reprezinta cca. 26,60%. Infiltratiile rezultate din informatiile
Operatorului se ridica la 27,60% din debitul zilnic mediu de timp uscat. Se deduce ca diferenta poate
fi atribuita racordurilor ilegale si/sau erorilor de apreciere a volumului de apa uzata evacuat – com-
ponenta comerciala. Componenta comerciala a infiltratiilor atinge cca. 1,00% din debitul mediu de
timp uscat.
Ca urmare a analizei prezentate in Studiul de Balanta apa uzata Pantelimon, Consultantul considera
ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu
zilnic pe timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km, este acceptabila din punct de vedere economic
pentru proiectarea sistemelor de canalizare in perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Pantelimon, in perioada imediat urmatoare 2014
- 2023, perioada de implementare a proiectului, se va inregistra o crestere a ratei medii de infiltratii,
mitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de catre Operator atat pentru tronsoanele nou
executate propuse prin actualul proiect, dar mai ales pentru tronsoanele existente. Incepand cu anul
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
este cuprinsa intre 0,30 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,38 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de
infiltratii va creste de asemenea, odata cu extinderea retelei de canalizare in localitate in urmatorii
30 de ani.
Tabel 4.3.1.5-10 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Pantelimon
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti - 0,33 0,30 0,22 0,25 0,28 0,31 0,38

Pantelimon
67
Tabel 4.3.1.5-11 - Evolutia volumului de apa (m3/an) rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti -
Pantelimon
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 180.518 285.416 231.108 275.224 334.811 398.588 508.004

Volum
m3/zi 494,57 781,96 633,17 754,04 917,29 1.092,02 1.391,79
infiltratii
% 27,6 10,55 8,25 8,88 9,55 10,22 11,70

Tabel 4.3.1.5-12 - Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
Valoare
(an 2045)
m3/an 2.427.571
Consumatori casnici
m3/zi 6.650,88
m3/an 1.313.577
Industrie
m3/zi 3.598,84
m3an 92.046
m3/zi 252,18
m3/an 3.833.194
m3/zi 10.502
m3/an 508.003
m3/zi 1.391,79
m3/an 4.341.197
m3/zi 11.893,69
Determinarea debitelor de calcul pentru apa uzata in aglomerarea Bucuresti - Pantelimon, se gaseste
in Volumul II – Anexe - Anexa 4.3.3 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare - Aglomera-
rea Bucuresti - Pantelimon.
urmator:
68
Tabel 4.3.1.5-13 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
Valoare
(an 2045)
Debit maxim orar (Qor max) m3/zi 1.046,07
Debit mediu anual m3/an 4.341.197
Indicatorii tinta prezinta comparativ situatia actuala cu cea de dupa implementarea proiectului POIM,
odata cu racordarea in totalitate a consumatorilor la retea si reducerea procentului de infiltratii din
volumul total de apa uzata.
Tabel 4.3.1.5-14 - Indicatori privind colectarea apei uzate – Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2045)
Populatie conectata la sistemul de Pers.

3.1.3 12.745 36.911 55.424
canalizare
Incarcare conectata la sistemul de l.e.

3.4.5. 12.750 50.403 73.424
canalizare
Total volum apa uzata colectata m3/zi

3.2.1. 1.792 7.413 11.894
69
Tabel 4.3.1.5-15 - Incarcari ale apei uzate - valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea
Bucuresti - Pantelimon
Aglomerarea Bucuresti - Pantelimon

Indicator U.M.
crt.*
(2014) (2023) (2045)

3.4.1 766 3.024 4.405
(CBO5) CBO5/zi

3.4.1.4 96 61 66
tori casnici 3.4.1
% din
3.4.1.5 Procent pentru industrie 0,4 26 30
3.4.1

3.4.1.6 3 13 44
3.4.2.2 Concentratie CCO mg/l 854 816 741

Pantelimon, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.5-16 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Pantelimon
Nr.
Crt.
Zonele noi, rezidentiale ce s-au dezvoltat ca urmare a cresterii

populatiei nu beneficiaza de retele de canalizare.
1 Retea de canalizare
Lipsa monitorizarii debitului si calitatii apei uzate descarcate in colec-
torul Apa Nova.
2 Statie de pompare Statiile de pompare SPAUex02 (Str. Walter Maracineanu) si
70
Nr.
Crt.
apa uzata SPAUex03 (bd. Biruintei) prezinta degradari la finisajele interioa-
re/exterioare si la elementele metalice precum si infiltratii la nivelul
placii superioare.
Cele 2 statii de pompare SPAUex02 si SPAUex03 cat si SPAUex Meta-

lul, nu sunt integrate in sistemul SCADA.
Nu se constata deficiente. Apa uzata colectata este deversata in

3 Statie de epurare
Statia de epurare Glina.
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor mai sus mentionate sunt descrise in Volumul I
- Capitolul 9 – Prezentarea proiectului – subcapitolul 9.3.4 – Aglomerare Bucure ti - Pan-
telimon.

tem.
De asemenea tabelul mai prezinta si tintele viitoare aplicabile dupa finalizarea Proiectului POIM, pre-
Tabel 4.3.1.5-17 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucuresti - Pantelimon
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 457,55 34,62% 4432,32 76,41% 4432,32 40,47%
apa de suprafata 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%
alta sursa (import) 864,00 65,37% 1368,74 23,59% 6519,25 59,52%
Distributia apei

71
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %

Canalizare 1297,35 72,40% 6631,17 89,45% 10501,90 88,30%
Infiltratii 494,57 27,60% 781,96 10,55% 1391,79 11,70%
Intrari WWTP 1791,92 100% 7413,13 100% 11893,69 100%
4.3.1.5.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Bucure ti - Pantelimon se descarca in
72
4.3.1.6 AGLOMERAREA BUCURESTI - MOGOSOAIA
Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia este fomata din localitatea Mogosoaia, are un numar de 8.963
l.e. si face parte din clusterul Glina.
Localitatea Mogosoaia este situata in partea de nord-vest a Municipiului Bucuresti, in imediata apro-
piere a acestuia.
Figura 4.3.1.6-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Mogosoaia

Tabel 4.3.1.6-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia
Populatie
Localitati com-
ponente
(2014)
Bucuresti - Mogosoaia
Mogosoaia 8.963
Mogosoaia
Total - 8.963

Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia dispune in prezent de un sistem de canalizare, realizat din fon-
duri proprii, apele uzate menajere fiind descarcate in reteaua de canalizare a municipiului Bucuresti.
Sistemul existent cuprinde urmatoarele obiecte:
statii de pompare ape uzate si conducte de refulare
Tabel 4.3.1.6-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Bucuresti – Mogosoaia
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)
Populatia racordata locuitor 3.800 0 3.800
73
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)
4.3.1.6.1.1 Retele de canalizare menajera

Sistemul de canalizare din Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia este realizat atat in sistem divizor cat
si in sistem unitar. Sistemul unitar de canalizare are o pondere de aproximativ 10% din lungimea to-
tala a retelei de canalizare.
Reteaua de canalizare din conducte PVC are diametre cuprinse intre De250 mm si De315 mm,
insumand o lungime de aproximativ 27.800 m.
Apa uzata colectata din aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia se descarca in colectorul principal din be-
ton Dn1000-1200mm, care traverseaza localitatea Mogosoaia, dinspre Buftea spre municipiul
Bucuresti.
Tabel 4.3.1.6-3 - Retea de canalizare menajera Mogosoaia
Nr. Diametru Lungime

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 Beton 1.000 1.353

Realizati in
2 Beton 1.200 3.401
anul 2012
3 PVC 250÷315 23.046
TOTAL Lungime 27.800
Pe reteaua de canalizare sunt existente un numar de 1.666 racorduri.

Deficiente
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind necesara extinderea retelei de cana-
lizare.
Lipsa contorizarii/monitorizarii debitului de apa uzata descarcat in colectorul Apa Nova.

Sistemul de canalizare Mogosoaia dispune de 2 statii de pompare ape uzate avand structura din be-
ton armat, ingropate, echipate cu pompe submersibile, amplasate pe strada Zamfirei - SPAU1ex,
respectiv pe strada Lupu - SPAU2ex.
Conductele de refulare aferente celor doua statii de pompare sunt din conducte PEID De110 mm cu o
lungimea totala de 597 m.
Deficiente
Conform Expertizelor Tehnice atasate prezentei documentatii, statiile de pompare existente prezinta
degradari vizibile la finisajele interioare si exterioare, la trotuare iar elementele metalice prezinte
urme de rugina.
74

Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia nu dispune de statie de epurare a apelor uzate. Apele uzate me-
najare sunt deversate in reteaua de canalizare a Municipiului Bucuresti.
Deficiente
Nu este cazul.

In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Mogosoaia este de
46.64% fiind racordati un numar de 3800 locuitori.
Tabel 4.3.1.6-4 Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti -
Mogosoaia, an 2014
u.m. Consum casnic
m3/an 135.149
m3/zi 370,27
Sursa: Operatorul Local

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.6-5 Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti -
Mogosoaia, an 2014
m3/an 64
m3/zi 0,18

capitolul 4.1.4.
Anexa 4.3.7- Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Bucuresti -
Mogosoaia.
75
Tabel 4.3.1.6-6 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti -
97 95 95 100 100 105 110
Mogosoaia
Tabel 4.3.1.6-7 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti -
0,18 86,70 89,68 96,98 109,17 116,00 122,21
Mogosoaia
Tabel 4.3.1.6-8 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti -
- 172,58 183,80 216,88 260,25 317,51 332,75
Mogosoaia


rarea Bucuresti - Mogosoaia, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Anexa
9.6.2.6 – Studiu balanta apa uzata Mogosoaia.
Pentru sistemul de canalizare Mogosoaia s-a avut in vedere urmatoarele considerente:
Reteaua de canalizare functioneaza atat gravitational cat si prin pompare;
Colectoarele au diametre cuprinse intre 250 – 315 mm fiind executate din PVC;
Colectorul principal este din beton armat Dn 1000-1200 mm.
Din declaratiile operatorului nu au fost inregistrate avarii pe colectoarele de canalizare sau la statiile
de pompare apa uzata.
Pentru estimarea infiltratiilor in reteaua de canalizare s-a utilizat metoda debitului minim nocturn.
76
Pe colectorul principal Buftea – Bucuresti nu se pot face masuratori relevante pentru sistemul de ca-
nalizare Mogosoaia, deoarece acesta preia in prezent si localitatea Buftea.
La statiile de pompare (SPAU1ex si SPAU2ex) s-au efectuat masuratori folosindu-se metoda volume-
trica si/sau metoda orelor de functionare, acestea nefiind echipate cu contoare de debit si
functionand cu turatie constanta. Pentru orele de noapte, s-au golit bazinele de aspiratie pana la ni-
velul minim. Se remarca faptul ca intre orele 2-3 nu s-a atins nivelul maxim pompele nefunctionand
deloc. Pentru evaluarea volumului zilnic s-au contorizat orele de functionare prin metoda energiei
consumate dupa ce, in prealabil, s-a verificat capacitatea pompei active si energia consumata in uni-
tatea de timp.
Masuratorile s-au efectuat in lunile Martie – Aprilie 2015, in zile cu ploaie, imediat dupa ploaie dar si
in zile de timp uscat. Debitul de noapte minim masurat s-a obtinut prin impartirea la 2 a volumului
masurat pe intervalele aminte. Debitul de apa uzata evacuat in fiecare ora a intervalului nocturn a
fost considerat 12% din debitul de apa uzata mediu orar al zilei de masuratori.
Tabel 4.3.1.6-9 - Masuratori de noapte statia de pompare apa uzata SPAU1ex

Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
15.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,16 0,15
16.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,17 0,16
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,13 0,12
20.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,11 0,10
Pe timp uscat
19.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,08 0,07
20.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,06 0,05
Amonte de statia de pompare apa uzata SPAU1ex lungimea retelei masoara cca.0,500 km diametrul
mediu este de 25 cm. Rata de infiltratii, calculata in functie de valoarea maxima a debitului de
infiltratii 0,16 m3/h, reprezinta cca 0,307 m3/zi/cm_dia/km. Debitul zilnic masurat variaza in dome-
niul 3,8 -6,2 m3/zi.
Tabel 4.3.1.6-10 - Masuratori de noapte la statia de pompare apa uzata la SPAU2ex

Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
15.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,13 0,12
16.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,12 0,11
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,09 0,08
20.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,08 0,07
Pe timp uscat
19.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,06 0,05
20.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,06 0,05
77
Amonte de statia de pompare apa uzata SPAU2ex lungimea retelei masoara cca.0,480 km diametrul
niul 3,6 -5,6 m3/zi.
Tabel 4.3.1.6-11 - Masuratori in camin vizitare Strada 1 Mai

Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
15.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,58 0,55
16.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,52 0,50
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,38 0,35
20.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,41 0,38
Pe timp uscat
19.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,19 0,16
20.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,17 0,15
Amonte de caminul de vizitare amplasat in strada 1 Mai lungimea retelei masoara cca.2,0 km diame-
trul mediu este de 25 cm. Rata de infiltratii, calculata in functie de valoarea maxima a debitului de
niul 8,6 -19,6 m3/zi.
Se considera ca rata de infiltratii pentru sistemul existent valoarea 0,30 m3/zi/cm_dia/km. In acest
context debitul maxim de infiltratie pentru toata reteaua (inclusiv colectorul principal) care prezinta
un diametru mediu de 34 cm va fi:
0,3 x 27,8 km x 33,5 cm = 280 m3/zi
Debitul de 280 m3/zi este superior debitului obtinut prin metoda chimica.
Debitul mediu zilnic descarcat la statia de epurare in 2014 a fost de cca. 1.194,94 m3/h. Raportat la
se ridica la 69,00% din debitul zilnic mediu de timp uscat. Se deduce ca diferenta apartine racorduri-
lor ilegale si/sau erorilor de apreciere a volumului de apa uzata descarcat – componenta comerciala.
Componenta comerciala a infiltratiilor atinge cca. 45,57 % din debitul mediu de timp uscat.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate, atasat in Volumul II –
Anexe – Anexa 9.6.2.6 – Studiu de balan a apei uzate Mogo oaia, Consultantul considera ca o
rata medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de maximum 35% din debitul mediu zilnic
de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km pentru componenta reala, este acceptabila din punct
de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de canalizare in perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul de canalizare din aglomerarea Bucuresti -
Mogosoaia, in perioada imediat urmatoare 2014 - 2023, perioada de implementare a proiectului, se
va inregistra o crestere a ratei medii de infiltratii, respectiv a volumului de apa rezultat din infiltratii.
Ulterior implementarii proiectului, in perioada 2023 – 2025 se va inregistra o scadere a ratei medii
de infiltratii, determinata de masurile pentru limitarea si prevenirea infiltratiilor, puse in aplicare de
catre Operator, atat pentru tronsoanele nou executate prin actualul proiect, dar mai ales pentru
tronsoanele existente. Incepand cu anul 2025 datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe
sa creasca, ajungand in anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba va-
loarea estimata de 31,1%.
78
Evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia este cuprinsa
intre 0,24 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,31 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii va
Tabel 4.3.1.6-12 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Mogosoaia
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti -
0,82 0,24 0,15 0,19 0,23 0,27 0,31
Mogosoaia
Tabel 4.3.1.6-13 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti -
Mogosoaia
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 300.958 186.683 117.024 178.504 227.216 269.229 310.812

Volum
m3/zi 824,54 511,46 320,61 489,05 622,51 737,61 851,54
infiltratii
% 69,00 30,18 20,69 25,9 28,8 29,8 31,1

Tabel 4.3.1.6-14 - Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia
Valoare
(an 2045)
m3/an 524.038
Consumatori casnici
m3/zi 1.435,72
m3/an 121.454
Industrie
m3/zi 332,75
m3an 44.607
m3/zi 122,21
m3/an 690.099
m3/zi 1.890,68
m3/an 310.812
m3/zi 851,54
Debit total de apa uzata, inclusiv infiltratiile m3/an 1.000.911
79
Valoare
(an 2045)
m3/zi 2.742,22
Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia se gaseste in
Volumul II, Anexa 4.3.7 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea
Bucuresti - Mogosoaia.
urmator:
Tabel 4.3.1.6-15 Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia
Valoare
(an 2045)
Tabel 4.3.1.6-16 - Indicatori de performanta pentru colectarea apei uzate – Aglomerarea Bucuresti -
Mogosoaia
Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia

(2014) (2023) (2045)
Populatie totala in
3.1.1 pers. 8.148 9.723 13.052
aglomerare
Populatie conecta-
3.1.3 ta la sistemul de pers. 3.800 9.723 13.052
canalizare
Incarcare conecta-
3.4.5 l.e. 8.255 10.586 14.716
ta la sistemul de
80

(2014) (2023) (2045)
canalizare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 1.195 1.694 2.742
(flux mediu apa
uzata)
Tabel 4.3.1.6-17 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Aglomerarea Bucuresti
- Mogosoaia

Nr. crt.* Indicator U.M.
(2014) (2023) (2045)
Incarcare biologica kg
3.4.1 494 635 883
totala (CBO5) CBO5/zi
Procentul pentru
% din
3.4.1.4 consumatori cas- 100 92 93
3.4.1
nici
Procent pentru in- % din

3.4.1.5 0 7 5,5
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii 0 1 1,5
3.4.1
publice
Concentratie azot
3.4.2.4 mg/l 76 69 59
total
81

(2014) (2023) (2045)
Concentratie fosfor
3.4.2.5 mg/l 12 11 10
total

Mogosoaia, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.6-18 - Principale deficiente din sistemul de canalizare Mogosoaia
Nr.
Crt.
1 Retea de canalizare Gradul de racordare este de doar 46.64%, fiind necesare

realizarea de racorduri la reteaua de canalizare existenta.
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama strada-

la, fiind necesara extinderea acesteia.
Lipsa contorizarii/monitorizarii debitului de apa uzata

descarcat in colectorul Apa Nova.
2 Statie de pompare apa uzata Cele doua statii de pompare existente prezinta vizibile
degradari ale finisajelor exterioare/interioare si ale trotu-
arului iar elementele metalice prezinta urme de rugina
3 Statie de epurare Nu se constata deficiente. Apa uzata colectata este de-

versata in Statia de epurare Glina.
Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor identificate sunt descrise in Volumul I - Capito-
lul 9, subcapitolul 9.3.5 – Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia

tem.
cum si tintele pe termen lung (perspectiva) pentru Aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia.
Tabel 4.3.1.6-19 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia
82
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 1636,88 100,00% 1303,11 100,00% 1635,36 77,00%
apa de suprafata 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%
Distributia apei


Canalizare 370,45 31,00% 1182,97 69,82% 1890,68 68,95%
Infiltratii 824,54 69,00% 511,46 30,18% 851,54 31,05%
Intrari WWTP 1194,99 100% 1694,43 100% 2742,22 100%
4.3.1.6.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Bucure ti - Mogosoaia se descarca in
83
AGLOMERARI CARE BENEFICIAZA DE SISTEME DE CANALIZARE CU STATIE DE EPURARE

PROPRIE
In prezent, in judetul Ifov, un numar de 7 aglomerari cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenti,
dispun sau au in curs de executie sisteme de canalizare si statii de epurare locale.
Aceste aglomerari sunt:
Balaceanca;
Bucure ti - Bragadiru-Cornetu;
Bucure ti - Domnesti-Ciorogarla;
Bucure ti - Clinceni,
Bucure ti - Magurele;
Bucure ti - Jilava;
Balotesti;
Bucure ti - Tunari;
Branesti;
Moara Vlasiei;
Afumati;
Peris.
84
4.3.1.7 AGLOMERAREA BALACEANCA
Aglomerarea Balaceanca este formata din localitatiile Balaceanca si Posta, are un numar de 4.012
l.e. si face parte din UAT Cernica.
Figura 4.3.1.7-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Balaceanca

Tabel 4.3.1.7-1- Populatie echivalenta in aglomerarea Blaceanca
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Balaceanca
Balaceanca Cernica 4.012
Posta
Total 4.012

In Aglomerarea Balaceanca exista un sistem de canalizare de tip divizor, realizat prin fonduri PNDR
M322 ce cuprinde urmatoarele obiecte:
statii de pompare ape uzate si conducte de refulare;
statie de epurare;
La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, erau finalizate lucrarile la
sistemul de canalizare insa statia de epurare nu era pusa in functiune.
Tabel 4.3.1.7-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Balaceanca
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)
85
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)


Reteaua de canalizare din aglomerarea Balaceanca are o lungime totala de 10.419 m, din care 6.029
m in localitatea Balaceanca si 4.390 m in localitatea Posta, cu urmatoarele caracteristici:
Tabel 4.3.1.7-3- Retea de canalizare localitatea Balaceanca

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC 200 2.497

Realizati in
2 PVC 250 2.004
anul 2010
3 PVC 315 1.528
TOTAL Lungime 6.029
Tabel 4.3.1.7-4- Retea de canalizare localitatea Posta

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC 200 1.866 Realizati in

anul 2010
2 PVC 250 2.524
TOTAL Lungime 4.390
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare (atat pentru Posta cat si pentru Balaceanca) este
de 1.031 bucati.
Deficiente:
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind necesare extinderi ale acesteia.

Pentru transportul apelor uzate la statia de epurare, a fost necesara prevederea a 9 statii de pompa-
re a apelor uzate, din care 4 statii de pompare pentru a deservi reteaua de canalizare Balaceanca iar
5 statii de pompare apa uzata pentru a deservi reteaua de canalizare Posta.
Statiile de pompare aferente retelei de canalizare Balaceanca:
Statia de pompare SPAU 1ex este o constructie monobloc, tip camin prefabricat din polipropilena, cu
diametrul 1,0 m, complet echipat cu 2 (1A+1R) electropompe submersibile cu set accesorii de mon-
taj, manevra si instalatia hidromecanica cu armaturi de inchidere si de retinere Dn 50.
Caracteristicile pompelor sunt:
86
Qstatie = 2,1 mc/h;

Qp = 2,1 mc/h;
Hp = 13,5 mCA;
P = 2,0 kW;
Din statia de pompare SPAU 1ex apa uzata este pompata, printr-o conducta PEID De 110 mm, avand
o lungime de 337 m, in caminul de vizitare CV12B.
diametrul 1,0 m, complet echipat cu 3 (2A + 1RR) electropompe submersibile cu rotor tocator semi-
deschis, cu set accesorii de montaj, manevra si instalatia hidromecanica cu armaturi de inchidere si
de retinere Dn 50.
Qstatie = 27,1 mc/h;
Qp = 13,6 mc/h;
Hp = 6,5 mCA;
P = 1,3 kW;
Din statia de pompare SPAU 2ex apa uzata este pompata, printr-o conducta PEID De 125 mm, avand
o lungime de 4 m, in caminul CV124B
Statia de pompare SPAU 3ex este o constructie monobloc, tip camin prefabricat din PEID, cu diame-
trul 1,5 m, complet echipat cu 4 (3A + 1RR) electropompe submersibile cu rotor tocator semides-
chis, cu set accesorii de montaj, manevra si instalatia hidromecanica cu armaturi de inchidere si de
retinere Dn 50.
Qp = 16 mc/h;
Hp = 6,5 mCA;
P = 1,3 kW;
Din SPAU 3ex apa uzata este pompata printr-o conducta PEID De 160 mm, avand o lungime de 13
m, in caminul CV 137B.
Statia de pompare SPAU 9ex este o constructie monobloc, tip camin prefabricat din PEID, cu diame-
trul 1,5 m, complet echipat cu 4 (3A + 1RR) electropompe submersibile cu rotor tocator semides-
chis, cu set accesorii de montaj, manevra si instalatia hidromecanica cu armaturi de inchidere si de
retinere Dn 50.
Qp = 18,1 mc/h;
Hp = 5,5 mCA;
P = 1,3 kW;
Din SPAU 9ex apa uzata este pompata printr-o conducta PEID PE 80 De 180 mm, avand o lungime
de 25 m direct in statia de epurare.
Statiile de pompare aferente retelei de canalizare Posta:
diametrul 1,0 m, complet echipat cu 2 (1A + 1R) electropompe submersibile cu rotor tocator semi-
87

de retinere Dn 50.
Qstatie = 2,0 mc/h;
Qp = 2,0 mc/h;
Hp = 4,5 mCA;
P = 1,3 kW;
Din statia de pompare SPAU 4ex apa uzata este pompata, pe o lungime de 24 m printr-o conducta
PEID PE 80 De 110 mm, avand o lungime de 24 m, in caminul CV13P.
de retinere Dn 50.
Qstatie = 2,7 mc/h;
Qp = 2,7 mc/h;
Hp = 4,0 mCA;
P = 1,3 kW;
Din statia de pompare SPAU 5ex apa uzata este pompata, printr-o conducta PEID PE 80 De 110 mm,
pe o lungime de 64 m, in caminul CV23P.
Conducta de refulare din PEID, Pn 6, De 110 mm, subtraverseaza Sos. Postei (DJ 301A) prin foraj
orizontal, pe o lungime de 7m, montata intr-o conducta de protectie OL Dn 200 mm.
de retinere Dn 50.
Qstatie = 9,0 mc/h;
Qp = 9,0 mc/h;
Hp = 5,5 mCA;
P = 1,3 kW;
Din statia de pompare SPAU 6ex apa uzata este pompata printr-o conducta PEID PE 100 De 110
mm, pe o lungime de 20 m, in caminul CV78P.
de retinere Dn 50.
Qp = 12,6 mc/h;
Hp = 6,5 mCA;
P = 1,3 kW;
88
Din statia de pompare SPAU 7ex apa uzata este pompata printr-o conducta PEID PE 100 De 110
mm, avand lungimea de 10 m, in caminul CV110P.
diametrul 1,0 m, complet echipat cu 3 (2A + 1RR) electropompe submersibile cu rotor tocator semi-
de retinere Dn 50.
Qp = 7,6 mc/h;
Hp = 6,5 mCA;
P = 1,3 kW;
Din statia de pompare SPAU 8ex apa uzata este pompata printr-o conducta PEID PE 80 De 110 mm,
avand o lungime de 15 m, in caminul CV122P.
Deficiente:
Nu s-au constatat deficiente

Amplasamentul statiei de epurare se afla in localitatea Balaceanca.
Statia de epurare nu este pusa in functiune deoarece lucrarile nu sunt finalizate.
Descrierea infrastructurii actuale
Din fonduri PNDR Masura 322, s-a prevazut o statie de epurare cu capacitatea de 4.983 l.e. si o
incarcare de 299 kgCBO5/zi, care sa deserveasca localitatile Balaceanca si Posta.
Debitele de dimensionare ale statiei de epurare sunt urmatoarele:
Qu zi max = 810,5 m3/zi,
Qu zi med = 610 m3/zi,
Qu or max = 47 m3/h.
Procedeul de epurare al statiei este mecano-biologic cu discuri imersate.
Conform documentatiei de executie, statia de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
Linia apei:
Treapta mecanica
Sita de colectare si presa material colectat;

Bazin egalizare si omogenizare debite – 2 buc.x 80m3/buc;
Bazin de denitrificare (bazin anoxic) – 2 buc.x 45m3/buc;
Decantor primar – 2 buc x 45m3/buc.
Treapta biologica
Modul de epurare biologica, cu discuri imersibile (biodiscuri), cu una bucata platforma din be-
ton armat, ingropata necesara pozarii modulului biologic, cu dimensiunile de 14,9 m x 2,5 m
si cu grosimea de 0,3 m, inclusiv decantor secundar cu lamele inglobat in modul;
89
Camin unitate dezinfectie U.V., robinet prelevare probe, si debitmetru electromagnetic;

Canal de evacuare a apei epurate in emisar;
Gura de varsare in emisar;
Linia namolului:
Instalatie de deshidratare cu saci, cu unitate proprie automata pentru preparare si dozare

polimer;
Depozit de namol deshidratat (platforma acoperita tip sopron pentru namol deshidratat in
saci);
Statie de pompare a supernatantului (apa de namol), provenit de la deshidratare si de la
platforma de depozitare namol deshidratat.
Statia de epurarea nu a fost prevazuta cu facilitati pentru conditionarea namolului deshidratat. Dupa
punerea in functiune a statiei, namolul va fi preluat si tratat la statia de epurare Branesti
Pentru asigurarea fluxului tehnologic in cazul unor situatii accidentale si remedierea defectiunilor, s-a
asigurat by-pass-area obiectelor tehnologice ale statiei de epurare.
Figura 4.3.1.7-2 - Schema bloc a proceselor de tratare:
APA UZATA
INFLUENTA
Qu zi med = 588 m3/zi

Qu or max = 42,21 m3/h
TRATARE PRIMARA
(gratare rare, statie de
pompare, gratare dese,
desnisipator - separator de
grasimi)
TRATARE
BIOLOGICA PRELUCRARE PLATFORME
(Module de epurare cu NAMOL
biodiscuri)
DEPOZITARE NAMOL
Ingrosare/deshidratare
Perioada de depozitare - 1
namol biologic in exces
luna
(25%SU)
DEZINFECTIE
CU UV
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
Toate structurile statiei de epurare sunt in stare buna iar echipamentele pot fi puse in functiune.
90
Deficiente:
Statia de epurare nu are capacitatea necesara preluarii debitelor de apa uzata colectate din reteaua
de canalizare ce va fi extinsa prin actualul proiect.
Exploatare si intretinere
Monitorizarea calitatii efluentului

Deoarece reteaua de canalizare existenta deserveste doar o parte din populatia totala a Aglomerarii
Balaceanca, apele uzate menajere descarcate necontrolat la nivelul solului au un impact major asu-
pra apelor subterane. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila.
Sursele de poluare ale apei freatice sunt scurgerile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate din
canalizare, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Dezvoltarea Aglomerarii Balaceanca, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si necesi-
tatea respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impun facilitati de preluare a
apelor uzate menajere prin extinderea retelei de canalizare si tratarea acesteia, astfel incat sa se
asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in raul Dambovita.
Performanta epurarii curente
Statia existenta nu este pusa in functiune, deci nu se poate aprecia performanta epurarii.

Conform celor precizate anterior, sistemul de canalizare nu este pus in functiune.

Deoarece sistemul de canalizare nu este pus in functiune nu exista informatii referitoare la consumul
casnic.

Deoarece sistemul de canalizare nu este pus in functiune nu exista informatii referitoare la consumul
non-casnic..

capitolul 4.1.4.
Principiile si algoritmii de calcul sunt prezentati in Capitolul 7 respectiv in Volumul II - Anexe -
Anexa 4.3.5 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Balaceanca.
specific va creste in functie de cererea de apa, dupa introducerea contorizarii si a tarifelor care sa re-
cupereze costurile.
Tabel 4.3.1.7-5- Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Balaceanca

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Balaceanca - 90 90 95 100 100 105
91
comerciale, primarii, hoteluri, etc..
Tabel 4.3.1.7-6- Debit specific public si comercial de apa uzata, aglomerarea Balaceanca
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Balaceanca - 84,53 87,43 99,27 106,44 113,09 119,16
Tabel 4.3.1.7-7- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Balaceanca
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Balaceanca - 13,07 13,92 16,43 19,72 24,05 29,83


rarea Balaceanca, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Anexa 9.6.2.4 – Studiu
balanta apa uzata Balaceanca.
Intrucat sistemul de canalizare nu este pus in functiune, nu s-au efectuat masuratori pentru estima-
rea ratei de infiltratii.
Pentru sistemul de canalizare Balaceanca s-a avut in vedere urmatoarele considerente:
In prezent reteaua de canalizare nu este pusa in functiune.
Ca urmare analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate pentru aglomerarea
Balaceanca, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de
maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km, este accepta-
bila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de canalizare in perspectiva de 30
de ani.
Conform estimarilor, pentru sistemul de canalizare Balaceanca, in perioada imediat urmatoare 2014
- 2023, perioada de implementare a proiectului, se va inregistra o crestere a ratei medii de infiltratii,
mitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de catre Operator atat pentru tronsoanele nou
92
executate propuse prin actualul proiect, dar mai ales pentru tronsoanele existente. Incepand cu anul
Evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Balaceanca este cuprinsa intre 0,18
m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,42 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii va creste de
asemenea, odata cu extinderea retelei de canalizare in localitate in urmatorii 30 de ani.
Tabel 4.3.1.7-8– Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Balaceanca
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Balaceanca - 0,18 0,15 0,21 0,29 0,35 0,42
Tabel 4.3.1.7-9- Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Balaceanca
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 33.763 27.641 43.837 64.093 79.446 100.453

Volum
m3/zi - 92,50 75,73 120,10 175,60 217,66 275,21
infiltratii
% - 18,8 12,8 16,93 20,99 23,58 26,14

Conform proiectiilor prezentate, tabelul urmator prezinta volumele de apa uzata pe tipuri de consu-
Tabel 4.3.1.7-10- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Balaceanca
Valoare
(an 2045)
m3/an 229.413
Consumatori casnici
m3/zi 628,53
m3/an 10.887
Industrie
m3/zi 29,83
m3an 43.492
m3/zi 119,16
m3/an 283.792
m3/zi 777,51
m3/an 100.454
m3/zi 275,22
Debit total de apa uzata, inclusiv infiltratiile m3/an 384.246
93
Valoare
(an 2045)
m3/zi 1.052,73
Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Balaceanca se gaseste in Volumul
II - Anexe - Anexa 4.3.5 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea
Balaceanca.
urmator:
Tabel 4.3.1.7-11- Centralizarea debitelor de calcul apa uzata in aglomerarea Balaceanca
Valoare
(an 2045)
Tabel 4.3.1.7-12- Indicatori privind colectarea apei uzate – aglomerarea Balaceanca
Aglomerarea Balaceanca

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2045)
Populatie conectata la sistemul

3.1.3 Pers. 0 4.459 5.986
de canalizare
Incarcare conectata la sistemul

3.4.5. l.e. 0 4.524 6.136
de canalizare
Total volum apa uzata colectata

3.2.1. m3/zi 0 591,42** 1.052,73**
94
**Dupa anul 2023, cand se va atinge capacitatea proiectata a SE Balaceanca, surplusul de ape uzate
va fi preluat de SE Glina
Tabel 4.3.1.7-13- Incarcari ale apei uzate - valori actuale si proiectii in timp - Balaceanca
Aglomerarea Balaceanca

(2014) (2023) (2045)

3.4.1 0 271 368
(CBO5) CBO5/zi

3.4.1.4 98,6 94
tori casnici 3.4.1
% din 0
3.4.1.5 Procent pentru industrie 1,1 4
3.4.1

3.4.1.6 0,3 2

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Balaceanca,
sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.7-14- Principalele deficiente din sistemul de canalizare – Balaceanca
Nr.
crt
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind ne-

cesare extinderi ale acesteia.
95
Nr.
crt
Statii de pompare
2. Nu s-au constatat deficiente
apa uzata
Statia de epurare nu are capacitate necesara de a prelua debitele de

apa uzata colectate din extinderile retelelor de canalizare.
- Capitolul 9 – Prezentarea proiectului – subcapitolul 9.3.6 – Aglomerarea B ceanca.

tem.
Tabel 4.3.1.7-15- Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Balaceanca
2014 2023 2045

m3/zi % m3/zi % m3/zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 0% 558,56 0% 899,48 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 100% 0,00 100%
Distributia apei


Canalizare 0,00 0,00% 498,92 84,36% 777,51 73,86%
96
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %

Infiltratii 0,00 0,00% 92,50 15,64% 275,21 26,14%
Intrari WWTP** 0,00 0,00% 591,42 100% 1052,73 100%
**Dupa anul 2023, cand se va atinge capacitatea proiectata a SE Balaceanca, surplusul de ape uzate
va fi preluat de SE Glina
4.3.1.7.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Balaceanca se descarca in statia de epu-
rare Balaceanca.
97
4.3.1.8 AGLOMERAREA BUCURESTI - BRAGADIRU - CORNETU
Aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-Cornetu cuprinde localitatile Bragadiru, Cornetu si Buda si

totalizeaza un numar de 25.756 l.e.
Figura 4.3.1.8-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Bragadiru – Cornetu

Tabel 4.3.1.8-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-Cornetu
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Bragadiru Bragadiru
Bucuresti -
Bragadiru- Cornetu 25.756
Cornetu Cornetu
Buda
Total 25.756

In prezent, in aglomerarea Bragadiu-Cornetu exista in functiune o retea de canalizare, care
deverseaza apele uzate menejere direct in emisar, fara o epurare prealabila.
Prin programul POS Mediu s-au prevazut lucrari de extindere a sistemului de canalizare Bragadiru-
Cornetu, care constau in:
Statie de epurare;
Colectoare de canalizare gravitationale;
Statii de pompare;
Conducte de refulare;
Lucrari speciale;
Racorduri;
La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, lucrarile la statia de epura-
re, nu erau finalizate.
98
Tabel 4.3.1.8-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Bragadiru-Cornetu
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

In aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-Cornetu reteaua de canalizare este realizata din conducte PVC
cu diametre cuprinse intre 250 si 500 mm si are lungimea totala de 77.479 m.
Reteaua de canalizare realizata prin programul POS Mediu nu a fost inca pusa in functiune, deoarece
lucrarile la statia de epurare nu au fost finalizate.
Localitatea Bragadiru
Reteaua de canalizare din localitatea Bragadiru are o lungime de 50.232 m, (din care prin programul
POS Mediu s-au prevazuti 46.609 m) si are urmatoarele caracteristici.
Tabel 4.3.1.8-3 - Retea de canalizare localitatea Bragadiru

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC SN8 250 48.481 3.823 m

realizati in anul
2 PVC SN8 315 973
2005 si 46.609
m realizati in
3 PVC SN8 500 778 cadrul POS Me-
diu, anul 2014
Racorduri
te iar 2.365 bucati urmeaza a se finaliza in cadrul programului POS Mediu.
Racordurile au fost prevazute din conducte PVC SN 8, De 160 mm, cu camine amplasate la limita de
proprietate.
Localitatea Cornetu
Reteaua de canalizare din localitatea Cornetu are o lungime de 27.247 m, (din care prin programul
POS Mediu s-au prevazuti 23.447 m) si are urmatoarele caracteristici.
99
Tabel 4.3.1.8-4 - Retea de canalizare localitatea Cornetu

Material Observatii
crt. (mm) (m)
3.800 m realizati
in anul 2005 si
1 PVC SN8 250 27.247 23.447 m
propusi prin POS
Mediu
Racorduri
te iar 1.990 bucati urmeaza a se finaliza in cadrul programului POS Mediu.
Racordurile au fost prevazute din conducte PVC SN 8, De 160 mm, cu camine amplasate la limita de
proprietate.
Deficiente
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala din aglomerare, fiind necesare extinderi
ale acesteia.

Sistemul de canalizare din aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-Cornetu dispune de 24 de statii de
pompare ape uzate, astfel:
In localitatea Bragadiru sunt 10 statii de pompare apa uzata menajera.
Statiile de pompare sunt tip cheson cu electropompe submersibile astfel:
Statia de pompare apa uzata (SPAU1ex) este utilata cu 2+1 pompe cu caracteristicile:
Q = 162 m3/h;
H = 12,5 m;
are o lungimea de 448 m.
Q = 7,2 m3/h;
H = 16 m;
Q = 7,2 m3/h;
H = 16 m;
100
Q = 36 m3/h;
H = 12 m;
Q = 57,6 m3/h;
H = 19 m;
Q = 12,6 m3/h;
H = 11 m;
Q = 61,2 m3/h;
H = 27 m;
are o lungimea de 2.662 m.
Q = 7,2 m3/h;
H = 16 m;
Q = 7,2 m3/h;
H = 19 m;
Q = 18 m3/h;
H = 12 m;
In localitatea Cornetu sunt 14 statii de pompare ape uzate.
Statiile de pompare sunt prevazute cu electropompe submersibile astfel:
Statia de pompare apa uzata (SPAU1ex) amplasata pe strada Nucului, este utilata cu 1+1 pompe cu
caracteristicile:
Q = 7,2 m3/h;
H = 5,5 m;
101
Statia de pompare apa uzata (SPAU2ex) amplasata pe DN6 este utilata cu 1+1 pompe cu caracteris-
ticile:
Q = 18 m3/h;
H = 6 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU3ex) amplasata pe strada Constructorului este utilata cu 1+1
pompe cu caracteristicile:
Q = 3,6 m3/h;
H = 2,5 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU4ex) amplasata pe strada Stejarului este utilata cu 1+1 pompe
cu caracteristicile:
Q = 7,2 m3/h;
H = 7,5 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU5ex) amplasata pe strada Cornilor este utilata cu 1+1 pompe cu
caracteristicile:
Q = 3,6 m3/h;
H = 4 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU6ex) amplasata pe strada Barajului este utilata cu 1+1 pompe cu
caracteristicile:
Q = 3,6 m3/h;
H = 3 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU7ex) amplasata pe DN6 este utilata cu 1+1 pompe cu caracteris-
ticile:
Q = 19,8 m3/h;
H = 11 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU8ex) amplasata pe strada Flacara este utilata cu 1+1 pompe cu
caracteristicile:
Q = 3,6 m3/h;
H = 4 m;
102
Statia de pompare apa uzata (SPAU9ex) amplasata pe strada Crizantemelor este utilata cu 1+1
Q = 3,6 m3/h;
H = 5 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU10ex) amplasata pe strada gladiolelor este utilata cu 1+1 pompe
Q = 79,2 m3/h;
H = 10 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU11ex) amplasata pe strada Cornilor este utilata cu 1+1 pompe cu
caracteristicile:
Q = 7,2 m3/h;
H = 6 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU12ex) amplasata pe strada Trandafirilor este utilata cu 1+1
Q = 25,2 m3/h;
H = 14 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU13ex) amplasata pe DN6 este utilata cu 1+1 pompe cu caracte-
risticile:
Q = 115,2 m3/h;
H = 15 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU14ex) amplasata pe strada Scolii este utilata cu 1+1 pompe cu
caracteristicile:
Q = 9 m3/h;
H = 11 m;
Deficiente
Nu este cazul.
103

Amplasamentul statiei de epurare se afla in localitatea Bragadiru, pe Drumul SE, pe malul raului Sa-
bar.
Emisarul statiei de epurare este raul Sabar.
Statia de epurare propusa prin POS Mediu pentru aglomerarea Bucuresti – Bragadiru - Cornetu are o
capacitate de 16.223 l.e. si o incarcare de 1.009 kgCBO5/zi.
La momentul intocmirii prezentei documentatii, lucrarile la statia de epurare Bragadiru nu erau finali-
zate.
Solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate este bazat pe tehnologia ICEAS (nitrificare-
denitrificare si eliminarea biologica si chimica a fosforului).
Procesul ICEAS (sistem de aerare extinsa cu ciclu intermitent) este o varianta a sistemului SBR (re-
actor cu functionare secventiala) care permite ca intregul proces de epurare sa aiba loc intr-un sin-
gur bazin, inclusiv fazele de sedimentare si decantare ale ciclului. Acest proces este un sistem com-
plet automatizat care raspunde la variatiile de debit si incarcari influente in statia de epurare, este
usor de extins si produce efluent de calitate superioara. Procesul ICEAS necesita o suprafata mai mi-
ca de teren si mai putin echipament decat in procesul clasic cu reactoare biologice, decantoare se-
cundare si recircularea namolului.
Conform documentatiei de executie, statia de epurare Bragadiru are o capacitate de 16.223 l.e., res-
pectiv 1.009 kgCBO5/zi.
Qu zi max = 3.362m3/zi;
Q u zi med = 2.586 m3/zi;
Q u or max = 302 m3/h.
Statia de epurare are urmatoarea configuratie:
Linia apei:
Camin de intrare cu descarcare pe by-pass, in cazuri de avarie
Canale gratare rare
Statie de pompare ape uzate
Debitmetru influent
Instalatie compacta: gratare dese, desnisipator, separator de grasimi
Camera distributie reactoare biologice ICEAS
Reactoare biologice – ICEAS
Statie suflante pentru reactoarele biologice ICEAS
Statie pompare apa tehnologica
Canal dezinfectie UV si prelevare probe
Debitmetru efluent
Linia namolului:
Bazin stocare namol in exces
Statie pompare namol in exces la deshidratare
Reactor vertical pentru floculare namol
104
Instalatie tehnologica combinata ingrosare-deshidratare namol

Instalatie pentru prepararea si dozarea solutiei de polielectrolit
Bazin de primire namol deshidratat de la SEAU Domnesti si SEAU Branesti
Instalatie pentru tratarea cu var a namolului deshidratat
Depozit temporar namol deshidratat 25%
Statia de epurare nefiind in functiune nu produce namol.
APA UZATA
INFLUENTA
3
Qu zi med = 2.586 m /zi
3
Qu or max = 302 m /h
TRATARE PRIMARA
grasimi)
TRATARE
BIOLOGICA PRELUCRARE CONDITIONARE
(Bazine SBR cu NAMOL NAMOL
alimentare continua) Ingrosare/deshidratare Conditionare cu var a
namol biologic in exces namolului deshidratat
(25%SU) (35%SU)
DEZINFECTIE
CU UV PLATFORME
DEPOZITARE NAMOL
luna
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
Deficiente
Statia de epurare in curs finalizare prin POS Mediu, nu are capacitatea de a prelua apele uzate din
intreaga aglomerare.
105
Bucure ti - Bragadiru-Cornetu, apele uzate menajere descarcate necontrolat la nivelul solului au un
impact major asupra apelor subterane
Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila. Sursele de poluare
ale apei freatice sunt scurgerile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate din canalizare, depozita-
rea necorespunzatoare a deseurilor.
Apele uzate ne-epurate sunt deversate direct in emisar, afectand calitatea acestuia. Aceste ape
contin poluanti de tipul: substante organice, substante extractibile cu solvent organic, nutrienti –
compusi de azot si fosfor – suspensii solide, etc.
Dezvoltarea aglomerarii Bucure ti - Bragadiru - Cornetu atat din punct de vedere economic, cat si
social, dar si necesitatea respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impun
facilitati de preluare a apelor uzate menajere prin extinderea retelei de canalizare si tratarea aceste-
ia, astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in raul Sabar.
Intrucat lucrarile la statia de epurare nu sunt finalizate, nu se poate aprecia performanta epurarii.

lucrarile la sistemul de canalizare propuse prin POS Mediu nu sunt finalizate, pentru aceste volume
nu sunt disponibile informatii.

In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Bragadiru - Cornetu
este de 34,90%, numarul de locuitori racordati fiind de 8.391.
Tabel 4.3.1.8-5 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru –
Cornetu
Total casnic
u.m.
Bragadiru-Cornetu
m3/an 337.720
m3/zi 925,26

Volumele de apa uzata non-casnica provin de la consumatorii publici si de la agentii industriali.
106
Tabel 4.3.1.8-6 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Braga-
diru - Cornetu
Total non - casnic

u.m.
Bragadiru-Cornetu
m3/an 51.739
m3/zi 141,75

capitolul 4.1.4.
Anexa 4.3.11 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Bucuresti - Braga-
diru - Cornetu.
specific se va reduce/va creste in functie de cererea de apa, dupa introducerea contorizarii si a tari-
felor care sa recupereze costurile.
Tabel 4.3.1.8-7 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru - Cornetu

Localitate
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bragadiru 113 95 100 100 105 110 115
Cornetu 102 95 95 95 100 100 105
Evolutia debitului de apa uzata, pentru nevoi publice si comerciale, luat in considerare la stabilirea
debitelor de dimensionare a sistemului de canalizare a fost considerat egal cu consumul de apa, pu-
blic si comercial, si are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.8-8 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Corne-
tu
Anul/Qzimed (m3/zi)
Localitate
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bragadiru* 130,96 71.44 72.14 73.58 76.52 84.17 88.38
Cornetu 10,96 32.93 33.26 33.92 35.28 38.81 40.75
107
Anul/Qzimed (m3/zi)
Localitate
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Total 141,75 104,37 105,40 107,50 111,80 122,98 129,13
*Debitele de apa uzata din Bragadiru reprezinta:

- Zona A: apele uzate publice si comerciale ce descarca in statia de epurare prevazute prin POS Me-
diu
- Zonele I, II si III: apele uzate publice si comerciale ce descarca in colectoarele ANB.
Tabel 4.3.1.8-9 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Cornetu
Anul/Qzimed (m3/zi)
Localitate
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bragadiru* 130,96 71.44 72.14 73.58 76.52 84.17 88.38
Cornetu 10,96 32.93 33.26 33.92 35.28 38.81 40.75
Total 141,75 104,37 105,40 107,50 111,80 122,98 129,13
*Debitele de apa uzata din Bragadiru reprezinta:

- Zona A: apele uzate industriale ce descarca in statia de epurare prevazute prin POS Mediu
- Zonele I, II si III: apele uzate industriale ce descarca in colectoarele ANB.

alte considerente privind nivelul de performanta al sistemului, sunt prezente mai jos.
Pentru sistemul de canalizare Bragadiru-Cornetu s-a avut in vedere urmatoarele considerente:
Colectoarele au diametre cuprinse in domeniul 250 – 400 500 mm fiind executate din PVC;
reteaua de canalizare a aglomerarii Bragadiru-Cornetu
Tabel 4.3.1.8-10 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Braga-
diru - Cornetu
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 81.344 105.814 125.367 149.245 205.834 259.577 363.276

Volum*
infiltratii m3/zi 222,86 289,90 343,47 408,89 563,93 711,17 995,28
Bragadiru
% 21 13 14 15 18 20 25
108
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 20.579 41.172 45.851 52.954 71.182 83.968 115.530

Volum
infiltratii m3/zi 56,38 112,80 125,62 145,08 195,02 230,05 316,52
Cornetu
% 17 13 14 15 18 20 25
Total m3/an 101.923 146.986 171.218 202.199 277.016 343.545 478.806
aglome-
m3/zi 279,24 402,70 469,09 553,97 758,95 941,22 1.311,80
rare
*Volumele de apa uzata din Bragadiru reprezinta:

- Zona A: apele rezultate din infiltratii ce descarca in statia de epurare prevazuta prin POS Mediu
- Zonele I, II si III: apele rezultate din infiltratii ce descarca in colectoarele ANB.

Avand in vedere ca nu se intervine in zona de proiect derulat prin POS Mediu (zona A) debitele cen-
tralizate reprezinta doar debitele de calcul din aria de proiect POIM.
consumatori, pentru etapa de perspectiva:
anul 2030 pentru statiei de epurare;
anul 2045 pentru retele canalizare.
Tabel 4.3.1.8-11 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Cornetu
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 1.269.477 1.825.573

Consumatori casnici
m3/zi 3.478,02 5.001,58
m3/an 39.290 42.517

Industrie
m3/zi 107,65 116,48
m3an 39.237 47.132

m3/zi 107,50 129,13
m3/an 1.348.005 1.915.222

m3/zi 3.693,17 5.247,18
m3/an 202.201 478.805

m3/zi 553,97 1.311,80
Debit total de apa uzata, inclusiv infiltratiile m3/an 1.550.206 2.394.026
109
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/zi 4.247,14 6.559,98
Determinarea debitelor de calcul pentru apa uzata in aglomerarea Bucuresti - Bragadiru - Cornetu,
se gaseste in Volumul II - Anexe - Anexa 4.3.11 Breviar de calcul si cerinte de proiectare –
Aglomerarea Bucuresti - Bragadiru - Cornetu.
La dimensionarea retelelor de canalizare menajera, s-a luat in considerare debitele prezentate in ta-
belul urmator:
Tabel 4.3.1.8-12 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
Debit mediu zilnic (Qzimed) m3/zi 4.247 6.559
Debit maxim zilnic (Qzimax) m3/zi 5.355 8.133
Debit maxim orar (Qormax) m3/h 382 541
Debit mediu anual m3/an 1.550.275 2.394.026
Perioada de calcul m3/zi 15 30
Tabel 4.3.1.8-13 - Indicatori privind colectarea apei uzate – aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-
Cornetu
Aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-Cornetu
Nr. Valori Valori Valori Valori

Indicator u.m.
Crt.*
curente prognozate prognozate prognozate
(2014) (2023) (2030) (2045)
Populatie totala in
3.1.1 pers. 24.042 30.487 35.244 44.460
aglomerare
Populatie conectata
3.1.3 la sistemul de cana- pers. 8.391 30.487 35.244 44.460
lizare
110

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Incarcare conectata
3.4.5 la sistemul de cana- l.e. 8.978 30.973 35.786 45.042
lizare
Total volum apa

uzata colectata (flux
3.2.1 m3/zi 1.346 3.500 4.248 6.559
mediu apa uzata)
****
*Nota:Indicatorii mentionati mai sus reprezinta un subset al tabelului cu indicatorii de performanta

din Volumul II – Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta.
**Anul 2030 reprezinta anul de perspectiva pentru dimensionare a statiei de epurare
***Anul 2045 reprezinta anul perspectiva pentru dimensionarea retelelor de canalizare
**** Dupa finalizarea investitiilor propuse prin actualul proiect, apele uzate colectate vor fi preluate
partial de SE Bragadiru (existenta), SE Cornetu (propusa) si SE Glina
Tabel 4.3.1.8-14 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate aglomerarea Bucuresti -
Bragadiru-Cornetu
Nr. Crt.* Indicator u.m. Valori Valori pro- Valori Valori pro-
curente gnozate prognozate gnozate
(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate hidraulica
3.7.2 proiectata a statiei m3/zi 0 4.531 4.531 5.000
de epurare (Qzi max)
Capacitate biologica
3.7.3 kgCBO5/zi 0 1.489 1.489 1.573
proiectata
Procent utilizat din

capacitatea biologica
3.7.5 % 0 100 100 100
proiectata
(3.4.1/3.7.3)
111
(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitatea statiei de
3.7.7 epurare in locuitori l.e. 16.223** 24.228*** 24.228*** 25.628****
echivalenti
Volum total de apa

uzata tratata in
statiile de epurare
3.7.8 (mediu anual la bor- m3/zi 0 3.500 3.513 3.906
na de iesire a statiei
de tratare a apei
uzate)
Volumul de apa uzata

tratata cu o calitate a
3.7.8.10 efluentului conform m3/zi 0 3.500 3.513 3.906
cu EC UWWTD
91/271/EEC
Procent din volumul

de apa uzata epurata
cu o calitate a eflu-
% din
3.7.8.11 entului conform cu 0 100 100 100
3.2.1
EC UWWTD
91/271/EEC Articol
4(5)
Total CBO5 tra-

3.7.8.12 kgCBO5/zi 0/0 1.489/1.364 1.489/1.364 1.573/1.440
tat/eliminat
Total CCO-Cr tra- kgCCO-

3.7.8.13 0/0 2.978/2.459 2.978/2.459 3.075/2.587
tat/eliminat Cr/zi
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 0/0 267/231 267/231 282/243
tat/eliminat
112
(2014) (2023) (2030) (2045)
Total fosfor tra-

3.7.8.15 kgP/zi 0/0 43,6/40 43,6/40 46/42
tat/eliminat
*Nota: Indicatorii mentionati mai sus reprezinta un subset al tabelului cu indicatorii de performanta
din Volumul II, Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta.
**Nota: Statia de epurare Bragadiru este in constructie.
***Nota: Apa uzata din Aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Cornetu se va descarca in 3 puncte:
statia de epurare Bragadiru (in constructie), Statia de epurare Cornetu (nou proiectata) si colectorul
ANB.
****Nota: Extindere 2045 pentru SEAU Cornetu
Tabel 4.3.1.8-15 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Bucuresti -
Bragadiru-Cornetu

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.4.1 539 1.859 2.147 2.703
Procentul pentru % din

3.4.1.4 93 98,4 98 98
consumatori casnici 3.4.1

3.4.1.5 0 1,1 1,5 1,3
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii 7 0,5 0,5 0,7
3.4.1
publice
3.4.2.1 Concentratie CBO5 mg/l 400 531 506 412
3.4.2.2 Concentratie CCO mg/l 801 1.062 1.011 824
3.4.2.3 Suspensii solide mg/l 467 619 590 481
Concentratie azot
3.4.2.4 mg/l 73 97 93 76
total
113

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Concentratie fosfor
3.4.2.5 mg/l 12 16 15 12
total

Bragadiru-Cornetu, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.8-16 - Deficientele sistemului de canalizare – Bragadiru-Cornetu
Nr.
crt
In prezent, reteaua de canalizare nu acopera intreaga

1. Retea de canalizare trama stradala fiind necesare extinderi ale sistemului de
canalizare.
Statii de pompare apa uza-

2. Nu se constata deficiente.
ta
Statia de epurare, propusa prin POS Mediu si aflata in

curs finalizare, nu are capacitatea de a prelua apele uza-
te din intreaga aglomerare, avand in vedere extiderea
retelelor de canalizare
- Capitolul 9 – Prezentarea proiectului – subcapitolul 9.3.8 – Aglomerarea Bucure ti – Bra-
gadiru - Cornetu.

In aglomerarea Bucuresti - Bragadiru – Cornetu, alimentarea cu apa se realizeaza prin doua sisteme
independente: sistem de alimentare cu apa Bragadiru si sistem de alimentare cu apa Cornetu.
In aceasta situatie, pentru a prezenta o imagine relevanta asupra debitelor de apa si apa uzata,
bilantul ciclului apei se va prezenta pentru fiecare din localitatile componente aglomerarii.
Balanta de apa a rezultat pe baza debitelor de apa stabilite pentru fiecare aglomerare, pentru fiecare
categorie de consumatori: populatie, industrie (incluzand principalele companii industriale, companii
mici si mijlocii si institutiile publice), considerand un procent variabil pentru pierderile de apa, res-
pectiv pentru infiltratii.
Metodologia de calcul, atat pentru apa potabila cat si pentru apa uzata, este prezentata in breviarul
de calcul, anexat in Volumul II – Anexe – Anexa 3.3.7, 3.3.8, 3.3.9, respectiv Anexa 4.3.11.
114
Tabel 4.3.1.8-17- Bilantul ciclului apei aglomerarea Bucuresti – Bragadiru - Cornetu
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 1.682,00 100,00% 1.682,19 51,26% 1.682,19 28,53%
apa de suprafata 0 0% 0 0,00% 0 0%
alte surse (ANB) 0,00 0% 1.599,17 48,73% 4.213,95 71,47%
Sub- total productie 1.682,19 100,00% 3.281,37 100,00% 5.896,14 100,00%
Distributia apei


Consumatori publici si comer-
141,75 13,28% 104,37 3,37% 129,52 2,47%
ciali
Consumatori industriali 0 0,00% 96,93 3,13% 116,48 2,22%
Sub-total distributie 1.682,19 100,00% 3.281,37 100,00% 5.896,14 100,00%

Canalizare 1067,01 79,29% 3097,61 88,50% 5247,17 80,00%
Consumatori casnici 925,26 86,72% 2896 93,49% 5002 95,33%
Consumatori publici si comer-
141,75 13,28% 104,37 3,37% 129,13 2,46%
ciali
Consumatori industriali 0 0,00% 96,93 3,13% 116,48 2,22%
Infiltratii 278,74 20,71% 402,69 11,50% 1311,89 20,00%
Intrari WWTP* 1.345,75 100,00% 3.500,3 100,00% 6.559,06 100,00%
* Dupa finalizarea investitiilor propuse prin actualul proiect, apele uzate colectate vor fi preluate
partial de SE Bragadiru (existenta), SE Cornetu (propusa) si SE Glina
4.3.1.8.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Bucure ti-Bragadiru-Cornetu se descarca
in statia de epurare Bragadiru.
115
4.3.1.9 AGLOMERAREA BUCURESTI - DOMNESTI-CIOROGARLA
Aglomerarea Bucuresti - Domnesti - Ciorogarla are in componenta localitatile Ciorogarla, Darvari,

Domnesti, Teghes si Ordoreanu si totalizeaza un numar de 17.787 l.e.
Localitatile Ciorogarla si Darvari fac parte din UAT Ciorogarla, localitatile Teghes si Domnesti fac par-
te din UAT Domnesti, iar localitatea Ordoreanu face parte din UAT Clinceni.
Figura 4.3.1.9-1- Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Domnesti- Ciorogarla

Tabel 4.3.1.9-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Domnesti - Ciorogarla
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Domnesti Domnesti
Bucuresti - Ciorogarla
Domnesti- Ciorogarla 17.787
Ciorogarla Darvari
Clinceni Ordoreanu
Total 17.787

Pentru aglomerarea Bucuresti - Domnesti - Ciorogarla prin programul POS Mediu s-au prevazut
investitii in sectorul apa uzata, astfel:
Retele de canalizare;
Statii de pompare ape uzate;
Racorduri;
Statie de epurare.
116
La nivelul anului 2014, an de referinta pentru lucrarile desfasurate prin POIM, lucrarile prevazute
prin POS Mediu nu erau finalizate.
Tabel 4.3.1.9-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Domnesti-Ciorogarla
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

In aglomerarea Bucure ti-Ciorogarla-Domnesti, reteaua de canalizare are o lungime totala de 47.001
m, realizata din conducte PVC cu diametre cuprinse intre 250 si 500 mm.
Reteaua de canalizare realizata prin programul POS Mediu nu a fost inca pusa in functiune, deoarece
lucrarile nu au fost finalizate.
Localitatea Ciorogarla
Reteaua de canalizare din localitatile Ciorogarla si Darvari are o lungime de 17.962 m, cu

urmatoarele caracteristici:
Tabel 4.3.1.9-3 Retea de canalizare Ciorogarla

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC SN8 250 15.263 realizati

prin POS
2 PVC Sn8
315 2.699 Mediu,
anul 2014
Racorduri
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 366 bucati, racorduri prevazute in cadrul
programului POS Mediu din conducte PVC, De 160 mm, fiecare cu camin amplasat la limita de pro-
prietate.
Localitatea Domnesti
Reteaua de canalizare din localitatea Domnesti are o lungime de 29.039 m, cu urmatoarele caracte-
ristici:
Tabel 4.3.1.9-4 - Retea de canalizare Domnesti

Material Observatii
crt. (mm) (m)
117

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC SN8 250 23.546
2 PVC SN8 315 2.925 Realizata

prin POS
3 PVC SN8 400 777
Mediu,
4 PVC SN8 500 1.791 anul 2014
Racorduri
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 2.153 bucati, racorduri prevazute in cadrul
programului POS Mediu din conducte PVC, De 160 mm, fiecare cu camin amplasat la limita de pro-
prietate.
Deficiente:
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala in localitatile Domnesti si Ciorogarla, fiind
necesare extinderi ale acesteia.
In localitatile Teghes si Ordoreanu nu exista retea de canalizare.

Sistemul de canalizare din aglomerarea Ciorogarla-Domnesti dispune de 17 statii de pompare ape
uzate, distribuite astfel:
Pe reteaua de canalizare Ciorogarla-Darvari sunt amplasate 5 statii de pompare cu urmatoarele ca-
racteristici:
Statia de pompare apa uzata (SPAU1ex) este utilata cu 1+1 pompe:
Q = 63 m3/h;
H = 8,5 m;
Q = 7,2 m3/h;
H = 9,5 m;
Q = 39,82 m3/h;
H = 8 m;
Statia de pompare apa uzata (SPAU4ex) este utilata cu 1+1:
Q = 27,79 m3/h;
H = 10,5 m;
Q = 1,54 m3/h;
H = 5 m;
118
Conductele de refulare de la cele 5 statii de pompare sunt realizate din PEID, cu diametre cuprinse
intre 90 si 200 mm, in lungime totala de 1.881 m.
Pe reteaua de canalizare Domnesti sunt amplasate 12 statii de pompare cu urmatoarele caracteris-
tici:
Q = 2,41 m3/h;
H = 1,5 m;
Q = 6,44 m3/h;
H = 1,5 m;
Q = 15,01 m3/h;
H = 3 m;
Q = 22,25 m3/h;
H = 5,5 m;
Q = 56,05 m3/h;
H = 11 m;
Q = 7,2 m3/h;
H = 1,5 m;
Q = 5,11 m3/h;
H = 1,5 m;
Q = 229,75 m3/h;
H = 30 m;
Q = 5,11 m3/h;
H = 1,5 m;
Q = 18 m3/h;
H = 11,4 m;
Q = 5,33 m3/h;
H = 11,6 m;
119
Q = 5,33 m3/h;
H = 11,6 m;
Conductele de refulare de la cele 12 statii de pompare sunt realizate din PEID, cu diametre cuprinse
intre 90 si 315 mm.
Deficiente
Nu este cazul

Amplasamentul statiei de epurare se afla in localitatea Teghes, pe malul raului Arges.
Emisarul statiei de epurare este raul Arges.
Statia de epurare propusa prin POS Mediu pentru aglomerarea Bucure ti-Ciorogarla-Domnesti are o
capacitate de 13.049 l.e. si o incarcare 710 kgCBO5/zi.
La momentul intocmirii prezentei documentatii, lucrarile la statia de epurare nu erau finalizate.
Statia de epurare este dimensionata pentru epurarea apelor uzate din localitatile Domnesti si
Ciorogarla si conformarea cu standardele europene si romanesti in vigoare. Solutia adoptata pentru
epurarea apelor uzate este bazata pe tehnologia ICEAS (nitrificare-denitrificare si eliminarea biologi-
ca si chimica a fosforului).
Debitele de dimensionare ale statiei de epurare sunt urmatoarele;
Qu zi max = 2.385m3/zi;
Qu zi med = 1.851 m3/zi;
Qu or max = 231 m3/h.
Linia apei:
Camin de intrare
Canale gratare rare
Statie de pompare ape uzate
Debitmetru influent
Instalatie compacta: gratare dese, desnisipator, separator de grasimi
Camera distributie reactoare biologice ICEAS
Debitmetru efluent
Linia namolului:

120

APA UZATA
INFLUENTA
3
3
Qu or max = 231 m /h
TRATARE PRIMARA
grasimi)
TRATARE
(25%SU) (35%SU)
DEZINFECTIE
CU UV PLATFORME
DEPOZITARE NAMOL
luna
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
Facilitati existente de exploatare statie de epurare
Pentru exploatarea statiei de epurare este prevazuta o constructie destinata pentru personalul ad-
ministrativ, dispecer si laborator de analize fizico-chimice si bacteriologice.
Cladirea este dotata cu vestiare si grupuri sanitare. Incaperile sunt dotate cu sisteme de incalzire,
ventilatie si protectie adecvate fiecarei functiuni, pentru asigurarea desfasurarii activitatii in conditii
conform normelor in vigoare.
Pentru laborator se asigura toate dotarile necesare pentru prelevarea, conservarea si realizarea ana-
lizelor fizico-chimice si bacteriologice specifice necesare.
121
Dotarile de laborator sunt in conformitate cu tipul de probe si frecventa de prelevare, cu normele de

prelevare, conservare si analize specifice, cu alte norme si standarde romanesti in vigoare (NTPA-
011, SR ISO 5667, SR EN ISO/CEI 17025:2005, etc...).
Deficiente:
Statia de epurare nu are capacitate suficienta de a prelua extinderile retelei de canalizare, consecinta
a cresterii numarului de locuitori.
Deoarece reteaua de canalizare deserveste doar o parte din populatia totala a celor doua unitati ad-
ministrativ-teritoriale, apele uzate menajere descarcate necontrolat la nivelul solului au un impact
major asupra apelor subterane.
Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila. Sursele de poluare
ale apei freatice sunt scurgerile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate din canalizare, depozita-
rea necorespunzatoare a deseurilor.
Apele uzate ne-epurate sunt deversate direct in emisar, afectand calitatea acestuia. Aceste ape
contin poluanti de tipul: substante organice, substante extractibile cu solvent organic, nutrienti –
compusi de azot si fosfor – suspensii solide etc.
Dezvoltarea aglomerarii Bucure ti-Domnesti-Ciorogarla, atat din punct de vedere economic, cat si
ia, astfel incat, sa se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in raul Arges.
Intrucat lucrarile la statia de epurare nu sunt finalizate, nu se poate aprecia performanta epurarii.

La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, nu sunt disponibile
informatii cu privire la volumele de apa uzata casnica intrucat lucrarile la sistemul de canalizare pro-
puse prin POS Mediu nu sunt finalizate.

Nu sunt disponibile informatii cu privire la apa uzata provenita din consumul casnic.

Nu sunt disponibile informatii cu privire la apa uzata provenita din consumul non-casnic.

capitolul 4.1.4.
Principiile si algoritmii de calcul sunt prezentati Capitolul 7, respectiv in Volumul II - Anexe -
Anexa 4.3.12 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Bucuresti -
Domnesti-Ciorogarla.
felor care sa recupereze costurile.
122
Tabel 4.3.1.9-5 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti – Domnesti - Ciorogarla

Localit i
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Darvari si
- 90 90 90 95 95 100
Ciorogarla
Domnesti si
- 95 100 100 105 110 115
Teghes
Ordoreanu - 80 80 80 90 100 105
mensionare a sistemului de canalizare a fost considerat egal cu consumul de apa public si comercial,
are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.9-6 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Domnesti-Ciorogarla
Anul/Qzimed (m3/zi)
Localit i
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Darvari si
- 72,28 73,70 75,17 78,18 86,00 90,30
Ciorogarla
Domnesti si
- 136,29 137,63 140,38 143,19 146,05 147,51
Teghes
Ordoreanu - 3,52 3,55 3,62 3,70 3,77 3,81
Total 212,09 214,88 219,17 225,07 234,82 241,62
Tabel 4.3.1.9-7 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti – Domnesti - Ciorogarla
Anul/Qzimed (m3/zi)
Localit i
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Darvari si
- 28,14 29,48 31,25 32,19 32,83 33,82
Ciorogarla
Domnesti si
- 53,16 55,69 59,03 60,80 62,02 63,88
Teghes
Ordoreanu - 0 0 0 0 0 0
Total - 81,30 85,17 91,28 92,99 94,85 97,70
123

alte considerente privind nivelul de performanta al sistemului, sunt prezentate mai jos.
Pentru urmatorii 30 de ani, rata medie de infiltratii nu trebuie sa depaseasca 35% din debitul de
timp uscat sau 0,5 m3/zi/cm_dia/km tinand cont de urmatoarele:
Majoritatea retelelor se extind cu minimum 40% fata de prezent;
Cele care nu sufera mari extinderi sunt deja reabilitate sau in curs de reabilitare;
Materialele retelelor sunt preponderent din PVC si PAFSIN;
Nivelul apei subterane este sub cota radierului colectoarelor pentru cel putin 60% din retea;
Operatorul regional va sustine strategii performante de reducere a pierderilor respectiv
infiltratiilor.
Nu este cazul, lucrarile la sistemul de canalizare se afla in curs de finalizare.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemele existente unde se vor realiza extinderi ale
retelelor de canalizare, in perioada 2015 – 2025 se va inregistra o scadere a ratei medii de infiltratii,
determinata pe de o parte de innoirea sistemului dar si de masurile pentru limitarea si prevenirea
infiltratiilor puse in aplicare de catre Operator. Incepand cu anul 2030, datorita invechirii retelelor,
volumul infiltratiilor incepe sa creasca, ajungand in anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul to-
tal de apa uzata sa aiba valori apropiate de 35%.
Pentru sistemele noi, ponderea infiltratiilor s-a considerat aproximativ 10% din debitul total de apa
uzata pentru anul 2023, ajungand in anul 2045 la valori de aproximativ 25% din debitul total de apa
uzata.
Tabel 4.3.1.9-8 Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Domnesti-
Ciorogarla
An u.m. 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 38.959 43.362 49.962 67.182 79.432 109.410

Volum infiltratii
Ciorogarla si m3/zi 106,74 118,80 136,88 184,06 217,62 299,75
Darvari
% 13 14 15 18 20 25
m3/an 59.260 68.827 79.218 105.669 129.303 176.402

Volum infiltratii
Domnesti si m3/zi 162,36 188,57 217,04 289,51 354,26 483,29
Teghes
% 13 14 15 18 20 25
m3/an 0 2.430 2.805 4.016 5.225 7.189

Volum infiltratii
m3/zi 0,00 6,66 7,68 11,00 14,32 19,70
Ordoreanu
% 0 14 15 18 20 25
124
An u.m. 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 98.219 114.619 131.985 176.867 213.960 293.001

Total
m3/zi 269,1 314,03 361,6 484,57 586,2 802,74

Tabel 4.3.1.9-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Bucuresti - Domnesti-Ciorogarla
Categoria de Valoare Valoare

u.m.
apa uzata (an 2030) (an 2045)
m3/an 766.949 1.048.153

Consumatori casnici
m3/zi 2.101,23 2.871,65
m3/an 32.953 35.660

Industrie
m3/zi 90,28 97,70
m3an 80.001 88.192

m3/zi 219,18 241,62
m3/an 879.904 1.172.004

m3/zi 2.410,69 3.210,97
m3/an 131.985 293.001

m3/zi 361,60 802,74
m3/an 1.011.888 1.465.004

m3/zi 2.772,30 4.013,71
Determinarea debitelor de calcul pentru apa uzata in aglomerarea Bucuresti – Domnesti - C

iorogarla-Ordoreanu, se gaseste in Volumul II - Anexe - Anexa 4.3.12 Breviar de calcul si
cerinte de proiectare – Aglomerarea Bucuresti – Domnesti – Ciorogarla.
La dimensionarea retelelor de canalizare de canalizare, s-au luat in considerare debitele prezentate
in tabelul urmator:
125
Tabel 4.3.1.9-10- Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Domnesti-
Ciorogarla
Categoria de Valoare Valoare

u.m.
apa uzata (an 2030)* (an 2045)**
Debit mediu zilnic (Qzimed) m3/zi 2.772,30 4.013,71
Debit maxim zilnic (Qzimax) m3/zi 3.495,50 4.976,99
Debit maxim orar (Qormax) m3/zi 329,58 421,04
Debit mediu anual m3/an 1.011.888 1.465.004
*Anul 2030 reprezinta anul de perspectiva pentru dimensionare a statiei de epurare

**Anul 2045 reprezinta anul perspectiva pentru dimensionarea retelelor de canalizare
Tabel 4.3.1.9-11 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Domnesti-Ciorogarla
Aglomerarea Bucuresti - Domnesti – Ciorogarla

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Populatie conectata
3.1.1 la sistemul de canali- pers. 0 19.691 21.432 26.435
zare
Populatie conectata
3.1.3 la sistemul de canali- pers. 0 19.691 21.432 26.435
zare
Incarcare conectata
3.4.5 la sistemul de canali- l.e. 0 20.110 22.654 26.960
zare
Total volum apa uza-

3.2.1 m3/zi 0 2.391 2.772 4.014
ta colectata (flux
126

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
mediu apa uzata)

Tabel 4.3.1.9-12 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Domnesti-Ciorogarla

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.7.2 proiectata a statiei de m3/zi 0 3.673 3.673 4.954
epurare (Qzi max)
Capacitate biologica
3.7.3 kgCBO5/zi 0 1.286 1.286 1.617
proiectata
Procent utilizat din ca-

3.7.5 pacitatea biologica pro- % 0 94 100 100
iectata (3.4.1/3.7.3)
Capacitatea statiei de
3.7.7 epurare in locuitori l.e. 13.049** 22.654 22.654 26.960***
echivalenti
Volum total de apa

uzata tratata in statiile
de epurare (mediu
3.7.8 m3/zi 0 2.391 2.772 4.014
anual la borna de iesire
a statiei de tratare a
apei uzate)
127

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Volumul de apa uzata

tratata cu o calitate a
3.7.8.10 efluentului conform cu m3/zi 0 2.391 2.772 4.014
EC UWWTD
91/271/EEC
Procent din volumul de

apa uzata epurata cu o
calitate a efluentului % din
3.7.8.11 0 100 100 100
conform cu EC UWWTD 3.2.1
91/271/EEC Articol
4(5)
Total CBO5 tra-

3.7.8.12 kgCBO5/zi 0/0 1.207/1.144 1.286/1.237 1.618/1.519
tat/eliminat

3.7.8.13 0/0 2.413/2.102 2.719/2.355 3.235/2.740
tat/eliminat Cr/zi
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 0/0 221/196 249/220 297/257
tat/eliminat
Total fosfor tra-

3.7.8.15 kgP/zi 0/0 36/33 40,7/37,8 48,5/44,5
tat/eliminat
**Nota: Statia de epurare Domnesti este in constructie
***Nota: Extindere pentru 2045.
128
Tabel 4.3.1.9-13- Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Bucuresti –
Domnesti – Ciorogarla

Indicator U.M.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Incarcare biologica tota- kg 1.286

3.4.1 0 1.207 1.618
la (CBO5) CBO5/zi
Procentul pentru con- % din 94,6

3.4.1.4 0 97,9 92
sumatori casnici 3.4.1
% din 3,4
3.4.1.5 Procent pentru industrie 0 2 4
3.4.1
Procent pentru comert % din

3.4.1.6 0 0,1 4
si servicii publice 3.4.1 2
3.4.2.2 Concentratie CCO mg/l 0 1.009 981 806
3.4.2.4 Concentratie azot total mg/l 0 93 90 74
3.4.2.5 Concentratie fosfor total mg/l 0 15 15 12
care este inclus in Volumul II, Anexe - Anexa 6.1– Indicatori de performanta. Numerele de ordi-
ne din tabelul de mai sus sunt identice cu numerele curente ale indicatorilor din versiunea de fisier Ex-
cel a tabelului de indicatori.

Tabel 4.3.1.9-14 - Deficiente sistemului de canalizare –Domnesti-Ciorogarla
Nr. crt. Componenta Deficiente principale
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stra-

dala, fiind necesare extinderi ale acesteia.
Statii de pompare apa

2. Nu se constata deficiente.
uzata
Statia de epurare nu are capacitate suficienta de a pre-

lua debitele provenite din extinderile retelei de canaliza-
129
Nr. crt. Componenta Deficiente principale

re, ca urmare a cresterii populatiei.
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor enumerate mai sus, sunt indicate in Volumul I
- Capitolul 9 , subcapitolul 9.3.9 – Aglomerare Bucure ti-Domne ti-Ciorogârla.

Pentru localitatile din aglomerarea Bucure ti-Domnesti-Ciorogarla, alimentarea cu apa se realizeaza
prin sisteme diferite, astfel: sistem de alimentare cu apa Ciorogarla (include Ciorogarla si Darvari) si
sistem de alimentare cu apa Domnesti (include Domnesti si Teghes).
Pentru localitatea Ordoreanu (componenta a aglomerarii Ciorogarla-Domnesti) alimentarea cu apa
este asigurata din sistemul Clinceni.
In aceasta situatie, pentru a prezenta o imagine relevanta asupra debitelor de apa si apa uzata,
bilantul ciclului apei se va prezenta prin raportare la sistemele de alimentare cu apa care deservesc
localitatile din componenta aglomerarii.
Metodologia de calcul, atat pentru apa potabila cat si pentru apa uzata, este prezentata in breviarul
de calcul, anexat in Volumul II – Anexe – Anexa 3.3.10, 3.3.11, respectiv Anexa 4.3.12.
Tabel 4.3.1.9-15 - Bilantul ciclului apei - aglomerarea Bucuresti – Domnesti – Ciorogarla
Componente- 2014 2023 2045

le balantei 3 3 3
apei m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de
131,23 100% 2.194,18 100% 3.519,27 100%
apa
apa subterana 131,23 100% 955,13 43,53% 955,13 27,14%
apa de
0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
suprafata
alte surse
0,00 0% 1.239,05 56,47% 2.564,14 72,86%
(ANB)
Sub- total
131,23 100% 2.194,18 100% 3.519,27 100%
productie
Distributia apei
Pierderile de
55,95 100% 122,88 100% 387,12 100%
apa
Componenta
49,28 88,08% 89,02 72,44% 307,63 79,47%
tehnica/reala
Componenta
6,67 11,92% 33,86 27,56% 79,48 20,53%
comerciala
Sub - total
55,95 42,64% 122,88 5,60% 387,11 11,00%
pierderi de apa
Alimentarea cu
75,29 57,37% 2.071,29 94,40% 3.132,15 89,00%
apa
Consumatori
59,65 79,23% 1.780,11 85,94% 2.796,64 89,29%
casnici
Consumatori
publici si co- 15,64 20,77% 209,23 10,10% 237,81 7,59%
merciali
130
Componente- 2014 2023 2045

le balantei 3 3 3
Consumatori
0,00 0,00% 81,96 3,96% 97,70 3,12%
industriali
Sub-total ali-
75,29 100% 2.071,29 100% 3.132,15 100%
mentare cu apa
Sub-total
131,24 100 % 2.194,17 100% 3.519,26 100%
distributie

Canalizare - -
Consumatori
0,00 0,00% 1.823,00 86,14% 2.872,00 89,43%
casnici
Consumatori
publici si co- 0,00 0,00% 212,09 10,02% 241,62 7,52%
merciali
Consumatori
0,00 0,00% 81,30 3,84% 97,70 3,04%
industriali
Infiltratii 0,00 0,00% 275,26 11,50% 802,74 20,00%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 2.392,59 100,00% 4.014,05 100,00%
Datele privind debitele de apa sunt incluse in bilantul ciclului apei pentru sistemele de alimentare cu
apa Domnesti, Ciorogarla si Ordoreanu.
4.3.1.9.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Bucure ti-Domnesti-Ciorogarla se
descarca in statia de epurare Domnesti.
Emisarul statiei de epurare este raul Arges.
131
4.3.1.10 AGLOMERAREA BUCURESTI - CLINCENI

Aglomerarea Bucuresti - Clinceni este formata localitatile Clinceni si Olteni si totalizeaza un numar de
7.765 l.e. si fac parte din UAT Clinceni.
Localitatea Ordoreanu, desi face parte din UAT Clinceni, aceasta este integrat in Aglomerarea
Bucuresti – Domnesti – Ciorogarla.
Figura 4.3.1.10-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Clinceni

Tabel 4.3.1.10-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Clinceni
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Bucuresti - Clinceni
Clinceni 7.765
Clinceni Olteni
Total 7.765

In aglomerarea Bucuresti - Clinceni exista un sistem de canalizare cu realizat prin OG7/2006.
Prin programul de dezvoltare PNDL, s-au alocat fonduri pentru extinderea sistemului existent prin
realizarea urmatoarelor investitii:
Retea de canalizare;
Statii de pompare ape uzate;
Racorduri;
Statie de epurare
La nivelul anului 2014, an de referinta pentru lucrarile derulate prin POIM, lucrarile de extindere a
sistemului de canalizare existent (finantate prin PNDL), nu erau finalizate.
132
Tabel 4.3.1.10-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Clinceni
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)


Reteaua de canalizare din aglomerarea Bucuresti - Clinceni are o lungime totala 49.000 m, realizata
astfel:
prin programul OG7/2006, s-au realizat retele de canalizare cu o lungime de 5.000 m;
prin programul de dezvoltare PNDL, s-a prevazut extinderea retelei de canalizare o lungime
de 44.000 m (lucrari nefinalizate).
Tabel 4.3.1.10-3 - Retea de canalizare aglomerarea Bucuresti - Clinceni

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC 250 47.985 Realizati la

nivelul
2 PVC 315 789
anului
3 PAFSIN 530 226 2010
Racorduri
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 258 bucati din care, 78 bucati existente
iar 180 bucati urmeaza a se finaliza in cadrul programului PNDL.
Deficiente

Sistemul de canalizare din aglomerarea Bucuresti - Clinceni dispune de 10 statii de pompare apa
uzata, realizate astfel:
1 statie de pompare apa uzata realizata prin programul OG 7/2006, in functiune;
9 statii de pompare apa uzata prevazute prin programul PNDL, in curs de executie.
Statia de pompare apa uzata (SPAU1ex) amplasata pe strada Prelungirea Primaverii este utilata cu
1+1 pompe cu caracteristicile:
Q = 7,2 m3/h;
H = 1,5 m;
133
lungimea de 20 m.
Statia de pompare apa uzata (SPAU2ex) amplasata pe strada Ciorogarlei este utilata cu 1+1 pompe
Q = 54 m3/h;
H = 2 m;
lungimea de 35 m.
Q = 7,2 m3/h;
H = 3 m;
lungimea de 30 m.
Q = 111,6 m3/h;
H = 3,5 m;
lungimea de 25 m.
Q = 127,8 m3/h;
H = 17 m;
lungimea de 124 m.
Q = 18 m3/h;
H = 2 m;
lungimea de 60 m.
Q = 184,97 m3/h;
H = 8 m;
lungimea de 21,5 m.
Statia de pompare apa uzata (SPAU8ex) amplasata pe strada Ortansei este utilata cu 1+1 pompe cu
caracteristicile:
Q = 18 m3/h;
H = 3 m;
134
lungimea de 43 m.
Statia de pompare apa uzata (SPAU9ex) amplasata pe strada Ortansei este utilata cu 1+1 pompe cu
caracteristicile:
Q = 33,98 m3/h;
H = 2 m;
lungimea de 15 m.
Statia de pompare apa uzata (SPAU10ex) este amplasata pe strada Hotarului si nu se cunosc
caractesticile hidraulice (debit si inaltime de pompare).
Conducta de refulare aferenta statiei de pompare are o lungime de 956 m.
Deficiente
Nu este cazul.

Amplasamentul statiei de epurare existente se afla in localitatea Clinceni, pe soseaua Ordoreanu, pe
malul raului Sabar.
Emisarul statiei de epurare Clinceni este raul Sabar.
Statia de epurare existenta din localitatea Clinceni este o statie compacta (tip Resetilovs), containe-
rizata, cu o capacitatea de 700 l.e. si o incarcare de 42kgCBO5/zi.
Statia de epurare existenta a fost realizata prin programul OG7/2006 si este in functiune din anul
2007.
Debitul statiei de epurare este de Quzimed = 70 m3/zi.
Epurare mecanica:
Gratar manual rar
Bazin de egalizare, omogenizare si pompare
Gratar mecanic fin
Epurare biologica:
Tanc sedimentare primara
Tanc coagulare
Tanc hidroliza-fermentare
Tanc de nitrificare-denitrificare heterotrofica
Tanc de nitrificare-denitrificare hetero-autotrofica
Tanc de nitrificare autotrofica
Dezinfectie efluent
Tratare namol:
Bazin colectare si pompare namol
135
Unitate deshidratare namol – saci deshidratare namol

Reactivi:
Stocare, preparare si dozare coagulant
APA UZATA
INFLUENTA
3
Qu zi med = 90 m /zi
TRATARE PRIMARA
grasimi)
TRATARE
BIOLOGICA PRELUCRARE PLATFORME
(Unitate containerizata NAMOL DEPOZITARE
Resetilovs) Echipament de
deshidratare cu saci
REZIDUURI
DEZINFECTIE
CU UV
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
Tabel 4.3.1.10-4 - Evaluarea starii fizice a echipamentului electro-mecanic si structurilor civile din
statia de epurare Clinceni
Evaluarea
Evaluarea
Nr. Anul conditiei fizice a
Componente Descriere conditiei fizice a
Crt. instalarii echipamentului
structurilor civile
E&M
1 Treapta bio- Bloc de tancuri de 2007 Nu functioneaza Acceptabila

logica epurare biologica continuu
2 Tratare na- Saci deshidratare 2007 - Acceptabila

mol namol
136
Tabel 4.3.1.10-5 - Evaluarea eficientei epurarii in statia de epurare existenta Clinceni
Influent statie Efluent statie Limite Limite

Nr. Performanta
Parametru Unitate de epurare de epurare NTPA NTPA
Crt. epurarii
cod proba 1892 cod proba 1893 001 002
1 pH (25oC) - 7,83 8,40 - 6,5 – 8,5 6,5 – 8,5
2 Materii in mg/l 245 9,67 96% 35 350

suspensie
MTS
3 Consum mgO2/ 499 < 30,0 94% 125 500

chimic de l
oxigen CCO-
Cr
4 Consum bio- mgO2/ 370 5,00 98% 25 300

chimic de l
oxigen CBO5
5 Substante mg/l < 20 (12,4) < 20 (5,40) 56% 20 30

extractibile
6 Amoniu mgNH 72,1 < 0,05 99% 2,0 30

+
4 /l
7 Fosfor total mgP/l 10,8 0,767 93% 1,0 5,0

Pt
8 Detergenti mg/l 5,25 < 0,05 99% 0,5 25
9 Nitriti mgNO < 0,025 < 0,025 - 1,0 -

-
2 /l
10 Azot mg/l 84,5 < 1,00 - - -

Kjeldahl
11 Nitrati mgNO <5 11,9 - 25 -

-
3 /l
12 Azot total mgN/l 85,6 3,69 95% 10 -

(calculat)
Deficiente
Statia de epurare nu are capacitate suficienta de a prelua debitele de apa uzata provenit din extinde-
rile retelelor de canalizare.
137
Deoarece reteaua de canalizare deserveste doar o parte din populatia totala a aglomerarii Bucure ti -
Clinceni, apele uzate menajere descarcate necontrolat la nivelul solului au un impact major asupra
apelor subterane. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila.
Sursele de poluare a apei freatice sunt scurgerile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate din ca-
nalizare, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Dezvoltarea Aglomerarii Bucure ti-Clinceni, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si
necesitatea respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impun facilitati de pre-
luare a apelor uzate menajere prin extinderea retelei de canalizare si tratarea acesteia, astfel incat
sa se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in raul Sabar.
Intrucat, de la data punerii in functiune (anul 2007) pana in prezent, statia de epurare nu a
functiunat la capacitatea proiectata, nu se poate face o evaluare a performantei procesului tehnolo-
gic.

informatii cu privire la volumele de apa uzata provenite din reteaua existenta. Intrucat lucrarile la
sistemul de canalizare propus prin PNDL nu sunt finalizate, pentru aceste volume nu sunt disponibile
informatii.

temul de canalizare si valoarea consumului casnic specific inregistrat .
In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare este de 3,2%, cu un
numar de 230 locuitori.
Tabel 4.3.1.10-6 Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Clinceni,
an 2014
u.m. Consum casnic
m3/an 14.600
m3/zi 40
4.3.1.10.2.2 Apa uzata non-casnica

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.10-7 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Bucuresti - Clin-
ceni
u.m. Total non - casnic
m3/an 1.825
138
m3/zi 5,0

capitolul 4.1.4.
Anexa 4.3.13 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Bucuresti - Clin-
ceni.
contorizarii si a tarifelor care sa recupereze costul.
Evolutia debitului specific casnic de apa uzata luat in considerare la stabilirea debitelor de dimensio-
Tabel 4.3.1.10-8 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Clinceni

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti -
174 80 80 80 90 100 105
Clinceni
fost estimat tinand cont de tipurile de consumatori: scoli, gradinite, magazine, restaurante, centre
comerciale, primarii, hoteluri etc.
mensionare a sistemului de canalizare, a fost considerat egal cu consumul de apa public si comercial,
Tabel 4.3.1.10-9- Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Clinceni
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti -
5,0 114,43 115,55 117,86 120,22 122,63 123,85
Clinceni
Dezvoltarea economica a zonei impune aprecierea unor debite industriale corespunzatoare. Se tine
cont si de faptul ca multi dintre consumatorii industriali vor evacua la canalizare un debit mai mare
decat cel preluat din sistemul de alimentare cu apa. Situatia actuala dovedeste tendinta acestora de
a dezvolta surse proprii de alimentare cu apa.
Pentru etapa de perspectiva analizata, s-a prevazut o crestere a volumului de apa uzata provenita de
la agentii industriali, ca urmare a dezvoltarii industriei mici si mijlocii, prin marirea numarului con-
sumatorilor industriali si comerciali care vor deversa apele uzate in reteaua de canalizare.
139
Tabel 4.3.1.10-10 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Clinceni
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti -
-
Clinceni 62,54 65,52 69,45 71,53 72,96 75,15


nivelul de performanta al sistemului, sunt prezentate mai jos.
Pentru sistemul de canalizare Clinceni s-au avut in vedere urmatoarele considerente:
Debitul de restitutie de la consumatori reprezinta 100% din cererea de apa;

Experienta acumulata impune imperativ adaugarea unor debite de infiltratie la calculul debi-
telor caracteristice. Debitul de infiltratie mediu zilnic va fi adaugat la fiecare debit caracteris-
tic de apa uzata;
Rata de conectare a consumatorilor casnici va fi 100% incepand cu anul 2023.
Tabel 4.3.1.10-11 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Clinceni
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 40.029 44.487 51.081 71.687 91.789 125.344

Volum
m3/zi - 109,67 121,88 139,95 196,40 251,48 343,41
infiltratii
% - 13 14 15 18 20 25

Tabel 4.3.1.10-12 - Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Clinceni
Categoria de apa uzata u.m. Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 272.173 428.742

Consumatori casnici
m3/zi 745,68 1.174,64
140
Categoria de apa uzata u.m. Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 25.349 27.430

Industrie
m3/zi 69,45 75,15
m3an 43.020 45.206

m3/zi 117,86 123,85
Debit total de apa uzata (cas- m3/an 3.40542 501.378
nic+non-casnic) m3/zi 932,99 1.373,64
m3/an 51.081 125.344

m3/zi 139,95 343,41
Debit total de apa uzata, inclusiv m3/an 391.623 626.722
infiltratiile m3/zi 1.072,94 1.717,05
Determinarea debitelor de calcul pentru apa uzata in aglomerarea Bucuresti - Clinceni, se gaseste in
Volumul II – Anexe - Anexa 4.3.13 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare - Aglomera-
rea Bucuresti - Clinceni.
urmator:
Tabel 4.3.1.10-13 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Clinceni
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**
Debit mediu zilnic (Qzi med) m3/zi 1.072,94 1.717,05
Debit maxim zilnic (Qzi max) m3/zi 1.352,84 2.129,14
Debit maxim orar (Qor max) m3/h 131,47 189,795
Debit mediu anual m3/an 391.623 626.722

141
Indicatorii tinta prezinta comparativ situatia actuala cu cea de dupa implementarea proiectului POIM,
odata cu racordarea in totalitate a consumatorilor la retea si reducerea procentului de infiltratii din
volumul total de apa uzata.
Tabel 4.3.1.10-14 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Clinceni
Aglomerarea Bucuresti - Clinceni
Valori Valori Valori Valori

Nr. Crt.* Indicator Unitate
(2014) (2023) (2030) (2045)
Populatie totala
3.1.1 pers. 7190 8.330 9.321 11.187
in aglomerare
Populatie co-
nectata la sis-
3.1.3 pers. 230 8.330 9.321 11.187
temul de canali-
zare
Incarcare co-
nectata la sis-
3.4.5 l.e. 242 8.781 10.265 11.565
temul de canali-
zare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 45 953 1.073 1.717
(flux mediu apa
uzata)
Tabel 4.3.1.10-15 Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Clinceni

(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate
hidraulica
3.7.2 m3/zi 90 1.643 1.643 2.129
proiectata a
statiei de epu-
142

(2014) (2023) (2030) (2045)
rare (Qzi
max)
Capacitate bi-
3.7.3 ologica pro- kgCBO5/zi 42 616 616 694
iectata
Procent utili-
zat din capa-
citatea biolo-
3.7.5 % 34,5 76 100 100
gica proiecta-
ta
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea
statiei de epu-
3.7.7 rare in locui- l.e. 700 10.265 10.265 11.565**
tori
echivalenti
Volum total
de apa uzata
tratata in
statiile de
epurare (me-
3.7.8 m3/zi 45 953 1.073 1.717
diu anual la
borna de
iesire a statiei
de tratare a
apei uzate)
Volumul de
apa uzata tra-
tata cu o cali-
3.7.8.10 tate a efluen- m3/zi 45 953 1.073 1.717
tului conform
cu EC UWWTD
91/271/EEC
143

(2014) (2023) (2030) (2045)
Procent din
volumul de
apa uzata
epurata cu o
calitate a % din
3.7.8.11 45 100 100 100
efluentului 3.2.1
conform cu
EC UWWTD
91/271/EEC
Articol 4(5)
Total CBO5
3.7.8.12 kgCBO5/zi 15/13 527/502 616/583 694/651
tratat/eliminat
Total CCO-Cr kgCCO-

3.7.8.13 29/23 1.054/932 1.232/1.069 1.388/1.173
tratat/eliminat Cr/zi
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 3/2 97/87 113/100 127/110
tat/eliminat
Total fosfor
3.7.8.15 kgP/zi 0,44/0,39 15/14 19/17 21/19
tratat/eliminat
Tabel 4.3.1.10-16- Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp in aglomerarea Bucuresti
- Clinceni

(2014) (2023) (2030) (2045)
Incarcare bi-
3.4.1 ologica tota- kg CBO5/zi 15 527 616 694
la (CBO5)
Procentul
3.4.1.4 % din 3.4.1 90 95 95,5 96
pentru con-
144

(2014) (2023) (2030) (2045)
sumatori
casnici
Procent pen-
3.4.1.5 % din 3.4.1 0 3 3
tru industrie 3
Procent pen-
tru comert si
3.4.1.6 % din 3.4.1 10 2 1,5 1
servicii pu-
blice
Concentratie
3.4.2.1 mg/l 322 553 489 293
CBO5
Concentratie
3.4.2.2 mg/l 644 1.106 979 586
CCO
Suspensii
3.4.2.3 mg/l 376 645 571 342
solide
Concentratie
3.4.2.4 mg/l 59 101 90 54
azot total
Concentratie
3.4.2.5 mg/l 10 17 15 9
fosfor total

Clinceni, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.10-17 - Deficiente din sistemul de canalizare Clinceni
Nr.
crt
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala,

fiind necesare extinderi ale acesteia.
2. Statii de pompare apa uza- Nu s-au constatat deficiente.
145
Nr.
crt
ta
Statia de epurare nu are capacitatea de a prelua debitele

3. Statie de epurare de apa uzata provenite din extinderile retelelor de canali-
zare, ca urmare a cresterii populatiei.
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor sus mentionte sunt indicate in Volumul I -
Capitolul 9, subcapitol 9.3.10 – Aglomerarea Bucure ti - Clinceni.

Metodologia de calcul atat pentru apa potabila cat si pentru apa uzata, este prezentata in breviarul
de calcul, anexat in Volumul II – Anexe – Anexa 3.3.12, respectiv Anexa 4.3.13.
Tabel 4.3.1.10-18 - Bilantul ciclului apei Clinceni
Componente- 2014 2023 2045
le balantei 3 3 3
Productia de
apa
apa subterana - - 792,00 84,05% 792,00 49%
apa de
- - 0 0,00% 0 0%
suprafata
alte surse
- - 150,35 15,95% 51%
(ANB) 839,77
Sub- total
- - 942,35 100,00% 1631,77 100,00%
productie
Distributia apei
Pierderile de
- - 52,77 5,60% 179,49 11,00%
apa
Componenta
- - 35,46 3,76% 137,45 8,42%
tehnica/reala
Componenta
- - 17,31 1,84% 42,04 2,58%
comerciala
Sub - total
- - 52,77 5,60% 179,49 11,00%
pierderi de apa
Alimentarea cu
- - 889,58 94,40% 1452,28 89,00%
apa
Consumatori
- - 709,18 75,26% 1249,57 76,58%
casnici
Consumatori
publici si co- - - 117,86 12,51% 127,56 7,82%
merciali
Consumatori
- - 62,54 6,64% 75,15 4,61%
industriali
Sub-total ali-
- - 889,58 94,40% 1452,28 89,00%
mentare cu
146
Componente- 2014 2023 2045

le balantei 3 3 3
apa
Sub-total
- - 942,35 100,00% 1631,77 100,00%
distributie

Canalizare 45,00 100,00% 843,35 88,50% 1373,64 80,00%
Consumatori
40,00 88,89% 666 69,93% 1175 68,41%
casnici
Consumatori
publici si co- 5,00 11,11% 114,43 12,01% 123,85 7,21%
merciali
Consumatori
0,00 0,00% 62,54 6,56% 75,15 4,38%
industriali
Infiltratii 0,00 0,00% 109,64 11,50% 343,41 20,00%
Intrari WWTP 45,00 100,00% 952,99 100,00% 1717,05 100,00%
Se estimeaza ca in intervalul de ani 2014 – 2023, atat productia pentru sistemul de alimentare cu
apa, cat si volumul de apa uzata va creste, ca urmare a finalizarilor lucrarilor derulate prin PNDL si a
implementarii prezentului proiect.
4.3.1.10.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Bucure ti-Clinceni se descarca in statia
de epurare Clinceni.
147
4.3.1.11 AGLOMERAREA BUCURESTI - MAGURELE
Aglomerarea Bucuresti - Magurele este formata din orasul Magurele si localitatile Alunis, Dumitrana,
Pruni i Varteju si totalizeaza un numar de 13.488 l.e.
Figura 4.3.1.11-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Magurele

Tabel 4.3.1.11-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Magurele
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Magurele
Alunis
Bucuresti -
Magurele Dumitrana 13.488
Magurele
Pruni
Varteju
Total 13.488

Sistemul de canalizare din aglomerarea Bucuresti - Magurele, realizat in anul 1978, are in compo-
nenta urmatoarele obiecte:
Statie de pompare apa uzata;
Statie de epurare in Magurele
Prin programul AFM s-au alocat fonduri pentru extinderea sistemului de canalizare din aglomerarea
Bucuresti - Magurele – localitatea Varteju, fiind prevazute urmatoarele obiecte:
extindere retea de canalizare;
statii de pompare ape uzate;
conducte de refulare;
148
statie de epurare Varteju, cu descarcarea efluentului in raul Ciorogarla.

La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, nu erau finalizate lucrarile
la extinderea sistemului de canalizare prevazute prin AFM.
Tabel 4.3.1.11-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Magurele
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

Reteaua de canalizare menajera, existenta in orasul Magurele are lungimea de 5.750 m si este reali-
zata din conducte de beton si PVC cu diametre DN 250 - 800 mm. Apele uzate menajere sunt colec-
tate din zona blocurilor de locuinte si descarca in statia de pompare SPAU1ex amplasata la
intersectia strazii Marasesti cu strada Atomistilor, de unde sunt pompate in canalul gravitational care
deverseaza in statia de epurare Magurele.
Conform informatiilor primite de la operator, reteaua necesita interventii periodice de vidanjare da-
torita gradului mare de colmatare si deplasarii tuburilor, cauzate de tasari ale pamantului.
Totodata, este in curs de executie prin porgramul AFM, o retea de canalizare menajera, in lungime
de 15.346 m, prevazuta din conducte din PVC, cu diametre cuprinse intre 250 si 400 mm, ce va de-
servi zona Varteju
Tabel 4.3.1.11-3 - Retea de canalizare aglomerarea Bucuresti - Magurele

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 beton 250 655
2 beton 300 1.620

Realizati la
3 beton 400 756 nivelul
4 beton 500 85 anului

2008
5 beton 800 1.670
6 PVC 315 964
TOTAL Lungime 5.750
Tabel 4.3.1.11-4 - Retea de canalizare aglomerarea Varteju

Material Observatii
crt. (mm) (m)
149

Material Observatii
crt. (mm) (m)
Realizati la
1 PVC 250~400 15.346 nivelul anului
2010

Pe reteaua de canalizare de canalizare exista un numar de 967 racorduri. Din surse locale urmeaza a
fi finalizate alte 90 de racorduri pe reteaua de canalizare propusa pentru extindere.
Deficiente
Reteaua de canalizare existenta prezinta colectoare colmatate, colectoarele din beton aferente fiind
in stare avansata de uzura fizica.

In zona intersectiei strazii Marasesti cu strada Atomistilor exista statia de pompare SPAU1ex in care
deverseaza apele uzate menajere colectate din zona blocurilor de locuinte si care sunt pompate in
canalul gravitational de pe strada Atomistilor.
Statia de pompare, construita in 1978, este o costructie tip cheson, cu diametrul interior Di= 3 m si
H=10m, este acoperita cu o placa prefabricata din beton armat, cu un gol de acces principal acoperit
cu capac metalic, apele uzate fiind pompate intr-un camin colector si apoi dirijate in canalul
gravitational care deverseaza in statia de epurare amplasata pe strada Paraului.
Statia de pompare apa uzata SPAU1ex a fost retehnologizata in anul 2013 cu (1+1) pompe submer-
sibile cu tocator, automatizate, de tip EPEG si au urmatoarele caracteristici:
Q = 36 m3/h;
H = 20 m;
P = 4 kW.
In cadrul lucrarilor propuse prin AFM si aflate in curs de executie, sunt prevazute 6 statii de pompa-
re, ce vor prelua apele uzate din zona Varteju.
Conductele de refulare aferente statiilor de pompare sunt din PEID, cu lungimea de 400 m.
150
Figura 4.3.1.11-2 - .Statie de pompare apa uzata Magurele

Deficiente
Nu este cazul.
Amplasamentul statiei de epurare existente se afla in localitatea Magurele, pe strada Paraului, pe

malul raului Ciorogarla. Emisarul statiei de epurare este raul Ciorogarla.
Prin programul AFM, s-a prevazut o statie de epurare cu amplasamentul in zona Varteju, ce va pre-
lua apele uzate din localitatea Varteju. Emisarul statiei de epurare este raul Ciorogarla.
Statia de epurare Magurele
Apele uzate menajere din orasului Magurele sunt colectate si evacuate printr-un sistem de canalizare
separativ, apoi descarcate in Statia de epurare Magurele.
Statia de epurare existenta din localitatea Magurele are o capacitate de 5.000 l.e. si o incarcare de
300 kg CBO5/zi.
Qu zi max = 3.250 m3/zi;
Qu zi med = 2.065 m3/zi;
Qu or max = 120m3/h.
Statia de epurare cuprinde urmatoarele obiecte:

Epurare mecanica:
Gratar rar cu curatire manuala
Deznisipator – 2 linii
Decantoare primare tip Imhoff
Epurare biologica:
Bazin de aerare cu 2 compartimente, echipate cu aeratoare cu rotor vertical
Decantor secundar longitudinal cu doua compartimente cu evacuare hidraulica a namolului
Instalatie dezinfectie
Camin debitmetru
Tratarea namolului:
Statie de pompare namol activat primar
Platforme uscare namol – 4 buc
In cadrul statiei de epurare, sunt prevazute facilitati de prelucrare namol in acord cu calitatea ceruta
prin HG 349/2005 si OM 344/2004.
Pentru valorificarea namolului in prezent exista un contract incheiat cu firma de salubritate
(Romprest Service, Salserv) pentru eliminarea/valorificarea namolului produs.
151
statia de epurare Magurele
Anul Evaluarea conditiei fizi- Evaluarea conditiei

Nr.
Componente Descriere* ins- ce a echipamentului fizice a structurilor
Crt.
talarii E&M civile
1 Canal intrare - - - Degradat
2 Deznisipator sepa-
Colmatat - In functiune Degradat
rator de grasimi
3 Bazin biologic - - Nu functioneaza Degradat
4 Platforme de
- - - Degradat
namol
*Echipamentele sunt in general colmatate cu namol, astfel ca nu s-a putut evalua starea lor.
152
Tabel 4.3.1.11-6 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Magurele
Influent Efluent
statie de statie de Limite Limite
Performanta
Parametru Unitate epurare epurare NTPA NTPA
epurarii
cod proba cod proba 001 002
1894 1895
pH (25oC) - 7,61 7,58 - 6,5 – 6,5 –

8,5 8,5
Materii in suspen- mg/l 91,0 70,0* 23% 35 350

sie MTS
Consum chimic de mgO2/l 216 165* 23% 125 500

oxigen CCO-Cr
Consum biochimic mgO2/l 156 118* 24% 25 300

de oxigen CBO5
Substante extrac- mg/l < 20 (4,80) < 20 (4,50) - 20 30

tibile
Amoniu mgNH4+/l 51,3 33,5* 35% 2,0 30
Fosfor total Pt mgP/l 7,97 10,5* - 1,0 5,0
Detergenti mg/l 1,76 1,64* 7% 0,5 25
Nitriti mgNO2-/l < 0,025 < 0,025 - 1,0 -
Azot Kjeldahl mg/l 66,5 33,7 50% - -
Nitrati mgNO3-/l <5 <5 - 25 -
Azot total (calcu- mg N/l 67,6 34,8* 48% 10 -

lat)
*Valori superioare limitelor maxime admise de NTPA-001/2005

Deficiente
Statia de epurare Magurele este in stare avansata de degradare.

Este necesara demolarea statie de epurare existente si realizarea unei statii noi, avand capacitatea si
procesul adecvate pentru epurarea apelor uzate in acord cu NTPA-001/2005.
Reteaua de canalizare deserveste doar o parte din populatia totala a aglomerarii Bucure ti-Magurele.
Ca urmare exista un impact asupra apelor subterane, intrucat apa menajera necolectata ajunge di-
153
rect in acvifer. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila, ea ne-
fiind recomandata pentru utilizare in scopuri gospodaresti, nici pentru prepararea hranei si nici pen-
tru consum. Sursele de poluare ale apei freatice sunt scurgerile din fosele septice, infiltratiile de ape
uzate din canalizare, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Deoarece statia de epurare functioneaza doar partial si nu la parametri proiectati, apele uzate dever-
sate in emisar nu sunt conforme cu NTPA-001/2005, afectand calitatea acestuia. Aceste ape contin
poluanti de tipul: substante organice, substante extractibile cu solvent organic, nutrienti – compusi
de azot si fosfor – suspensii solide etc.
Dezvoltarea aglomerarii Bucure ti - Magurele, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si
necesitatea respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impun construirea unei
noi statii de epurare care sa realizeze epurarea intregului volum de apa uzata colectat, astfel incat sa
se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in raul Ciorogarla.
Capacitatea statiei este insuficienta pentru a prelua intreaga apa uzata din sistemul de canalizare
propus spre extindere.
Epurarea actuala nu asigura descarcarea apei la parametri maxim admisi conform NTPA 001/2005.
Statia de epurare Varteju
Amplasamentul statiei de epurare se afla in localitatea Varteju, pe malul raului Ciorogarla.

Emisarul statiei de epurare este raul Ciorogarla.
La momentul intocmirii prezentei documentatii, statia de epurare Varteju se afla in constructie (fon-
duri asigurate prin AFM).
Statia de epurare este proiectata pentru a deservi zona Varteju – parte a aglomerarii Bucure ti-
Magurele. Statia de epurare are o capacitate de 3.700 l.e., 222kgCBO5/zi si Qu zi max = 650m3/zi,
Qu zi med = 400m3/zi, Qu or max = 39 m3/h.
Descrierea infrastructurii
Principiul de epurare al statiei este bazat pe treapta de epurare mecano-biologica, cu discuri imersa-
te.
Conform documentatiei de executie, statia de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
Linia apei:
Treapta mecanica
Sita de colectare si presa material colectat
Statie de pompare
Bazin egalizare
Treapta biologica
Modul de epurare biologica, cu discuri imersibile (biodiscuri), inclusiv decantor secundar cu

lamele inglobat in modul
Camin unitate dezinfectie U.V., robinet prelevare probe, si debitmetru electromagnetic
Canal de evacuare a apei epurate in emisar
154
Gura de varsare in emisar
Linia namolului:
Bazin de ingrosare namol biologic in exces
Platforme de deshidratare namol ingrosat

Conform documentatiei, namolul care se va produce va fi utilizat ca ingrasamant in agricultura.
Pentru asigurarea fluxului tehnologic in cazul unor situatii accidentale si remedierea defectiunilor, s-a
asigurat by-pass-area obiectelor tehnologice ale statiei de epurare.
Figura 4.3.1.11-4 - Schema bloc a proceselor de tratare SEAU Varteju:
Statia de epurare Varteju este in constructie, ca urmare nu se poate face o evaluare a echipamentu-
lui electro-mecanic, a structurilor civile din incinta statiei, si a performantei epurarii.
155

In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare din Magurele este de
39,74% fiind racordati un numar de 4.872 locuitori.
Tabel 4.3.1.11-7 - Apa uzata provenita de la consumul casnic, aglomerarea Bucuresti - Magurele:
u.m. Total casnic
m3/an 197.465
m3/zi 541
Sursa: Operatorul local

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.11-8 -Apa uzata provenita de la consumatorii non-casnici
m3/an 102.346
m3/zi 280,40

capitolul 4.1.4.
Principiile de calcul dar si algoritmii acestora sunt cuprinse in Capitolul 7, respectiv in Volumul II -
Anexe - Anexa 4.3.14 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Bucuresti -
Magurele.
specific se va reduce/va creste in functie de elasticitatea cererii, dupa introducerea contorizarii si a
tarifelor care sa recupereze costul.
Evolutia debitului specific casnic de apa uzata, luat in considerare la stabilirea debitelor de dimensio-
Tabel 4.3.1.11-9- Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Magurele:

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti-
108 115 120 120 120 120 120
Magurele
156
fost estimat pentru aglomerarea Afumati, tinand cont de tipurile de consumatori: scoli, gradinite,
magazine, restaurante, centre comerciale, primarii, hoteluri, etc.
mensionare a sistemului de canalizare a fost considerat egal cu consumul de apa public si comercial
Tabel 4.3.1.11-10- Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Magurele
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- 117,82 161,35 175,42 195,60 225,41 256,00 286,91

Magurele
Tabel 4.3.1.11-11- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Magurele
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- 162,58 222,65 242,08 269,93 311,07 353,28 395,93

Magurele

alte considerente privind nivelul de performanta pot fi consultate in Studiul de balanta apa uzata
pentru aglomerare Bucure ti-Magurele, prezentat in Volumul II, Anexe – Anexa 9.6.2.19 - Stu-
diu de balan a apei uzate M gurele.
Avand in vedere ca expertiza facuta pe sistemul de canalizare existent recomanda inlocuirea aproape
integral a acestuia, ca urmare a faptului ca aceasta prezinta un grad mare de colmatare si deplasari
ale tuburilor cauzate de tasari ale pamantului, pentru situatia existenta, indicatorii de performanta s-
au determinat pornind de la calculul apei de infiltratii conform NP 133/2-2011.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate elaborat pentru sistemu-
lui Magurele, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala)
de maximum 38% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km pentru
componenta reala, este acceptabila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de
canalizare in perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru aglomerarea Bucuresti - Magurele, in perioada de imple-
mentare a proiectului, se va inregistra o crestere a ratei medii de infiltartii, respectiv a volumului de
apa rezultat din infiltratii. Ulterior implementarii proiectului, in perioada 2023 – 2025 se va inregistra
o scadere a ratei medii de infiltratii, determinata de masurile pentru limitarea si prevenirea
infiltratiilor puse in aplicare de catre Operator atat pentru tronsoanele nou executate, propuse prin
actualul proiect, dar mai ales pentru tronsoanele existente. Incepand cu anul 2025 datorita invechirii
retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca, ajungand in anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din
debitul total de apa uzata sa aiba valorarea estimata de 19 %.
157
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Bucuresti - Magurele es-
te cuprinsa intre 0,25 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,46 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de
30 de ani.
Tabel 4.3.1.11-12 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Magurele
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- 0,69 0,25 0,27 0,32 0,36 0,41 0,46

Magurele
Tabel 4.3.1.11-13 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti -
Magurele
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 44.074 161.699 174.634 206.973 293.316 271.655 303.994

Volum
m3/zi 120,75 443,01 478,45 567,05 655,66 744,26 832,86
infiltratii
% 13 17 17 17 18 18 19

Tabel 4.3.1.11-14 - Centralizarea volumelor anuale ale apei uzate – aglomerarea Bucuresti - Magurele
Valoare
(an 2045)
m3/an 1.047.214
Consumatori casnici
m3/zi 2.869,08
m3/an 144.514
Industrie
m3/zi 395,93
m3an 104.722
m3/zi 286,91
m3/an 1.296.450
m3/zi 3.551,91
m3/an 303.994
m3/zi 832,86
Debit total de apa uzata, inclusiv infiltratiile m3/an 1.600.421
158
Valoare
(an 2045)
m3/zi 4.385

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Bucure ti-M gurele se gaseste in
Volumul II - Anexa - Anexa 4.3.14 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare Aglomerarea
Bucure ti-M gurele.
La dimensionarea obiectelor ce fac parte din extinderea sistemului de canalizare, s-au luat in consi-
derare debitele prezentate in tabelul urmator::
Tabel 4.3.1.11-15 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Magurele
Valoare
(an 2045)
Debit mediu zilnic (Qzi med) m3/zi 4.385
Debit maxim zilnic (Qzi max) m3/zi 5.379
Indicatori tinta privind colectarea apei uzate

Tabel 4.3.1.11-16- Indicatori privind colectarea apei uzate – aglomerarea Bucuresti - Magurele
Aglomerarea Bucure ti-M gurele

Indicator u.m.
Crt.* curente prognozate prognozate
(2014) (2023) (2045)
3.1.3 Populatie conectata la sistemul Pers.

4.872 15.922 23.909
de canalizare
3.4.5. Incarcare conectata la sistemul l.e.

4.872 17.842 27.323
de canalizare
3.2.1. Total volum apa uzata colectata m3/zi

942,15 2.658 4.385
159
Tabel 4.3.1.11-17 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate aglomerarea Bucuresti -
Magurele
Aglomerarea Bucure ti-Magurele
Nr. Valori Valori pro- Valori pro-

Indicator Unitate
Crt.* curente gnozate gnozate
(2014) (2023) (2045)
3.1.1 Populatie totala in aglomera-

pers. 12.261 15.922 23.909
re
3.1.3 Populatie conectata la siste-

pers. 4.872 15.922 23.909
mul de canalizare
3.4.5 Incarcare conectata la sis-

l.e. 5.000 17.842 27.878
temul de canalizare
3.2.1 Total volum apa uzata colec-

m3/zi 942 2.658 4.385
tata (flux mediu apa uzata)
3.7.2 Capacitate hidraulica proiec-

tata a statiei de epurare (Qzi m3/zi 3.900 4.250 5.613
max)
3.7.3 Capacitate biologica proiec-

kgCBO5/zi 300 1.571 1.673
tata
3.7.5 Procent utilizat din capacita-

tea biologica proiectata % 56 68 100
(3.4.1/3.7.3)
3.7.7 Capacitatea statiei de epura-

l.e. 8.700** 27.323 27.323
re in locuitori echivalenti
3.7.8 Volum total de apa uzata

tratata in statiile de epurare
(mediu anual la borna de m3/zi 942 2.658 4.385
iesire a statiei de tratare a
apei uzate)
3.7.8.10 Volumul de apa uzata tratata

cu o calitate a efluentului m3/zi 942 2.658 4.385
conform cu EC UWWTD
160
Aglomerarea Bucure ti-Magurele
Nr. Valori Valori pro- Valori pro-

Indicator Unitate
Crt.* curente gnozate gnozate
(2014) (2023) (2045)
91/271/EEC
3.7.8.11 Procent din volumul de apa

uzata epurata cu o calitate a
% din
efluentului conform cu EC 100 100 100
3.2.1
UWWTD 91/271/EEC Articol
4(5)
3.7.8.12 Total CBO5 tratat/eliminat kgCBO5/zi 292/268 972/918 1.673/1.563
3.7.8.13 kgCCO-
Total CCO-Cr tratat/eliminat 600/442 1944/1676 3.345/2.797
Cr/zi
3.7.8.14 Total azot tratat/eliminat kgN/zi 55/42 178/157 307/263
3.7.8.15 Total fosfor tratat/eliminat kgP/zi 9/7 2,9/2,7 50/46
din Volumul II -Anexe- Anexa 6.1 – Indicatorii de performanta.
**Nota: Statia de epurare Magurele in operare – 5.000 l.e. si statia de epurare Varteju, in
constructie – 3.700 l.e.
Tabel 4.3.1.11-18 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp aglomerare Bucure ti-
Magurele
Aglomerarea Bucuresti - Magurele

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2045)

3.4.1 292 1.071 1.673
(CBO5) CBO5/zi

3.4.1.4 86 89 90
tori casnici 3.4.1
% din
3.4.1.5 Procent pentru industrie 3 5 7
3.4.1

3.4.1.6 11 6 3
161
Aglomerarea Bucuresti - Magurele

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2045)

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Bucure ti-
gurele, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.11-19 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Magurele
Nr. Crt. Componenta Deficienta principala
1 Retea de canalizare Reteaua de canalizare nu acopera

intreaga trama stradala, fiind necesare
extinderi ale acesteia.
2 Statii de pompare apa uzata Nu s-au constatat deficiente.
3 Statie de epurare Statia de epurare Magurele este in stare

avansata de degradare, efluentul epurat
nu este in conformitate cu NTPA-
001/2005.
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor sus enumerate sunt indicate in Volumul I -
Capitolul 9, subcapitol 9.3.11-Aglomerarea Bucure ti-M gurele.

Balanta de apa a rezultat pe baza debitelor de apa stabilite pentru fiecare categorie de consumatori:
populatie, industrie (incluzand principalele companii industriale, companii mici si mijlocii si institutiile
publice), considerand un procent variabil pentru pierderile de apa, respectiv pentru infiltratii.
162
Tabel 4.3.1.11-20 - Bilantul ciclului de apa Magurele
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 1.250,67 100% 2.374,25 100% 2.851,20 68%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
alte surse (ANB) 0,00 0% 0,00 0% 1.352,5 32%
Sub- total productie 1.250,67 100% 2.374,25 100% 4.203,70 100%
Distributia apei

Alimentarea cu apa 1.028,04 82,20% 2.186,01 92,07% 3.500,22 83,27%

Consumatori casnici 708,71 56,67% 1.831,06 77,12% 2.869,02 68,24%
Sub-total alimentare cu apa 1.028,04 82,20% 2.186,01 92,07% 3.500,22 83,27%
Sub-total distributie 1.250,67 100% 2.374,25 100% 4.203,70 100%
Canalizare 821,4 87,18% 2.215,06 80,00% 3.551,86 81,00%

Consumatori casnici 541 57,42% 1.831,06 66,13% 2.869,02 65,43%
Infiltratii 120,75 12,82% 443,01 17% 832,86 19%
Intrari WWTP 942,15 100% 2.658,07 100% 4.384,72 100%
4.3.1.11.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a aglomerarii Bucure ti-Magurele se descarca in statia
de epurare Magurele.
Emisarul statiei de epurare Magurele este raul Ciorogarla.
163
4.3.1.12 AGLOMERAREA BUCURESTI - JILAVA
Aglomerarea Bucuresti - Jilava este formata din localitatea Jilava si totalizeaza un numar de 14.499
l.e.
Figura 4.3.1.12-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Jilava

Tabel 4.3.1.12-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Jilava
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Bucuresti -
Jilava Jilava 14.499
Jilava
Total 14.499

In aglomerarea Bucuresti - Jilava exista un sistem de canalizare de tip divizor ce are in compenenta
Statie de pompare apa uzata;
Statii de epurare in Jilava
Cu fonduri de la bugetul local, s-a prevazut extinderea sistemului de canalizare cu alt tip de sistem,
si anume de tip vacuumatic.
Sistemul de canalizare de tip vacuum functioneaza dupa cum urmeaza:
Apa uzata este transportata gravitational de la locuinta individuala la camera de colectare.
Cand apa uzata atinge un volum prestabilit in bazinul de colectare, presiunea hidrostatica
activeaza un controler pneumatic. Acest controler pneumatic deschide o vana de vacuum ca-
re reprezinta interfata intre sistemul de vacuum si bazinul de colectare.
Cand vana se deschide, apa uzata este evacuata in canalizare.
164
Apa uzata este transportata prin reteaua de canalizare pana ajunge in statia de vacuum.
In statia de vacuum apa uzata este colectata in bazine de colectare si apoi pompata catre
statia de epurare.
La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, sistemul de canalizare de
tip vacuum, nu era in functiune.
Tabel 4.3.1.12-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Jilava
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

Lungimea totala a retelei de canalizare existente, ce functioneaza in regim gravitational, este de L=
13.213 m.
Reteaua de canalizare in sistem vacuumatic are o lungime totala de 12.246 m. Aceasta retea
contine trei componente majore: camera de colectare (camera vanelor, vana pneumatica de vacuum
si controlerul supapei); linii de canalizare cu vacuum (include armaturi specifice); statia centrala cu
vacuum cu rezervoare de vacuum, pompe de vacuum, pompe de apa uzata, robineti, senzori de ni-
vel si presiune, panou de comanda si control.
Conductele sistemului de canalizare cu vacuum creaza o retea ce conecteaza camerele de colectare
la o statie centrala de vacuum.
La nivelul anului 2014 reteaua de canilizare in sistem vacuumatic nu era in functiune.
Conductele sunt confectionate din Polietilena de inalta densitate (PEID), SDR 11, cu diametre cuprin-
se intre De 90 mm si De 250 mm).
Tabel 4.3.1.12-3 - Retea de canalizare Jilava
Diametru Lungime
(mm) (m)
1 Beton Retea existenta realizata in sis-

250-300 13.213
tem divizor la nivelul anului 2000
2 PEID SDR Retea propusa realizata in sistem

11 90-250 12.246 vacuumatic realizati la nivelul
anului 2012
TOTAL 25.459 -
Deficiente:
165
Reteaua de canalizare realizata in sistem gravitational, in lungime de 980 m, amplasata pe Strada

Garii, a fost pusa in functiune in anul 1950. Acest tronson descarca in statia de pompare Penitenciar
Jilava (statie de pompare administrata de Pentenciarul Jilava). Reteaua este realizata din tuburi de
beton DN 300mm si necesita interventii periodice de vidanjare datorita gradului mare de colmatare,
si deplasarii tuburilor, cauzate de tasari ale pamantului.

In momentul de fata exista o singura statie de pompare ape uzate care este amplasata in incinta
statiei de vacuum.
Statia de vacuum are in componenta 6 pompe de vacuum, 2 pompe de descarcare, un tablou de
comanda si control ce permite si monitorizarea retelei si un rezervor de vacuum de 20 mc.
Deficiente:
Nu este cazul.

Amplasamentul statiei de epurare se afla in localitatea Jilava, pe malul raului Sabar.
Pe teritoriul comunei Jilava sunt construite 3 statii de epurare:
Statie de epurare care deserveste zona de vest
Statie de epurare care deserveste complexul industrial Arteca
Statie noua de epurare (pentru sistemul vacuumatic)
Statie de epurare care deserveste zona de vest
Schema de epurare a statiei care deserveste zona de vest, cu capacitatea de 400 l.e. (statie de epu-
rare compacta, tip Resetilovs, punere in functiune 2008) urmareste in mod special retinerea materii-
lor in suspensie, a particulelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile si eliminarea
compusilor pe baza de azot si fosfor.
Conform documentatiei de executie, statia de epurare este proiectata pentru Qu zi max = 96 m3/zi
si se compune din:
Bazin de pre-pompare apa menajera
Gratar manual
Deznisipator si separator de grasimi
Bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera
Unitate de epurare biologica tip Resetilovs un CO N2-PM1P-80-911.N+P
Unitate de dezinfectie cu UV
Unitate de preparare si dozare coagulant si floculant
Bazin de colectare si pompare namol.
166
APA UZATA
INFLUENTA
TRATARE PRIMARA
(gratar manual,
deznisipator si separator
de grasimi)
TRATARE
BIOLOGICA PRELUCRARE
(Unitate de epurare NAMOL
PLATFORMA
biologica tip (Unitate deshidratare DEPOZITARE
Resetilovs)
namol) CONTAINERE
REZIDUURI
UNITATE
DEZINFECTIE
CU UV
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
statia de epurare
Evaluarea
Anul
conditiei fizice a Evaluarea conditiei fizice
Componente Descriere
instalarii echipamentului a structurilor civile
E&M
Bazin pre-pompare
apa menajera cu gra- Colmatat 2007 In functiune Necesita reparatii
tar manual
Deznisipator si sepa-
Colmatat 2007 In functiune Necesita reparatii
rator de grasimi
Unitate de
epurare
Bazin biologic biologica 2007 In functiune Necesita reparatii
tip Reseti-
lovs
Dezinfectie cu UV - 2007 In functiune Necesita reparatii
167
Tabel 4.3.1.12-5 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare tip Reseti-
lovs
Influent Efluent
statie de statie de Limite

Performanta Limite
Parametru u.m. epurare epurare NTPA
epurarii NTPA 002
001
cod proba cod proba
2045 2046
pH (25oC) 6,5 –
- 7,60 7,93 - 6,5 – 8,5
8,5
Materii in sus-
mg/dm3 310 111* 64% 35 350
pensie MTS
Consum
chimic de mgO2/l 439 86,8 81% 125 500
oxigen CCO-Cr
Consum bio-
chimic de oxi- mgO2/l 300 52,0* 82% 25 300
gen CBO5
Substante ex-
mg/l < 20 (16,) < 20 (2,8) - 20 30
tractibile
Amoniu mgNH4+/l 29,8 12,7* 57% 2,0 30
Fosfor total Pt mgP/l 4,92 3,67* 25% 1,0 5,0
Detergenti mg/l 1,40 0,078 94% 0,5 25
Nitriti mgNO2-/l < 0,025 3,90* - 1,0 -
Azot Kjeldahl mg/l 43,3 45,1 - - -
Nitrati mgNO3-/l <5 46,0* - 25 -
Azot total
mgN/l3 44,4 56,7* - 10 -
(calculat)

Statie de epurare care deserveste complexul industrial Arteca
Statie de epurare care deserveste complexul industrial Arteca (amplasata pe domeniu privat). Debi-
tele de apa uzata evacuate sunt: Qzi mediu = 132 m3/zi si Qmediu anual = 34.424 m3/an. Statia de
epurare a fost proiectata pentru o capacitate de 900 m 3/zi si are o vechime de 50 de ani.
Deversarea apelor uzate se face in raul Sabar.
168
Tabel 4.3.1.12-6 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Arteca
Valoare
Valoare Metoda de
Denumire component u.m. maxima
determinata analiza
admisa
o
Temperatura C 17,8 35 STAS 6324/61
Concentratia ionilor de hi- SR ISO 10523-

unit pH 7,4 6,5 – 8,5
drogen, pH 24,1oC 2012
Materii in suspensie mg/l 20,65 60 STAS 6953/81
Consum chimic de oxigen,

metoda cu bicromat de po- mgO2/l 19 125 SR ISO 6060-96
tasiu (CCO-Cr)
Consum biochimic de oxigen SR EN 1899-

mgO2/l 19 25
la 5 zile (CBO5) 1/2003
Detergenti sintetici biodeg- SR EN

mg/l 0,34 0,5
radabili, MBAS 903/2003
Substante extractibile cu
mg/l 20 (16,95) 20 SR 7587/96
solventi organici
Cloruri SR ISO
mg/l 170,30 500
9297/2001
Sulfuri si hidrogen sulfurat SR ISO

mg/l 0.19 0.5
10530/1997
Reziduu filtrat la 105oC STAS

mg/l 720,75 2000
9187/1984
Azot total SR EN
mg/l 6,93 15
25663/2000
Fosfor total SR EN ISO

mg/l 0,35 2
6878/2005
Produsi petrolieri STAS 7877-

mg/l < 10 (0,55) 5
1/1987
Clor liber rezidual mg/l 0,09 0,2 STAS 6364/70
Seleniu SR ISO
micro.g/l < 0,03 0,1
15586/2004
(sursa SC Arteca Jilava SA – Raport de incercare nr. EN 934 din 30.06.2015)
Statia de epurare noua (pentru sistemul vacuumatic),
Aceasta statie cu capacitatea de 12.500 l.e., 750kgCBO5/zi si Qzi max = 1.500 m3/zi, construita de
Delta/DFR/Roediger, se bazeaza pe tehnologia de epurare cu SAM (Suport Artificial Mobil) sau
“BIOMEDIU” si are ca principiu de baza dezvoltarea si fixarea bacteriilor epuratoare pe suport de
plastic mobil, intens aerat, eliminand astfel necesitatea recircularii namolului.
Conform documentatiei de executie, statia de epurare Jilava este proiectata pentru Qzi max = 1.500
m3/zi si se compune din:
Linia apei:
169
Camera de intrare
Gratare rare
Bazin de egalizare
Debitmetru influent
Compartiment aerob 1 cu SAM
Compartiment aerob 2 cu SAM
Compartiment anoxic cu SAM si mixer
Decantor lamelar
Dezinfectie cu UV
Conducta descarcare apa epurata
Linia namolului:
Separare prin hidrociclonare
Bazin de stocare namol ingrosat
Deshidratare namol (cu saci)
Depozitare namol
Figura 4.3.1.12-3 - Schema bloc a proceselului tehnologic:
170
APA UZATA
INFLUENTA
Qu zi max = 1.500 m3/zi

Qu or max = 250 m3/h
TRATARE PRIMARA
grasimi)
TRATARE
(Unitate biologica "SAM"
NAMOL
PLATFORME
- "Suport Artificial Mobil" DEPOZITARE REZIDUURI
Echipament de
si decantoare secundare)
DEZINFECTIE
CU UV
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
Statia de epurare (pentru sistemul vacuumatic) nu este in functiune, deci nu se poate face o evalua-
re epurarii actuale.
Statia de epurare existenta este dotata cu o cladire tehnica/birouri.

Deficiente
Statia de epurare noua a localitatii Jilava nu este in functiune. Capacitatea statiei de epurare este in-
suficienta in raport cu extinderea de canalizare propusa prin proiect.
Deoarece reteaua de canalizare deserveste doar o parte din populatia totala a aglomerar rii Bucu-
re ti- Jilava, exista un impact asupra apelor subterane. Apa menajera necolectata ajunge direct in
acvifer. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila, ea nefiind
recomandata pentru utilizare in scopuri gospodaresti, nici pentru prepararea hranei si nici pentru
consum. Sursele de poluare a apei freatice sunt scurgerile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate
din canalizare, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Dezvoltarea aglomer rii Bucure ti- Jilava, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si ne-
cesitatea respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impun construirea unei
extinderi de capacitate a statiei de epurare care sa realizeze tratarea intregului volum de apa uzata
171
colectat, astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in raul
Sabar.

Nu este cazul intrucat nu exista un sistem centralizat de canalizare pentru apele uzate menajere.

Volumele de apa uzata non-casnica provin de la consumatorii publici si de la agentii industriali.
Nu este cazul

Nu este cazul.

capitolul 4.1.4.
Principiile de calcul dar si algoritmii acestora sunt cuprinse in Capitolul 7, respectiv in Volumul II
– Anexe - Anexa 4.3.15 – Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea
Bucuresti - Jilava.
specific va creste in functie de elasticitatea cererii de apa, dupa introducerea contorizarii si a tarifelor
care sa recupereze costul.
Tabel 4.3.1.12-7 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Jilava

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- 95 95 100 100 105 110

-
Jilava
Evolutia debitului de apa uzata public si comercial, luat in considerare la stabilirea debitelor de di-
Tabel 4.3.1.12-8 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Jilava
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti-
- 148,07 154,56 175,93 188,62 210,43 232,25
Jilava
172
sumatorilor industriali si comerciali care vor deversa apele uzate in reteaua de canalizare. S-a luat in
considerare si faptul ca multi dintre consumatorii industriali vor evacua la canalizare un debit mai
mare decat cel preluat din sistemul de alimentare cu apa. Situatia actuala dovedeste tendinta aces-
tora de a dezvolta surse proprii de alimentare cu apa.
Tabel 4.3.1.12-9 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea bucuresti - Jilava
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- - 204,34 213,29 242,78 260,30 290,30 320,51

Jilava


alte considerente privind nivelul de performanta pot fi consultate in Studiul de balanta apa uzata
pentru aglomerare Bucure ti-Jilava, prezentat in Volumul II, Anexe – Anexa 9.6.2.18 – Studiul
de balan a apei uzate Jilava.
Pentru anul 2014 nu sunt masuratori deoarece canalizarea nu este functionala.

Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate elaborat pentru sistemul
Jilava, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de ma-
ximum 38% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km pentru componen-
ta reala, este acceptabila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de canalizare
in perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru localitatea Jilava, in perioada de implementare a proiec-
tului, se va inregistra o crestere a ratei medii de infiltratii, respectiv a volumului de apa rezultat din
infiltratii. Incepand cu anul 2025 datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca,
mata de 19,45%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Bucuresti - Jilava este
cuprinsa intre 0,26 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,49 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de
30 de ani.
Tabel 4.3.1.12-10 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Jilava
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- 0,26 0,28 0,34 0,39 0,44 0,49

-
Jilava
173
Tabel 4.3.1.12-11 Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucuresti - Jilava
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 94.575 102.142 121.056 139.970 158.885 177.799

Volum
m3/zi - 259,11 279,84 331,66 383,48 435,30 487,12
infiltratii
% - 12,31 12,76 13,22 14,11 14,32 14,49

Tabel 4.3.1.12-12 - Centralizarea volumelor de apa uzata – Aglomerarea Bucuresti - Jilava
Valoare
(an 2045)
m3/an 847.727
Consumatori casnici
m3/zi 2.322,54
m3/an 116.985
Industrie
m3/zi 320,51
m3an 84.772
m3/zi 232,25
m3/an 1.049.485
m3/zi 2.875,30
m3/an 177.800
m3/zi 487,12
m3/an 1.227.285
m3/zi 3.362,42

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Bucuresti - Jilava se gaseste in Vo-
lumul II - Anexe - Anexa 4.3.15 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea
Bucuresti - Jilava.
La dimensionarea sistemelor de canalizare, s-au luat in considerare debitele prezentate in tabelul
urmator:
174
Tabel 4.3.1.12-13 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucuresti - Jilava
Valoare
(an 2045)

Tabel 4.3.1.12-14 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Jilava
Aglomerarea Bucuresti - Jilava

(2014) (2023) (2045)
3.1.3 Populatie conectata la sistemul Pers.

0 15.728 21.114
de canalizare
3.4.5. Incarcare conectata la sistemull.e.

0 17.490 23.878
de canalizare
3.2.1. Total volum apa uzata colecta-

m3/zi 0 2.105,64 3.362

Tabel 4.3.1.12-15 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Jilava

(2014) (2023) (2045)
3.7.2 Capacitate hidraulica proiec- m3/zi 0 3.183 4.539
175

(2014) (2023) (2045)
tata a statiei de epurare (Qzi
max)
Capacitate biologica proiecta-

3.7.3 kgCBO5/zi 0 1225 1.433
ta
Procent utilizat din capacita-

3.7.5 tea biologica proiectata % 0 86 100
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea statiei de epurare

3.7.7 l.e. 12.500** 20.420 23.878***
in locuitori echivalenti
Volum total de apa uzata tra-

tata in statiile de epurare
3.7.8 (mediu anual la borna de m3/zi 0 2.106 3.362
apei uzate)
Volumul de apa uzata tratata

cu o calitate a efluentului
3.7.8.10 m3/zi 0 2.106 3.362
conform cu EC UWWTD
91/271/EEC
Procent din volumul de apa

% din
3.7.8.11 efluentului conform cu EC 0 100 100
3.2.1
4(5)
3.7.8.12 Total CBO5 tratat/eliminat kgCBO5/zi 0 1.049/997 1.433/1.349
kgCCO-
3.7.8.13 Total CCO-Cr tratat/eliminat 0 2.009/1.836 2.865/2.445
Cr/zi
3.7.8.14 Total azot tratat/eliminat kgN/zi 0 192/171 263/229
3.7.8.15 Total fosfor tratat/eliminat kgP/zi 0 31/29 43/40
**Statia de epurare Jilava (12.500 l.e.) nu este in functiune
176

Tabel 4.3.1.12-16 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp aglomerare Jilava

(2014) (2023) (2045)
Incarcare biologica tota- kg

3.4.1 0 1.049 1.433
la (CBO5) CBO5/zi
Procentul pentru consu- % din

3.4.1.4 0 90 92
matori casnici 3.4.1
% din
3.4.1.5 Procent pentru industrie 0 8,5 6
3.4.1

3.4.1.6 0 1,5 2
**Nota: Valorile sunt calculate la nivelul anului 2030, an de referinta pentru dimensionarea statiei de
epurare Jilava

In prezent, reteaua de canalizare prin vacuum existenta nu este pusa in functiune si nu este exploa-
tata si intretinuta de catre Operatorul Regional Apa Canal Ilfov, fiind in curs de preluare de catre
acesta.
Reteaua de canalizare gravitationala de pe strada Garii a fost pusa in functiune in anul 1950, iar la
momentul actual deserveste gospodariile aflate pe strada Garii. Colectorul necesita interventii perio-
dice de vidanjare datorita gradului mare de colmatare si deplasarii tuburilor, cauzate de tasari ale
pamantului, fapt ce genereaza discomfort locuitorilor din zona. Prin urmare, acest tronson necesita
reabilitare.
177
Tabel 4.3.1.12-17 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Jilava
Nr.
Componenta Deficienta principala
Crt.
1 Retea de canalizare Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama

stradala, fiind necesare extinderi ale acesteia.
Reteaua de canalizare de pe strada Garii are du-
rata de viata depasita, fiind pusa in functiune in
anul 1950 si necesita reabilitare.
2 Statii de pompare apa uzata Nu se constata deficiente.
3 Statie de epurare Statia de epurare noua a localitatii Jilava nu este

in functiune si nu are capacitate de a prelua de-
bitele de apa uzata provenite din extinderile
retelor de canalizare.
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor enumerate mai sus sunt indicate in Volumul I
- Capitolul 9, subcapitol 9.3.12 – Aglomerarea Bucure ti-Jilava.

Balanta de apa a rezultat pe baza debitelor de apa stabilite pentru fiecare categorie de consumatori:
populatie, industrie (incluzand principalele companii industriale, companii mici si mijlocii si institutiile
publice), considerand un procent variabil pentru pierderile de apa, respectiv pentru infiltratii.
Tabel 4.3.1.12-18 - Bilantul ciclului de apa Jilava
2014 2023 2045

m3/zi % m3/zi % m3/zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
alte surse (ANB) 0,00 0% 1984,92 100% 3374,64 100%

Distributia apei
Alimentarea cu apa 0,00 0,00% 1.819,89 91,69% 2833,49 83,96%

178
2014 2023 2045

m3/zi % m3/zi % m3/zi %

Canalizare 0,00 0,00% 1846,54 87,69% 2875,30 85,51%
Infiltratii 0,00 0,00% 259,11 12,31% 487,12 14,49%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 2105,65 100% 3362,42 100%
4.3.1.12.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a aglomerarii Bucure ti-Jilava se descarca in statia de
epurare Jilava.
Emisarul statiei de epurare Jilava este raul Sabar.
179
4.3.1.13 AGLOMERAREA BALOTESTI
Aglomerarea Balotesti este formata din localitatile Balotesti, Dumbraveni si Saftica si totalizeaza un
numar de 9.576 l.e. si face parte din UAT Balotesti
Figura 4.3.1.13-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Balotesti

Tabel 4.3.1.13-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Balotesti
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Balotesti
Balotesti Balotesti Dumbraveni 9.576
Saftica
Total 9.576

Aglomerare Balotesti dispune in prezent de un sistem de canalizare ce deserveste localitatea
Balotesti si localitatea Dumbraveni si este alcatuit din urmatoarele obiecte:
retele de canalizare;
statii de pompare si conducte de refulare;
statie de epurare
Prin programul AFM s-au prevazut lucrari de extindere a sistemului de canalizare si pentru localitatea
Saftica, care constau in:
statie de epurare;
extindere retele de canalizare;
statii de pompare si conducte de refulare;
La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, lucrarile de extindere la
sistemul de canalizare prevazute prin programul AFM, nu erau finalizate.
180
Tabel 4.3.1.13-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Balotesti
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

Reteaua de canalizare ce deserveste localitatile Balotesti si Dumbraveni are o lungime totala de
22.000 m realizata din tuburi de PVC-KG cu diametre cuprinse intre Dn160 – 250 mm.
Reteaua de canalizare pentru localitatea Sfatica, prevazuta prin programul AFM si aflata in executie,
are lungimea de 7.900 m, din tuburi PVC cu diametre de 315 si 400 mm
Tabel 4.3.1.13-3- Retea de canalizare Balotesti – Dumbraveni - Saftica
Nr. Diametru Lungime Observatii

Material
crt. (mm) (m)
1 PVC 250 22.000 Retea existenta realizata la nivelul anului 2005
2 PVC 315-400 7.900 Extindere retea prin AFM la nivelul anului 2014
te iar 2.446 bucati aflate in curs de realizare prin programul AFM.
Deficiente

Reteaua de canalizare din localitatile Balotesti si Dumbraveni dispune de 2 doua statii de pompare
ape uzate.
Statia de pompare ape uzate SPAU1ex este o constructie din beton armat ingropata.
181
Figura 4.3.1.13-2 Statie de pompare apa uzata SPAU1ex
Statia de pompare ape uzate SPAU2ex este o constructie din beton armat ingropata. Camera
gratarelor si caminul de intrare sunt constructii din beton armat ingropate.
Figura 4.3.1.13-3 Statia de pompare apa uzata SP 2 Balotesti
In cadrul programului AFM prin care se realizeaza extinderea sistemului de canalizare si in localitatea
Saftica, sunt prevazute 8 statii de pompare astfel:
Statia de pompare apa uzata (SPAU1ex) amplasata pe DN1 Stanga Nord este utilata cu 1+1 pompe
Q = 10 m3/h;
H = 5 m;
P = 2,5 kW.
Statia de pompare apa uzata (SPAU2ex) amplasata pe DN1 Stanga Sud este utilata cu 1+1 pompe
Q = 10 m3/h;
H = 5,1 m;
P = 2,5 kW.
182
Statia de pompare apa uzata (SPAU3ex) amplasata pe DN1 Dreapta Nord este utilata cu 1+1 pompe
Q = 10 m3/h;
H = 5,2 m;
P = 2,5 kW.
Q = 14 m3/h;
H = 5 m;
P = 4 kW.
Q = 14 m3/h;
H = 5,4 m;
P = 4 kW.
Statia de pompare apa uzata (SPAU6ex) amplasata pe DN1 Dreapta Sud este utilata cu 1+1 pompe
Q = 10 m3/h;
H = 6,6 m;
P = 2,5 kW.
Statia de pompare apa uzata (SPAU7ex) amplasata pe DN1 Dreapta Sud este utilata cu 1+1 pompe
Q = 10 m3/h;
H = 5,5 m;
P = 2,5 kW.
Statia de pompare apa uzata (SPAU8ex) amplasata in incinta statiei de epurare este utilata cu 1+1
Q = 14 m3/h;
H = 3,85 m;
P = 4 kW.
Deficiente
Conform expertizelor tehnice, atasate prezentei documentatii, s-au constatat urmatoarele deficiente
in cadrul statiilor de pompare existente in localitatile Balotesti si Dumbraveni:
La statiei de pompare SPAU1ex s-au constatat urmatoarele:
defecte la nivelul placii de la cota 0.00;
capacele de acces si ramele aferente sunt ruginite;
scara metalica ce faciliteaza accesul in interiorul statiei este complet degradata;
placa de beton prezinta zone deteriorare.
La statiei de pompare SPAU2ex s-au constatat urmatoarele:
183
capacul metalic de acces este degradat;

la nivelul placii din beton, bordajul golurilor este degradat;
scara metalica ce faciliteaza accesul in interiorul statiei este complet ruginita;
Totodata, SPAU2ex necesita reechipare deoarece nu are capacitatea de a prelua debitele provenite
din extinderile retelelor de canalizare.
Cele 2 statii de pompare nu sunt integrate in sistemul SCADA.
4.3.1.13.1.3 Statii de epurare

In Aglomerarea Balotesti exista o statie de epurare in functiune, cu capacitatea de 5.000 l.e. ce preia
apele uzate din localitatile Balotesti si Dumbraveni si o statie de epurare de 6.500 l.e executata
partial. Ambele statii au amplasament comun, pe malul raului Cociovalistea, pe soseaua Unirii.
De asemenea, se afla in curs de executie prin programul AFM, o statie de epurare cu capacitatea de
1.000 l.e. ce va prelua apele uzate menajere din localitatea Saftica. Aceasta este amplasata in loca-
litatea Saftica, pe strada Morarilor.
Statia de epurare 5.000 l.e.

Statia de epurare cu capacitatea de 5.000 l.e. este functionala din anul 1970 avand o tehnlogie foar-
te invechita si contine urmatoarele obiecte tehnologice:
Un gratar cu curatire manuala;
Un debitmetru cu sectiune ingustata pentru masurarea nivelului apei si transformare in debit
influent – scos din functiune;
Doua decantoare cu etaj, tip Imhoff, de 750m3/zi corespunzator unei populatii de 5.000 l.e.,
in care se realizeaza decantarea namolului precum si stabilizarea anaeroba a acestuia;
Treapta de epurare biologica aeroba, cu namol activat, compusa din doua bazine de aerare
combinate cu decantoare secundare inglobate (oxicontact).
Platforma de uscare pentru depozitare si deshidratare a namolului fermentat. Aceasta a fost
partial demolata, pe suprafata acestuia construindu-se noua statie de epurare.
Apa uzata epurata este deversata in raul Cociovalistea.
Statia de epurare a fost dimensionata pentru o populatie echivalenta de 5.000 l.e.
Namolul generat in statia de epurare este preluat de compania Romprest Service SA, conform unui
contract incheiat intre Primaria Balotesti si respectiva companie de salubritate.
Figura 4.3.1.13-4 - Schema bloc a proceselor tehnologice – statie de epurare existenta in functiune,
5.000 l.e.:
184
185

In aglomerarea Balotesti, in amplasament comun cu statia de 5000 l.e., exista o statie de epurare
realizata prin fonduri locale, de capacitate aprox. 6.500 l.e., nefinalizata (din lipsa de fonduri), ne-
functionala.
Aceasta statie de epurare a apelor uzate menajere a fost proiectata pentru capacitatea de 1.500
m3/zi, conceputa sub forma unei constructii monobloc, formata din:
Gratare cu curatare mecanica pentru retinerea corpurilor plutitoare;
Desnisipator – separator de grasimi aerat pentru retinerea nisipului si a grasimilor;
Bazin de omogenizare a incarcarilor si debitelor, acesta fiind aerat pentru evitarea depuneri-
lor;
Bazine selectoare;
Bazine de aerare formate din zona de denitrificare (fara aerare) si zona de nitrificare aerata.
Introducerea aerului in apa se face cu dispozitive ce genereaza bule fine, astfel transferul
oxigenului se face cu eficienta maxima. Recircularea interna a apei din zona aerata, unde se
realizeaza nitrificarea, in zona anaeroba unde se realizeaza denitrificarea, se realizeaza cu un
sistem air-lift;
Statie de suflante care asigura aerul necesar in treapta biologica;
Decantare secundara (bazine de sedimentare), echipate cu sistem air-lift pentru evacuarea
namolului biologic in exces si recircularea namolului biologic;
Bazin stocare concentrare namol care se amenajeaza intr-un decantor Imhoff;
Instalatie de deshidratare namol – centrifuga;
Platforma de deshidratare si uscare namol centrifugat.
Figura 4.3.1.13-5 - Schema bloc a proceselor tehnologice – statie de epurare, 6.500 l.e.:
186
Statia de epurare noua, a fost construita in incinta vechii statii, pe platforma existenta de uscare a
namolului. Linia tehnlogica a fost proiectata astfel incat, unul din decantoarele Imhoff sa fie folosit
pentru concentrarea si stabilizarea namolului in exces inainte de pomparea in instalatia de deshidra-
tare.
Statia de epurare este dimensionata pentru un debit mediu zilnic Quz zi med = 1.500 m3/zi.
Incarcarile zilnice ale apei uzate influente considerate in calcul sunt:
CBO5 = 390 kg/zi
CCO-Cr = 750 kg/zi
MTS = 525 kg/zi
TN = 57kg/zi
TP = 15kg/zi.
Constructiile la statia de epurare au fost proiectate si executate in perioada 2006-2008 iar elemente-
le structurale au fost executate in proportie de 95%, astfel:
Bazinul de omogenizare;
Bazinele de selectare si indepartarea fosforului;
187
Bazinele de nitrificare;
Bazinele de sedimentare.
Pentru evaluarea starii tehnice a structurilor existente s-a realizat un raport de expertiza tehnica, ra-
port ce este atasat prezentei documentatii.
Astfel, din examinarea in situ a elementelor structurale s-au constatat urmatoarele:
La data efectuarii expertizei, acestea se aflau in stadiu de conservare (fara finisaje, tencuieli
sau alte materiale de protectie pentru etanseitate);
Structurile nu prezentau degradari (segregari, crapaturi, fisuri);
Nu s-au constatat degradari de pierdere a stabilitatii prin cedare de fundatii ca urmare a unor
exfiltratii prin radiere sau pereti avand in vedere perioada de aproximativ 10 ani in care
aceste constructii nu au fost exploatate;
Concluziile raportului de expertiza tehnica sunt:
Sunt necesare protectii la betonul exterior si interior al elementelor structurale;
Sunt necesare hidroizolatii si etansari la interiorul elementelor structurale;
Pentru consolidarea peretilor longitudinali de la bazinele de nitrificare este necesara monta-
rea unor tiranti metalici care sa fie ancorati de peretii bazinelor prin intermediul unor profile
metalice dispuse continuu pe lungimea bazinelor;
Sunt necesare lucrari de sistematizare verticala;
Este necesara realizarea protectiilor anticorozive pentru zonele afectate de coroziune (pasa-
relele metalice)
Conform expertizei tehnice, constructiile existente pot fi folosite in conditii de siguranta din punct de
vedere structural.
In cadrul lucrarilor de extindere a sistemului de canalizare prin fonduri AFM, pentru localitatea
Saftica, s-a prevazut o statie de epurare containerizata.
Statia de epurare are capacitate de 1.000 l.e., un debit de 200m3/zi si foloseste tehnologia de epura-
re MBBR.
Conform documentatiei de executie, elementele componente statiei de epurare sunt urmatoarele:
Treapta de pre-epurare – epurare mecanica;
Treapta de epurare biologica;
Treapta de sterilizare;
Treapta de prelucrare si deshidratare a namolului.
188
Figura 4.3.1.13-6 - Schema bloc a proceselor tehnologice - statie de epurare existenta noua, nefina-
lizata, 1.500 l.e.:
Deficiente:
Statia de epurare existenta din localitatea Balotesti cu capacitate de 5.000 l.e., se afla in stare avan-
sata de degradare. Nu este proiectata cu facilitati pentru eliminarea azotului si fosforului din apa
uzata. Echipamentele sunt depasite ca durata de viata.
Statia de epurare cu capacitatea de 6.500 l.e., care este amplasata in aceeasi incinta cu cea exis-
tenta cu capacitatea 5.000 l.e., nu este functionala intrucat lucrarile nu sunt finalizate. Statia de
epurare nu are capacitatea necesara pentru a prelua intregul debit de apa uzata care se va colecta in
extinderile de canalizare propuse.
Statia de epurare Saftica cu capacitatea de 1.000 l.e., aflata in executie, nu are capacitatea necesara
pentru a prelua intregul debit de apa uzata care se va colecta din extinderile de canalizare propuse in
etapa de perspectiva.
189

Deoarece nu toata populatia existenta beneficiaza de sistemul centralizat de canalizare, deversarea
apelor uzate menajere in fose septice necorespunzatoare produce un impact negativ asupra apelor
subterane. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila, ea nefiind
recomandata pentru utilizare in scopuri gospodaresti, nici la prepararea hranei si nici pentru consum.
Sursele de poluare ale apei freatice sunt scurgerile din fosele septice si depozitarea
necorespunzatoare a deseurilor.
Dezvoltarea localitatiilor din cadrul aglomerarii Balotesti, atat din punct de vedere economic, cat si
ia, astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in emisar.
Performanta epurarii curente SEAU 5.000 l.e. Balotesti
Tabel 4.3.1.13-4 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare 5.000 l.e.
Balotesti
Influent Efluent
Performanta
Nr. Parametru Unitate epurare epurare NTPA NTPA
epurarii
2075 2076
1 pH (25oC) - 10,09 7,80 - 6,5 – 6,5 –

8,5 8,5
2 Materii in sus- mg/l 440 152* 65% 35 350

pensie MTS
3 Consum chimic mgO2/l 402 304* 24% 125 500

de oxigen CCO-
Cr
4 Consum biochi- mgO2/l 300 220* 33% 25 300

mic de oxigen
CBO5
5 Substante ex- mg/l < 20 (6,2) < 20 (8,5) - 20 30

tractibile
6 Amoniu mgNH4+/l 17,8 66,5* - 2,0 30
7 Fosfor total Pt mgP/l 5,83 7,71* - 1,0 5,0
8 Detergenti mg/l 3,17 1,60* 50% 0,5 25
9 Nitriti mgNO2-/l 4,39 < 0,025 99% 1,0 -
10 Azot Kjeldahl mg/l 32,3 118 - - -
190
Influent Efluent
Performanta
Nr. Parametru Unitate epurare epurare NTPA NTPA
epurarii
2075 2076
11 Nitrati mgNO3-/l <5 5,32 - 25 -
12 Azot total (cal- mgN/l 34,8 119* - 10 -

culat)

Performanta epurarii curente SEAU 6.500 l.e. Balotesti
Deoarece lucrarile la statia de epurare cu capacitatea de 6.500 l.e. nu sunt finalizate, aceasta fiind in
stadiu de conservare, nu se poate aprecia performanta epurarii.
Performanta epurarii curente SEAU 1.500 l.e. - Saftica
Deoarece lucrarile la statia de epurare prevazuta prin programul AFM nu sunt finalizate, nu se poate
aprecia performanta epurarii.

lucrarile de extindere la sistemul de canalizare propuse prin programul AFM nu sunt finalizate, pentru
aceste volume nu sunt disponibile informatii.

In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Balotesti este de
35,54% cuu un numar de locuitori racordati fiind de 3.151.
Tabel 4.3.1.13-5 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Balotesti, an 2014
u.m. Consum casnic
m3/an 147.807
m3/zi 404,95
Sursa:Operatorul Regional Apa Canal Ilfov

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.13-6 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Balotesti, an
2014
191
m3/an 13.718
m3/zi 37,58

capitolul 4.1.4.
Principiile de calcul dar si algoritmii acestora sunt cuprinse in Capitolul 7 respectiv in Volumul II,
Anexe - Anexa 4.3.16- Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Balotesti.
felor care sa recupereze costul.
Tabel 4.3.1.13-7 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Balotesti

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Balotesti 129 95 95 100 100 105 110
comerciale, primarii, hoteluri, etc..
Tabel 4.3.1.13-8 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Balotesti
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Balotesti 37,58 125.78 130,10 147,76 158,39 168,30 177,32
Tinand cont de cele prezentate mai sus, pana in anul 2045, conform estimarilor Consultantului, dez-
voltarea unitatilor industriale va fi constanta, debitul inregistrand cresteri anuale de 3,7%.
192
Tabel 4.3.1.13-9 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Balotesti
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Balotesti - 255,55 259,25 268,84 278,79 289,10 299,80

alte considerente privind nivelul de performanta al sistemului, pot fi consultate in Studiul de balanta
pentru aglomerarea Balotesti, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Anexa
9.6.2.7 – Studiu balanta apa uzata Balotesti.
Pentru sistemul de canalizare Balotesti s-a avut in vedere urmatoarele considerente:
S-au efectuat masuratori la statia de pompare SPAU1ex caracterizata ca fiind statie periferica in
retea (fara alte statii de pompare in amonte).
Pentru evaluarea volumelor pompate s-a utilizat metoda volumetrica si/sau metoda orelor de
functionare acestea nefiind echipate cu contoare de debit si functionand cu turatie constanta. Pentru
orele de noapte, s-a golit bazinul de aspiratie pana la nivelul minim. Se remarca faptul ca intre orele
2-4 pompele nu au functionat. Pentru evaluarea volumului zilnic s-au contorizat orele de functionare
prin metoda energiei consumate, dupa ce, in prealabil, s-a verificat capacitatea pompei active si
energia consumata in unitatea de timp.
Pentru a verifica starea globala a retelei de canalizare s-au efectuat masuratori si la statia de epura-
re pe canalul de intrare din beton armat cu sectiune rectangulara, cu latime de 32 cm in care apa a
variat intre 15 si 30 de cm. Masuratoarea s-a facut prin instalarea unui debitmetru pentru canale
deschise cu masura continua a nivelului pe o sectiune cunoscuta dotat cu totalizator debit.
Masuratorile s-au efectuat in lunile Martie – Aprilie 2015, pe timp ploios dar si in zile de timp uscat.
Debitul de noapte minim masurat s-a obtinut prin impartirea la 2 a volumului masurat pe intervalele
aminte. Debitul de apa uzata evacuat in fiecare ora a intervalului nocturn a fost considerat 12% din
debitul de apa uzata mediu orar al zilei de masuratori.
Tabel 4.3.1.13-10 - Masuratori de noapte la SPAU1ex Balotesti
Data 3
(m /h) (m3/h)
Timp ploios
18.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,73 0,55
19.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,67 0,52
Pe timp uscat
22.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,58 0,34
23.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,50 0,32
Amonte de statia de pompare apa uzata lungimea retelei masoara cca. 2.400 m diametrul mediu es-
te de 25 cm. Rata de infiltratii, calculata in functie de valoarea maxima a debitului de infiltratii 0,55
193
m3/h, reprezinta cca 0,22 m3/zi/cm_dia/km. Debitul zilnic masurat variaza in domeniul 42 -55
m3/zi.
Tabel 4.3.1.13-11 - Masuratori de noapte SEAU Balotesti
Data 3
(m /h) (m3/h)
Timp ploios
18.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 8,70 5,42
19.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 9,22 5,42
Pe timp uscat
22.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 7,40 4,20
23.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 8,10 4,30
Amonte de SEAU lungimea retelei existente Balotesti masoara cca.22 km cu diametrul mediu (esti-
mat prin medie ponderata lungime asociata cu diametru) este de 28,5 cm. Rata de infiltratii, calcula-
ta in functie de valoarea maxima a debitului de infiltratii 5,42 m3/h, reprezinta cca 0,20
m3/zi/cm_dia/km. Debitul total evacuat la statia de epurare in zilele masuratorilor a fost cuprins in
domeniul 718 – 890 m3/zi.
Debitul mediu zilnic descarcat la statia de epurare in 2014 a fost de cca. 856,9 m3/h. Raportat la
acesta debitul de infiltratie reprezinta cca. 25,68 %. Infiltratiile obtinute din informatiile Operatoru-
lui, se ridica la 48,36 % din debitul zilnic mediu descarcat. Se deduce ca diferenta apartine fie racor-
durilor ilegale si/sau erorilor de apreciere a volumului consumat - componenta comerciala. Compo-
nenta comerciala a infiltratiilor atinge cca. 22,68% din debitul mediu de timp uscat.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate, anexat in Volumul II –
Anexe – Anexa 9.2.6.7, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta
comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km,
este acceptabila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de canalizare in per-
spectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul de canalizare Balotesti unde se vor realiza ex-
tinderi ale retelelor de canalizare, in perioada 2023 – 2025 se va inregistra o scadere a ratei medii
de infiltratii, determinata de masurile pentru limitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de
catre Operator. Incepand cu anul 2030, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa
creasca, ajungand in anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valora-
rea estimata de 22,08%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Balotesti este cuprinsa
Tabel 4.3.1.13-12 – Evolutia ratei de infiltratii in aglomerarea Balotesti
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Balotesti 0,49 0,27 0,21 0,22 0,25 0,30 0,35
194
Tabel 4.3.1.13-13 -Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Balotesti
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 151.274 115.464 90.826 110.259 146.124 176.262 210.973

Volum
infiltratii m3/zi 414,45 316,34 248,84 302,08 400,34 482,91 578,01
Balotesti
% 48,36 18,50 14,80 15,88 19,77 21,35 22,08

matori, pentru etapa de perspectiva:
Tabel 4.3.1.13-14- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Balotesti
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 432.051 570.331

Consumatori casnici
m3/zi 1.183,70 1.562,55
m3/an 98.127,50 109.427

Industrie
m3/zi 268,842 299,80
m3an 53.932 64.722

m3/zi 147,759 177,32
m3/an 584.110 744.480

m3/zi 1.600,30 2.039,67
m3/an 110.259 210.977

m3/zi 302.07 578,02
m3/an 697.369 955.457

m3/zi 1.902,37 2.617,70

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Balotesti se gaseste in Volumul II,
Anexa 4.4.16 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Balotesti.
urmator:
195
Tabel 4.3.1.13-15- Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, sistem canalizare Balotesti
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**
Debit mediu zilnic (Qzimed) m3/zi 1.902,37 2.617,70
Debit maxim zilnic (Qzimax) m3/zi 2.382,47 3.229,59
Debit maxim orar (Qormax) m3/zi 206,21 248,46

Tabel 4.3.1.13-16 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Balotesti
Aglomerarea Balotesti
Nr.
Indicator u.m. Valori Valori Valori Valori
Crt.*
(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Populatie to-
3.1.1 tala in aglo- pers. 9.576 10.580 11.837 14.204
merare
Populatie co-
nectata la sis-
3.1.3 pers. 3.151 10.580 11.837 14.204
temul de ca-
nalizare
Incarcare co-
nectata la sis-
3.4.5 l.e. 4.180 11.835 13.065 15.704
temul de ca-
nalizare
Total volum
apa uzata co-
3.2.1 lectata (flux m3/zi 857 1.703 1.902 2.618
mediu apa
uzata)
196

Tabel 4.3.1.13-17 Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Balotesti
Nr.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate
hidraulica
proiectata a
3.7.2 m3/zi 1.500 2.384 2.384 3.273
statiei de epu-
rare (Qzi
max)
Capacitate bi-
3.7.3 ologica pro- kgCBO5/zi 300** 784 784 942
iectata
Procent utili-
zat din capa-
citatea biolo-
3.7.5 % 70 91 100 100
gica proiecta-
ta
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea
statiei de epu-
3.7.7 rare in locui- l.e. 5.000** 15.704
13.065 13.065*
tori
echivalenti
Volum total
de apa uzata
tratata in
statiile de
epurare (me-
3.7.8 m3/zi 857 1.703 1.902 2.618
diu anual la
borna de
iesire a statiei
de tratare a
apei uzate)
Volumul de
apa uzata tra-
tata cu o cali-
3.7.8.1
tate a efluen- m3/zi 0 1.703 1.902 2.618
0
tului conform
cu EC UWWTD
91/271/EEC
3.7.8.1 Procent din % din

0 100 100 100
1 volumul de 3.2.1
197
Nr.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
apa uzata
epurata cu o
calitate a
efluentului
conform cu
EC UWWTD
91/271/EEC
Articol 4(5)
3.7.8.1 Total CBO5

kgCBO5/zi 251/97 710/668 784/736 942/903
2 tratat/eliminat
3.7.8.1 Total CCO-Cr kgCCO-

502/121 1.420/1.207 1.568/1.330 1.884/1.690
3 tratat/eliminat Cr/zi
3.7.8.1 Total azot tra-

kgN/zi 46/7 130/113 144/125 173/157
4 tat/eliminat
3.7.8.1 Total fosfor

kgP/zi 7,5/2 21/19 24/22 28/27
5 tratat/eliminat
**Valorile se refera la statia de epurare Balotesti. Statia de epurare Saftica este in faza de proiect.
***Extindere pentru 2045
Tabel 4.3.1.13-18 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Balotesti
Aglomerare Balotesti
Nr. Valori cu- Valori pro- Valori pro-

Indicator U.M.
crt.* rente gnozate gnozate
(2014) (2023) (2030)
kg
3.4.1 Incarcare biologica totala (CBO5) 251 710 942
CBO5/zi
Procentul pentru consumatori % din

3.4.1.4 95 89,4 81
casnici 3.4.1
% din
3.4.1
Procent pentru comert si servicii % din

3.4.1.6 4,4 1,4 8
publice 3.4.1
198
Aglomerare Balotesti
Nr. Valori cu- Valori pro- Valori pro-

Indicator U.M.
crt.* rente gnozate gnozate
(2014) (2023) (2030)
care este inclus in Volumul II - Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Balotesti, sunt
Tabel 4.3.1.13-19 - Deficiente din sistemul de canalizare Balotesti:
Element Componente Deficiente principale
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind

Statiile de pompare SPAU1ex si SPAU2ex prezinta degradari la

elementele structurale din beton (la nivelul placii de beton - bor-
dajul golurilor de acces) si urme de rugina la elementele metalice
(capace, scari de acces).
Statii de pompare apa
2 Este necesara reechiparea statiei de pompare SPAU2ex pentru
uzata
functionarea acesteia la parametri de calcul ai etapei de perspec-
tiva.
Nu sunt prevazute facilitati pentru integrarea statiilor SPAU1ex si
SPAU2ex in sistemul SCADA.
Statia de epurare din localitatea Saftica nu are capacitatea de a
prelua debitele de apa uzata provenite din extinderile retelelor de
canalizare
Statia de epurare din localitatea Balotesti nu are capacitatea de a

3 Statii de epurare
prelua debitele de apa uzata provenite din extinderile retelelor de
canalizare. Procesul tehnologic prezinta deficiente - limitele ad-
mise ale efluentului la descarcarea in emisar sunt depasite sis-
tematic.
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor mai sus enumerate sunt indicate in Volumul I
- Capitolul 9, subcapitol 9.3.14 – Aglomerarea Balote ti.
199

tem.
cum si tintele pe termen lung (perspectiva) pentru Aglomerarea Balotesti.
Tabel 4.3.1.13-20 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Balotesti
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 690,51 100,00% 1461,57 100,00% 1461,57 62,89%
apa de suprafata 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%
Distributia apei


Canalizare 442,53 51,64% 1386,43 81,42% 2039,67 77,92%
Infiltratii 414,45 48,36% 316,34 18,58% 578,02 22,08%
Intrari WWTP 856,99 100% 1702,77 100% 2617,69 100%
4.3.1.13.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a aglomerarii Balotesti se descarca in statiiile de epura-
re Balotesti iar apa uzata menajera colectata de reteaua de canalizare din Saftica va fi descarcate in
statia de epurare ce se va construi in i Saftica.
Emisarul statiei de epurare Balotesti este raul Cociovalistea.
Emisarul statiei de epurare Saftica va fi raul Cociovalistea.
200
4.3.1.14 AGLOMERAREA BUCURE TI - TUNARI
Aglomerarea Bucure ti-Tunari este formata din localitatea Tunari, are un numar de 5.829 l.e. si face
parte din UAT Tunari.
Figura 4.3.1.14-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucure ti-Tunari

Tabel 4.3.1.14-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucure ti-Tunari
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Bucure ti-
Tunari Tunari 5.829
Tunari
Total 5.829

In aglomerarea Bucure ti-Tunari exista un sistem de canalizare de tip divizor, realizat prin fonduri
PNDR Masura 322 ce cuprinde urmatoarele obiecte:
retea de canalizare menajera;
statii de pompare ape uzate;
conducte de refulare
statie de epurare
nalizare nu erau finalizate.
Tabel 4.3.1.14-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Tunari
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)
201

Reteaua de canalizare din aglomerarea Bucure ti-Tunari are o lungime de 7.331 m si un numar de
186 camine de vizitare, avand urmatoarele caracteristici:
Tabel 4.3.1.14-3 - Retea de canalizare Tunari

Material Observatii
crt. (mm) (m)

nivelul anu-
2 PVC 315 841
lui 2014
TOTAL Lungime 7.331
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 281 bucati, racorduri aflate in curs de rea-
lizare prin programul PNDR.
Deficiente

Pentru transportul apelor uzate la statia de epurare, a fost necesara executia a 6 statii de pompare a
apelor uzate, astfel:
Statia de pompare ape uzate SPAU1ex – camin PEID perete triplu tip fagure, circular cu D = 1,50 m
si H = 5,50 m, cu un volum de inmagazinare de cca. 1,08 m3, echipata cu 1+1 pompe, cu caracteris-
ticile:
Qstatie = 6,48 m3/h;
H = 7 m;
P = 2 kW;
si H = 5,40 m, cu un volum de inmagazinare de cca. 1,98 m3, echipata cu 1+1 pompe, cu caracte-
risticile:
Q = 11,88 m3/h;
H = 7 m;
P = 2 kW;
risticile:
Q = 7,2 m3/h;
H = 9 m;
P = 2,4 kW;
risticile:
Q = 21,6 m3/h;
202
H = 9 m;
P = 3,6 kW;
risticile:
Q = 50,4 m3/h;
H = 7,5 m;
P = 6 kW;
risticile:
Q = 61,2 m3/h;
H = 8,50 m;
P = 6 kW;
Conductele de refulare sunt realizate din tuburi de PEID, avand diamtrele cuprinse intre De 110 ÷ De
225 mm si o lungime totala de 1.999 m, repartizata astfel:
De110 mm = 369 m;
De125 mm = 608 m;
De180 mm = 42 m;
De225 mm = 980 m.
Pe conductele de refulare au fost prevazute urmatoarele tipuri de camine:
Camine cu piese de curatire Di = 1.00 m pe conducta PEID De110: 10 buc;
Camine cu piese de curatire Di = 1.00 m pe conducta PEID De125: 13 buc;
Camine cu piese de curatire Di = 1.00 m pe conducta PEID De225: 28 buc.
Deficiente
Nu este cazul.

Amplasamentul statiei de epurare se afla in localitatea Tunari.
Emisarul statiei de epurare este raul Pasarea.
Lucrarile la statia de epurare nu sunt finalizate.
Din fonduri PNDR Masura 322, s-a prevazut o statie de epurare cu capacitatea de 5.301 l.e., care sa
deserveasca localitatea Tunari.
Qu zi max = 699 m3/zi;
Qu zi med = 540m3/zi;
Qor max = 83 m3/h .
Solutia de epurare adoptata are la baza Unitatea de epurare compacta tip MBBR folosind tehnologia
de epurare cu biofiltru flotant – substrat mobil cu profil deschis.
203
Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

Bazin de egalizare, omogenizare si pompare ape menajere
Treapta de epurare mecanica
Treapta de epurare biologica formata din doua linii identice
Unitate de dezinfectie cu ultraviolete
Unitati de stocare si dozare sulfat feric si polielectrolit
Bazin colectare si pompare namol
Unitate de deshidratare namol
Platforma depozitare containere
Cladire administrativa
Retele tehnologice
Camine de canalizare
204
Figura 4.3.1.14-2 - Schema bloc a proceselor tehnologice:
APA UZATA
INFLUENTA

Qu or max = 83 m3/h
TRATARE PRIMARA
grasimi)
PRELUCRARE
TRATARE NAMOL
PLATFORME
BIOLOGICA Echipament de DEPOZITARE REZIDUURI
(Tehnologie MBBR) deshidratare cu saci
DEZINFECTIE
CU UV
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
Containerul de personal este realizat din panouri tip sandwich si are doua compartimente: un com-
partiment este biroul in care va fi instalat tabloul pentru automatizarea procesului de epurare, iar ce-
lalalt este un grup sanitar.
Deficiente
Statia de epurare nu are capacitate suficienta de a prelua debitele de apa uzata menajera provenite
odata cu dezvoltarea aglomerarii, respectiv extinderile retelei de canalizare.

subterane. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila.
205
Dezvoltarea localitatii Tunari, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si necesitatea
respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impune realizarea unei statii de
epurare care sa asigure epurarea intregului volum de apa uzata colectata, astfel incat sa se asigure
respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in emisar.
Intrucat lucrarile la statia de epurare nu sunt finalizate nu se poate aprecia performanta epurarii.

Conform celor prezentate anterior, sistemul de canalizare nu este pus in functiune intrucat lucrarile
nu sunt finalizate.

Nu sunt informatii cu privire la consumul casnic menajer deoarece sistemul nu este pus in functiune.

Nu sunt informatii cu privire la consumul non-casnic menajer deoarece sistemul nu este pus in
functiune.

capitolul 4.1.4.
Principiile de calcul dar si algoritmii acestora sunt cuprinse in Capitolul 7, respectiv in Volumul II –
Anexe - Anexa 4.3.16- Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Bucure ti-
Tunari.
specific se va reduce/va creste in functie de cerinta de apa, dupa introducerea contorizarii si a tarife-
lor care sa recupereze costul.
Tabel 4.3.1.14-4 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Bucure ti-Tunari

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- 75 75 85 95 100 100

-
Tunari
mensionare a sistemului de canalizare, a fost considerat egal cu consumul de apa, public si comercial
206
Tabel 4.3.1.14-5 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Bucure ti-Tunari
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti-
- 50,12 51,84 58,87 63,11 67,05 70,65
Tunari
voltarea unitatilor industriale va fi mai lenta, astfel pentru consumul de apa non-casnic s-a estimat o
crestere anuala de aproximativ 3,6%. Intre anii 2030 – 2045, dezvoltarea zonei industriale Tunari se
va face intr-un ritm mai accelerat, debitul inregistrand cresteri anuale cuprinse intre 4 – 4,8%.
Tabel 4.3.1.14-6 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Bucure ti-Tunari
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- 221,61 236,01 278,49 334,19 407,72 505,57

-
Tunari
4.3.1.14.2.4 Apa de infiltratii


alte considerente privind nivelul de performanta al sistemului, pot fi consultate in studiul de balanta
apa uzata pentru aglomerarea Bucure ti-Tunari, anexat prezentei documentatii in Volumul II -
Anexe - Anexa 9.6.2.8 – Studiu balanta apa uzata Bucure ti-Tunari.
Pentru sistemul de canalizare din aglomerarea Bucure ti-Tunari s-a avut in vedere urmatoarele con-
siderente:
Reteaua de canalizare este in curs de executie;
Executia retelei de canalizare va fi conforma cu testele de acceptanta;
Se estimeaza ca racordurile ilegale si fenomenul de drenaj al apelor pluviale in canalizarea
menajera vor fi intr-un numar foarte redus;
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate, atasat in Volumul II –
Anexe – Anexa 9.6.2.8 – Studiul de balan a apei uzate Tunari, Consultantul considera ca o ra-
ta medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de
207
timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km este acceptabila din punct de vedere economic pentru
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Tunari unde se vor realiza extinderi ale retelelor
de canalizare, in perioada 2014 – 2025 se va inregistra o scadere a ratei medii de infiltratii, determi-
nata de masurile pentru limitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de catre Operator.
Incepand cu anul 2030, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca, ajungand
in anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valorarea estimata de
25,8%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Bucure ti-Tunari este
30 de ani.
Tabel 4.3.1.14-7 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Tunari
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Bucure ti- 0,10 0,10 0,16 0,21 0,26 0,34

-
Tunari
Tabel 4.3.1.14-8 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Bucure ti-Tunari
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 38.135 40.380 78.416 107.534 138.960 182.880

Volum
m3/zi - 104,48 110,63 214,83 294,61 380,71 501,04
infiltratii
% - 12,16 12,32 18,45 20,67 22,72 25,80

Tabel 4.3.1.14-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Bucure ti-Tunari
Valoare
(an 2045)
m3/an 315.543
Consumatori casnici
m3/zi 864,50
m3/an 184.532
Industrie
m3/zi 505,56
m3an 25.787
m3/zi 70,64
Debit total de apa uzata (casnic+non-casnic) m3/an 525.861
208
Valoare
(an 2045)
m3/zi 1.440,71
m3/an 182.880
m3/zi 501,04
m3/an 708.742
m3/zi 1.941,75
Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Bucure ti-Tunari se gaseste in Vo-
lumul II –Anexe - Anexa 4.3.17 Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Algomerarea
Bucure ti-Tunari.
urmator:
Tabel 4.3.1.14-10 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Bucure ti-Tunari
Valoare
(an 2045)
Tabel 4.3.1.14-11 - Indicatori de performanta pentru colectarea apei uzate Tunari
Aglomerarea Bucure ti-Tunari

(2014) (2023) (2045)
Populatie totala in
3.1.1 pers. 5.752 6.440 8.645
aglomerare
209

(2014) (2023) (2045)
Populatie conecta-
3.1.3 ta la sistemul de pers. 0 6.440 8.645
canalizare
Incarcare conecta-
3.4.5 ta la sistemul de l.e. 0 7.548 9.911
canalizare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 0 859,21 1.941,76
(flux mediu apa
uzata)
Tabel 4.3.1.14-12 Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Tunari

(2014) (2023) (2045)
Capacitate hidraulica proiecta-

3.7.2 ta a statiei de epurare (Qzi m3/zi 0 2.374 2.374
max)
3.7.3 Capacitate biologica proiectata kgCBO5/zi 0 595 595
Procent utilizat din capacitatea

3.7.5 biologica proiectata % 0 76 100
(3.4.1/3.7.3)

3.7.7 l.e. 5.301** 9.911 9911

3.7.8 tata in statiile de epurare m3/zi 0 859 1.942
(mediu anual la borna de
210

(2014) (2023) (2045)
apei uzate)

cu o calitate a efluentului con-
3.7.8.10 m3/zi 0 859 1942
form cu EC UWWTD
91/271/EEC

% din
3.2.1
4(5)
3.7.8.12 Total CBO5 tratat/eliminat kgCBO5/zi 0 453/431 595/547
kgCCO-
3.7.8.13 Total CCO-Cr tratat/eliminat 0 906/798 1.190/948
Cr/zi
3.7.8.15 Total fosfor tratat/eliminat kgP/zi 0 13/12 17,8/16
din Volumul II – Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de peroformanta.
**Statia de epurare Tunari este in constructie
Tabel 4.3.1.14-13 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Bucu-
re ti-Tunari

Indicator U.M.
crt.*
(2014) (2023) (2045)
Incarcare biologi- kg
3.4.1 0 453 595
ca totala (CBO5) CBO5/zi
Procentul pentru
% din
3.4.1.4 consumatori cas- 0 85 89,3
3.4.1
nici
211

Indicator U.M.
crt.*
(2014) (2023) (2045)
Procent pentru % din

3.4.1.5 0 7 6
industrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii 0 8 4,7
3.4.1
publice
Concentratie
3.4.2.1 mg/l 0 527 302
CBO5
Concentratie azot
3.4.2.4 mg/l 0 97 56
total
Concentratie fos-
3.4.2.5 mg/l 0 16 9
for total
Nota: Indicatorii mentionati mai sus reprezinta un subset din tabelul de “Indicatori de performanta”

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Bucure ti-
Tunari, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.14-14 - Deficientele principale ale sistemului de canalizare din aglomerarea Bucure ti-
Tunari sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Nr.
Crt.

la, fiind necesare extinderi ale acesteia.
2 Statie de pompare apa uzata Nu se constata deficiente.
Statia de epurare aflata in executie prin programul

PNDR, nu are capacitate suficienta de a prelua debitele
3 Statie de epurare
de apa uzata provenite din extinderile retelei de canaliza-
re.
212
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor mai sus mentionate sunt indicate in Volumul I
- Capitolul, subcapitol 9.3.13 –Aglomerarea Bucure ti-Tunari.

tem.
Tabel 4.3.1.14-15 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucure ti-Tunari
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 100,00% 734,4 95,84% 777,6 53,74%
apa de suprafata 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%
Distributia apei
Alimentarea cu apa - 0,00% 656,79 85,71% 1198,82 82,86%


Canalizare 0,00 0,00% 754,73 87,84% 1440,72 74,20%
Infiltratii 0,00 0,00% 104,48 12,16% 501,04 25,80%
Intrari WWTP 0,00 0% 859,21 100% 1941,76 100%
4.3.1.14.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a aglomerarii Bucure ti-Tunari se descarca in statia de
epurare Tunari. Emisarul statiei de epurare Tunari este raul Pasarea.
213
4.3.1.15 AGLOMERAREA BRANESTI
Aglomerarea Branesti este formata din localitatile: Branesti, Islaz si Pasarea si are un numar de de
12.165 l.e.
Figura 4.3.1.15-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Branesti

Tabel 4.3.1.15-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Branesti
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Branesti
Branesti Branesti Islaz 12.165
Pasarea
Total 12.165

Sistemul de canalizare existent din aglomerarea Branesti este un sistem de tip divizor, realizat din
tuburi de beton si are o lungime totala de 2.000m
Prin POS Mediu, sistemul de canalizare a fost extins astfel:
Statie de epurare;
Extindere retea de canalizare;
Reabilitare retea de canalizare existenta;
Statii de pompare;
nalizare prevazute prin POS Mediu, nu erau finalizate.
Pentru localitatile Branesti si Izlaz, in cadrul POS Mediu s-au prevazut o serie de imbunatatiri ale in-
frastructurii de apa, prin Contractul de Lucrari ”Extindere si modernizare sisteme de apa si canalizare
menajera in localitatile Branesti si Islaz”. Pentru acest contract, finantarea a fost prevazuta intial a fi
asigurata prin POS Mediu (din economii), ulterior, dupa data de 31.12.2015 (data de expirare a peri-
214
oadei de eligibilitate a POS Mediu), s-a luat decizia includerii lucrarilor respective in POIM, (conform
adresei Beneficiarului nr. 59/03.02.2016).
In cadrul acestui proiect tehnic sunt prevazute urmatoarele lucrari de investitii:
Extindere retele de canalizare in Branesti si Islaz;
Realizarea a 2 statii de pompare ape uzate in localitatea Islaz si conductele de refulare afe-
rente.
Tabel 4.3.1.15-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Branesti
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

In aglomerarea Branesti reteaua de canalizare are o lungime totala de cca. 41.776 m, din care 2.000
m reprezinta retea veche din beton, reabilitata prin programul POS si 39.776 m reprezinta extindere
retea canalizare prin POS Mediu.
Caracteristicile conductelor sunt prezentate in tabelele de mai jos:
Tabel 4.3.1.15-3 - Retea de canalizare localitatea Branesti

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC 200 2.000 Realizata

prin POS
2 PVC 250 18.565
Mediu,
3 PVC 315 1.033 anul 2014
Reabilitata
prin Pos
4 beton 300 2.000
Mediu,
anul 2014
Tabel 4.3.1.15-4 - Retea de canalizare localitatea Islaz

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC 250 7.109 Realizata prin POS Mediu, anul 2014
215

Material Observatii
crt. (mm) (m)
TOTAL Lungime 7.109
Tabel 4.3.1.15-5 - Retea de canalizare localitatea Pasarea

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC 250 11.069 Realizata prin POS Mediu, anul 2014
Numarul total de racorduri aferente retelei de canalizare din Branesti este de 2080 bucati, 62 exis-
tente iar 2018 propuse prin POS Mediu
Deficiente

Sistemul de canalizare din aglomerarea Branesti are in componenta 14 statii de pompare, prevazute
prin programul POS Mediu.
Acestea sunt constructii tip cheson, ingropate. La intrarea in fiecare statie de pompare au fost
prevazute tocatoare pentru maruntirea corpurilor solide.
Statiile de pompare nou construite au fost echipate cu pompe submersibile astfel:
Localitatea Branesti
Q = 26,70 m3/h;
H = 16,40 m;
P = 4,4 kW.
lungimea de 553 m.
Q = 0,4 m3/h;
H = 6,7 m;
P = 1,2 kW.
lungimea de 119 m.
Q = 2,16 m3/h;
H = 11,8 m;
P = 1,5 kW.
216
lungimea de 510 m.
Q = 57,6 m3/h;
H = 9,1 m;
P = 5,9 kW.
lungimea de 357 m.
Q = 43,2 m3/h;
H = 16,3 m;
P = 9,0 kW.
lungimea de 306 m.
Q = 25,8 m3/h;
H = 15,40 m;
P = 3,1 kW.
lungimea de 52 m.
Q = 29,9 m3/h;
H = 16 m;
P = 7,4 kW.
lungimea de 358 m.
Q = 34,2 m3/h;
H = 4 m;
P = 3,1 kW.
lungimea de 6 m.
Localitatea Pasarea
Q = 0,4 m3/h;
H = 11,30 m;
P = 1,7 kW.
lungimea de 106 m.
217

Q = 1,08 m3/h;
H = 8,3 m;
P = 1,2 kW.
lungimea de 157 m.
Q = 7,6 m3/h;
H = 10,2 m;
P = 1,7 kW.
lungimea de 82 m.
Q = 11,9 m3/h;
H = 17,7 m;
P = 2,4 kW.
lungimea de 273 m.
Q = 0,4 m3/h;
H = 6,7 m;
P = 1,2 kW.
lungimea de 101 m.
Q = 0,4 m3/h;
H = 6,7 m;
P = 1,2 kW.
lungimea de 244 m.
Deficiente
Nu este cazul.

Amplasamentul statiei de epurare se afla in localitatea Branesti, pe strada Violetelor, pe malul lacului
Branesti.
Emisarul statiei de epurare este lacul Branesti.
Statia de epurare nu este pusa in functiune intructa lucrarile de executie nu sunt finalizate.
218
Statia de epurare Branesti va asigura epurarea apelor uzate din aglomerarea Branesti si conformarea
cu standardele europene si romanesti in vigoare.
Solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate este bazata pe tehnologia ICEAS (nitrificare-
denitrificarea si eliminarea biologica si chimica a fosforului).
Procesul ICEAS (sistem de aerare extinsa cu ciclu intermitent) este o varianta a sistemului SBR (re-
actor cu functionare secventiala) care permite ca intregul proces de epurare sa aiba loc intr-un sin-
gur bazin, inclusiv fazele de sedimentare si decantare ale ciclului.
Acest proces este un sistem complet automatizat care raspunde la variatiile de debit si incarcari in-
fluente in statia de epurare, este usor de extins si produce efluent de calitate superioara. Procesul
ICEAS necesita o suprafata mai mica de teren si mai putin echipament decat in procesul clasic cu re-
circularea namolului activ.
Conform documentatiei de executie, statia de epurare Branesti are o capacitate de 11.330 l.e., Qu zi
max = 1.590 m3/zi.
Statia de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
Linia apei:
Camin de intrare
Canale gratare rare
Debitmetru influent
Camin vane pentru by-pass C1
Instalatie compacta: gratare dese, deznisipator, separator de grasimi
Camera de distributie la reactoarele biologice ICEAS
Debitmetru efluent
Conducta descarcare in emisar
Linia namolului:
Statie pompare namol in exces de la ICEAS

Statie pompare supernatant
219
APA UZATA
INFLUENTA
3
Qu or max = 192 m3/h
TRATARE PRIMARA
grasimi)
TRATARE
(25%SU) (35%SU)
DEZINFECTIE
CU UV PLATFORME
DEPOZITARE NAMOL
luna
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
Pentru exploatarea statiei de epurare este prevazuta o constructie pentru personalul administrativ,
dispecer si laborator de analize fizico-chimice si bacteriologice.
Cladirea este dotata cu vestiare si grupuri sanitare. Incaperile sunt dotate cu sisteme de incalzire,
ventilatie si protectie adecvate fiecarei functiuni, pentru asigurarea desfasurarii activitatii in conditii
conform normelor in vigoare. Aceasta mai include: birouri pentru personalul operator, incaperi speci-
al amenajate pentru laboratoarele de analiza specifice, vestiare, instalatii si grupuri sanitare, sala de
mese si incapere de prim ajutor.
Pentru laborator se asigura toate dotarile necesare pentru prelevarea, conservarea si realizarea ana-
lizelor fizico-chimice si bacteriologice specifice necesare.
Dotarile de laborator sunt in conformitate cu tipul de probe si frecventa de prelevare, cu normele de
prelevare, conservare si analize specifice, cu alte norme si standarde romanesti in vigoare (NTPA-
011, SR ISO 5667, SR EN ISO/CEI 17025:2005, etc.)
220
statia de epurare Branesti
Evaluarea conditiei Evaluarea Conditii

Nr. Anul
Componente Descriere fizice a echipamen- conditiei fizice a pentru re-
Crt. instalarii
tului E&M structurilor civile novare
- - - - - - -
Statia de epurare Branesti este in constructie, astfel nu se poate face o evaluare a echipamentului
electro-mecanic si a structurilor civile din incinta statiei.
Tabel 4.3.1.15-7 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Branesti
Influent/Efluent Limite Limite

Performanta
N° Parametru Unitate statie de epurare NTPA NTPA
epurarii*
cod proba 2051 001 002
1 pH (25oC) - 7,76 N/A 6,5 – 8,5 6,5 – 8,5
2 Materii in suspen- mg/l 88,0 N/A 35 350

sie MTS
3 Consum chimic de mgO2/l 57,8 N/A 125 500

oxigen CCO-Cr
4 Consum biochimic mgO2/l 38,0 N/A 25 300

de oxigen CBO5
5 Substante extrac- mg/l < 20 (16,8) N/A 20 30

tibile
6 Amoniu mgNH4+/l 17,3 N/A 2,0 30
7 Fosfor total Pt mgP/l 1,62 N/A 1,0 5,0
8 Detergenti mg/l 0,301 N/A 0,5 25
9 Nitriti mgNO2-/l < 0,025 N/A 1,0 -
10 Azot Kjeldahl mg/l 89,1 N/A - -
11 Nitrati mgNO3-/l <5 N/A 25 -
12 Azot total (calcu- mgN/l 90,2 N/A 10 -

lat)
*Statia de epurare Branesti este in constructie, deci nu se poate face o evaluare epur rii actuale.
Deficiente
Statia de epurare aflata in executie prin programul POS Mediu, nu are capacitate suficienta pentru a
prelua debitul aferent extinderilor retelei de canalizare la etapa de perspectiva.
221
subterane. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila.
Deoarece statia de epurare nu functioneaza, apele uzate sunt deversate direct in emisar, afectandu-i
calitatea. Aceste ape contin poluanti de tipul: substante organice, substante extractibile cu solvent
organic, nutrienti – compusi de azot si fosfor – suspensii solide etc.
Dezvoltarea Aglomerarii Branesti, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si necesitatea
respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impun facilitati de preluare a ape-
lor uzate menajere prin extinderea retelei de canalizare si tratarea acesteia, astfel incat sa se asigure
respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in raul
Statia de epurare Branesti este in constructie, nu trateaza apa uzata, nefiind pusa in functiune, iar
apa uzata colectata este deversata direct in emisar.

In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Branesti este de
1,93% iar numarul de locuitori racordati fiind de 217.
Tabel 4.3.1.15-8 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Branesti
u.m. Total casnic
m3/an 8.610
m3/zi 23,59
Sursa: Operatorul Apa Canal

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.15-9 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Branesti
m3/an 10.377
m3/zi 28,43
Sursa: Operatorul Apa Canal
222

capitolul 4.1.4.
Anexa 4.3.18 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Branesti.
specific se va reduce/va creste in functie de cerinta de apa, dupa introducerea contorizarii si a tarife-
lor care sa recupereze costul.
Tabel 4.3.1.15-10 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Branesti

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Branesti 109 95 95 100 100 105 110
fost estimat pentru aglomerarea Branesti, tinand cont de tipurile de consumatori: scoli, gradinite,
magazine, restaurante, centre comerciale, primarii, hoteluri, etc. si pornind de la serviciile publice
existente.
are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.15-11 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Branesti
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Branesti 24,62 347,28 359,45 408,16 437,57 464,95 489,83
voltarea unitatilor industriale va fi mai lenta, deci pentru consumul de apa non-casnic s-a estimat o
crestere anuala de aproximativ 3,6%. Intre anii 2030 – 2045, dezvoltarea zonei industriale Branesti
se va face intr-un ritm mai accelerat, debitul inregistrand cresteri anuale cuprinse intre 4 – 4,8%.
223
Tabel 4.3.1.15-12 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Branesti
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Branesti 3,82 141,20 150,38 177,.45 212,94 259,78 322,13
4.3.1.15.2.4 Apa de infiltratii

alte considerente privind nivelul de performanta pot fi consultate in studiul de balanta apa uzata
propriu aglomerarii Branesti.
Pentru sistemul de canalizare Branesti s-a avut in vedere urmatoarele considerente::
Nu a fost necesara realizarea de masuratori atata timp cat sistemul existent aflat in functiune este
foarte vechi si va fi scos din functiune odata cu definitivarea lucrarilor la sistemul nou de canalizare
realizat prin POS Mediu.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate pentru aglomerarea
Branesti, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de
maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km, este accepta-
bila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de canalizare in perspectiva de 30
de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Branesti unde se vor realiza extinderi ale
determinata de masurile pentru limitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de catre Opera-
tor. Incepand cu anul 2030, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca,
mata de 24,86%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Branesti este cuprinsa
Tabel 4.3.1.15-13 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Branesti
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Branesti 6,40* 0,22 0,15 0,22 0,30 0,34 0,38
*) Valoarea indicatorului pentru 2014 a fost calculata pe baza rezultatelor preluate de la OR pe o

retea de canalizare foarte veche, aceasta fiind o situatie speciala, tinand cont ca sistemul de canali-
zarea realizat prin POS Mediu 2007-2013 nu este inca operational.
224
Tabel 4.3.1.15-14 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Branesti
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 125.488 172.463 111.569 165.899 242.529 292.065 334.841

Volum
m3/zi 343,80 472,50 305,668 454,51 664,46 800,17 917,37
infiltratii
% 87,00 21,30 14,40 18,00 22,86 24,24 24,86

Tabel 4.3.1.15-15 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Branesti
Valoare
(an 2045)
m3/an 715.433
Consumatori casnici
m3/zi 1.960,09
m3/an 117.578
Industrie
m3/zi 322,13
m3an 178.787
m3/zi 489,82
m3/an 1.011.798
m3/zi 2.772,04
m3/an 334.841
m3/zi 917,37
m3/an 1.346.639
m3/zi 3.689,42

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Balaceanca se gaseste in Volumul
Branesti.
urmator:
225
Tabel 4.3.1.15-16 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Branesti
Valoare
(an 2045)
Tabel 4.3.1.15-17- Indicatori de performanta pentru colectarea apei uzate Branesti
Aglomerarea Branesti

Indicator u.m.
Crt.*
Curente prognozate prognozate
(2014) (2023) (2045)
3.1.3 Populatie conectata la sistemul de Pers.

217 13.265 17.819
canalizare
3.4.5. Incarcare conectata la sistemul del.e.

240 13.971 18.385
canalizare
3.2.1. Total volum apa uzata colectata m3/zi

0 2.221 3.689
226
Tabel 4.3.1.15-18 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Branesti

(2014) (2023) (2045)
3.1.1 Populatie totala in aglomerare pers. 11.125 13.265 17.819
Populatie conectata la sistemul

3.1.3 pers. 217 13.265 17.819
de canalizare
Rata de conectare la sistemul

de canalizare conform % 1,95 100 100
estimarii POS Mediu
Incarcare conectata la siste-

3.4.5 l.e. 240 13.971 18.385
mul de canalizare
Total volum apa uzata colecta-

3.2.1 m3/zi 0 2.221 3.689
Capacitate hidraulica proiecta-

3.7.2 ta a statiei de epurare (Qzi m3/zi 0 4.521 4521
max)
3.7.3 Capacitate biologica proiectata kgCBO5/zi 0 900 900
Procent utilizat din capacitatea

3.7.5 biologica proiectata % 0 93 100
(3.4.1/3.7.3)

3.7.7 l.e. 11.330** 18.385 18.385

tata in statiile de epurare
3.7.8 (mediu anual la borna de m3/zi 0 2.221 3.689
apei uzate)

cu o calitate a efluentului con-
3.7.8.10 m3/zi 0 2.221 3.690
form cu EC UWWTD
91/271/EEC
227

(2014) (2023) (2045)

% din
3.2.1
4(5)
3.7.8.12 Total CBO5 tratat/eliminat kgCBO5/zi 0 838/783 900/808
kgCCO-
3.7.8.13 Total CCO-Cr tratat/eliminat 0 1.677/1.399 1.800/1.645
Cr/zi
3.7.8.15 Total fosfor tratat/eliminat kgP/zi 0 25/23 33/29

**Statia de epurare Branesti este in constructie
Tabel 4.3.1.15-19 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp aglomerare Branesti

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2045)

3.4.1 14 825 900
(CBO5) CBO5/zi

3.4.1.4 93 95 93
tori casnici 3.4.1
% din
3.4.1

3.4.1.6 7 1,7 3
228

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2045)

Tabel 4.3.1.15-20 - Principalele deficiente din sistem Branesti
Nr.
crt

2. Statii de pompare Nu se constata deficiente.
Statia de epurare aflata in executie prin programul POS

Mediu, nu are capacitate suficienta de a prelua debitele
de apa uzata menajera din perioada de perspectiva, res-
pectiv extinderile retelei de canalizare.
- Capitolul 9, subcapitolul 9.3.15 – Aglomerarea Br ne ti.

tem.
Tabel 4.3.1.15-21 - Balanta ciclului de apa pentru Branesti
2014 2023 2045

m3/zi % m3/zi % m3/zi %
Productia de apa
apa subterana 494,90 100,00% 1814,4 91,52% 1814,4 56,91%
apa de suprafata 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00%
229
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Distributia apei


Canalizare 52,03 13,15% 1748,66 78,73% 2772,05 75,14%
Infiltratii 343,80 86,85% 472,50 21,27% 917,37 24,86%
Intrari WWTP 395,84 100% 2221,16 100% 3689,42 100%
4.3.1.15.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a aglomerarii Branesti se descarca in statia de epurare
Branesti. Emisarul statiei de epurare Branesti este lacul Branesti.
230
4.3.1.16 AGLOMERAREA MOARA VLASIEI
Aglomerarea Moara Vlasiei este formata din doua localitati: Moara Vlasiei si Caciulati are un numar
de 7.046 l.e. si face parte din UAT Moara Vlasiei.
Figura 4.3.1.16-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Moara Vlasiei

Tabel 4.3.1.16-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Moara Vlasiei
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Moara Vlasiei
Moara Vlasiei Moara Vlasiei 7.046
Caciulati
Total 7.046

Sistemul de canalizare existent in aglomerarea Moara Vlasiei este de tip divizor si cuprinde
Retea de canalizare cu o lungime de 4.774 m;
Statii de pompare si conducte de refulare;
Statie de epurare.
Prin programul AFM s-au prevazut lucrari de extindere a sistemului de canalizare Moara Vlasiei care
constau in:
Extindere retea de canalizare cu o lungime de 6.311 m.
4 statii de pompare si conducte de refulare aferente.
nalizare prevazute prin programul AFM, nu erau finalizate.
231
Tabel 4.3.1.16-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Moara Vlasiei

Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

In aglomerarea Moara Vlasiei reteaua de canalizare are o lungime totala de 11.085 m, din care
4.774 m retea existenta si 6.311 m reprezinta extindere retele prevazute prin programul AFM.
Tabel 4.3.1.16-3- Retea de canalizare Moara Vlasiei

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC 250 6.311 propusa prin AFM la nivelul anului 2014
2 PVC 250 1.174

Existenta realizata la nivelul anului 2010
3 PVC 315 3.600
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 737 bucati, din care 151 bucati sunt exis-
tente iar 586 bucati urmeaza a fi finalizate prin programul AFM/surse locale.
Deficiente

Pentru transportul apelor uzate menajere catre statia de epurarea, pe sistemul de canalizare existent
au fost prevazute 6 statii de pompare ape uzate, astfel:
Statie de pompare SPAU1ex – constructie subterana din beton tip cheson, circular cu Di = 3,0 m cu
o adancime totala de H = 7,14 m echipate cu 1+1 pompe submersibile cu rotor tocator, cu caracte-
risticile:
Qp = 5 m3/h;
Hp = 9 m;
P = 1,7kW;
232
Figura 4.3.1.16-2 Statia de pompare SPAU1ex
Statia de pompare SPAU2ex – constructie subterana din beton tip cheson, circular cu Di = 3,0 m cu
o adancime totala de H = 6,13 m echipate cu 1+1 pompe, cu caracteristicile:
Qp = 10 m3/h;
Hp = 8 m;
P = 1,7kW;
Conductele de refulare aferente celor 2 statii de pompare sunt din otel cu diametrul de Dn 50 mm,
iar armaturile montate pe acestea sunt cu filet.
Statia de pompare SPAU3ex (prevazuta prin programul AFM) – constructie din beton tip cheson, cir-
cular cu D = 2,0 m si H = 4,00 m, cu un volum de inmagazinare de cca. 3,14 m3, echipata cu 1+1
pompe:
Q = 10 l/s = 36 m3/h;
H = 40 m;
P = 10 kW.
233
pompe:
Q = 5 l/s = 18 m3/h;
H = 15 m;
P = 5,5 kW.
pompe:
Q = 10 l/s = 36 m3/h;
H = 20 m;
P = 7,5 kW.
pompe:
Q = 35 l/s = 126 m3/h
H = 15 m
P = 10 kW
Deficiente
Conform expertizelor tehnice, atasate prezentei documentatii, cele doua statii de pompare apa uzata
existente, SPAU1ex si SPAU2ex, prezinta degradari la nivelul bordajului gaurilor de acces, elementele
metalice sunt ruginite (capacele si ramele aferente, scarile de acces in interiorul statiei).
Luand in considerare extinderile retelei de canalizare, capacitatea de pompare va deveni insuficienta,
iar conductele de refulare vor deveni subdimentionate.
Cele doua statii nu sunt prevazute cu facilitati pentru integrarea in sistemul SCADA

Amplasamentul statiei de epurare existente se afla in localitatea Moara Vlasiei, pe strada Canelii, pe
malul raului Cociovalistea.
Emisarul statiei de epurare este raul Cociovalistea.
Aglomerarea Moara Vlasiei dispune de o statia de epurare construita in anul 2006, in cadrul progra-
mului SAPARD cu o capacitate de 2.250 l.e. si un Quz zi max = 332 m3/zi.
Statia de epurare colecteaza apa uzata de la maximum 151 gospodarii.
Deoarece statia de epurare nu este prevazuta cu bazin tampon pentru preluarea namolurilor vidanja-
te, aceste namoluri sunt evacuate direct in statie fara o omogenizare prealabila. Datorita acestui
fapt, parametrii admisi la evacuarea in emisar sunt frecvent depasiti.
Singura instrumentatie de masura de care dispune statia de epurare este debitmetrul pentru
masurarea debitelor influente. Pentru debitul efluent in emisar nu exista un sistem de monitoriza-
re/masurare a calitatii acestuia.
Procedeul de epurare al statiei de epurare este de tip mecano-biologic, tehnologia de epurare fiind
de tip RESETILOVS.
Statia de epurare dispune de urmatoarele obiecte:
234
Linia apei:
Treapta mecanica
Gratar mecanic cu distanta intre bare de 2mm;
Desnisipator – separator de grasimi;
Bazin de omogenizare si statie de pompare (pompele nu au convertizor de frecventa);
Treapta biologica
Bazin de nitrificare
Bazin de denitrificare
Bazin de selectare
Bazin de sedimentare
Statie de suflante (suflantele nu au convertizor de frecventa)
Dezinfectie cu UV
Linia namolului:
Bazin de stocare namol in exces

Deshidratare namol cu saci
235
APA UZATA
INFLUENTA
3
Qu zi med = 260 m /zi
3
Qu or max = 14 m /h
TRATARE PRIMARA
grasimi)
TRATARE
PLATFORME
(Unitate containerizata NAMOL
Resetilovs)
DEPOZITARE
Echipament
REZIDUURI
DEZINFECTIE
CU UV
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
Tabel 4.3.1.16-4- Evaluarea starii fizice a echipamentului electro-mecanic si structurilor civile din
statia de epurare Moara Vlasiei
Evaluarea conditiei
Nr. Anul
Componente Descriere fizice a echipamen-
Crt. instalarii
tului E&M
Camin preluare ape uzate menaje-

1 Camin de intrare 2006 -
re
Acceptabila (necesi-
2 Gratar mecanic Colmatat 2006 ta operare
corespunzatoare)
Deznisipator sepa-
3 - 2006 Acceptabila
rator de grasimi
4 Bazin de omogeni- Colmatat 2006 Acceptabila (necesi-
236
Evaluarea conditiei
Nr. Anul
Componente Descriere fizice a echipamen-
Crt. instalarii
tului E&M
zare si statie de ta operare
pompare corespunzatoare)
Unitate de epurare biologica tip

5 Bazin biologic 2006 Acceptabila
Resetilovs
6 Dezinfectie cu UV - - Neinstalat
Tabel 4.3.1.16-5- Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Moara
Vlasiei
Influent Efluent
Nr. Performanta
Parametru u.m. epurare epurare NTPA NTPA
Crt. epurarii
2072 2073
1 pH (25oC) - 7,47 7,65 - 6,5 – 6,5 – 8,5

8,5
2 Materii in mg/l 258 34,5 86% 35 350

suspensie
MTS
3 Consum chi- mgO2/l 437 34,4 92% 125 500

mic de oxigen
CCO-Cr
4 Consum bio- mgO2/l 320 18,0 94% 25 300

chimic de
oxigen CBO5
5 Substante mg/l 21,8 < 20 (8,8) 60% 20 30

extractibile
6 Amoniu mgNH4+/l 74,7 10,9 85% 2,0 30
7 Fosfor total mgP/l 8,06 4,39 45% 1,0 5,0

Pt
8 Detergenti mg/l 1,99 < 0,05 97% 0,5 25
9 Nitriti mgNO2-/l < 0,025 1,67 - 1,0 -
10 Azot Kjeldahl mg/l 105 40,2 61% - -
237
Influent Efluent
Nr. Performanta
Parametru u.m. epurare epurare NTPA NTPA
Crt. epurarii
2072 2073
11 Nitrati mgNO3-/l <5 186 - 25 -
12 Azot total mgN/l 106 82,7 22% 10 -

(calculat)
Deficiente
Sunt necesare interventii pentru imbunatatirea epurarii apei uzate si anume echiparea statiei cu
instrumentatia minim necesara etc.
Este necesara realizarea unui bazin tampon pentru preluarea apelor uzate menajere provenite din
descarile vidanjelor.
Statia de epurare existenta are o capacitate de 2.250 l.e. astfel, nu are capacitatea de a prelua locui-
tori echivalenti (9.495) prognozati pentru etapa de perspectiva, anul 2030.

subterane. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila, ea nefiind
recomandata pentru utilizare in scopuri gospodaresti, nici la prepararea hranei si nici pentru consum.
Deoarece statia de epurare nu functioneaza, apele uzate sunt deversate direct in emisar, afectandu-i
calitatea. Aceste ape contin poluanti de tipul: substante organice, substante extractibile cu solvent
organic, nutrienti – compusi de azot si fosfor – suspensii solide etc.
Dezvoltarea Aglomerarii Moara Vlasiei, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si nece-
sitatea respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impune realizarea unei
statii de epurare care sa asigure epurarea intregului volum de apa uzata colectata, astfel incat sa se
asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in emisar.
Epurarea actuala a statiei nu permite descarcarea efluentului la parametri admisi conform NTPA
001/2006 deoarece nu toti locuitorii pentru care a fost dimensionata statia, sunt racordati la canali-
zare.
Avand in vedere ca, la momentul intocmirii documentatiei, o parte din retelele de canalizare se aflau
in curs executie, se considera ca dupa terminarea lucrarilor si racordarea tuturor locuitorilor
preconizati la sistemul de canalizare, statia va functiona la capacitatea proiectata.

lucrarile la sistemul de canalizare propuse prin programul AFM nu sunt finalizate, pentru aceste vo-
lume nu sunt disponibile informatii.
238

temul de canalizare si valoarea consumului casnic specific inregistrat pentru aglomerarile studiate.
In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Moara Vlasiei este de
6,77% fiind racordati un numar de 454 locuitori.
Tabel 4.3.1.16-6 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Moara Vlasiei
u.m. Total casnic
m3/an 9.304.58
m3/zi 25,492

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.16-7 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Moara Vlasiei
m3/an 916,15
m3/zi 2,51

capitolul 4.1.4.
Anexe - Anexa 4.3.19 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Moara
Vlasiei.
Tabel 4.3.1.16-8- Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Moara Vlasiei

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Moara
56 75 75 85 95 100 100
Vlasiei
239
mensionare a sistemului de canalizare, a fost considerat egal cu consumul de apa public si comercial,
Tabel 4.3.1.16-9- Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Moara Vlasiei
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Moara
2,51 27,58 28,53 30,86 34,73 36,91 38,88
Vlasiei
crestere anuala de aproximativ 3,6%.
Tabel 4.3.1.16-10- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Moara Vlasiei
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Moara
- 85,77 91,34 107,78 127,18 150,08 177,09
Vlasiei

apa uzata pentru aglomerarea Moara Vlasiei, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe
- Anexa 9.6.2.10 – Studiu balanta apa uzata Moara Vlasiei.
Pentru sistemul de canalizare din aglomerarea Moara Vlasiei s-a avut in vedere urmatoarele conside-
rente:
Pentru estimarea infiltratiilor in reteaua de canalizare Moara Vlasiei s-a recurs la metoda debitului
minim nocturn.
S-au efectuat masuratori la statia de pompare SPAU1ex caracterizata ca fiind statie periferica din
reteaua de canalizare (fara alte statii de pompare in amonte). Pentru evaluarea volumelor pompate,
s-a utilizat metoda volumetrica si/sau metoda orelor de functionare, acestea nefiind echipate cu con-
toare de debit si functionand cu turatie constanta. Pentru orele de noapte, s-a golit bazinul de
240
aspiratie pana la nivelul minim. Se remarca faptul ca, intre orele 2-4 pompele nu au functionat. Pen-
tru evaluarea volumului zilnic s-au contorizat orele de functionare prin metoda energiei consumate,
dupa ce, in prealabil s-a verificat capacitatea pompei active si energia consumata in unitatea de
timp.
Pentru a verifica starea globala a retelei de canalizare, s-au efectuat masuratori si la statia de epura-
re care detine debitmetru cu totalizator. Dezavantajul masuratorilor la punctul de evacuare apa co-
lectata in cadrul retelelor de canalizare care cuprind mai multe statii de pompare este ca, prezinta
riscul de subestimare a volumelor de apa evacuate in orele de noapte (3..5) din cauza capacitatii de
inmagazinare a retelei in raport cu debitele consumate. Acesta a fost motivul pentru care s-au efec-
tuat si masuratori asupra colectoarelor de capat unde debitul canalizat poate fi masurat in timp real.
in zile de timp uscat. Date privind volumele masurate intre orele 2-4 la SPAU1ex si 3-5 la SEAU se
regasesc in cadrul Volumului II – Anexe – Anexa 9.6.2.10. – Studiu balanta apa uzata Moara
Vlasiei.
Tabel 4.3.1.16-11- Masuratori de noapte in sistemul de canalizare Moara Vlasiei, la SPAU1ex
Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
13.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,16 0,15
15.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,13 0,12
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,09 0,08
20.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,08 0,07
Pe timp uscat
19.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,06 0,05
20.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,05 0,05
Amonte de statia de pompare apa uzata SPAU1ex, lungimea retelei masoara cca. 0,930 km, diame-
trul mediu este de 30 cm. Rata de infiltratii, calculata in functie de valoarea maxima a debitului de
infiltratii 0,15 m3/h, reprezinta cca 0,13 m3/zi/cm_dia/km. Debitul zilnic masurat a variat in dome-
niul 2,6-5,6 m3/zi.
Tabel 4.3.1.16-12 - Masuratori la SEAU Moara Vlasiei
Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
13.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 0,83 0,71
15.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 0,73 0,65
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 0,73 0,42
20.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 0,49 0,45
Pe timp uscat
19.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 0,32 0,22
20.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 0,28 0,15
241
Amonte de SEAU lungimea retelei existente Moara Vlasiei masoara cca. 4,77 km iar diametrul mediu
(estimat prin medie ponderata lungime asociata cu diametru) este de 30 cm. Rata de infiltratii, cal-
culata in functie de valoarea maxima a debitului de infiltratii 0,71 m3/h, reprezinta cca 0,12
acesta, debitul de infiltratie reprezinta cca. 37,83 %. Infiltratiile rezultate din informatiile Operatoru-
lui se ridica la 47,56 % din debitul zilnic mediu descarcat. Se deduce ca, diferenta de volum se poate
atribui racordurilor ilegale si/sau erorilor de apreciere a volumului de apa uzata descarcat – compo-
nenta comerciala. Componenta comerciala a infiltratiilor atinge cca. 9,73% din debitul mediu de timp
uscat.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate anexat in cadrul Volu-
mului II – Anexe – Anexa 9.6.2.10, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv
componenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5
m3/zi/cm_dia/km este acceptabila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de
Conform estimarilor, pentru sistemul Moara Vlasiei unde se vor realiza extinderi ale retelelor de ca-
nalizare, in perioada 2015 – 2025 se va inregistra o scadere a ratei medii de infiltratii, determinata
de masurile pentru limitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de catre Operator. Incepand
cu anul 2030, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca, ajungand in anul
2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valorarea estimata de 26.45%.
Evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Moara Vlasiei este cuprinsa intre
0,12 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,28 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii va creste
Tabel 4.3.1.16-13– Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Moara Vlasiei
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Moara
0,16 0,12 0,10 0,14 0,17 0,21 0,28
Vlasiei
Tabel 4.3.1.16-14-Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Moara Vlasiei
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 9.264 51.248 46.627 70.629 97.316 126.390 169.457

Volum
m3/zi 25,38 140,40 127,74 193,50 266,61 346,27 464,26
infiltratii
% 29,00 16,44 14,70 17,70 19,89 22,29 26,45

242
Tabel 4.3.1.16-15- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Moara Vlasiei
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**
m3/an 277.892 392.339

Consumatori casnici
m3/zi 761,35 1.074,90
m3/an 39.339 64.638

Industrie
m3/zi 107,78 177,09
m3an 11.263 14.191

m3/zi 30,86 38,87
m3/an 70.627 169.457

m3/zi 193,50 464,26

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Moara Vlasiei se gaseste in Volumul
II - Anexe - Anexa 4.3.19 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Moara
Vlasiei.
derare debitele prezentate in tabelul urmator:
Tabel 4.3.1.16-16 Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Moara Vlasiei
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**
Debit maxim orar (Qor max) m3/zi 115,92 162,46
*Anul 2030 reprezinta perspectiva de dimensionare a statiei de epurare

**Anul 2045 reprezinta perspectiva de dimensionare a retelelor de canalizare
Indicatori tinta privind colectarea apei uzate
243
Tabel 4.3.1.16-17- Indicatori de performanta pentru colectarea apei uzate Moara Vlasiei
Aglomerarea Moara Vlasiei

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030)** (2045)***
3.1.1. Populatia totala in aglo- Pers.

6.710 8.007 8.957 10.749
merare
3.1.3 Populatie conectata la Pers.

454 8.007 8.957 10.749
sistemul de canalizare
3.4.5. Incarcare conectata la l.e.

460 8.436 9.495 11.634
3.2.1. Total volum apa uzata m3/zi

colectata (flux mediu 53,38 854,28 1.093,49 1.755,14
apa uzata)
**Anul 2030 reprezinta perspectiva de dimensionare a statiei de epurare
***Anul 2045 reprezinta perspectiva de dimensionare a retelelor de canalizare
Tabel 4.3.1.16-18 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Moara Vlasiei

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Populatie tota-
3.1.1 la in aglomera- pers. 6.710 8.007 8.957 10.749
re
Populatie co-
nectata la sis-
3.1.3 pers. 454 8.007 8.957 10.749
temul de cana-
lizare
244

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Incarcare co-
nectata la sis-
3.4.5 l.e. 460 8.436 9.495 11.634
temul de cana-
lizare
Total volum
apa uzata co-
3.2.1 lectata (flux m3/zi 53 854 1.093 1.755
mediu apa
uzata)
Capacitate
hidraulica pro-
3.7.2 iectata a m3/zi 332 1.031 1.363 2.193
statiei de epu-
rare (Qzi max)
Capacitate bio-
3.7.3 logica proiec- kgCBO5/zi 100 535 535 698
tata
Procent utilizat
din capacitatea
3.7.5 biologica pro- % 0 94,6 100 100
iectata
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea
statiei de epu-
3.7.7 l.e. 2.250 9.495 9.495 11.643**
rare in locuitori
echivalenti
Volum total de
apa uzata tra-
tata in statiile
3.7.8 m3/zi 53 854 1.093 1.755
de epurare
(mediu anual
la borna de
245

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
iesire a statiei
de tratare a
apei uzate)
Volumul de
apa uzata tra-
tata cu o cali-
3.7.8.10 tate a efluen- m3/zi 0 854 1.093 1.755
tului conform
cu EC UWWTD
91/271/EEC
Procent din vo-

lumul de apa
uzata epurata
cu o calitate a
% din
3.7.8.11 efluentului 0 100 100 100
3.2.1
conform cu EC
UWWTD
91/271/EEC
Articol 4(5)
Total CBO5 tra-

3.7.8.12 kgCBO5/zi 28/27 506/485 535/502 698/654
tat/eliminat
Total CCO-Cr kgCCO-

3.7.8.13 55/12 1.012/906 1.170/973 1.396/1.177
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 5/0 93/84 104/94 128/110
tat/eliminat
Total fosfor
3.7.8.15 kgP/zi 0,8/0 15/14 17/16 21/19
tratat/eliminat

**Nota: Extindere pentru 2045.
246
Tabel 4.3.1.16-19 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Moara
Vlasiei

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.4.1 28 506 535 698

3.4.1.4 94 95 94 92

3.4.1.5 0 4,7 5 7
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii pu- 5,80 0,3 1 1
3.4.1
blice
3.4.2.2 Concentratie CCO mg/l 1.034 1.185 1.042 795
Concentratie azot to-

3.4.2.4 mg/l 95 109 96 73
tal
Concentratie fosfor
3.4.2.5 mg/l 15 18 16 12
total

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Moara Vlasiei,
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 4.3.1.16-20 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Moara Vlasiei
Nr.
Crt.
1. Retea de canalizare Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama strada-

247
Nr.
Crt.
2 Statie de pompare apa uzata Statiile de pompare apa uzata existente SPAU1ex si
SPAU2ex prezinta degradari la nivelul bordajelor golurilor
de acces iar elementele metalice (capace, rame, scari)
sunt ruginite.
Statiile de pompare SPAU1ex si SPAU2ex nu sunt inte-

grate in sistemul SCADA.
Luand in considerare extinderile retelei de canalizare,

capacitatile de pompare si transport (conductele de refu-
lare) vor deveni insuficiente.
3 Statie de epurare Sunt necesare interventii pentru imbunatatirea epurarii

apei uzate si anume echiparea statiei cu instrumentatia
minim necesara etc.
Este necesara realizarea unui bazin tampon pentru pre-
luarea apelor uzate menajere provenite din descarile vi-
danjelor.
Statia de epurare existenta are o capacitate de 2.250 l.e.
astfel, nu are capacitatea de a prelua locuitori echivalenti
(9.495) prognozati pentru etapa de perspectiva, anul
2030.
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor mai sus enemerate sunt indicate in Volumul I
- Capitolul 9, subcapitolul 9.3.16 – Aglomerarea Moara Vl siei.

tem.
Tabel 4.3.1.16-21 - Balanta ciclului de apa pentru Moara Vlasiei
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 0% 782,82 0% 1451,08 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 100% 0,00 100%
Distributia apei
Pierderile de apa 0,00 0% 111,83 14,29% 248,76 17,14%
248
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %

Alimentarea cu apa 0 0,00% 670,99 85,71% 1202,33 82,86%


Canalizare 28,00 52,45% 713,88 83,56% 1290,87 73,55%
Infiltratii 25,39 47,55% 140,41 16,44% 464,27 26,45%
Intrari WWTP 53,39 100,00% 854,28 100% 1755,14 100%
4.3.1.16.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a aglomerarii Moara Vlasiei se descarca in statia de
epurare Moara Vlasiei.
Emisarul statiei de epurare Moara Vlasiei este raul Cociovalistea.
249
4.3.1.17 AGLOMERAREA AFUMATI
Aglomerarea Afumati este formata din localitatea Afumati, areun numar de 8.681 l.e. si apartine de
UAT Afumati.
Figura 4.3.1.17-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Afumati

Tabel 4.3.1.17-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Afumati
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Afumati Afumati Afumati 8.681
Total 8.621

In Aglomerarea Afumati exista un sistem de canalizare de tip divizor ce cuprinde urmatoarele obiec-
te:
statie de epurare;
Tabel 4.3.1.17-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Afumati
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

Reteaua de canalizare din aglomerarea Afumati are o lungime totala de 23.700 m si prezinta
urmatoarele caracteristici:
250
Tabel 4.3.1.17-3- Retea de canalizare Afumati

Material Observatii
crt. (mm) (m)
1 PVC 250 543 realizati in ca-

drul programu-
2 PVC 315 19.618
lui SAPARD la
3 PVC 350 1920 nivelul anilor
4 PVC 400 948 2006-2010
5 PVC necunoscut 671
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 1.674 bucati.

Deficiente

In cadrul sistemului de canalizare exista sapte statii de pompare apa uzata, dintre acestea, doar cinci
sunt in functine (SPAU1ex, SPAU2ex, SPAU3ex, SPAU4ex si SPAU6ex) iar doua sunt nefunctionale:
(SPAU5ex scoasa din functiune de operatorul local al retelei, cu devierea canalizarii catre SPAU1ex si
SPAU7ex pentru care alimentarea cu energie electica este intrerupta).
Dintre cele cinci statii de pompare functionale, trei au fost realizate prin programul SAPARD si sunt
executate in chesoane de beton armat, ingropate, in afara carosabilului.
Statiile de pompare apa uzata existente au urmatoarele caracteristici:
Statia de pompare SPAU1ex - (realizata prin programul SAPARD) este amplasata pe strada Mircea
Voda – pe marginea lacului, este echipata cu pompe Wilo cu urmatoarele caracteristici:
Q = 23,5 m3/h;
H = 8 m.
251
Statia de pompare SPAU2ex – este amplasata la intersectiea strazii Pinului cu strada Fagului, este
echipata cu pompe Wilo cu urmatoarele caracteristici:
Q = 23,5 m3/h;
H - 8 m.
Statia de pompare SPAU3ex - este amplasata pe strada Dominta Ralu si are urmatoarele caracteris-
tici:
Q = 5 m3/h;
H = 8 m.
252
Statia de pompare SPAU4ex - (realizata prin programul SAPARD) este amplasata la intersectia strazii
Imasului cu DJ 100 - Sos Stefanesti si are urmatoarele caracteristici:
Q = 23,5 m3/h;
H = 8 m.
253
Statia de pompare SPAU5ex – este situata la intersectia strazii Moinesti cu Str. Ganeasa (DJ 100) -
statia este nefunctionala, apele uzate descarcate aici au fost directionate catre SPAU1ex de pe Stra-
da Mircea Voda.
Statia de pompare SPAU6ex - (realizata prin programul SAPARD) amplasata la intersectia strazii Oi-
tuz cu Sos Bucuresti-Ploiesti (DN2), si are urmatoarele caracteristici:
Q = 23,5 m3/h
H=8m
Statia de pompare SPAU7ex – situata in capul strazii Strada Oituz, nu este functionala, nu exista
legatura la racord electric, schema retelelor de canalizare fiind reconfigurata;
254
Deficiente
Statia de pompare SPAU1ex necesita reechipare, deoarece s-a modificat configuratia retelelor de ca-
nalizare, aceasta preluand si debitul de apa uzata aferent statiei de pompare SPAU5ex. Astfel, atat
instalatiile hidraulice cat si conducta de refulare, sunt subdimensionate. Statia prezinta urme de
inundabilitate. Necesita integrare in sistemul SCADA.

Amplasamentul statie de epurare existente se afla in localitatea Afumati, pe malul baltii Afumati.
Emisarul statiei de epurare este Balta Afumati.
Statia de epurare a fost realizata prin programul SAPARD in anul 2009 pentru o capacitate de 1.500
l.e. si un debit zilnic mediu de 200 m3/h.
Statia de epurare opereaza cu dificultate intrucat, debitul influent este mai mare decat cel pentru ca-
re a fost proiectata, astfel, calitatea apei epurate nu este conforma cu legislatia in vigoare.
Elementele componente ale statiei de epurare proiectate sunt urmatoarele:
Statie pompare influent;
Unitate compacta ce contine gratar des, deznisipator si separator de grasimi;
Bazin egalizare, omogenizare si pompare apa menajera;
Modul epurare biologica;
Unitate dezinfectie;
Bazin colectare si pompare namol;
Unitate deshidratare namol;
Platforma depozitare containere reziduuri;
Pavilion tehnologic;
255
Figura 4.3.1.17-9 - Schema bloc a proceselor de epurare:
APA UZATA
INFLUENTA

Qu or max = 12 m3/h
TRATARE PRIMARA
(unitate compacta ce
contine gratar des,
deznisipator si separator de
grasimi)
PRELUCRARE
TRATARE NAMOL
PLATFORMA
BIOLOGICA (Unitate deshidratare DEPOZITARE
(Modul de epurare
biologica)
namol) CONTAINERE
REZIDUURI
UNITATE
DEZINFECTIE
CBO5 < 25mg/l

EFLUENT
CCO-Cr < 125mg/l
EPURAT MTS < 35mg/l
Nt < 10mg/l
Pt < 1mg/l
statia de epurare Afumati
Evaluarea
Evaluarea conditiei
Componente Descriere fizice a structurilor
civile
E&M
Blocare frecventa
Statie de pompare a pompelor cu
1 2009 In functiune Acceptabila
influent materii grosiere
din canalizare
Unitate compacta
2 de gratar des – Colmatat 2009 Nu functioneaza Acceptabila
deznisipator- sepa-
256
Evaluarea
Evaluarea conditiei
Componente Descriere fizice a structurilor
civile
E&M
rator de grasimi
Statia de dozare
3 - 2009 In functiune Acceptabila
precipitant fosfor
Modul biologic – cu
4 - 2009 In functiune Acceptabila
biofilm fixat
Instalatie UV
5 - 2009 Nu functioneaza Acceptabila
dezinfectie apa
Tabel 4.3.1.17-5 - Evaluarea eficientei epurarii apelor uzata influente in statia de epurare Afumati
Influent
Efluent statie
statie de Limite Limite
Nr. de epurare Performanta
Parametru Unitate epurare NTPA NTPA
Crt. cod proba epurarii
cod proba 001 002
2114
2113
6,5 – 6,5 –
1 pH (25oC) - 7,73 7,90 -
8,5 8,5
Materii in
2 suspensie mg/l 138 168* - 35 350
MTS
Consum chimic
3 de oxigen mgO2/l 162 73,5 54% 125 500
Cr
CCO-
Consum bio-
4 chimic de mgO2/l 88,5 40,2* 54% 25 300
oxigen CBO5
Substante
5 mg/l < 20 (12,1) < 20 (8,3) 31% 20 30
extractibile
6 Amoniu mgNH4+/l 40,4 26,6* 34% 2,0 30
Fosfor total
7 mgP/l 4,94 4,06* - 1,0 5,0
Pt
8 Detergenti mg/l 1,27 0,245 80% 0,5 25
257
Influent
Efluent statie
statie de Limite Limite
Nr. de epurare Performanta
Parametru Unitate epurare NTPA NTPA
Crt. cod proba epurarii
cod proba 001 002
2114
2113
9 Nitriti mgNO2-/l 19,2 15,4* 20% 1,0 -
10 Azot Kjeldahl mg/l 80,2 57,1 29% - -
11 Nitrati mgNO3-/l 14,9 10,9 27% 25 -
Azot total
12 mgN/l 89,4 64,2* 28% 10 -
(calculat)
Tabel 4.3.1.17-6 -*Valori superioare limitelor maxime admise de NTPA-001/2005
Nr.
Parametru UM Limita admisa Efluent
Crt.
1 Consum biochimic de oxigen CBO5 mgO2/l 25 66,25*
2 Consum chimic de oxigen CCO-Cr mgO2/l 125 202,62*
3 Materii in suspensie MTS mg/l 35 129,25*
4 Azot total NT mg/l 10 52,00*
5 Fosfor total PT mg/l 1 13,93*
Datele din tabel sunt conform buletinului de analiza, anexa la PV, seria B, nr.1182 pentru calculul
penalitatilor aplicate folosintei de apa, Primariei Comunei Afumati.
Deficiente
Capacitatea statiei este depasita, debitul influent este mai mare decat cel pentru care a fost proiec-
tata statia, astfel descarcarea apei in emisar nu este in conformitate cu NTPA 001/2005 si nici nu
permite preluarea extinderilor retelelor de canalizare, respectiv din zona Doraly.
Deoarece nu toata populatia existenta din localitatea Afumati (inclusiv zona Doraly) beneficiaza de
sistemul centralizat de canalizare, deversarea apelor uzate menajere in fose septice
necorespunzatoare produce un impact negativ asupra apelor subterane. Ca urmare, apa din fantanile
forate in primul strat acvifer nu mai este potabila.
Dezvoltarea localitatii Afumati si a zonei Doraly, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar
si necesitatea respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impune realizarea
unei statii de epurare care sa asigure epurarea intregului volum de apa uzata colectata, astfel incat
sa se asigure respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in emisar.
258

Capacitatea statiei este depasita, debitul influent este mai mare decat cel pentru care a fost proiec-
tata statia, astfel descarcarea apei in emisar nu este in conformitate cu NTPA 001/2005 si nici nu
permite preluarea extinderilor retelelor de canalizare. Odata cu implementarea lucrarilor prin pro-
gramul POIM ce are ca efect directionarea surplusului de ape uzate menajere catre o statie de epura-
re nou construita, se va rezolva si problema supraincarcarii statiei.

In prezent, rata de conectare a consumatorilor casnici la sistemul de canalizare Afumati este de
11,13%, numarul de locuitori racordati fiind de 960.
Tabel 4.3.1.17-7 - Volum apa uzata provenit de la consumul casnic, aglomerarea Afumati
u.m. Total casnic
m3/an 41.652
m3/zi 114,115

ali/comerciali.
Tabel 4.3.1.17-8 - Volum apa uzata provenit de la consumul non-casnic, aglomerarea Afumati
m3/an 1.097
m3/zi 3,005

capitolul 4.1.4.
Anexe - Anexa 4.3.8 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Afumati.
specific se va reduce/va creste in functie de elasticitatea cererii, dupa introducerea contorizarii si a
tarifelor care sa recupereze costul.
Evolutia debitului specific casnic de apa uzata, luat in considerare la stabilirea debitelor de dimensio-
259
Tabel 4.3.1.17-9 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Afumati

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Afumati 119 95 95 100 100 105 110
fost estimat pentru aglomerarea Afumati, tinand cont de tipurile de consumatori: scoli, gradinite,
magazine, restaurante, centre comerciale, primarii, hoteluri, etc.
Tabel 4.3.1.17-10 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Afumati
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Afumati 3,005 441,74 456,93 518,84 556,23 591,02 622,64
Luand in considerare cele prezentate mai sus, pana in anul 2045, s-a estimat o crestere anuala de a
agentilor industriali de aproximativ 3,6%.
Tabel 4.3.1.17-11 Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Afumati
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Afumati - 120,28 128,10 151,16 178,37 210,47 248,36

apa uzata pentru aglomerarea Afumati, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe -
Anexa 9.6.2.11 – Studiu balanta apa uzata Afumati.
Pentru sistemul de canalizare din aglomerarea Afumati s-a avut in vedere urmatoarele considerente:
Nu au fost obtinute informatii referitoare la numarul de avarii inregistrate in anul 2014 pe reteaua de
canalizare.
260

S-au efectuat masuratori la 2 statii de pompare periferice retelei (SPAU3ex amplasata pe strada
Domnita Ralu si SPAU1ex amplasata pe strada Mircea Voda) folosindu-se metoda volumetrica si/sau
metoda orelor de functionare acestea nefiind echipate cu contoare de debit si functionand cu turatie
constanta. Pentru orele de noapte, s-au golit bazinele de aspiratie pana la nivelul minim. Se remarca
faptul ca intre orele 2-4 nu s-a atins nivelul maxim pompele nefunctionand deloc. Pentru evaluarea
volumului zilnic s-au contorizat orele de functionare prin metoda energiei consumate dupa ce in
prealabil s-a verificat capacitatea pompei active si energia consumata in unitatea de timp.
Pentru a verifica starea globala a retelei de canalizare s-au executat masuratori si la statia de epura-
re unde exista contor de debit.
in zile de timp uscat. Date privind volumele masurate intre orele 2-4 la SPAUuri si orele 3-5 la SEAU
se regasesc in Volumul II – Anexe – Anexa 9.6.2.11. – Studiu balanta apa uzata Afumati.
TabeL 4.3.1.17-12 - Masuratori de noapte in sistemul de canalizare Afumati, la SPAU1ex
Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
21.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,41 0,31
22.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,37 0,28
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,33 0,25
20.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,29 0,24
Pe timp uscat
20.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,24 0,18
21.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,21 0,15
Amonte de statia de pompare a apelor uzate, lungimea retelei masoara cca.1,530 km iar diametrul
infiltratii 0,31 m3/h, reprezinta cca 0,20 m3/zi/cm_dia/km. Debitul zilnic masurat variaza in domeniul
15,7 -27,4 m3/zi.
Tabel 4.3.1.17-13 - Masuratori de noapte in sistemul de canalizare Afumati, la SPAU3ex
Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
21.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,32 0,25
22.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,35 0,27
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,28 0,22
20.03.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,26 0,20
Pe timp uscat
20.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,26 0,17
21.04.2015 (ora 2.00 – 3.00) 0,23 0,18
261
Amonte de SPAU3ex Domnita Ralu lungimea retelei masoara cca.1,400 km iar diametrul mediu este
de 25 cm. Rata de infiltratii, calculata in functie de valoarea maxima a debitului de infiltratii 0,27
m3/h, reprezinta cca 0,185 m3/zi/cm_dia/km. Debitul zilnic masurat variaza in domeniul 15 -23
m3/zi.
Tabel 4.3.1.17-14 Masuratori la SEAU Afumati
Data 3
(m /h) (m3/h)
Pe timp de ploaie
21.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 4,75 4,11
22.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 4,40 3,85
Dupa ploaie
19.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 4,00 3,40
20.03.2015 (ora 3.00 – 4.00) 3,60 3,10
Pe timp uscat
20.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 3,07 2,40
21.04.2015 (ora 3.00 – 4.00) 3,14 2,52
Amonte de SEAU lungimea retelei existente masoara cca.23,7 km cu diametrul mediu (estimat prin
medie ponderata lungime asociata cu diametru) este de 21,5 cm. Rata de infiltratii, calculata in
functie de valoarea maxima a debitului de infiltratii 4,11 m3/h, reprezinta cca 0,187
acesta debitul de infiltratie reprezinta cca. 42,09 %. Infiltratiile rezultate din informatiile Operatorului
se ridica la 53,20% din debitul mediu zilnic descarcat. Se deduce ca diferenta apartine racordurilor
ilegale – componenta comerciala. Componenta comerciala a infiltratiilor atinge cca. 11,11% din debi-
tul mediu de timp uscat.
Anexe – Anexa 9.6.2.1 - Studiu balanta apa uzata Afumati 1, Consultantul considera ca o rata
medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de
timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km, este acceptabila din punct de vedere economic pentru
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Afumati unde se vor realiza extinderi ale
determinata de masurile pentru limitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de catre Opera-
tor. Incepand cu anul 2030, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca,
mata de 27.08%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Afumati este cuprinsa in-
262
Tabel 4.3.1.17-15– Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Afumati
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Afumati 0,20 0,21 0,17 0,23 0,32 0,35 0,40
Tabel 4.3.1.17-16-Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Afumati
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an 48.595 114.428 106.164 155.324 231.683 269.249 324.180

Volum
m3/zi 133,13 313,50 290,86 425,54 634,74 737,66 888,16
infiltratii
% 53,20 16,91 15,41 18,94 24,38 25,30 27,08

matori, pentru etapa de perspectiva.
Tabel 4.3.1.17-17 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Afumati
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 420.334 554.873

Consumatori casnici
m3/zi 1.151,60 1.520,20
m3/an 55.173 90.651

Industrie
m3/zi 151,16 248,35
m3an 189.377 227.265

m3/zi 518,84 622,64
nic+non-casnic) m3/zi 1.822 2.391,20
m3/an 155.326 324.180

m3/zi 425,55 888,16
Debit total de apa uzata, inclusiv m3/an 820.210 1.196.969

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Afumati se gaseste in Volumul II -
Anexa - Anexa 4.3.8 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare Aglomerarea Afumati.
263
derare debitele prezentate in tabelul urmator::
Tabel 4.3.1.17-18 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Afumati
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
Debit mediu anual m3/an 820.210 1.196.969

Tabel 4.3.1.17-19- Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate – aglomerarea Afumati
Aglomerarea Afumati

Indicator u.m.
Crt.* curente prognozate prognozate prognozate
(2014) (2023) (2030) (2045)
Populatia totala in
3.1.1. Pers. 8.628 10.295 11.516 13.820
aglomerare
Populatie conectata la
3.1.3 Pers. 960 10.295 11.516 13.820
Incarcare conectata la
3.4.5. l.e. 1.245 10.896 12.272 15.065
Total volum apa uzata
3.2.1. colectata (flux mediu m3/zi 250 1.854 2.246 3.280
apa uzata)
264
Tabel 4.3.1.17-20- Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate – aglomerarea Afumati
Aglomerarea Afumati

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate hidrau-
lica proiectata a
3.7.2 m3/zi 250 250 250 250
statiei de epurare
(Qzi max)
Capacitate biologi-
3.7.3 kgCBO5/zi 90 90 90 90
ca proiectata

capacitatea biolo-
3.7.5 % 83 100 100 100
gica proiectata
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea statiei
3.7.7 de epurare in lo- l.e. 1.500 1.500 1.500 1.500
cuitori echivalenti
Volum total de apa

uzata tratata in
statiile de epurare
3.7.8 (mediu anual la m3/zi 250 250 250 250
borna de iesire a
statiei de tratare a
apei uzate)
Volumul de apa
uzata tratata cu o
calitate a efluentu-
3.7.8.10 m3/zi 0 250 250 250
lui conform cu EC
UWWTD
91/271/EEC
Procent din volu-

mul de apa uzata
% din
3.7.8.11 epurata cu o cali- 0 100 100 100
3.2.1
tate a efluentului
conform cu EC
265
Aglomerarea Afumati

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
UWWTD
91/271/EEC Articol
4(5)
Total CBO5 tra-

3.7.8.12 kgCBO5/zi 75/68 90/89,5 90/89,5 90/89,5
tat/eliminat

3.7.8.13 149/118 180/178 180/178 180/178
tat/eliminat Cr/zi
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 13,7/11,2 16,5/16,3 16,5/16,3 16,5/16,3
tat/eliminat
Total fosfor tra-

3.7.8.15 kgP/zi 2,4/1,9 2,7/2,6 2,7/2,6 2,7/2,6
tat/eliminat

din Volumul II - Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta.
**Nota: Apele uzate colectate in extinderile de canalizare prevazute se vor descarca in statia de epu-
rare ce se va construi in Aglomerarea Ganeasa
Tabel 4.3.1.17-21 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea
Afumati
Aglomerarea Afumati
Nr. Valori Valori pro- Valori pro- Valori pro-

Indicator U.M.
crt.* curente gnozate gnozate gnozate
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.4.1 75 654 736 904

3.4.1.4 98,8 94,4 93,8 91,7

3.4.1.5 0 5 6 8
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii 1,2 0,6 0,2 0,3
3.4.1
publice
266
Aglomerarea Afumati
Nr. Valori Valori pro- Valori pro- Valori pro-

Indicator U.M.
crt.* curente gnozate gnozate gnozate
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.4.2.2 Concentratie CCO mg/l 597 705 656 563

3.4.2.4 mg/l 55 65 60 52
tal
Concentratie fosfor
3.4.2.5 mg/l 9 11 10 8
total
Nota: Indicatorii mentionati mai sus reprezinta un subset din tabelul de “Indicatori de performanta”

Tabel 4.3.1.17-22 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Afumati:
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, fiind

Statia de pompare apa uzata SPAU1ex necesita inlocuirea

pompelor si a conductei de refulare, ca urmare a suplimentarii
2 Statii de pompare
debitului colectat prin reconfigurarea retelei de canalizare.
Statia nu este integrata in sistemul SCADA
Capacitatea statiei este depasita, debitul influent este mai mare

decat cel pentru care a fost proiectata statia, astfel descarcarea
3 Statii de epurare
apei in emisar nu este in conformitate cu NTPA 001/2005 si nici
nu permite preluarea extinderilor retelelor de canalizare

tem.
267
Tabel 4.3.1.17-23 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Afumati
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 778,69 100% 1828,12 100% 2902,90 100%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
Distributia apei


Canalizare 117,12 46,80% 1540,05 83,09% 2391,20 72,92%
Infiltratii 133,14 53,20% 313,50 16,91% 888,17 27,08%
Intrari WWTP 250,26 100,00% 1853,55 100% 3279,37 100%
4.3.1.17.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a aglomerarii Afumati se descarca in statia de epurare
Afumati.
Emisarul statiei de epurare Afumati este Balta Afumati.
4.3.1.18 AGLOMERAREA PERIS
Aglomerarea Peris este formata din localitatea Peris, are un numar de 6.432 l.e. si face parte din
UAT Peris.
Localitatile Burias si Balteni, desi fac parte din UAT Peris, sunt sub pragul de 2.000 l.e. si ca urmare
nu necesita conformare cu Directiva nr.91/271/CEE din 1991.
268
Figura 4.3.1.18-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Peris

Tabel 4.3.1.18-1- Populatie echivalenta in aglomerarea Peris
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Peris Peris Peris 6.432
Total 6.432

In Aglomerarea Peris exista un sistem de canalizare de tip divizor, realizat prin fonduri AFM ce cu-
prinde urmatoarele obiecte:
statie de epurare;
La nivelul anului 2014, an de referinta pentru proiectul derulat prin POIM, nu erau finalizate lucrarile
la statia de epurare.
Tabel 4.3.1.18-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Peris
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)


Reteaua de canalizare din aglomerarea Peris are o lungime totala de 9.321 m, cu urmatoarele carac-
teristici:
269
Tabel 4.3.1.18-3 - Retea de canalizare Peris

Material Observatii
crt. (mm) (m)

nivelul anu-
2 PVC 315 2.179
lui 2014
TOTAL Lungime 9.321
Numarul de racorduri aferent retelei de canalizare este de 400 bucati.

Deficiente
Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala a localitatii, fiind necesara extinderea
acesteia.

Pentru transportul apelor uzate la statia de epurare, a fost necesara executia a 2 statii de pompare a
apelor uzate, astfel:
Statia de pompare SPAU1ex este echipata cu 1+1 electropompe submersibile cu urmatoarele carac-
teristici:
Q = 19,8 m3/h;
H = 22 m;
P = 7,5 kW;
Statia este un bazin circular cu diametrul D=2,00m si adancimea totala H=3,80 m, cu un volum de
inmagazinare de 2 m3.
Statia de pompare SPAU2ex este echipata cu 1+1 electropompe submersibile cu urmatoarele carac-
teristici:
Q = 19,8 m3/h;
H = 28 m;
P = 5,5 kW;
Statia este un bazin circular cu diametrul D=2,00 m si adancimea totala H=3,80 m, cu un volum de
inmagazinare de 1,60 m3.
Conductele de refulare aferente statiilor de pompare ape uzate au urmatoarele carcateristici:
Tabel 4.3.1.18-4- Conducte de refulare SPAU Peris

Material
crt. (mm) (m)
1 PEID PE100, SDR27.6, PN6 90 740
2 PEID PE100, SDR27.6, PN6 90 950
270

Material
crt. (mm) (m)
TOTAL Lungime 1.690
Deficiente
Nu este cazul.

Amplasamentul statiei de epurare se afla in localitatea Peris, in capatul strazii Iris.
Emisarul statiei de epurare este lacul Tancabesti.
Lucrarile de statia de epurare nu sunt finalizate, fiind in stadiul de executie.
Din fonduri AFM, s-a prevazut o statie de epurare cu capacitatea de 2.000 l.e.
Qzi max=312 m3/zi;
Qzi med=240 m3/zi;
Qor max=30 m3/h.
Principiul de baza al functionarii statiei de epurare este epurarea biologica cu biomasa in suspensie,
cu denitrificare frontala si recircularea biomasei din decantorul secundar si stabilizarea aeroba a
namolului.
Tehnologia statiilor de epurare concentreaza toti pasii epurarii intr-o singura unitate compacta for-
mata din doua linii tehnologice:
Echipamente pompare influent, inclusiv gratar rar;
Epurare mecanica;
Epurare biologica cu denitrificare frontala si recirculare;
Nitrificare si stabilizare namol;
Deshidratarea namol;
Masurarea debitului efluentului final cu ajutorul unui debitmetru inductiv;
Sistem pentru dezinfectia efluentului prin dozare de hipoclorit de sodium;
271
Figura 4.3.1.18-2 - Schema bloc a proceselor de epurare:
Cele doua linii tehnologice ale reactorului biologic sunt situate intr-un bazin din beton, compartimen-
tat.
Apa menajera va fi transportata pana la statia de epurare printr-o retea de canalizare menajera, par-
te din sistemul divizor al localitatii, care ajunge la statia de pompare din statia de epurare.
Deficiente
Statia de epurare aferenta aglomerarii Peris, aflata in curs de executie prin fonduri AFM, nu are ca-
pacitatea necesara preluarii spre epurare a volumului de apa uzata rezultat in urma extinderilor de
retele propuse in cadrul prezentei documentatii.

Peris, apele uzate menajere descarcate necontrolat la nivelul solului au un impact major asupra ape-
lor subterane. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai este potabila. Surse-
le de poluare ale apei freatice sunt scurgerile din fosele septice, infiltratiile de ape uzate din canaliza-
re, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Dezvoltarea Aglomerarii Peris, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si necesitatea
respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, impun facilitati de preluare a ape-
lor uzate menajere prin extinderea retelei de canalizare si tratarea acesteia, astfel incat sa se asigure
respectarea cerintelor de calitate pentru apele deversate in lacul Tancabesti.
272
Sistemul de canalizare din Aglomerarea Peris nu este pus in functiun deoarece lucrarile la statia de
epurare nu sunt finalizate.
Conform celor precizate anterior, sistemul de canalizare nu este pus in functiune.

Nu este cazul intrucat sistemul nu este pus in functiune.

Nu este cazul intrucat sistemul nu este pus in functiune.

capitolul 4.1.4.
Anexa 4.3.20 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Peris.
Tabel 4.3.1.18-5 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Peris

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Peris - 95 95 100 100 105 110
mensionare a sistemului de canalizare, a fost considerat egal cu consumul de apa public si comercial
Tabel 4.3.1.18-6 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Peris
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Peris - 65,69 67,95 73,49 82,72 87,89 92,59
S-a luat in considerare si faptul ca multi dintre consumatorii industriali vor evacua la canalizare un
debit mai mare decat cel preluat din sistemul de alimentare cu apa. Situatia actuala dovedeste
tendinta acestora de a dezvolta surse proprii de alimentare cu apa.
273
Intre anii 2030 – 2045, dezvoltarea zonei industriale Peris se va face intr-un ritm mai accelerat, de-
bitul inregistrand cresteri anuale cuprinse intre 3,8 – 4,2%.
Tabel 4.3.1.18-7 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Peris
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Peris - 156,89 167,09 197,16 234,62 281,55 340,68

apa uzata pentru aglomerarea Peris, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Anexa
9.6.2.17 – Studiu balanta apa uzata Peris.
Pentru sistemul de canalizare Peris s-a avut in vedere urmatoarele considerente:

Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate pentru aglomerarea
Peris, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de ma-
ximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km este acceptabila
din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de canalizare in perspectiva de 30 de
ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Peris unde se vor realiza extinderi ale retelelor
de canalizare, in perioada 2015 – 2025 se va inregistra o scadere a ratei medii de infiltratii, determi-
nata de masurile pentru limitarea si prevenirea infiltratiilor puse in aplicare de catre Operator.
Incepand cu anul 2030, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor incepe sa creasca, ajungand
in anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valorarea estimata de
19.45%.
Evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Peris este cuprinsa intre 0,14
m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,30 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii va creste de
asemenea, odata cu extinderea retelei de canalizare in localitate in urmatorii 30 de ani.
Tabel 4.3.1.18-8 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Peris
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Peris - 0,14 0,10 0,14 0,20 0,25 0,30
Tabel 4.3.1.18-9- Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Peris
274
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 50.185 35.949 52.763 83.357 104.384 133.291

Volum
m3/zi - 137,49 98,49 144,55 228,37 285,98 365,18
infiltratii
% - 13,04 9,35 11,72 16,06 17,51 19,45

Tabel 4.3.1.18-10- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Peris
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 298.461 393.952

Consumatori casnici
m3/zi 817,70 1.079,32
m3/an 71.963 124.348

Industrie
m3/zi 197,16 340,68
m3an 26.824 33.795

m3/zi 73,49 92,59
nic+non-casnic) m3/zi 1.088,35 1.512,59
m3/an 52.764 133.291

m3/zi 144,56 365,18

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Peris se gaseste in Volumul II –
Anexe - Anexa 4.3.20 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Peris.
urmator:
Tabel 4.3.1.18-11- Centralizarea debitelor de calcul apa uzata aglomerarea Peris
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**
275


Tabel 4.3.1.18-12- Indicatori privind colectarea apei uzate – aglomerarea Peris
Aglomerarea Peris

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Populatia totala in
3.1.1. Pers. 6.127 7.309 8.177 9.812
aglomerare
Populatie conectata
3.1.3. la sistemul de cana- Pers. 0 7.309 8.177 9.812
lizare
Incarcare conectata
3.4.5. la sistemul de cana- l.e. 0 8.093 9.145 14.756
lizare
Total volum apa

3.2.1. uzata colectata (flux m3/zi 0 1.054,42 1.232,91 1.877,76
mediu apa uzata)
276
Tabel 4.3.1.18-13 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Peris
Aglomerarea Peris

(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate
hidraulica
proiectata a
3.7.2 m3/zi 0 1.247 1.559 2.346
statiei de epu-
rare (Qzi
max)
Capacitate bi-
3.7.3 ologica pro- kgCBO5/zi 0 550 550 619
iectata
Procent utili-
zat din capa-
citatea biolo-
3.7.5 % 0 88 100 100
gica proiecta-
ta
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea
statiei de epu-
3.7.7 rare in locui- l.e. 2.000** 9.165 9.165 11.515***
tori
echivalenti
Volum total
de apa uzata
tratata in
statiile de
epurare (me-
3.7.8 m3/zi 0 1.054 1.232 1.877
diu anual la
borna de
iesire a statiei
de tratare a
apei uzate)
Volumul de
3.7.8.10 m3/zi 0 1.054 1.232 1.877
apa uzata tra-
277
Aglomerarea Peris

(2014) (2023) (2030) (2045)
tata cu o cali-
tate a efluen-
tului conform
cu EC UWWTD
91/271/EEC
Procent din
volumul de
apa uzata
epurata cu o
calitate a % din
3.7.8.11 0 100 100 100
efluentului 3.2.1
conform cu
EC UWWTD
91/271/EEC
Articol 4(5)
Total CBO5
3.7.8.12 kgCBO5/zi 0 486/449 550/520 691/660
tratat/eliminat
Total CCO-Cr kgCCO-

3.7.8.13 0 971/839 1.100/946 1.382/1.228
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 0 89/78 101/90 127/114
tat/eliminat
Total fosfor
3.7.8.15 kgP/zi 0 14/13 16,5/15,5 21/19,5
tratat/eliminat
*Nota: Indicatorii de performanta mentionati mai sus reprezinta un subset al tabelului cu indicatorii
de performanta din Volumul II - Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta.
**Statia de epurare Peris este in constructie
***Nota: Extindere pentru 2045
Tabel 4.3.1.18-14- Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Peris
Nr. Indicator u.m. Aglomerarea Peris
278
crt.*

(2014) (2023) (2030) (2045)
3.4.1 0 486 550 691

3.4.1.4 0 90 89 85

3.4.1.5 0 9 10 14
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii 0 1 1 1
3.4.1
publice
Concentratie azot
3.4.2.4 mg/l 0 84 82 67
total
Concentratie fosfor
3.4.2.5 mg/l 0 14 14 11
total

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Peris, sunt pre-
zentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.18-15 – Principale deficiente din sistemul de canalizare Peris
Nr. Componente Deficiente principale
Reteaua de canalizare realizata prin fonduri AFM, nu acopera

intreaga trama stradala a localitatii
2 Statii de pompare Nu se constata deficiente
Statia de epurare aflata in executie prin programul AFM este subdi-

3 Statii de epurare mensionata, in raport cu numarul de locuitori echivalenti estimati
pentru anul 2030 precum si cu debitele de apa uzata rezultate din
279
Nr. Componente Deficiente principale

proiectii.
- Capitolul 9, subcapitol 9.3.17 – Aglomerarea Peri .

tem.
Tabel 4.3.1.18-16 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Peris
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 591,01 100% 1281,78 100% 2108,80 100%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
Distributia apei


Canalizare 0,00 0,00% 916,93 86,96% 1512,58 80,55%
Infiltratii 0,00 0,00% 137,49 13,04% 365,18 19,45%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 1054,43 100% 1877,76 100%
280
4.3.1.18.5 EMISAR
Apa uzata colectata de reteaua de canalizare a Aglomerarii Peris se descarca in statia de epurare
Peris, aflata in executie.
Emisarul statiei de epurare este lacul Tancabesti.
281
AGLOMERARI CARE NU BENEFICIAZA IN PREZENT DE SISTEME DE CANALIZARE
In aria proiectului s-au identificat un numar de 7 aglomerari cu mai mult de 2000 de locuitori
echivalenti, care nu dispun in prezent de sisteme de canalizare.
Aceste aglomerari sunt:
Tanganu;
Ganeasa;
Gruiu;
Silistea Snagovului;
Ciolpani;
Gradistea;
Petrachioaia.
4.3.1.19 AGLOMERAREA TANGANU

Aglomerarea Tanganu este formata din localitatea Tanganu, are un numar de 3.523 l.e. si apartine
UAT Cernica.
Figura 4.3.1.19-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Tanganu

Tabel 4.3.1.19-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Tanganu
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Tanganu Cernica Tanganu 3.523
Total 3.523
282
In prezent, in aglomerarea Tanganu nu exista sistem de canalizare.

Tabel 4.3.1.19-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Tanganu
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

Rata de racordare % 0 0 0

Nu exista retele de canalizare.

Nu exista statii de pompare.

Nu exista statie de epurare.
Deoarece nu exista retea de canalizare, exista un impact asupra apelor subterane. Apa menajera ne-
colectata ajunge direct in acvifer. Ca urmare, apa din fantanile forate in primul strat acvifer nu mai
este potabila, ea nefiind recomandata pentru utilizare in scopuri gospodaresti, nici la prepararea hra-
nei si nici pentru consum. Sursele de poluare ale apei freatice sunt scurgerile din fosele septice si
depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Dezvoltarea aglomerarii, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si necesitatea
respectarii legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator, a impus realizarea unei statii de
epurare care sa asigure tratarea intregului volum de apa uzata colectata, astfel incat sa se asigure
Nu este cazul intrucat nu exista sistem centralizat de canalizare pentru apele uzate menajere.

Deoarece nu exista un sistem centralizat de canalizare nu exista informatii despre debitele si
incarcarile apelor uzate.

Nu este cazul

Nu este cazul.
283

capitolul 4.1.4.
Anexe - Anexa 4.3.6 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Tanganu.
Tabel 4.3.1.19-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Tanganu

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Tanganu - 90 90 95 100 100 105
Tabel 4.3.1.19-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Tanganu
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Tanganu - 75,89 78,51 89,14 95,57 101,54 106,97
S-a luat in considerare si faptul ca multi dintre consumatorii industriali vor evacua la canalizare un
debit mai mare decat cel preluat din sistemul de alimentare cu apa. Situatia actuala dovedeste
tendinta acestora de a dezvolta surse proprii de alimentare cu apa.
Intre anii 2030 – 2045, dezvoltarea zonei industriale Cernica (Tanganu) se va face intr-un ritm mai
accelerat, debitul inregistrand cresteri anuale cuprinse intre 4 – 4,8%.
284
Tabel 4.3.1.19-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarile Tanganu
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Tanganu - 13,07 13,92 16,43 19,72 24,05 29,83

apa uzata pentru aglomerarea Tanganu, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe -
Anexa 9.6.2.5 – Studiu balanta apa uzata Tanganu.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate, Consultantul considera
ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu
zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km, este acceptabila din punct de vedere economic
pentru proiectarea sistemelor de canalizare in perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Tanganu unde se va realiza o noua retea de ca-
nalizare, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor va creste anual, ajungand in anul 2045 ca
ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valorarea estimata de 21,29%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Tanganu este cuprinsa
Tabel 4.3.1.19-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Tanganu
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Tanganu - 0,15 0,20 0,24 0,27 0,31 0,34
Tabel 4.3.1.19-7 -Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Tanganu
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 19.546 30.484 39.558 49.480 60.082 69.232

Volum
m3/zi - 53,55 83,51 108,37 135,56 164,60 189,67
infiltratii
% - 10,65 15,22 16,95 18,55 20,57 21,29

matori, pentru etapa de perspectiva.
285
Tabel 4.3.1.19-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata la nivelul anului 2045 - Aglomerarea Tanganu
Valoare
(an 2045)
m3/an 205.959
Consumatori casnici
m3/zi 564,27
m3/an 10.887
Industrie
m3/zi 29,82
m3an 39.046
m3/zi 106,97
m3/an 255.891
m3/zi 701,07
m3/an 69.232
m3/zi 189,67
m3/an 325.123
m3/zi 890,74
Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Tanganu se gaseste in Volumul II -
Anexe - Anexa 4.3.6 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Tanganu.
urmator:
Tabel 4.3.1.19-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Tanganu
Valoare
(an 2045)
286
Tabel 4.3.1.19-10 - Indicatori privind colectarea apei uzate – Aglomerarea Tanganu
Aglomerarea Tanganu

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2045)
Populatie totala in
3.1.1 pers. 3.335 4.003 5.374
aglomerare
Populatie conectata
3.1.3 la sistemul de cana- pers. 0 4.003 5.374
lizare
Incarcare conectata
3.4.5 la sistemul de cana- l.e. 0 4.068 5.525
lizare
Total volum apa uza-

3.2.1 ta colectata (flux m3/zi 0 502,78 890.75
mediu apa uzata)
Tabel 4.3.1.19-11 - Incarcari ale apei uzate - valori actuale si proiectii in timp – aglomerarea Tanganu
Aglomerarea Tanganu

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2045)
Incarcare biologica totala

3.4.1 kg CBO5/zi 0 244 332
(CBO5)

3.4.1.4 98,4 92,7
tori casnici 3.4.1
% din 0
3.4.1.5 Procent pentru industrie 1,2 3,4
3.4.1
287
Aglomerarea Tanganu

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2045)

3.4.1.6 0,4 3,9

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Tanganu, sunt
prezentate in tabelul de mai jos
Tabel 4.3.1.19-12 - Principale deficiente din sistemul de canalizare Tanganu
1 Retea de canalizare Aglomerarea nu dispune de retea de canalizare
2 Statii de pompare Aglomerarea nu dispune de statii de pompare apa uzata
3 Statii de epurare Aglomerarea nu dispune de statie de epurare
- Capitolul 9, subcapitol 9.3.7 – Aglomerarea Tânganu.

tem.
Pentru balanta de apa s-a tinut seama ca sistemul de alimentare cu apa include si localitatea C ld -
raru.
288
Tabel 4.3.1.19-13 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Tanganu
2014 2023 2045

Componentele balantei apei 3 3
m /zi % m /zi % m3/zi %
Productia de apa
alte surse (ANB) 0,00 0% 683,76 0% 1095,25 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 100% 0,00 100%
Distributia apei


Canalizare 0,00 0,00% 449,23 89,35% 701,07 78,71%
Infiltratii 0,00 0,00% 53,55 10,65% 189,68 21,29%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 502,78 100% 890,75 100%
4.3.1.19.5 EMISAR
Nu este cazul.
4.3.1.20 AGLOMERAREA GANEASA
Aglomerarea Ganeasa este formata din localitatile Ganeasa, Moara Domneasca si Cozieni, are numar
de 2.627 l.e. si face parte din UAT Ganeasa.
UAT Ganeasa mai are in componenta si localitatile Sindrilita si Piteasca, care nu dispun de sisteme de
canalizare, dar avand sub 2.000 l.e. fiecare, nu necesita conformare cu Directiva nr.91/271/CEE din
1991.
289
Figura 4.3.1.20-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Ganeasa

Tabel 4.3.1.20-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Ganeasa
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Ganeasa
Moara Dom-
Ganeasa Ganeasa 2.627
neasca
Cozieni
Total 2.627

In aglomerarea Ganeasa nu exista sistem centralizat de canalizare pentru apele uzate menajere.
Tabel 4.3.1.20-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Ganeasa
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)


Nu este cazul.

Nu este cazul.

Nu este cazul.
290
Deoarece nu exista retea de canalizare in Aglomerarea Ganeasa, exista un impact asupra apelor sub-
terane. Apa menajera necolectata ajunge direct in acvifer. Ca urmare, apa din fantanile forate in
primul strat acvifer nu mai este potabila, ea nefiind recomandata pentru utilizare in scopuri
gospodaresti, nici la prepararea hranei si nici pentru consum. Sursele de poluare ale apei freatice
sunt scurgerile din fosele septice si depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Dezvoltarea Aglomerarii Ganeasa, atat din punct de vedere economic, cat si social, dar si necesitatea
epurare care sa asigure epurarea intregului volum de apa uzata colectata, astfel incat sa se asigure


Nu este cazul.

Nu este cazul.

capitolul 4.1.4.
Principiile de calcul dar si algoritmii acestora sunt cuprinse in Capitolul 7, respectiv in Anexa 4.3.9-
Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Ganeasa.
Evolutia debitului specific de apa uzata casnica luat in considerare la stabilirea debitelor de dimensi-
Tabel 4.3.1.20-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Ganeasa

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Ganeasa - 88 90 95 100 100 105
291
Tabel 4.3.1.20-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Ganeasa
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Ganeasa - 65,66 67,77 76,66 82,50 87,66 92,36
Tinand cont de cele prezentate mai sus, pana in anul 2045, s-a estimat o crestere anuala de aproxi-
mativ 3,6%.
Tabel 4.3.1.20-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Ganeasa
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Ganeasa - 39,22 41,77 49,29 58,16 68,63 80,99

apa uzata pentru aglomerarea Ganeasa, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe -
Anexa 9.6.2.12 – Studiu balanta apa uzata Ganeasa.
Nu este cazul.
Anexe – Anexa 9.6.2.12 - Studiu balanta apa uzata Ganeasa, Consultantul considera ca o rata
medie de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de
timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km, este acceptabila din punct de vedere economic pentru
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Ganeasa unde se va realiza o noua retea de ca-
nalizare, in perioada studiata, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor creste, ajungand in
anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valorarea estimata de
25.15%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Ganeasa este cuprinsa
292
Tabel 4.3.1.20-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Ganeasa
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Ganeasa - 0,10 0,18 0,24 0,28 0,30 0,32
Tabel 4.3.1.20-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Ganeasa
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 18.412 30.655 44.206 55.292 62.944 72.948

Volum
m3/zi - 50,44 83,98 121,11 151,48 172,44 199,85
infiltratii
% - 12,04 17,80 21,44 23,29 24,30 25,16

Tabel 4.3.1.20-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Ganeasa
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 115.920 153.760

Consumatori casnici
m3/zi 317,59 421,26
m3/an 17.991 29.560

Industrie
m3/zi 49,29 80,98
m3an 28.090 33.710

m3/zi 76,96 92,35
nic+non-casnic) m3/zi 443,84 594,60
m3/an 44.205,15 72.948

m3/zi 121,11 199,85
infiltratiile m3/zi 564,95 794,46
293

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Ganeasa se gaseste in Volumul II -
Anexe - Anexa 4.3.9 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Ganeasa.
urmator:
Tabel 4.3.1.20-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Ganeasa
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**
Debit mediu zilnic (Qzi med) m3/zi 564,95 794,46
Debit maxim zilnic (Qzi max) m3/zi 698,09 972,84

Tabel 4.3.1.20-10 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Ganeasa
Aglomerarea Ganeasa

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Populatie totala in
3.1.1 pers. 2.502 2.995 3.343 4.012
aglomerare
Populatie conecta-
3.1.3 ta la sistemul de pers. 0 2.995 3.343 4.012
canalizare
Incarcare conec-
3.4.5 tata la sistemul l.e. 0 3.191 3.590 4.417
de canalizare
Total volum apa

3.2.1 uzata colectata m3/zi 0 419 565 794
(flux mediu apa
294
Aglomerarea Ganeasa

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
uzata)

***Anul 2045 reprezinta anul de perspectiva pentru dimensionarea retelelor de canalizare
Tabel 4.3.1.20-11 - Indicatori de performanta pentru epurare a apelor uzate – Aglomerarea Ganeasa
Aglomerarea Ganeasa

(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate
hidraulica
proiectata a
3.7.2 m3/zi 0 4.435 4.435 4.695
statiei de epu-
rare (Qzi
max)
Capacitate bi-
3.7.3 ologica pro- kgCBO5/zi 0 1.029 1.029 1.079
iectata
Procent utili-
zat din capa-
citatea biolo-
3.7.5 % 0 73,4 100 100
gica proiecta-
ta
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea
statiei de epu-
3.7.7 rare in locui- l.e. 0 17.155** 17.155** 17.983***
tori
echivalenti
295
Aglomerarea Ganeasa

(2014) (2023) (2030) (2045)
Volum total
de apa uzata
tratata in
statiile de
epurare (me-
3.7.8 m3/zi 0 2.022 3.645 3.844
diu anual la
borna de
iesire a statiei
de tratare a
apei uzate)
Volumul de
apa uzata tra-
tata cu o cali-
3.7.8.10 tate a efluen- m3/zi 0 2.022 3.645 3.844
tului conform
cu EC UWWTD
91/271/EEC
Procent din
volumul de
apa uzata
epurata cu o
calitate a % din
3.7.8.11 0 100 100 100
efluentului 3.2.1
conform cu
EC UWWTD
91/271/EEC
Articol 4(5)
Total CBO5
3.7.8.12 kgCBO5/zi 0 755/703 1.029/938 1.079/983
tratat/eliminat
Total CCO-Cr kgCCO-

3.7.8.13 0 1.510/1.251 2.059/1.603 2.158/1.677
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 0 138/118 189/152 198/159
tat/eliminat
296
Aglomerarea Ganeasa

(2014) (2023) (2030) (2045)
Total fosfor
3.7.8.15 kgP/zi 0 22/20 31/27 32/28
tratat/eliminat
**Nota: Statia de epurare care se va construi in Aglomerarea Ganeasa va prelua si apele uzate co-
lectate in canalizarea Aglomerarii Afumati.
Tabel 4.3.1.20-12 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Ganeasa
Aglomerarea Ganeasa

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.4.1 0 191 215 265

3.4.1.4 0 93,8 93 91

3.4.1.5 0 4,7 5 5
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii 0 1,5 2 4
3.4.1
publice

3.4.2.4 mg/l 0 84 70 61
tal
Concentratie fosfor
3.4.2.5 mg/l 0 14 11 10
total
297

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Ganeasa, sunt
Tabel 4.3.1.20-13 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Ganeasa
- Capitolul 9, subcapitol 9.3.19 – Aglomerarea G neasa.

tem.
Tabel 4.3.1.20-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Ganeasa
2014 2023 2045

m3/zi % m3/zi % m3/zi %
Productia de apa
apa subterana 764,71 100% 878,47 100% 1402,19 100%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%

Distributia apei

298
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %

Canalizare 0,00 0,00% 368,45 87,96% 594,60 74,84%
Infiltratii 0,00 0,00% 50,45 12,04% 199,86 25,16%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 418,89 100% 794,46 100%
4.3.1.20.5 EMISAR
Nu este cazul.
4.3.1.21 AGLOMERAREA GRUIU
Aglomerarea Gruiu este formata din localitatile Gruiu, Lipia si Santu Floresti, are un numar de 5.618
l.e. si face parte din UAT Gruiu.
Figura 4.3.1.21-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Gruiu

Tabel 4.3.1.21-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Gruiu
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Gruiu
Gruiu Gruiu Lipia 5.618
Santu Floresti
Total 5.618

Aglomerarea Gruiu nu dispune de sistem centralizat de canalizare apa uzata menajera.
299
Tabel 4.3.1.21-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Gruiu
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)


Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul
Aglomerarea Gruiu nu detine un sistem centralizat de canalizare pentru apa uzata menajera.


Nu este cazul

Nu este cazul

capitolul 4.1.4.
300
Principiile de calcul dar si algoritmii acestora sunt cuprinse in Capitolul 7, respectiv in Anexa
4.3.10 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Gruiu.
specific va creste in functie de elasticitatea cererii, dupa introducerea contorizarii si a tarifelor care
sa recupereze costul.
Tabel 4.3.1.21-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Gruiu

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Gruiu - 74 75 85 95 100 100
Tabel 4.3.1.21-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Gruiu
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Gruiu - 29,98 26,85 31,95 35,96 38,21 40,26
crestere anuala de aproximativ 3,6%. Intre anii 2030 – 2045, dezvoltarea zonei industriale in zona
Gruiu se va face intr-un ritm mai accelerat, debitul inregistrand cresteri anuale cuprinse intre 3.8 –
4,2%.
Tabel 4.3.1.21-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Gruiu
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Gruiu - 3,92 4,18 4,93 5,87 7,04 8,52
301

apa uzata pentru aglomerarea Gruiu, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe - Ane-
xa 9.6.2.13 – Studiu balanta apa uzata Gruiu.
Nu este cazul.
Anexe –Anexa 9.6.2.13 - Studiu balanta apa uzata Gruiu, Consultantul considera ca o rata me-
die de infiltratii (inclusiv componenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp
uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km, este acceptabila din punct de vedere economic pentru proiec-
tarea sistemelor de canalizare in perspectiva de 30 de ani.
Conform estimarilor Consultantului, pentru aglomerarea Gruiu unde se va realiza o noua retea de
canalizare, in perioada studiata, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor creste, ajungand in
31.49%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Gruiu este cuprinsa intre
0,10 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,26 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii va creste
Tabel 4.3.1.21-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Gruiu
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Gruiu - 0,10 0,12 0,16 0,20 0,23 0,26
Tabel 4.3.1.21-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Gruiu
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 41.902 54.880 79.137 106.056 129.596 151.961

Volum
m3/zi - 114,80 150,13 216,81 290,56 355,05 416,33
infiltratii
% - 18,61 22,22 25,19 27,42 29,26 31,49

302
Tabel 4.3.1.21-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Gruiu
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 221.519 312.769

Consumatori casnici
m3/zi 606,90 856,90
m3/an 1.799 3.109

Industrie
m3/zi 4,93 8,51
m3an 11.662 14.693

m3/zi 31,95 40,25
m3/an 79.136 151.961

m3/zi 216,81 416,33
infiltratiile m3/zi 861 1.322,00

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Gruiu se gaseste in Volumul II-
Anexe - Anexa 4.3.10 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Gruiu.
urmator:
Tabel 4.3.1.21-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Gruiu
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**
Debit mediu zilnic (Qzi med) m3/zi 860,59 1.322

303

Tabel 4.3.1.21-10 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Gruiu
Aglomerarea Gruiu

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Populatie totala in
3.1.1 pers. 5.350 6.383 7.140 8.569
aglomerare
Populatie conecta-
canalizare
Incarcare conec-
de canalizare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 0 295,56 860,59 1.322
(flux mediu apa
uzata)

^Statia de epurare care se va construi in Aglomerarea Gruiu va prelua si apele uzate colectate in ca-
nalizarea Aglomerarii Silistea Snagovului.
^^Nota: Extindere pentru 2045.
Tabel 4.3.1.21-11 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate – Aglomerarea Gruiu
Aglomerarea Gruiu

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.7.2 proiectata a statiei m3/zi 0 1.558 1.558 2.463
de epurare (Qzi
304
Aglomerarea Gruiu

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
max)
Capacitate biologica kgCBO

3.7.3 0 637 637 756
proiectata 5/zi

capacitatea biologica
3.7.5 % 0 60 100 100
proiectata
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea statiei
3.7.7 de epurare in locui- l.e. 0 10.610** 10.610** 12.755***
tori echivalenti
Volum total de apa

uzata tratata in
statiile de epurare
3.7.8 (mediu anual la bor- m3/zi 0 913 1.272 1.917
na de iesire a statiei
de tratare a apei
uzate)
Volumul de apa uza-

ta tratata cu o cali-
3.7.8.1
tate a efluentului m3/zi 0 913 1.272 1.917
0
conform cu EC
UWWTD 91/271/EEC
Procent din volumul

de apa uzata epura-
ta cu o calitate a
3.7.8.1 % din
efluentului conform 0 100 100 100
1 3.2.1
cu EC UWWTD
91/271/EEC Articol
4(5)
3.7.8.1 Total CBO5 tra- kgCBO

0 569/546 637/605 756/715
2 tat/eliminat 5/zi
305
Aglomerarea Gruiu

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.7.8.1 Total CCO-Cr tra- kgCCO

0 1.137/1.023 1274/1115 1.513/1.279
3 tat/eliminat -Cr/zi
3.7.8.1 Total azot tra-

kgN/zi 0 104/95 117/107 140/120
4 tat/eliminat
3.7.8.1 Total fosfor tra-

kgP/zi 0 17/16 19/18 23/21
5 tat/eliminat

din Vomulul II - Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta.
**Statia de epurare care se va construi in Aglomerarea Gruiu va prelua si apele uzate colectate in
canalizarea Aglomerarii Silistea Snagovului.
Tabel 4.3.1.21-12 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Gruiu
Aglomerarea Gruiu

Indicator U.M.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.4.1 0 384 637 517

3.4.1.4 0 99,7 99 98

3.4.1.5 0 0,1 0,2 0,3
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1
publice
3.4.2.4 Concentratie azot mg/l 0 114 92 72
306
Aglomerarea Gruiu

Indicator U.M.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
total
Concentratie fosfor
3.4.2.5 mg/l 0 19 15 12
total
care este inclus in Volumul II - Anexe- Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Gruiu, sunt
prezentate in tabelul de mai jos..
Tabel 4.3.1.21-13 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Gruiu
- Capitolul 9, subcapitol 9.3.20 – Aglomerarea Gruiu.

tem.
Mentionam faptul ca, componentele balantei de apa includ valorile productiei de apa, distributiei apa
si alimentarii cu apa pentru sistemul de alimentare cu apa Gruiu (format din localitatile Gruiu, Lipia,
Santu Floresti si Silistea Snagovului). Informatii privind colectarea apei uzate din aglomerarea
Silistea Snagovului sunt prezentate in subcapitolul 4.3.3.4.4.
Tabel 4.3.1.21-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Gruiu
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 195,84 100% 914,92 100% 1668,54 100%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
307
Distributia apei
Componenta tehnica 61,10 31,20% 117,35 12,83% 231,82 13,89%


Canalizare 0,00 0,00% 502,24 81,39% 905,67 68,51%
Infiltratii 0,00 0,00% 114,80 18,61% 416,33 31,49%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 617,05 100% 1322,00 100%
4.3.1.21.5 EMISAR
Nu este cazul.
4.3.1.22 AGLOMERAREA SILISTEA SNAGOVULUI

Aglomerarea Silistea Snagovului are in componenta localitatea Silistea Snagovului, are un numar de
2.687 l.e. si face parte din UAT Gruiu.
Figura 4.3.1.22-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Silistea Snagovului
308
Tabel 4.3.1.22-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Silistea Snagovului
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Silistea- Silistea Sna-

Gruiu 2.687
Snagovului govului
Total 2.687

Aglomerarea Silistea Snagovului nu dispune de sistem de canalizare centralizat pentru apa uzata
menajera.
Tabel 4.3.1.22-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Silistea Snagovului
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)


Nu este cazul.
4.3.1.22.1.2 Statie de pompare apa uzata

Nu este cazul.

Nu este cazul.
este potabila, ea nefiind recomandata pentru utilizare in scopuri gospodaresti, deci la prepararea
hranei sau pentru consum. Sursele de poluare ale apei freatice sunt scurgerile din fosele septice si
Intrucat nu exista un sistem centralizat de canalizare pentru apele uzate menajere nu este cazul.
309

Nu este cazul intrucat nu exista un sistem centralizat de canalizare pentru apele uzate menajere

Nu este cazul.

Nu este cazul.

capitolul 4.1.4.
Principiile de calcul dar si algoritmii acestora sunt cuprinse in Capitolul 7, respectiv in Anexa
4.3.10- Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Silistea Snagovului.
Tabel 4.3.1.22-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Silistea Snagovului

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Silistea Sna-
- 74 75 85 95 100 100
govului
Tabel 4.3.1.22-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Silistea Snagovului
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Silistea Sna-
- 12,42 12,85 15,28 17,20 18,28 19,26
govului
310
crestere anuala de aproximativ 3,6%. Intre anii 2030 – 2045, dezvoltarea zonei industriale in zona
aglomerarii se va face intr-un ritm mai accelerat, debitul inregistrand cresteri anuale cuprinse intre
3,8 – 4,2%.
Tabel 4.3.1.22-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Silistea Snagovului
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Silistea Sna-
- 3,92 4,18 4,93 5,87 7,04 8,52
govului

apa uzata pentru aglomerarea Silistea Snagovului, anexat prezentei documentatii in Volumul II -
Anexe - Anexa 9.6.2.13 – Studiu balanta apa uzata Silistea Snagovului.
Nu este cazul.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Studiului de Balanta a apei uzate anexat in Volumul II –
Anexe –Anexa 9.6.2.13, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Silistea Snagovului unde se va realiza o noua
retea de canalizare, in perioada studiata, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor creste,
mata de 32,57%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Silistea Snagovului este
30 de ani.
Tabel 4.3.1.22-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Silistea Snagovului
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Silistea Sna-
- 0,10 0,12 0,16 0,20 0,23 0,26
govului
311
Tabel 4.3.1.22-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Silistea Snagovului
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 19.455 25.475 36.742 49.235 62.776 77.154

Volum
m3/zi - 53,30 69,79 100,66 134,89 171,98 211,38
infiltratii
% - 18,02 21,56 24,48 26,67 29,33 32,57

Tabel 4.3.1.22-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Silistea Snagovului
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 105.981 149.614

Consumatori casnici
m3/zi 290,36 409,90
m3/an 1.799 3.109

Industrie
m3/zi 4,93 8,51
m3an 5.577 7.029

m3/zi 15,28 19,25
Debit total de apa uzata m3/an 113.358 159.751
(casnic+non-casnic) m3/zi 310,57 437,67
m3/an 36.741 77.154

m3/zi 100,66 211,38

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Silistea Snagovului se gaseste in Vo-
lumul II - Anexe - Anexa 4.3.10 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea
Silistea Snagovului.
urmator:
312
Tabel 4.3.1.22-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Silistea Snagovului
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)

Tabel 4.3.1.22-10 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Silistea Snagovului
Aglomerarea Silistea snagovului

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Populatie totala in
3.1.1 pers. 2.559 3.053 3.416 4.099
aglomerare
Populatie conecta-
canalizare
Incarcare conec-
de canalizare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 0 295 411 649
(flux mediu apa
uzata)

313
Tabel 4.3.1.22-11 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate – Aglomerarea Silistea
Snagovului
Aglomerarea Silistea Snagovului

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate hidrau-
lica proiectata a
3.7.2 m3/zi 0 0** 0** 0**
statiei de epurare
(Qzi max)
Capacitate biologi-
3.7.3 kgCBO5/zi 0 0 0 0
ca proiectata

capacitatea biolo-
3.7.5 % 0 0 0 0
gica proiectata
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea statiei
3.7.7 de epurare in locu- l.e. 0 0 0 0
itori echivalenti
Volum total de apa

uzata tratata in
statiile de epurare
borna de iesire a
apei uzate)
Volumul de apa
uzata tratata cu o
3.7.8.10 m3/zi 0 0 0 0
lui conform cu EC
UWWTD
91/271/EEC
Procent din volu-

mul de apa uzata % din
3.7.8.11 0 0 0 0
epurata cu o cali- 3.2.1
tate a efluentului
314

Indicator u.m.
Crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
conform cu EC
UWWTD
91/271/EEC Articol
4(5)
Total CBO5 tra-

3.7.8.12 kgCBO5/zi 0 0 0 0
tat/eliminat

3.7.8.13 0 0 0 0
tat/eliminat Cr/zi
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 0 0 0 0
tat/eliminat
Total fosfor tra-

3.7.8.15 kgP/zi 0 0 0 0
tat/eliminat

din Volumul II-Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta.
**Apa uzata colectata in canalizarea Aglomerarii Silistea Snagovului se va descarca in noua statie de
epurare ce se va construi in Aglomerarea Gruiu. Valorile din tabel se refera la capacitatea statiei de
epurare Gruiu.
Tabel 4.3.1.22-12 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp - Silistea Snagovului.

(2014) (2023) (2030) (2045)
Incarcare biolo-
3.4.1 gica totala kg CBO5/zi 0 184 207 248
(CBO5)
Procentul pentru
3.4.1.4 consumatori % din 3.4.1 0 99,4 98 97
casnici
Procent pentru
3.4.1.5 % din 3.4.1 0 0,3 0,3 0,3
industrie
3.4.1.6 Procent pentru % din 3.4.1 0 0,3 1,7 2,7
315

(2014) (2023) (2030) (2045)
comert si servicii
publice
Concentratie
3.4.2.1 mg/l 0 624 503 382
CBO5
Concentratie
3.4.2.2 mg/l 0 1.247 1.006 764
CCO
Concentratie
3.4.2.4 mg/l 0 114 92 70
azot total
Concentratie
3.4.2.5 mg/l 0 19 15 11
fosfor total
care este inclus in Volumul II- Anexe - Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Silistea Snago-
vului, sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.22-13 – Principalele deficiente din sistemul de canalizare
Investitiile prevazute pentru remedierea deficientelor mai sus mentionate sunt indicate in indicate in
Volumul I - Capitolul 9, subcapitol 9.3.21. - Aglomerarea Sili tea Snagovului.

tem. De asemenea tabelul mai prezinta si tintele viitoare aplicabile dupa finalizarea Proiectului POIM,
precum si tintele p termen lung (perspectiva).
316
Mentionam faptul ca, componentele balantei de apa includ valorile productiei de apa, distributiei apa
si alimentarii cu apa pentru sistemul de alimentare cu apa Gruiu (format din localitatile Gruiu, Lipia,
Santu Floresti si Silistea Snagovului).
Informatii privind colectarea apei uzate din aglomerarea Silistea Snagovului sunt prezentate in sub-
capitolul 4.3.3.3.4.
Tabel 4.3.1.22-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Silistea Snagovului
Componentele 2014 2023 2045

balantei apei 3
m /zi % m /zi3
% 3
m /zi %
Productia de apa
apa subterana 195,84 100% 914,92 100% 1668,54 100%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
Distributia apei
Componenta tehnica 61,10 31,20% 117,35 12,83% 231,82 13,89%
Sub - total pierderi de
apa 126,97 64,83% 174,27 19,05% 333,71 20,00%

Consumatori publici si
comerciali 4,62 2,36% 38,39 4,20% 59,51 3,57%
Sub-total alimentare cu
apa 68,87 35,17% 740,65 80,95% 1334,83 80,00%

Canalizare 0,00 0,00% 242,29 82% 437,68 67,4%
Consumatori publici si 4,2%
0,00 0,00% 12,42 19,26 3%
comerciali
Infiltratii 0,00 0,00% 53,30 18% 211,38 32,6%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 295,56 100% 649,05 100%
4.3.1.22.5 EMISAR
Nu este cazul.
317
4.3.1.23 AGLOMERAREA CIOLPANI

Aglomerarea Ciolpani are in componenta localitatile Ciolpani, Izvorani, Luparia si Piscu, are un numar
de 5.535 l.e. si face parte din UAT Ciolpani.
Figura 4.3.1.23 - 1 Incadrarea in zona a aglomerarii Ciolpani
Tabel 4.3.1.23-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Ciolpani
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Ciopani
Luparia
Ciolpani Ciolpani 5.535
Izvorani
Piscu
Total 5.535

Aglomerarea Ciolpani nu dispune de sistem centralizat de canalizare pentru apele uzate menajere.
Tabel 4.3.1.23-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Ciolpani
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)


Nu este cazul.
318

Nu este cazul.

Nu este cazul.
Deoarece nu exista un sistem de colectare a apelor uzate menajere, deversarea acestora
necorespunzator in sol are un impact negativ asupra apelor subterane. Ca urmare, apa din fantanile
forate in primul strat acvifer nu mai este potabila, ea nefiind recomandata pentru utilizare in scopuri
gospodaresti, nici la prepararea hranei si nici pentru consum. Sursele de poluare ale apei freatice
sunt scurgerile din fosele septice si depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.


Nu este cazul.

ali/comerciali.

capitolul 4.1.4.
Anexe - Anexa 4.3.21 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Ciolpani.
Tabel 4.3.1.23-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Ciolpani

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Ciolpani - 80 80 90 95 100 100
319
Tabel 4.3.1.23-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Ciolpani
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Ciolpani - 74,11 76,66 87,05 93,33 99,17 104,48
crestere anuala de aproximativ 3,6%. Intre anii 2030 – 2045, dezvoltarea zonei industriale Ciolpani
se va face intr-un ritm mai accelerat, debitul inregistrand cresteri anuale cuprinse intre 3,8 – 4,2%.
TabeL 4.3.1.23-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Ciolpani
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Ciolpani - 66,94 71,29 84,12 100,11 120,13 145,35

alte considerente privind nivelul de performanta pot fi consultate in Volumul II – Anexe – Anexa
9.6.2.14 - Studiul de balanta apa uzata Ciolpani.
Nu este cazul.
Ca urmare a analizei prezentate in cadrul Volumul II – Anexe – Anexa 9.6.2.14 - Studiul de
balanta apa uzata Ciolpani, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv compo-
nenta comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5
m3/zi/cm_dia/km este acceptabila din punct de vedere economic pentru proiectarea sistemelor de
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Ciolpani unde se va realiza o noua retea de ca-
nalizare, in perioada studiata, datorita invechirii retelelor, volumul infiltratiilor creste, ajungand in
320
31,46%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Ciolpani este cuprinsa
Tabel 4.3.1.23-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Ciolpani
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Ciolpani - 0,10 0,14 0,17 0,20 0,22 0,25
Tabel 4.3.1.23-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Ciolpani
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 53.929 82.416 108.228 136.518 159.564 183.385

Volum
m3/zi - 147,75 225,79 296,51 374,02 437,16 502,42
infiltratii
% - 18,65 25,25 26,93 29,12 29,98 31,46

Tabel 4.3.1.23-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Ciolpani
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 231.165 308.279

Consumatori casnici
m3/zi 633,33 844,60
m3/an 30.704 53.055

Industrie
m3/zi 84,12 145,35
m3an 31.773 38.135

m3/zi 87,05 104,47
m3/an 108.226 183.385

m3/zi 296,51 502,42
321
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Ciolpani se gaseste in Volumul II -
Anexe - Anexa 4.3.21 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Ciolpani.
urmator:
Tabel 4.3.1.23-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Ciolpani
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
Debit mediu anual m3/an 401.871,00 582.853

Tabel 4.3.1.23-10- Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Ciolpani
Aglomerarea Ciolpani

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Populatie totala in
3.1.1 pers. 5.272 6.291 7.037 8.846
aglomerare
Populatie conecta-
canalizare
322

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Incarcare conec-
de canalizare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 0 792 1.101 1.597
(flux mediu apa
uzata)

Tabel 4.3.1.23-11- Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Ciolpani

(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate hidr-
aulica proiectata
3.7.2 m3/zi 0 1.342 1.342 1.996
a statiei de epu-
rare (Qzi max)
Capacitate biolo-
3.7.3 kgCBO5/zi 0 448 448 550
gica proiectata
Procent utilizat
din capacitatea
3.7.5 % 0 85 100 100
biologica proiec-
tata (3.4.1/3.7.3)
Capacitatea
statiei de epurare
3.7.7 l.e. 0 7.460 7.460 9.173**
in locuitori
echivalenti
323

(2014) (2023) (2030) (2045)
Volum total de
apa uzata tratata
in statiile de epu-
3.7.8 rare (mediu anual m3/zi 0 792 1.101 1.597
la borna de iesire
a statiei de trata-
re a apei uzate)
Volumul de apa
uzata tratata cu o
calitate a efluen-
3.7.8.10 m3/zi 0 792 1.101 1.597
tului conform cu
EC UWWTD
91/271/EEC
Procent din volu-

mul de apa uzata
epurata cu o cali-
tate a efluentului % din
3.7.8.11 0 100 100 100
conform cu EC 3.2.1
UWWTD
91/271/EEC Arti-
col 4(5)
Total CBO5 tra-

3.7.8.12 kgCBO5/zi 0 381/361 448/420 550/523
tat/eliminat

3.7.8.13 0 762/663 895/758 1.101/963
tat/eliminat Cr/zi
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 0 70/62 82/72 101/90
tat/eliminat
Total fosfor tra-

3.7.8.15 kgP/zi 0 11/10 13/12 16,5/15,4
tat/eliminat

324
Tabel 4.3.1.23-12 Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Ciolpani

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
3.4.1 0 381 448 550
Procentul pentru
% din
3.4.1.4 consumatori cas- 0 99 94 92
3.4.1
nici

3.4.1.5 0 0,8 3,5 3,6
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1
publice
Concentratie azot
3.4.2.4 mg/l 0 88 75 63
total
Concentratie fos-
3.4.2.5 mg/l 0 14 12 10
for total
care este inclus in Volumul II – Anexe- Anexa 6.1 – Indicatori de performanta. Numerele de

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Ciolpani, sunt
Tabel 4.3.1.23-13 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Ciolpani
325
- Capitolul 9, subcapitol 9.3.22 – Aglomerarea Ciolpani.

tem.
Tabel 4.3.1.23-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Ciolpani
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 205,91 100% 706,22 100% 1218,67 100%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 0% 0,00 0%
Distributia apei


Canalizare 0,00 0,00% 644,34 81,35% 1094,43 68,54%
Infiltratii 0,00 0,00% 147,75 18,65% 502,42 31,46%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 792,09 100% 1596,86 100%
326
4.3.1.23.5 EMISAR
Nu este cazul.
4.3.1.24 AGLOMERAREA GRADISTEA
Aglomerarea Gradistea este formata din localitatile Gradistea si Sitaru, are un numar de 3.774 l.e.
si face parte din UAT Gradistea.
Figura 4.3.1.24-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Gradistea
Tabel 4.3.1.24-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Gradistea
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Gradistea
Gradistea Gradistea 3.774
Sitaru
Total 3.774
4.3.1.24.1 INFRASTRUCTURA DE CANALIZARE EXISTENTA

In aglomerarea Gradistea nu exista sistem centralizat de canalizare pentru apele uzate menajere.
Tabel 4.3.1.24-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Gradistea
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)

327

Nu este cazul.

Nu este cazul.

Nu este cazul.


Nu este cazul

Nu este cazul

capitolul 4.1.4.
Anexe - Anexa 4.3.22 - Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea Gradistea.
328
Tabel 4.3.1.24-3 - Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Gradistea

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Gradistea - 75 75 85 95 100 100
mensionare a sistemului de canalizare a fost considerat egal cu consumul specific de apa public si
comercial si are urmatoarele valori:
Tabel 4.3.1.24-4 - Debit public si comercial de apa uzata, aglomerarea Gradistea
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Gradistea - 20,47 21,18 24,04 25,78 27,39 28,86
crestere anuala de aproximativ 3,6%. Intre anii 2030 – 2045, dezvoltarea zonei industriale Gradistea
se va face intr-un ritm mai accelerat, debitul inregistrand cresteri anuale cuprinse intre 3,8 – 4,2%.
Tabel 4.3.1.24-5 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Gradistea
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Gradistea - 84,98 90,51 106,80 127,09 152,51 184,53

apa uzata pentru aglomerarea Gradistea, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe -
Anexa 9.6.2.15 – Studiu balanta apa uzata Gradistea.
Nu este cazul.
329

apa uzata Gradistea, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Gradistea unde se va realiza o noua retea de
27,14%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Gradistea este cuprinsa
intre 0,10 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0.30 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii va
Tabel 4.3.1.24-6 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Gradistea
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Gradistea - 0,10 0,12 0,18 0,24 0,27 0,30
Tabel 4.3.1.24-7 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Gradistea
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 25.240 33.075 53.649 76.690 91.677 107.305

Volum
m3/zi - 69,15 90,61 146,98 210,11 251,17 293,98
infiltratii
% - 13,94 16,94 21,44 24,67 25,69 27,14

Tabel 4.3.1.24-8 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Gradistea
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 148.858 210.167

Consumatori casnici
m3/zi 407,83 575,80
m3/an 38.982 67.354

Industrie
m3/zi 106,80 184,53
Comert si servicii publice m3an 8.775 10.532
330
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/zi 24,04 28,85
m3/an 53.648 107.305

m3/zi 146,98 293,98
infiltratiile m3/zi 685,65 1.083,17

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Gradistea se gaseste in Volumul II,
- Anexe - Anexa 4.3.22 - Breviar de calcul si cerinte de - Aglomerarea Gradistea.
urmator:
Tabel 4.3.1.24-9 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Gradistea
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**
Debit mediu zilnic (Qzi med) m3/zi 685,65 1.083,17
Debit maxim zilnic (Qzi max) m3/zi 847,26 1.319,93
Debit maxim orar (Qor max) m3/zi 82,56 33.83

331
Tabel 4.3.1.24-10 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate - Gradistea
Aglomerarea Gradistea

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Populatie totala
3.1.1 pers. 3.595 4.289 4.798 5.758
in aglomerare
Populatie conec-
3.1.3 tata la sistemul pers. 0 4.289 4.798 5.758
de canalizare
Incarcare conec-
de canalizare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 0 496,29 685,65 1.083,17
(flux mediu apa
uzata)
**Anul 2030 reprezinta perspectiva de dimensionare a statiei de epurare
***Anul 2045 reprezinta perspectiva de dimensionare a retelelor de canalizare
Tabel 4.3.1.24-11 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate – Gradistea

(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate hidrau-
lica proiectata a
3.7.2 m3/zi 0 910 910 1.270
statiei de epurare
(Qzi max)
Capacitate biolo-
3.7.3 kgCBO5/zi 0 320 320 401
gica proiectata

3.7.5 capacitatea biolo- % 0 88 100 100
gica proiectata
332

(2014) (2023) (2030) (2045)
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea statiei
3.7.7 de epurare in lo- l.e. 0 5.335 5.335 6.681**
cuitori echivalenti
Volum total de
apa uzata tratata
in statiile de epu-
3.7.8 rare (mediu anual m3/zi 0 496 734 1.083
la borna de iesire
a statiei de tratare
a apei uzate)
Volumul de apa
uzata tratata cu o
calitate a efluen-
3.7.8.10 m3/zi 0 496 734 1.083
tului conform cu
EC UWWTD
91/271/EEC
Procent din volu-

mul de apa uzata
epurata cu o cali-
tate a efluentului % din
3.7.8.11 0 100 100 100
conform cu EC 3.2.1
UWWTD
91/271/EEC Arti-
col 4(5)
Total CBO5 tra-

3.7.8.12 kgCBO5/zi 0 283/270 320/302 401/374
tat/eliminat

3.7.8.13 0 566/504 640/549 802/666
tat/eliminat Cr/zi
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 0 52/47 59/58,3 73/63
tat/eliminat
3.7.8.15 Total fosfor tra- kgP/zi 0 8/7 10/9,3 12/11
333

(2014) (2023) (2030) (2045)
tat/eliminat
Tabel 4.3.1.24-12 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp – Gradistea

Indicator u.m.
crt.*
curente prognoza- prognoza- prognoza-
(2014) te (2023) te (2030) te (2045)
Incarcare biologica kg 320

3.4.1 0 283 401
Procentul pentru % din 0 90

3.4.1.4 91 86
Procent pentru in- % din 0 9

3.4.1.5 8 13
dustrie 3.4.1
Procent pentru 0
% din
3.4.1.6 comert si servicii pu- 1 1
3.4.1 1
blice
3.4.2.2 Concentratie CCO mg/l 0 1.140 872 720
Concentratie azot to- 0 80

3.4.2.4 mg/l 104 66
tal
Concentratie fosfor 0 13
3.4.2.5 mg/l 17 11
total
334
Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Gradistea, sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 4.3.1.24-13 – Principalele deficiente din sistemul de canalizare Gradistea
Investitiile propuse pentru remedierea deficientelor mai sus mentionate sunt indicate in Volumul I -
Capitolul 9, subcapitol 9.3.23 – Aglomerarea Gr di tea.

tem.
Tabel 4.3.1.24-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Gradistea
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 0% 431,65 0% 809,07 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 100% 0,00 100%
Distributia apei
Pierderile de apa 0,00 0% 47,01 10,89% 112,15 14%
Pierderile tehnice 0,00 0,00% 33,28 7,71% 85,47 10,56%
Pierderi administrative 0,00 0,00% 13,73 3,18% 26,67 3,30%
Alimentarea cu apa 0 0,00% 384,64 89,11% 696,92 86,14%

335
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %

Canalizare 0,00 0,00% 427,13 86,06% 789,19 72,86%
Infiltratii 0,00 0,00% 69,16 13,94% 293,99 27,14%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 496,29 100% 1083,17 100%
4.3.1.24.5 EMISAR
Nu este cazul.
336
4.3.1.25 AGLOMERAREA PETRACHIOAIA
Aglomerarea Petrachioaia este formata din localitatile Petrachioaia si Surlari, are un numar de 2.774
l.e. si face parte din UAT Petrachioaia
Figura 4.3.1.25-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Petrachioaia
Tabel 4.3.1.25-2 - Populatie echivalenta in aglomerarea Petrachioaia
Populatie
Localitati
componente
(2014)
Petrachioaia
Petrachioaia Petrachioaia 2.774
Surlari
Total 2.774

In aglomerarea Petrachioaia nu exista sistem centralizat de canalizare pentru apele uzate menajere.
Tabel 4.3.1.25-3 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Petrachioaia
Situatie curenta

lizare (estimare
2014 la an 2023)
an 2018)


Nu este cazul.
337
4.3.1.25.1.2 Statie de pompare apa uzata

Nu este cazul.

Nu este cazul.


Nu este cazul

Nu este cazul.

capitolul 4.1.4.
Anexe - Anexa 4.3.23 – Breviar de calcul si cerinte de proiectare – Aglomerarea
Petrachioaia.
Tabel 4.3.1.25-4- Debit specific casnic de apa uzata, aglomerarea Petrachioaia

Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Petrachioaia - 70 70 80 85 95 100
338
Tabel 4.3.1.25-5 - Debit specific public si comercial de apa uzata, aglomerarea Petrachioaia
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Petrachioaia - 15,67 16,21 17,53 19,74 20,97 22,09
Tabel 4.3.1.25-6 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Petrachioaia
Anul/Qzimed (m3/zi)
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Petrachioaia - 31,38 33,42 39,43 46,53 54,91 64,79

apa uzata pentru aglomerarea Petrachioaia, anexat prezentei documentatii in Volumul II - Anexe -
Anexa 9.6.2.16 – Studiu balanta apa uzata Petrachioaia.
Nu este cazul.
apa uzata Petrachioaia, Consultantul considera ca o rata medie de infiltratii (inclusiv componenta
comerciala) de maximum 30% din debitul mediu zilnic de timp uscat sau max. 0,5 m3/zi/cm_dia/km
Conform estimarilor Consultantului, pentru sistemul Petrachioaia unde se va realiza o noua retea de
339
anul 2045 ca ponderea infiltratiilor din debitul total de apa uzata sa aiba valoarea estimata de
31,63%.
Ca urmare, evolutia prognozata a debitelor de infiltratii pentru aglomerarea Petrachioaia este cuprin-
sa intre 0,12 m3/zi/cm_dia/km (an 2023) si 0,32 m3/zi/cm_dia/km (an 2045). Debitul de infiltratii
va creste de asemenea, odata cu extinderea retelei de canalizare in localitate in urmatorii 30 de ani.
Tabel 4.3.1.25-7 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Petrachioaia
Aglomerare
2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
Petrachioaia - 0,12 0,13 0,16 0,20 0,26 0,32
Tabel 4.3.1.25-8 - Evolutia volumului de apa rezultat din infiltratii in aglomerarea Petrachioaia
An u.m. 2014 2023 2025 2030 2035 2040 2045
m3/an - 24.013 30.981 41.234 55.261 76.328 92.783

Volum
m3/zi - 65,79 84,88 112,97 151,40 209,12 254,20
infiltratii
% - 18,59 22,10 23,62 26,61 29,79 31,63

Tabel 4.3.1.25-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Petrachioaia
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)
m3/an 112.508 168.776

Consumatori casnici
m3/zi 308,24 462,40
m3/an 14.392 23.648

Industrie
m3/zi 39,43 64,78
m3an 6.398 8.063

m3/zi 17,53 22,09
m3/an 41.234 92.771

m3/zi 112,97 254,16
340
Valoare Valoare
(an 2030) (an 2045)

Determinarea debitelor de calcul apa uzata pentru aglomerarea Petrachioaia se gaseste in Volumul
Petrachioaia.
urmator:
Tabel 4.3.1.25-10 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata, aglomerarea Petrachioaia
Valoare Valoare
(an 2030)* (an 2045)**

Tabel 4.3.1.25-11 - Indicatori de performanta pentru colectarea apelor uzate Petrachioaia
Aglomerarea Petrachioaia

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Populatie totala in
3.1.1 pers. 2.887 3.445 3.853 4.624
aglomerare
Populatie conecta-
canalizare
341

(2014) (2023) (2030)** (2045)***
Incarcare conec-
de canalizare
Total volum apa

uzata colectata
3.2.1 m3/zi 0 354 478,16 803,45
(flux mediu apa
uzata)

Tabel 4.3.1.25-12 - Indicatori de performanta pentru epurarea apelor uzate Petrachioaia

(2014) (2023) (2030) (2045)
Capacitate hidrau-
lica proiectata a
3.7.2 m3/zi 0 588 588 804
statiei de epurare
(Qzi max)
Capacitate biologi-
3.7.3 kgCBO5/zi 0 243 243 389
ca proiectata

capacitatea biolo-
3.7.5 % 0 89 100 100
gica proiectata
(3.4.1/3.7.3)
Capacitatea statiei
3.7.7 de epurare in locui- l.e. 0 4.050 4.050 4.963**
tori echivalenti
342

(2014) (2023) (2030) (2045)
Volum total de apa

uzata tratata in
statiile de epurare
borna de iesire a
apei uzate)
Volumul de apa
uzata tratata cu o
3.7.8.10 m3/zi 0 354 478 548
lui conform cu EC
UWWTD
91/271/EEC
Procent din volu-

mul de apa uzata
epurata cu o calita-
te a efluentului % din
3.7.8.11 0 100 100 100
conform cu EC 3.2.1
UWWTD
91/271/EEC Articol
4(5)
Total CBO5 tra-

3.7.8.12 kgCBO5/zi 0 216/207 243/231 298/284
tat/eliminat

3.7.8.13 0 432/388 486/427 596/527
tat/eliminat Cr/zi
Total azot tra-

3.7.8.14 kgN/zi 0 40/36 45/44,5 55/49
tat/eliminat
Total fosfor tra-

3.7.8.15 kgP/zi 0 7/6 7,3/7 9/8,4
tat/eliminat

343
Tabel 4.3.1.25-13 - Incarcari ale apei uzate – valori actuale si proiectii in timp aglomerarea
Petrachioaia
Aglomeraea Petrachioaia

Indicator u.m.
crt.*
(2014) (2023) (2030) (2045)
Incarcare biologica kg 243

3.4.1 0 216 298
Procentul pentru % din 95

3.4.1.4 0 95,64 93
Procent pentru in- % din 4

3.4.1.5 0 3,93 6
dustrie 3.4.1
Procent pentru
% din
3.4.1.6 comert si servicii 0 0,42 1
3.4.1 1
publice
Concentratie azot 93
3.4.2.4 mg/l 0 112 89
total
Concentratie fosfor 15
3.4.2.5 mg/l 0 18 15
total

Principalele deficiente constatate in urma analizei situatiei existente din aglomerarea Petrachioaia,
sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 4.3.1.25-14 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Petrachioaia
- Capitolul 9, subcapitolul 9.3.24 – Aglomerarea Petr chioaia.
344

tem.
Tabel 4.3.1.25-15 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Petrachioaia
2014 2023 2045

m /zi % m /zi % m /zi %
Productia de apa
apa subterana 0,00 0% 416,21 0% 815,79 0%
apa de suprafata 0,00 0% 0,00 100% 0,00 100%

Distributia apei
Pierderile de apa 0,00 0% 59,46 14,29% 139,85 17,14%
Pierderile tehnice 0,00 0,00% 32,83 7,89% 78,29 9,60%
Pierderi administrative 0,00 0,00% 26,62 6,40% 61,56 7,55%
Alimentarea cu apa 0,00 0% 356,75 86% 675,94 83%

Consumatori casnici 0,00 0% 320,25 77% 614,20 75%
Consumatori publici si comerciali 0,00 0% 20,82 5% 29,34 4%
Consumatori industriali 0,00 0% 15,69 4% 32,39 4%
Sub-total alimentare cu apa 0,00 0% 356,75 86% 675,94 83%

Canalizare 0,00 0,00% 288,20 81,41% 549,28 68,37%
Consumatori casnici 0,00 0% 241,15 68,12% 462,40 57,55%
Consumatori publici si comerciali 0,00 0% 15,67 4,43% 22,09 2,75%
Consumatori industriali 0,00 0% 31,38 8,86% 64,79 8,06%
Infiltratii 0,00 0,00% 65,79 18,59% 254,17 31,63%
Intrari WWTP 0,00 0,00% 354,00 100% 803,45 100%
4.3.1.25.5 EMISAR
Nu este cazul.
345

04.Sf v1 Cap.4 Canal Rev

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

04.Sf v1 Cap.4 Canal Rev

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

CUPRINS CAPITOL 4.2

4.3 INFORMATII DESPRE SISTEMELE DE CANALIZARE ............................................ 26

4.3.1.5.2.1 Apa uzata provenita de la consumul casnic ................................................................ 65

4.3.1.9.1.3 Statie de epurare..................................................................................................... 120

4.3.1.13.1.2 Statii de pompare apa uzata .................................................................................. 181

4.3.1.17.1.1 Retele de canalizare............................................................................................... 250

4.3.1.21 AGLOMERAREA GRUIU..................................................................................................... 299

4.3.1.24.5 Emisar .......................................................................................................................... 336

Tabel 4.3.1.2-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Glina ...................................................................... 29

Tabel 4.3.1.2-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare in Aglomerarea Glina ..................................... 30

Tabel 4.3.1.2-3 - Retea de canalizare menajera Glina ................................................................................ 30

Tabel 4.3.1.2-8 - Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Glina .............................................................. 32

Tabel 4.3.1.2-9 - Masuratori de noapte SPAU Glina .................................................................................... 33

Tabel 4.3.1.2-10 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Glina ................................................. 34

Tabel 4.3.1.2-12 Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Glina ................................................ 34

Tabel 4.3.1.2-16- Principalele deficiente din sistemul de canalizare: ............................................................. 36

Tabel 4.3.1.2-17 Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Glina .............................................................. 37

Figura 4.3.1.3-1 Incadrarea in zona a aglomerarii Bucuresti - Catelu ............................................................ 39

Tabel 4.3.1.3-2 Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Catelu ....................................................... 39

Tabel 4.3.1.3-4- Retea de canalizare menajera Catelu ................................................................................ 40

Tabel 4.3.1.3-10 - Masuratori de noapte la SPAU Catelu ............................................................................ 43

Tabel 4.3.1.3-11 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Catelu ............................................... 44

Tabel 4.3.1.3-17 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Catelu ................................................... 47

Tabel 4.3.1.4-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Cernica ................................................................... 50

Tabel 4.3.1.4-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Cernica ........................................................ 50

Tabel 4.3.1.4-3 - Retea de canalizare Cernica ........................................................................................... 51

Tabel 4.3.1.4-6- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Cernica ............................................................ 55

Tabel 4.3.1.4-7 - Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Cernica ................................................ 56

Tabel 4.3.1.4-9 - Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Cernica ............................................ 56

Tabel 4.3.1.4-11 - Indicatori privind colectarea apei uzate - Aglomerarea Cernica.......................................... 58

Tabel 4.3.1.4-13 Principalele deficiente din sistemul de canalizare Cernica ................................................... 59

Tabel 4.3.1.4-14 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Cernica ........................................................ 59

Tabel 4.3.1.5-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Pantelimon ............................................. 61

Tabel 4.3.1.5-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Pantelimon ................................................... 62

Tabel 4.3.1.5-3 - Retea de canalizare Pantelimon ...................................................................................... 62

Tabel 4.3.1.5-9 - Masuratori de noapte in SPAU1ex Metalul ........................................................................ 67

Tabel 4.3.1.5-10 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Pantelimon ........................................ 67

Tabel 4.3.1.5-16 - Principalele deficiente din sistemul de canalizare Pantelimon ............................................ 70

Tabel 4.3.1.5-17 - Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Bucuresti - Pantelimon.................................... 71

Tabel 4.3.1.6-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Mogosoaia ............................................... 73

Tabel 4.3.1.6-3 - Retea de canalizare menajera Mogosoaia ......................................................................... 74

Tabel 4.3.1.6-11 - Masuratori in camin vizitare Strada 1 Mai ....................................................................... 78

Tabel 4.3.1.6-12 – Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Mogosoaia ........................................ 79

Tabel 4.3.1.6-18 - Principale deficiente din sistemul de canalizare Mogosoaia ................................................ 82

Tabel 4.3.1.7-1- Populatie echivalenta in aglomerarea Blaceanca................................................................. 85

Tabel 4.3.1.7-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Balaceanca ................................................... 85

Tabel 4.3.1.7-3- Retea de canalizare localitatea Balaceanca ....................................................................... 86

Tabel 4.3.1.7-4- Retea de canalizare localitatea Posta ................................................................................ 86

Tabel 4.3.1.7-7- Debit industrial de apa uzata, aglomerarea Balaceanca ....................................................... 92

Tabel 4.3.1.7-8– Evolutia ratei de infiltratii in sistemul de canalizare Balaceanca ........................................... 93

Tabel 4.3.1.7-10- Centralizarea volumelor de apa uzata - Aglomerarea Balaceanca ....................................... 93

Tabel 4.3.1.7-14- Principalele deficiente din sistemul de canalizare – Balaceanca........................................... 95

Tabel 4.3.1.7-15- Balanta ciclului de apa pentru aglomerarea Balaceanca ..................................................... 96

Tabel 4.3.1.8-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Bragadiru-Cornetu ................................... 98

Tabel 4.3.1.8-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Bragadiru-Cornetu......................................... 99

Tabel 4.3.1.8-3 - Retea de canalizare localitatea Bragadiru ......................................................................... 99

Tabel 4.3.1.8-4 - Retea de canalizare localitatea Cornetu .........................................................................100

Tabel 4.3.1.8-12 - Centralizarea debitelor de calcul apa uzata ....................................................................110

Tabel 4.3.1.8-16 - Deficientele sistemului de canalizare – Bragadiru-Cornetu ...............................................114

Tabel 4.3.1.8-17- Bilantul ciclului apei aglomerarea Bucuresti – Bragadiru - Cornetu.....................................115

Tabel 4.3.1.9-1 - Populatie echivalenta in aglomerarea Bucuresti - Domnesti - Ciorogarla .............................116

Tabel 4.3.1.9-2 - Populatie conectata la sistemul de canalizare Domnesti-Ciorogarla .....................................117

Tabel 4.3.1.9-3 Retea de canalizare Ciorogarla .........................................................................................117