UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

A REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 378.0:796.062+796.0

ALBINĂ Constantin

METODOLOGIA PREGĂTIRII PROFESIONALE A

ANTRENORILOR – MANAGERI
ÎN CADRUL FACULTĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Specialitatea: 13.00.04 – Teoria şi metodologia educaţiei fizice, antrenamentului

sportiv şi culturii fizice de recuperare

AUTOREFERATUL
tezei de doctor în pedagogie

CHIŞINĂU, 2014

1
 Teza a fost elaborată în cadrul Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
a Republicii Moldova

Catedra Bazele Teoretice ale Culturii Fizice

Conducător ştiinţific:
Triboi Vasile, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, U.S.E.F.S., Chişinău;

Referenţi oficiali:
Raţă Gloria, doctor în educaţie fizică şi sport, profesor universitar, Universitatea din Bacău,
România;
Buftea Victor, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, U.S.E.F.S., Chişinău.

Componenţa Consiliului Ştiinţific Specializat:

Manolachi Veaceslav, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, U.S.E.F.S., Chişinău -
preşedinte;
Povestca Lazari, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar, U.S.E.F.S., Chişinău - secretar;
Dorgan Viorel, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, U.S.E.F.S., Chişinău - membru;
Stroe Corneliu Andrei, doctor în educaţie fizică, profesor universitar, Universitatea din Craiova,
România - membru;
Danail Sergiu, doctor în pedagogie, profesor universitar, U.S.E.F.S., Chişinău - membru;
Rîşneac Boris, doctor în pedagogie, profesor universitar, U.S.E.F.S., Chişinău - membru.

Susţinerea publică a tezei va avea loc la data de 28 ianuarie 2014, ora 16.30, în şedinţa
Consiliului Ştiinţific Specializat D40-13.00.04 -93 din cadrul Universităţii de Educaţie Fizică şi
Sport a Republicii Moldova
Аdresa: Republica Moldova, or. Chişinău, str. A. Doga, 22

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universităţii de Stat de

Educaţie Fizică şi Sport а Republicii Moldova şi pe pagina web C.N.A.A. (www. cnaa. md).

Autoreferatul a fost expediat la data de 27 decembrie 2013.

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific

specializat, doctor în pedagogie,
conferenţiar universitar Povestca Lazari

Conducător ştiinţific:
doctor în pedagogie,
conferenţiar universitar Triboi Vasile

Autor Albină Constantin

© Albină Constantin, 2013

2
 TEZELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatea şi importanţa problemei abordate.

Caracteristicile lumii contemporane dominate de universalitate şi globalitate impun educaţiei
exigenţe faţă de care aceasta, trebuie să manifeste adaptare şi disponibilitate de autoreglare, să
răspundă prin structură, obiective şi conţinut realităţilor sociale, să găsească soluţii eficiente prin
demersuri atent documentate [17, 28].
Nevoia de redimensionare a actului educaţional a impus introducerea de noi discipline centrate
pe un anumit tip de educaţie, crearea de module specifice – interdisciplinare - în cadrul disciplinelor
tradiţionale, utilizarea tehnicii „approche infusionnelle” (mesaje ce ţin de noi conţinuturi în cadrul
disciplinelor clasice) şi chiar schimbări de paradigme educaţionale.
Respectarea tradiţiilor nu asigură progresul, marile schimbări existenţiale având loc prin
contestarea traseelor bătătorite şi prin viziune inovatoare.
Este necesar a orienta cu deosebire studentul către cunoaştere raţională căreia trebuie să i se
suprapună voinţa şi afectivitatea, suport al exploatării intuiţiei, al apariţiei de idei noi, al creativităţii
şi aduce în discuţie aşa numita învăţare inovatoare, în opziţie cu învăţarea de menţinere [12, p.10].
Prin sublinierea de către o serie de autori [15, 18, 21, 26, 28], a faptului că viitorul specialist,
antrenor-manager, are nevoie de o pregătire complexă, între componentele căreia există interrelaţii
dependente, se conturează necesitatea formării acestora din perspectivă managerială deoarece
activităţile profesionale se caracterizează prin similitudini interpretaţionale cu cele ale
managementului general.
Pregătirea pentru cariera didactică este una permanentă, profesia necesitând acţiune ancorată
constant în realităţile social-politice, în conţinuturile ştiinţifice de actualitate ce privesc nivelul de
cultură şi specialitatea dar şi pregătirea psihopedagogică, expresia actului didactic caracterizat prin
eficienţă managerială, purtând amprenta unei personalităţi puternice, ce promovează şi respectă
valorile moral-etice valide social.
Scopul cercetării constă în demonstrarea, în baza unor argumente ştiinţifice solide, că este
necesar a renunţa la existenţa unui model unitar al activităţii de prelucrare, organizare şi structurare
a conţinutului informaţional, orice demers în acest sens incluzându-l şi pe cel prezent, pe lângă
experienţa împărtăşită, realizează o analiză asupra instruirii şi relevă multiplele determinări ale
practicii învăţării. Realizarea unei astfel de explorări poate conduce la statutarea unei noi strategii în
abordarea pregătirii profesionale, în baza datelor concrete ale suportului teoretic şi metodologic
cuprins în cercetare, care porneşte de la competenţele manageriale şi de specialitate stricte şi
necesare integrării sociale şi dezvoltării unei activităţi încununate de succes.

3
 Obiectivele cercetării:
1. Studierea literaturii ştiinţifico-metodice privind pregătirea profesională a specialiştilor-
antrenori în cadrul facultăţilor de educaţie fizică şi sport.
2. Determinarea competenţelor specifice antrenorului manager şi, în baza acestora, elaborarea
profilului teoretic al profesiogramei.
3. Elaborarea şi argumentarea experimentală a metodologiei pregătirii profesionale a viitorilor
antrenori manageri în cadrul disciplinei „Aprofundarea într-o ramură de sport”.
Ipoteza lucrării. În elaborarea prezentei lucrări am pornit de la presupunerea că prin aplicarea
unui model de instruire care are la bază organizarea tematică a cursurilor se asigură o pregătire care
permite educatului un grad de retenţie a cunoştinţelor ridicat şi o integrare eficientă a acestora în
cadrul competenţelor managerial-specifice, a căror formare este urmărită prin obiective comune cu
tipul de organizare disciplinară a cursurilor, aspect care permite, corelat cu investigarea cerinţelor
pieţei, realizarea unei profesiograme a antrenorului manager prin identificarea tuturor elementelor
sale definitorii.
Baza metodologică a cercetării o constituie orientările conceptuale ale specialiştilor din
domeniu educaţiei fizice şi a sportului, precum şi din alte domenii adiacente, implementate într-o
perspectivă managerială ce a vizat eficientizarea procesului de instruire şi optimizarea acestuia.
Inovaţia ştiinţifică. Deşi ideea călăuzitoare a lucrării este menţionată în diferite expuneri
teoretice, un model lucrativ bazat pe date ştiinţifice concrete nu s-a elaborat pentru nici-o disciplină
sportivă. De asemenea abordarea pregătirii profesionale prin modele tematice interdisciplinare
orientate către două direcţii de aprofundare – didactic şi managerial - prezintă sub aspect
operaţional o noutate în preocupările ştiinţei domeniului.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat vizează realizarea
profesiogramei antrenorului-manager, având ca fundamentare ştiinţifică, modele alternative de
instruire ce se referă la limitele şi avantajele organizării disciplinare a cursului în raport cu
organizarea tematică a acestuia.
Semnificaţia teoretico-ştiinţifică a lucrării constă în sintetizarea materialelor teoretice şi
elaborarea modelului de instruire bazat pe organizarea tematică a conţinuturilor şi argumentarea
eficienţei acestuia în raport cu organizarea disciplinară.
Valoarea aplicativă a rezultatelor cercetării. Prin conţinutul său teoretic, lucrarea pune la
dispoziţia celor interesaţi un material organizat, organic dezvoltat, atent documentat cu dezvoltări
ample ce cuprind şi o serie de opinii personale. Modele de instruire concepute au largă aplicativitate
şi pe schema lor pot fi realizate şi pentru alte discipline sportive, scopul lor declarat fiind acela de a

4
realiza eficientizarea procesului de formare profesională a studenţilor cu specializare “Aprofundarea
întro ramură de sport”.
Tezele de bază propuse pentru susţinere:
1. Abordarea teoretică a problemei referitoare la pregătirea profesională a viitorilor profesori
antrenori ca manageri eficienţi ai activităţii sportive, trebuie să fie de natură integrativă şi să aibă la
bază o concepţie holistică care impune includerea tuturor elementelor ce determină un învăţământ
de calitate, premisă a integrării sociale a absolvenţilor şi a obţinerii de către aceştia a unor rezultate
care să confirme valoarea pregătirii.
2. Pregătirea profesională a studenţilor din facultăţile de profil, este necesar a fi orientată către
formarea unor competenţe specifice managementului educaţional sportiv, ce stau la baza formării
viitorului specialist în domeniul educaţiei fizice şi sportului, respectiv a sportului de performanţă, ca
antrenor manager.
3. Dat fiind necesitatea orientării pregătirii antrenorului manager către însuşirea unor conţinuturi
interdisciplinare, modelele de instruire adoptate trebuie să aibă în vedere acest aspect ca cerinţă
impusă de context în ideea obţinerii de rezultate scontate, respectiv a formării competenţelor de
pregătire eficientă a sportivilor în vederea atingerii unor performanţe la cel mai înalt nivel.
Implementarea şi aprobarea rezultatelor cercetării: datele oferite ca urmare a implementării
modelului de instruire propus, au la bază rezultatele eşantionului nostru, au fost folosite de studenţii
Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Craiova ce au optat în cadrul cursului “Aprofundarea într-
o ramură de sport” pentru disciplinele Atletism, Gimnastică şi Handbal, serii ce au finalizat nivelul
Licenţă cu studii de 4 ani şi serii de studii de 3 ani.
Publicaţii la tema tezei. Rezultatele cercetării noastre sunt reflectate în 9 lucrări ştiinţifico-
metodice, au fost prezentate la Sesiunile de Comunicări Ştiinţifice din Chişinău, Bacău, Braşov,
Craiova. Lucrările publicate, servesc ca material didactic şi ştiinţific atât antrenorilor din cadrul
cluburilor sportive şcolare, cât şi pentru studenţii din anii terminali şi cadrelor didactice de la
facultăţile de specialitate.
Volumul şi structura tezei. Teza este prezentată în 219 pagini dactilografiate, din care 113
pagini de bază, fiind structurată în 3 capitole, conţinând 36 tabele, 20 figuri, concluzii generale şi
recomandări, bibliografie şi 18 anexe. Bibliografia cuprinde un număr de 313 titluri.
Cuvinte-cheie: antrenor, antrenament, calitate, competitivitate, manager, management,
pregătire profesională, profesiogramă.

5
 REPERE TEORETICO–ŞTIINŢIFICE PRIVIND PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A
SPECIALIŞTILOR ANTRENORI-MANAGERI IN BAZA LITERATURII DE
SPECIALITATE
Ştiinţa domeniului educaţie fizică şi sport, are o poziţie de graniţă, bio-psiho-sociopedagogică,
fiind autonomă, cu obiect de studiu propriu, pluridisciplinară şi integrativă, în cadrul căreia, fiecare
ramură sportivă, îşi revendică un loc special, contribuind nemijlocit la sporirea acumulărilor
cunoaşterii [9, 16, 19, 20, 27].
Peste particularităţile învăţământului românesc se suprapune o restructurare conceptuală
prezentă în mai multe ţări dezvoltate care vizează calitatea actului educaţional, subiect frecvent în
dezbaterile politice şi ştiinţifice [7, 8, 24, 29]. Acestea au urmărit teme despre curriculum,
conducerea şcolii, rolul antrenorului, evaluarea în învăţământ şi în sportul de performanţă.
Natura profesiei de antrenor are un caracter social, motiv pentru care ea se adresează
persoanelor cu un înalt nivel de coordonare şi organizare deoarece implică un număr mare de
acţiuni atât la nivel fizic cât şi la nivel intellectual. Privind caracteristicile situaţionale remarcăm
aspectul specific al profesiei, de interacţiune umană, a rolului relaţiilor care se stabilesc în primul
rand între antrenor şi sportive şi care sunt determinante, între el şi alte grupuri din care face parte cu
particularităţile specifice pentru activitatea sportivă de performanţă [1, 2, 4, 10, 11, 23].
Pregătirea profesională de bază a antrenorilor urmată de o dezvoltare continuă, trebuie să
constituie o prioritate atât pentru specialiştii domeniului cât şi pentru organizaţiile sportive, având în
vedere motivaţia comună îndreptată către performanţă [13, 15,18, 21, 30].
Aceasta este un proces de instruire pe parcursul căreia participanţii dobândesc cunoştinţe
teoretice şi abilităţi practic necesare desfăşurării activităţii lor.
Formarea profesională a antrenorului s-a realizat în cadrul Instituţiilor de Învăţământ Superior
de lungă durată cu specializarea „Educaţie fizică şi Sport” sau a celor de scurtă durată cu
specializarea „Măiestrie Sportivă”, precum şi în cadrul Şcolilor postliceale de antrenori, instituţii
acreditate sau autorizate. În prezent studiile sunt de nivel „Licenţă” şi „Masterat” pentru învăţământ
superior, funcţionând în continuare şi Şcoala de antrenori. Finalizarea cursurilor conferă
absolventului „Diplomă de Licenţă”, „Diplomă/Certificat de absolvire”, în baza căreia i se
eliberează şi Carnetul de Antrenor care atestă specializarea într-o ramură de sport, calificarea şi
nivelul acesteia.
Cultura antrenorului este rezultatul educaţiei şi pregătirii sale, componentele sale fiind cultura
generală şi filozofică, cultura de specialitate şi cultura psihopedagogică. Pe lângă aceasta
personalitatea antrenorului presupune şi o serie întreagă de calităţi atitudinale, aptitudinale, ale
gândirii, limbajului, atenţiei, memoriei etc. [3].

6
 Competenţa în domeniul sportiv reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza
adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a
unei anumite situaţii din domeniul activităţilor fizice, precum şi pentru dezvoltarea profesională sau
personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. H.Haag [22], deosebeşte 4 tipuri de competenţe:
sportivă, ştiinţifică, social-activă didactică. Antrenorul-manger, trebuie să facă faţă unui adevărat
complex funcţional, în opinia lui I. Cerghit [14, p.66], acestea cuprinzând: planificarea, organizarea,
conducerea, dirijarea sportivilor, stimularea, controlul şi evaluarea activităţii acestora.
Activitatea antrenorului cuprinde [6, 19, 25]: conducerea antrenamentului; elaborarea
planificărilor (mezocicluri, macrocicluri, microcicluri); participarea la competiţii; evidenţa
antrenamentelor şi a rezultatelor sportivilor ; perfecţionarea permanentă a pregătirii profesionale;
colaborarea cu alţi specialişti din alte domenii; informarea şi documentarea permanentă cu noutăţii
din sfera antrenamentului sportiv; colaborarea cu echipa de specialişti din alte domenii şi cu
sportivii; selecţia continuă a talentelor.

ANALIZA NIVELULUI DE PREGATIRE A SPECIALISTILOR IN DOMENIUL

EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI
Metodologia cercetării a cuprins: analiza şi generalizarea datelor din literatura de specialitate şi
a documentelor de planificare ale facultăţii de educaţie fizică şi sport, ancheta pe bază de
chestionare, observaţia pedagogică, experimentul pedagogic, metoda statistico-matematică pentru
prelucrarea şi interpretarea datelor şi metoda grafică şi tabelară.
Organizarea cercetării Cercetările au fost intreprinse între anii 2005-2011. Cercetarea
prealabilă s-a desfăşurat prin analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute din identificarea
aspectelor definitorii ale profilului profesiei de antrenor prin aplicarea de chestionare.
Numărul total al persoanelor care au luat parte la cercetările prealabile au fost de 120 (30 de
antrenori cu vechime mai mare de 10 ani, 30 de studenţi care au terminat studiile cu nivelul de
licenţă 4 ani , 30 de studenţi care au terminat studiile cu nivelul de licenţă de 3 ani, 30 de studenţi
care au terminat studiile la Master).
La cercetările experimentale au fost studiate rezultatele la învăţătură (note), pentru 45 studenţi
de la forma de învăţământ licenţă 3 ani şi 45 de studenţi de la forma de învăţământ licenţă 4 ani,
precum şi răspunsurile la cele 4 chestionare propuse de noi.
La grupa de experiment s-a aplicat un model de instruire propus de noi, pentru studenţii
Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Craiova ce au optat în cadrul cursului “Aprofundarea într-
o ramură de sport” pentru disciplinele Atletism, Gimnastică şi Handbal, serii ce au finalizat nivelul
Licenţă cu studii de 4 ani şi serii de studii de 3 ani.

7
 Am realizat o analiză detaliată a conţinutului acestor programe analitice de învăţământ pentru
ciclul de licenţă de 3 ani şi Master pe discipline, care ne dau informaţii importante despre pregătirea
viitoarelor cadre de specialitate (Tabelul 2.1).
Tabelul 2.1. Blocurile de discipline ciclul de licenta pe 3 ani, master şi ciclul de licenta pe 4 ani
Nr. Blocuri de discipline Ciclul licenţă Ciclul licenţă Master Dif.ciclu
Crt 4 ani 3 ani 4ani/3 ani
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
ore credite ore credite ore credite ore credite
1 Psihopedagogice 378 32 364 34 252 35 14 -2
2 Medico-biologice 282 28 364 41 280 29 - 82 - 13
3 Teoretice de profil 1108 101 476 45 392 39 632 56
4 Practico-metodice de 1358 113 1120 94 168 16 238 19
specialitate
Total 3126 274 1092 119 1092 119 802 60

Pentru a determina valoarea acordată diferitelor categorii de competenţe formative am aplicat

trei chestionare care au vizat trăsăturile generale ale cadrului didactic, competenţele specifice
profesiei şi valoarea acordată ofertei educaţionale prin disciplinele de studiu cuprinse în curricula
şcolară a facultăţilor din România, cu specific Educaţie Fizică şi Sport (6).
A. Ordinea rangurilor acordată trăsăturilor specifice fiecărui stil de conducere a
activităţii didactice (chestionarul 1). Stilul de conducere autoritar (Figura 2.1.)
Răspunsuri încadrate în stilul autoritar
14
12
10 3 ani 4 ani

8
6
4 mast

2
0
Ferm

Pasionat în

dominare

aotodepăşire

Tendinţă de
Autoritar

nepărtinitor
Distins

Exigent

responsabilităţii

discernământ

Spirit de

Tendinţă de
Obiectiv

realizare
Sentimentul
muncă

Spirit de

Fig. 2.1. Răspunsuri încadrate în stilul autoritar

După cum se remarcă există o concentrare a răspunsurilor pentru opţiunea „pasionat în muncă”,
ceea ce relevă faptul că deşi orientarea acţională este diferită, perspectiva de viziune venind din
direcţii opuse, ideea călăuzitoare este aceeaşi. Pe măsură ce viitorul specialist este mai implicat în
activitatea practică noţiunea de „autoritate” îşi schimbă sensul, cadrele didactice apreciind la cotă
ridicată această caracteristică în raport cu studenţii de la nivel licenţă care o amendează în favoarea
altor trăsături. Studenţii de la ciclul de licenţă de 3 acordă următoarelor trăsături o importanţă mare:
pasionat în muncă, obiectiv, nepărtinitor, sentimentul responsabilităţii, spirit de discernământ,
ţinută îngrijită, tendinţa de realizare. Studenţii de la ciclul de licenţă de 4 ani au în preferinţe

8
următoarele trăsături: obiectivitatea, nepărtinitor, ţinută îngrijită, pasionat în muncă, spirit de
discernământ, sentimentul responsabilităţii, distincţia. Studenţii de la Master plasează în fruntea
opţiunilor: tendinţa de realizare, pasiunea în muncă, tendinţa de autodepăşire, distincţia, sentimentul
responsabilităţii (5).
Pentru stilul didactic creativ-entuziast avem următoarele opţiuni (Figura 2.2.):

Răspunsuri încadrate în stilul didactic

creativ-entuziast
14
12
10
8 Studenţi 3 ani
6 Studenţi 4 ani

4 Studenţi master
Cadre didactice
2
0
Inedit în situaţii obişnuite
Creativ

Reflexiv

Spontan
Ingenios
Entuziast

Fizic plăcut

Inteligent

Optimist

Original

Spiritual
Fig. 2.2. Răspunsuri încadrate în stilul creativ-entuziast

Desigur remarcăm diferenţe între studenţii de la nivel licenţă, unele având cauzalităţi cunoscute.
Printre acestea putem aminti, absenţa unor cursuri, număr mult mai mic de ore în activitate frontală
dar şi de ore practice în unităţi şcolare, alcătuirea unor standarde educaţionale pe criterii de interes,
care atrag după sine diminuarea numărului de cursuri la unele discipline şi chiar renunţarea la unele
care sunt incluse în curriculum obligatoriu în programele şcolare la nivel formativ, ş.a. Insuficienta
apreciere a acelor calităţi care caracterizează un spirit creativ, dornic de cunoaştere, nu este o
constatare care să bucure, cel puţin pentru studenţii de la nivel licenţă – sistem Bologna.
Stilul didactic cooperant-prietenos (Figura 2.3), primeşte din partea respondenţilor următoarea
apreciere: Remarcăm aceeaşi concentrare către răspunsuri ce se referă la interes pentru dezvoltarea
elevului şi dragoste faţă de elevi. Aprecieri pozitive au studenţii de la nivelul de licenţă de 3 ani în
privinţa următoarelor trăsături: dragoste faţă de copii, interesul pentru dezvoltarea copiilor,
transpunerea afectivă în situaţia elevului, accesibilitatea şi puterea de influenţă. Studenţii de la
nivelul de licenţă de 4 ani apreciază mai mult: dragostea faţă de copii, interesul pentru dezvoltarea
copiilor, transpunerea afectivă în situaţia elevului, maleabilitatea şi accesibilitatea. Studenţii de la
Master apreciază: expresivitatea, interesul pentru dezvoltarea copiilor, dragostea faţă de copii,
răbdarea, puterea de influenţă. Profesorii apreciază pentru acest stil de conducere cel mai mult
următoarele trăsături: dragostea faţă de copii, interesul pentru dezvoltarea copiilor.

9
 Răspunsuri încadrate în stilul cooperant prietenos
14

12 Studenţi 3 ani

10

Studenţi 4 ani
8

6
Studenţi master
4

2 Cadre didactice
0

Interes pentru

Transpunere
Dragoste faţă

Putere de

cooperare
Democrat

Maleabil

Răbdător
Expresiv

Receptiv la
Accesibil

Sociabil

Umor
influenţă

Spirit de
influenţă

afectivă
de copii

copii
Fig. 2.3. Media răspunsurilor acordate ce se încadrează în stilul cooperant –prietenos
În stilul echilibrat-experimentat sunt apreciate calităţi cum sunt activismul dinamic, demnitatea,
consecvenţa, integritatea, calitatea de bun organizator, iar mai puţin apreciate sunt: capacitatea de a
se face înţeles, capacitatea de prevedere a reacţiilor şi tonalitatea potrivită.
Dacă facem un calcul putem constata că dintre cele 4 stiluri didactice de conducere a activităţii
(Tabelul 2.2), cel mai apreciat de către participanţii la cercetare este stilul cooperant-prietenos
pentru care au optat 37 de respondenţi ( stud.3ani -15, stud.4 ani -12, Master -4. prof. - 6) urmat
fiind de cei care au apreciat stilul creativ-entuziast, cu 28 de preferinţe ( stud.3ani - 6, stud.4 ani -9,
Master -11. prof. - 2) , iar pe ultimile locuri se situează stilurile echilibrat-experimentat cu 29 de
preferinţe (stud.3ani - 6, stud.4 ani -6, Master -6. prof. - 11) şi stilul autoritar care adună doar 26 de
simpatizanţi (stud.3ani - 3, stud.4 ani -3, Master -9. prof. - 11).
Tabelul 2.2. Opţiunile studenţilor pentru stilurile didactice de conducere
Nr. Stiluri didactice Studenţi Studenţi Studenţi Profesori
crt. de conducere 3 ani 4 ani master
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
1 Autoritar 3 10 3 10 9 30 11 36,66
2 Creativ-entiziast 6 20 9 30 11 36,66 2 6,66
3 Cooperant-prietenos 15 50 12 40 4 13,33 6 20
4 Echilibrat-experimentat 6 20 6 20 6 20 11 36,66

B. Ordinea importanţei calităţilor profesionale (chestionarul 2):

Rezultatele evaluării competenţelor profesionale au fost repartizate pe cele patru direcţii de
acţiune principale, respectiv competenţa sportivă, didactică, ştiinţifică şi social-activă.
a) Competenţa sportivă: Remarcă faptul că studenţii de la nivel licenţă sistem Bologna
încadrează în preferinţele lor la competenţa sportivă pe locuri fruntaşe, faptul că trebuie să fii un
bun demonstrant, polisportiv, agil, flexibil, atletangajat efectiv în exersarea cu copiii şi apreciează
mai puţin experienţa de sportiv de performanţă. Studenţii de la ciclul de licenţă 4 ani apreciează
capacitatea sportivă de bun demonstrant şi experienţa în domeniul sportiv şi nu sunt atraşi de munca

10
cu copii. Masteranzii acordă încredere competenţelor de angajare în munca cu copii, faptul că
trebuie să fii un bun demonstrant şi mai puţin pun bază pe experienţa sportivă. Profesorii apreciează
munca cu copii cum este şi normal datorită experienţei pe care au acumulată şi acordă o mai mica
importanţă laturii de pregătire sportivă la nivel de înaltă performanţă, fapt care nu condiţionează
obligatoriu reuşita profesională.
b) Competenţa didactică: În ceea ce priveşte competenţa didactică, ea este foarte apreciată de
profesori, aceştia acordând primele locuri realizării unei programe eficienţă a activităţii, urmăreşte
obiectivizarea pregătirii şi utilizarea unor mijloace eficiente pentru realizarea scopurilor urmărite şi
acordă o importanţă mai mică în activitatea sportivă şi înţelegerii diferenţiate a elevilor. Studenţii
de la Master pot alege secvenţe didactice utile elevilor, au un mod creativ de aplicare a programei
de studiu şi sunt un ajutor în activitatea sportivă a elevilor, dar nu înţeleg diferenţiat eleviişi pun
accent mai scăzut pe realizarea unei programe eficietă. Studenţii de la ciclul de licenţă de 4 ani şi de
3 ani au aceleaşi opinii în privinţa celor mai bune competenţe activităţii sportive cu elevii, aleg
secvenţele şi programa didactică utilă elevilor.
c) Competenţa ştiinţifică: Rezultatele obţinute sunt puţin surprinzătoare pentru noi deoarece
mai toţi subiecţii nu apreciază că profesiunea presupune creare de ştiinţă, fie din onestitate, fie din
neânţelegerea actului de creaţie, cu excepţia studenţilor de la Master. Cu toate acestea apreciază ca
necesare cunoştinţele de specialitate. Din acest considerent, studenţii de la ciclul de licenţă de 3 ani
şi 4 ani şi Master cu mici deosebiri, deşi nu consideră important a crea ştiinţă, acordă importanţă
pentru informarea cu privire la acumulările ştiinţei domeniului şi cred că activitatea lor este
importantă pentru progresul acesteia. Se pare că la acest nivel, dorinţa de cunoaştere este matură la
nivel mental şi că orientarea şcolii a promovat libertatea către investigaţie, a deschis orizontul către
cercetare, oferind şi mijloacele necesare. Din această perspectivă viitorul apare mult mai optimist.
Profesorii pun accent mai mare pe cultura generală şi mai puţin pe consumul de ştiinţă.
d) Competenţa social-activă: Din răspunsurile subiecţilor remarcăm faptul că profesorii sunt
cei care apreciază acest tip de competenţă, desigur experienţa demonstrând necesitatea stăpânirii
unor cunoştinţe cu ajutorul cărora îşi desfăşoare activitatea în condiţii optime, altele decât cele
legate strict de procesul didactic la clasă, apreciind competenţele de evaluare a activităţii elevilor şi
a lui, înţelegând perfect rolul său în pregătirea sportivilor şi apreciează mai puţin extensia libertăţii
sale de acţiune. Studenţii de la Master şi ciclul de licenţă de 4 ani au aceleaşi opinii, apreciind mai
mult evaluarea corectă şi înţelegerea rolului lor în activitate spotivă şi mai puţin spre cunosşterea
extensiei libertăţii de acţiune. Studenţii de la ciclul de licenţă 3 ani aplică măsurile luate de forurile
tutelare, realizează o evaluare corectă pentru orientarea sportivilor, dar nu înţeleg cadrul de
interpretare şi mărimea extensiei activităţii lor.

11
 Din tabelul de mai jos (Tabelul 2.3), putem trage concluzia că pe latura competenţei sportive,
studenţii de la ciclul de licenţă de 4 ani apreciază cel mai mult această competenţă 46, 67%, iar la
polul opus se situează profesorii cu doar 10%. Competenţa didactică este cel mai mult apreciată de
către profesorii cu 43,33%, faţă de studenţii de la ciclul de licenţă de 4 ani şi cei de la Master cu
doar 23,33%. Trecând la competenţa ştiinţifică, putem observa interesul crescut al sudenţilor de la
Master cu 46,67%, iar studenţii de la ciclul de licenţă de 3 şi 4 ani, prezintă interes doar 16,67%. În
sfârşit, ultima competenţă, cea social-activă, prezintă interes de 26,67% la profesorii şi de 13,33%
la studenţii de la ciclul de licenţă de 3 şi 4 ani.
Tabelul 2.3. Opţiunile subiecţiilor pentru competenţe

Studenţi Studenţi Studenţi Cadre

Nr.
Competenţe 3 ani 4 ani master didactice
crt.
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
1 Sportivă 11 36,67 14 46,67 4 13,33 3 10
2 Didactică 10 33,33 7 23,33 7 23,33 13 43,33
3 Ştiinţifică 5 16,67 5 16,67 14 46,67 6 20
4 Social-activă 4 13,33 4 13,33 5 16,67 8 26,67
Total 30 100 30 100 30 100 30 100

C. Rezultatele chestionarului de evaluare a ofertei educaţionale (chestionar 3)

a) Ca urmare a centralizării răspunsurilor primite, remarcăm, ponderea mare acordată blocului
disciplinelor teoretice de profil, dat fiind faptul că examenele de competenţă pe post, au la bază
cunoştinţe teoretice ce vizează conţinutul tematic al acestor discipline (Tabelul 2.4), doar studenţii
de la ciclul de 4 ani acordă o mai mică importanţă acestor discipline.
Tabelul 2.4. Blocurile de discipline de studiu apreciate de subiecţi

Nr. Bloc de Studenţi Studenţi Studenţi Cadre

crt. discipline 3 ani 4 ani master didactice
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
1. Psiho-pedagogice 3 10 4 13,33 5 16,66 6 20
2. Medico-biologice 3 10 4 13,33 7 23,33 2 6,66
3. Teoretice de 13 43,33 8 26,66 11 36,66 14 46,6
profil
4. Practico-metodice de 11 36,66 14 46,66 7 23,33 8 26,6
specialitate

Ponderea acestor discipline în ceea ce privesc numărul de ore de seminarii şi lucrări practice, ca
şi de practică pedagogică nu este, conform planurilor de studii, în acord cu aceasta. Deşi numărul de
ore alocate blocului de discipline practico-metodic de specialitate pentru studenţii de la nivel licenţă

12
sistem Bologna, este mult mai mic decât cel al studenţilor de la acelaşi nivel cu studii de 4 ani,
totuşi ei acordă o a doua opţiune acestei discipline. Studenţii de la nivel licenţă 4 ani, alocă o
pondere mai mare disciplinelor din blocul practico-metodic de specialitate, discipline sportive
regăsite în programele analitice din învăţământul preuniversitar. Studenţii de la Master acordă a
doua importanţă disciplinelor din blocul practico-metodic de specialitate. Tot pe locul doi ca
importanţă, este clasat acest bloc şi în opţiunile profesoriilor cu vechime. Studenţii de la 3 ani
acordă o importanţă scăzută disciplinelor de la blocurile psiho-pedagogice şi medico-biologice.
Aceeaşi situaţie se revede la cei de la 4 ani care acordă o importanţă redusă disciplinelor care
compun cele două blocuri. Profesorii acordă cea mai mică importanţă disciplinelor din blocul
medico-biologic, dar pun accent pe disciplinele din blocul psiho-pedagogic.
b) Rezultatele cu privire la nivelul în care prelegerile cursurilor au satisfăcut nevoia de
cunoaştere, la care ne rezervăm părerea că pot avea o marjă mare de subiectivism. Dacă avem în
vedere răspunsurile la prima întrebare, rezultatele acesteia vin să confirme faptul că există o
legătură directă între modul în care s-a lucrat la anumite discipline importanţa pe care studenţii o
acordă acestora. La nivel master şi profesori situaţia este alta, ei considerând că la unele discipline
importante sau de care în activitatea practică au nevoie, conţinutul prelegerilor nu completează
suficient nevoia lor de cunoaştere.
c) Referitor la metode de învăţare motivante şi care să prezinte atractiv conţinuturile,
răspunsurile subiecţilor noştri au legătură cu întrebarea anterioară, majoritatea nedisociind
conţinutul propriu-zis de metoda didactică folosită. În ceea ce ne priveşte am aşteptat mai multă
maturitate din partea profesorilor, dar nici ei nu au apreciat diferit conţinutul de metoda folosită de
cadrul didactic titular de curs. Se pare că modul de comunicare, de angrenare al studenţilor, este
măsura prin care conţinuturile pot fi înţelese şi astfel evaluate, conform preceptului, ceea ce nu
înţelegem nu putem aprecia.
d) Metodele de învăţare motivatoare sunt într-o stânsă legătură cu modul atractiv de predare
în care este prezentat materialul ştiinţific. Răspunsurile la această întrebare au fost identice cu cele
de la întrebarea precedentă.
e) Cu privire la aprecierea impactului cursurilor asupra pregătirii sub aspect managerial,
remarcăm punctaje mediocre la nivelul studenţilor şi slabe la studenţii de la master şi profesori.
f) Preferinţa către o bibliografie vastă care să conducă la formarea capacităţii de studiu
individual, de a şti să selecteze anumite categorii de informaţii, de a se informa, este manifestată de
către studenţii de la master şi de profesori. La nivel licenţă studenţii, cu precădere cei de la 4 ani
preferă o bibliografie minimală. Desigur, studenţii care urmează sistemul creditelor transferabile,
sunt implicaţi prin cerinţa de obţinere a creditelor necesare promovării în căutarea unor surse

13
bibliografice suplimentare, motiv pentru care credem că cei în pregătire prin sistemul Bologna
apreciază altfel necesitatea unei bibliografii ample.
h) În privinţa interacţiunii şi comunicarea cu studenţii, se poate observa că studenţii de la
Master şi cei de la ciclul licenţă de 3 ani au rezultate mai bune, datorită largii deschideri a cadrelor
didactice pentru dialog cu studenţii, iar studenţii de la ciclul licenţă de 3 ani şi profesorii prezintă
rezultate mai slabe, datorită felului mai rezervat al profesorilor de relaţionare.
În cadrul cercetărilor prealabile a fost important de cunoscut nivelul de pregătire al studenţilor
din unităţile de învăţământ cu specific Educaţie Fizică şi Sportivă. Stabilirea nivelului de
competenţe a viitorilor antrenori-manageri, în vederea desfăşurării activităţii la disciplina ,,
”Aprofundarea întro ramură de sport,, s-a realizat prin centralizarea rezultatelor (note), la
disciplinele ”Teoria antrenamentului sportiv,,; ”Mangement şi marketing EFS,, şi ”Performanţă
întro ramură sportivă,, (ciclul de licenţă de 4 ani) şi ”Aprofundarea întro ramură de sport,, (ciclul de
licenţă de 3 ani), în anul universitar 2006-2007.
Din cercetarea efectuată, reiese că nu există corelaţie între notele obţinute atât de studenţii din
grupa martor cât şi studenţii din grupa de experiment. Din calculele corelaţiilor între disciplinele
vizate, se poate constata o legătură interdisciplinără slabă ce nu poate să ne satisfacă.

ARGUMENTAREA TEORETICĂ ŞI EXPERIMENTALĂ A MODELULUI DE

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ A ANTRENORILOR-MANAGERI

Studiul nostru preliminar a reliefat unele discrepanţe în ceea ce priveşte aprecierea tipurilor de
competenţe necesare desfăşurării activităţii de antrenoriat. O notă aparte a fost precizarea cu privire
la competenţele manageriale dezvoltate în timpul facultăţii pe care, nu ştiu să aplice cunoştinţele,
deşi stăpânesc materia din punct de vedere teoretic, concluziile acestuia au punctat necesitatea de a
găsi alte direcţii de acţionare în cadrul procesului didactic.
Opţiunea noastră către aplicarea unui model de instruire are la bază organizarea tematică
pluridisciplinară orientată către integrarea cunoştinţelor disciplinare în seturi informativ-aplicative
cu scop formativ-profesional..
Înarmarea absolventului specializării “Educaţie Fizică şi Sportivă” cu seturi de cunoştinţe ce
stau la baza competenţelor profesionale alături de abilităţi, atitudini, priceperi şi deprinderi
specifice, necesită constante preocupări către regândirea, restructurarea şi reorganizarea
conţinutului învăţării pentru eficientizarea, optimizarea, îmbunătăţirea procesului didactic.
Modelul are la bază o strategie al cărei componente se referă la: diagnosticarea deficienţelor de
învăţare, programe de compensare, prezentarea obiectivelor, predarea, aplicarea de teste, programe

14
de remediere sau programe îmbogăţite, învăţarea prin cooperare, aplicarea de teste sumative.
Eficienţa modelului este dependentă de abilităţile intelectuale de motivaţiile şi interesele celui ce
învaţă, de cunoştinţele asimilate anterior, de relaţia aptitudine-realizare.
Modelul propus vizează ca operatori didactici (teme de curs): selecţia în sport - abordări
particulare pentru fiecare ramură sportivă, pregătirea fizică, pregătirea tehnică, pregătirea tactică,
pregătirea psihică, pregătirea biologică, pregătirea teoretică, pregătirea artistică, dirijarea efortului,
programarea antrenamentului din perspectiva competiţiei.
Temele de curs se realizează prin parcurgerea următorilor paşi didactici:
PASUL I - În cadrul fiecărui operator didactic abordarea tematicilor este realizată prin fixarea
conţinutului în relaţie cu alte seturi de cunoştinţe deja asimilate în cadrul disciplinei de studiu.
PASUL II - După introducerea în tematică se dezvoltă subiectul prin apelare la cunoştinţe
complementare necesare înţelegerii fenomenului studiat.
Pasul III - Pentru fiecare operator didactic se realizează dezvoltări în lanţ, tematici legate direct
şi deduse în ordine imediată.
PASUL IV - Dezvoltările ramificate vor face referire cu deosebire asupra particularizărilor pe
probe, posturi, excepţii de la regulile prezentate, în funcţie de sportul abordat.
PASUL V - Dezvoltările spiralate vor aborda tematica pe nivele de instruire a sportivilor.
PASULVI - Dezvoltările mixte vor ridica probleme la nivelul studenţilor ele referindu-se la
alternative oferite de literatura de specialitate, la soluţii plasate dincolo de situaţiile tipice, la analiza
unor competiţii recente, etc.
Având în vedere problematica vastă care cuprinde în detaliu fiecare curs de pregătire
aprofundată într-o ramură de sport, vom prezenta schematic conţinutul paşilor pe tematica propusă,
menţionând faptul că fiecare poate fi, şi uneori chiar se impune dezvoltat, urmând paşii amintiţi.
Pentru o evaluare corectă şi complexă a implementării modelului de planificare în cadrul
procesului instructiv-educativ la facultăţile de profil pentru specializările atletism, gimnastică şi
handbal, am aplicat patru teste atât studenţilor de la ciclul de licenţă de 3 ani sistem Bologna (grupa
experiment), cât şi celor de la ciclul de licenţă de 4 ani (grupa martor): - test pentru cunoştinţe
teoretice din teoria antrenamentului sportiv pe ramură de sport; - test din metodica tehnicii sportive;
- test de cunoştinţe privind modalitate de realizare a unui plan anual de pregătire; - test de tip
managerial.
În urma prelucrării statistice a şirurilor de date am constatat:
ÆÎn ceea ce priveşte media aritmetică a şirurilor de date (Figura 3.1), ca parametru al tendinţei
centrale a distribuţiei acestora s-au înregistrat următoarele valori:

15
 8,84 9,29 8,67
10 8,53
8,27 8,36
7,13 7,07
8

6 Nivel licenţă 3 ani

Nivel licenţă 4 ani
4

0
Test 1 - proba 1 Test 1 - proba 2 Test 2 Test 3

Fig.3.1. Graficul mediilor aritmetice pentru cele două grupe (nivel licenţă 3 ani şi 4 ani).

Pentru o mai bună exemplificare a rezultatelor obţinute de studenţii celor două grupe de
studenţii, vă prezentăm mediile obţinute de studenţii grupei martor – nivel licenţă de 4 ani şi
studenţii grupei experiment – nivel licenţă precum şi corelaţiile ce se stabilesc între aceste rezultate.
(Tabelul 3.1).
Tabelul 3.1. Valorile medii obţinute de studenţii celor două grupe (martor-nivel licenţă 4 ani,
experiment- nivel licenţă 3 ani), la cele 3 teste.

NR. Indicatori statistici

Teste Gr.
CRT. X±m t P
M 8,27 ± 0,15
1 TESTUL 1 – PROBA 1 2,92 P<0,01
E 8,89 ± 0,15
M 8,58 ± 0,15
2 TESTUL 1 – PROBA 2 3,9 P<0,001
E 9,38 ± 0,14
M 7,60 ± 0,16
3 Testul 2 3,91 P<0,001
E 8,36 ± 0,11
M 7,56 ± 0,19
4 Testul 3 3,82 P<0,001
E 8,44 ± 0,13
n1 = 45; n2 = 45 (p=0,05) = 1,9901 (p=0,01) = 2,6387 (p=0,001) = 3,4164

Pentru toate cele 3 teste, mediile obţinute de către studenţii de la forma de pregătire nivel licenţă
3 ani (Sistem Bologna) sunt semnificativ mai mari faţă de mediile obţinute de către studenţii de la
forma de pregătire nivel licenţă 4 ani.
După cum se remarcă (Tabelul 6), grupa de control alcătuită din studenţii absolvenţi la nivel
licenţă – 4 ani, realizează constant medii mai mici ca valoare faţă de grupa de experiment alcătuită
din studenţii absolvenţi – 3 ani, diferenţe, care pe măsură ce testele includ cerinţe prin care
răspunsurile pretind gândire selectivă, creativitate, capacitate de decizie, competenţe manageriale,
se măresc.

16
 Testul nr. 4 de evaluarea de tip managerial, aici am folosit modelul de comportament SWOT,
ca instrument de analiză ce pune în ecuaţie punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi
ameninţările selectării unui anumit sportiv.
La majoritatea itemilor s-a constatat că nu există o asociere între răspunsul la întrebare şi forma
de pregătire a studenţilor, excepţie făcând itemul I38, la care observăm că din cei 45 de subiecţi
care au urmat forma de pregătire nivel licenţă 4 ani, doar 37,8% se perfecţionează prin cursuri sau
seminarii, în timp ce la forma de pregătire nivel licenţă 3 ani, 86,7% dintre subiecţi participă la
astfel de cursuri; aşadar există o interdependenţă semnificativă statistic între cele două variabile,
pentru acest item (Tabelul 3.2).
Centralizarea răspunsurilor pozitive şi negative este prezentată în tabelul următor, datele brute
regăsindu-se în anexă:
Tabelul 3.2. Răspunsurilor pozitive şi negative la testul IV
Nr. Nivel Nivel
Nivel licenţă
crt. licenţă % licenţă % Total %
Nr. studenţi
4 ani 3 ani
1 Nr. de studenţi care au înregistrat
24 53,33 34 75,56 58 64,44
un total de răspunsuri ”Da” ≥ 32
2 Nr. de studenţi care au înregistrat
21 46,67 11 24,44 32 35,56
un total de răspunsuri ”Da”< 32
3 Total 45 100 45 100 90 100

34
40

24
30 21

4 ani
20 11
3 ani

10

0
Da ≥ 32 Da < 32

Fig. 3.2. Diferenţa răspunsurilor ,,DA,, între grupele martor şi experiment

Proporţia studenţilor de la forma de pregătire nivel licenţă 4 ani, care au înregistrat la cele 40 de
întrebări, un total de răspunsuri ”Da” mai mare sau egal cu 32, este de 53,33% (24 studenţi), în timp
ce la forma de pregătire nivel licenţă 3 ani (Sistem Bologna) se înregistrează 75,65% răspunsuri de
„Da” (34 studenţi). Se constată că există o diferenţă semnificativă între cele două grupuri, în
favoarea studenţilor de la forma de pregătire nivel licenţă 3 ani (Figura 3.2).

17
 Aprecierea nivelului cunoştiinţelor teoretice şi practice atinse de studenţii din ciclul de licenţă
de 3 ani care sau constituit în grupa de experiment, s-a realizat prin centralizarea şi compararea cu
notele obţinute în cercetarea prealabilă la disciplinele „Teoria antrenamentului sportiv”;
„Management şi Marketing EFS”; „Performanţă într-o ramură sportivă” (ciclul de licenţă de 4 ani)
şi „Aprofundarea într-o ramură de sport” (ciclul de licenţă de 3 ani).
Pentru toate cele 4 discipline, de învăţământ mediile obţinute de către studenţii de la forma de
pregătire nivel licenţă 3 ani (Sistem Bologna) sunt semnificativ mai mari faţă de mediile obţinute de
către studenţii de la forma de pregătire nivel licenţă 4 ani (P < 0,05 sau P < 0,01) (Tabelul 3.3).
Tabelul 3.3. Centralizarea parametrii statistici pentru studenţii de la forma de pregătire
nivel licenţă 4 ani (grupa martor) / 3 ani (grupa experiment)
DISCIPLINE TAS Management Perf. într-o Perf. într-o
şi marketing ram. sport./ ram. sport/
SPECIALIZARE EFS Aprof. într-o Aprof. ntr-o
ramură ramură de
de sport (I) sport (II)
3 ANI X ± m 7,53 ± 0,19 9,00 ±0,22 9,33 ± 0,16 9,27 ± 0,15
SPECILIZ

4 X±m 6,93 ± 0,18 8,20 ± 0,20 8,73 ± 0,18 8,47 ±0,17

AREA

ANI
I

t 2,29 2,69 2,49 3,53

P P<0,05 P<0,05 P<0,05 P<0,01
3ANI X±m 7,47 ± 0,19 9,13 ± 0,22 9,47 ± 0,17 9,60 ± 0,13
SPECILIZA

4 6,93 ± 0,18 8,40 ± 0,21 8,67 ± 0,21

REA

X±m 8,80 ± 0,22

II

ANI
t 2,06 2,40 2,96 3,13
P P<0,05 P<0,05 P<0,01 P<0,01

3 ANI X±m 7,80 ± 0,20 9,20 ± 0,17 9,47 ± 0,17 9,67 ±0,13
SPECILIZA

4 7,07 ± 0,18 8,60 ± 0,21 8,73 ± 0,23 9,00 ± 0,20

X±m
REA
III

ANI
t 2,71 2,22 2,59 2,81
P P<0,05 P<0,05 P<0,05 P<0,01

După analizarea tuturor datelor obţinute şi studierea literaturii ştiinţifice de specialitate am

realizat un nou tip de profesiogramă, cea a antrenorului-manager, adaptat specialităţii de profil în
funcţie de cerinţele profesiei (conform Declaraţiei de la Bologna), precum şi în funcţie de domeniul
aplicării cunoştiinţelor profesionale (Tabelul 3.4).

18
 Tabelul 3.4. PROFESIOGRAMA ANTRENORULUI- MANAGER
Nr. CARACTERISTICE
crt. GENERALE
1 Denumirea profesiei Antrenor-manager
2 Domeniul profesional Activitate sportivă
Categorii de cerinţe 1 Motivaţia pentru activitate
3 2 Cunoştiinţe despre ştiinţa sportului
3 Cunoştiinţe de management şi marketing
4 Calităţi personale de comunicare şi relaţii
cu alte persoane
4 Discipline de învăţământ Teoria antrenamentului sportiv, Psihologia,
necesare Pedagogia, Managementul şi Marketingul
sportiv , Anatomia, Fiziologia efortului
5 Nivel de educaţie şi calificare Studii superioare de specialitate – nivel licenţă.
Studii de Master – Doctorat.
Şcoala de antrenori
6 Cunoştiinţe şi deprinderi Limba română, arte frumoase, psihologie-
pedagogie,comunicare şi mass-media, deprinderi
folosite în învăţare, deprinderi manageriale,
deprinderi sociale.
7 Spaţiile şi condiţiile de lucru Birou, sala de sport, stadion, aer liber.
SARCINI PRINCIPALE
PROIECTARE
- se informează în permanenţă studiind bibliografia de specialitate, de schimbările survenite
în ceea ce priveşte regulile, tehnicile şi metodele de pregătire pentru sportul respectiv;
- întocmeşte împreună cu colaboratorii (antrenor second, medic sportiv, preparator fizic)
planurile de antrenament în scopul realizării obiectivelor de performanţă propuse;
- realizează legătura dintre problemele actuale şi posibilităţile în obţinerea performanţelor;
- direcţionează activitatea pe care o desfăşoară antrenorul–manager spre atingerea scopurilor
propuse;
- analizează nivelul resurselor financiare de care dispune şi face o programare a cheltuielilor:
- activitatea de proiectare se bazează pe diagnoză, prognoză, planificare şi programare.

ORGANIZAREA ŞI CONDUCERE
- stabileşte împreună cu conducerea clubului şi/sau federaţiei de specialitate, obiectivele de
performanţă ale lotului pe termen scurt şi lung;
- asigură conducerea antrenamentului, încurajare şi motivaţie în vederea pregătirii sportivilor
pentru jocuri, evenimente competiţionale şi/sau turnee;
- organizează şi conduce şedinţele de antrenament;
- participă la stagiile de pregătire ale lotului şi însoţeşte sportivii la competiţiile programate;
- realizează şedinţele de pregătire tehnico-tactice cu sportivii;
- descoperă şi selectează potenţiali sportivi în funcţie de aptitudinile, potenţialul acestora şi
criteriile de performanţă specifice domeniului;
- informează periodic conducerea clubului privind stadiul realizării obiectivelor propuse;
- solicită conducătorilor clubului sprijin material şi financiar pentru desfăşurarea pregătirii
sportive şi organizarea cantonamentelor;
- redactează rapoarte care prezintă în detaliu aprecierile asupra unui sportiv şi face
recomandări privind selecţia acestora.

19
 COORDONARE
- adaptează tehnici de antrenament bazate pe calităţile sau puncte slabe ale sportivilor;
- explică şi demonstrează cum trebuie folosit materialul sportiv şi de antrenament;
- analizează atuurile şi greşelile adversarilor pentru a-şi perfecţiona tactica;
- coordonează activitatea desfăşurată de antrenorii secunzi şi medicii sportivi din subordine.
EVALUARE
- evaluează aptitudinile sportivilor şi revede înregistrările prestaţiei lor pentru a determina cât
sunt de potriviţi şi ce potenţial au pentru practicarea unui anume sport;
- evaluează gradul de asimilare al cunoştinţelor şi deprinderilor de către sportive;
- evaluează performanţele realizate la anumite competiţii de vârf;
- controlul trebuie să fie realizat în mod current şi operativ.
Competenţe care asigură succesul Calităţi care împiedică
succesul
Competenţe - bun demonstrant; - prudenţă, conservatorism,
- capacitate de integrare la nivelul grupului şi tradiţionalism, conformism;
în relaţiileinterpersonale; - timiditatea excesivă;
- puterea de îndeplinire a sarcinilor; - lipsa rezistenţei fizice şi
- capacităţi de transfer şi aplicare a unor psihice;
deprinderi intelectuale; - lipsa capacităţilor organi-
- capacitate de a cunoaşte şi înţelege zatorice şi de conducere;
sportivul; - teama de eşec,nesiguranţa;
- capacitate de stimulare a acestuia constant; - indisciplina;
- capacitate de organizare managerială a - lipsa iniţiativei, lipsa
activităţii la nivel de proiectare – desfăşurare voinţei;
– evaluare – autoperfecţionare; - incapacitatea de a lua
- independenţa în analiza şi evaluarea deciziile adecvate momen-
informaţiei; tului şi locului acţiunilor;
- nivelul ridicat al autocunoaşterii şi - tendinţa de a arunca
autoaprecierii personale de norme şi valori responsabilitatea acţiunilor
acceptate şi promovate în grupul de personale către alte
apartenenţă; persoane din anturajul
- relaţionarea intereselor personale cu cele sportivilor sau echipelor
colective, grupale; tact pedagogic, răbdare şi sportive.
voinţă; perseverenţă; iniţiativă; curaj.
Domeniile în care pot activa antrenorii-manageri
Ø Cluburi, asociaţii şi federaţii sportive;
Ø În şcoli şi licee cu profil sportiv şi instituţii de învăţământ superior;
Ø În centre şi complexe de sport;
Ø În centre de pregătire olimpică;
Ø În ligi profesioniste.

Opţiunea noastră pentru aplicarea modelului de instruire, care are la bază organizarea tematică
pluridisciplinară orientată spre integrarea cunoştinţelor disciplinare în seturi informativ-aplicative
cu scop formativ-profesional, duce la îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe de specialitate, formarea
de abilităţi, atitudini, priceperi şi deprinderi specifice din domeniul activităţii de educaţie fizică şi
sportivă.

20
 După aplicarea modelului de instruire selectat de noi, am încercat să-l implementăm în cadrul
procesului instructiv-educativ la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport pentru specializările
atletism, gimnastică, handbal, prin aplicarea unui set de 4 teste în vederea evidenţierii capacităţii
studenţilor de a aplica integrativ cunoştinţele şi de a demonstra gradul competenţelor dobândite.
Rezultatele au fost evaluate prin notare şi apoi au fost comparate cu cele obţinute de studenţii care
au finalizat studiile la nivel licenţă – 4 ani, însumând 45 de cazuri, care au urmat un model de
instruire secvenţial-operaţional, axiomatic, pentru toate cele 4 teste, mediile obţinute de către
studenţii de la forma de pregătire nivel licenţă 3 ani (Sistem Bologna) sunt semnificativ mai mari
(P<0,01-0,001), faţă de mediile obţinute de către studenţii de la forma de pregătire nivel licenţă 4
ani.
Aprecierea nivelului cunoştinţelor teoretice şi practice atinse de studenţii din ciclul de licenţă de
3 ani, care s-au constituit în grupa de experiment, s-a realizat prin centralizarea şi compararea cu
notele obţinute în cercetarea prealabilă la disciplinele „Teoria antrenamentului sportiv”;
„Management şi Marketing EFS”; „Performanţă într-o ramură sportivă” (ciclul de licenţă de 4 ani)
şi „Aprofundarea într-o ramură de sport” (ciclul de licenţă de 3 ani). Pentru toate cele 4 discipline
de învăţământ, mediile obţinute de către studenţii de la forma de pregătire nivel licenţă 3 ani
(Sistem Bologna) sunt semnificativ mai mari faţă de mediile obţinute de către studenţii de la forma
de pregătire nivel licenţă 4 ani (P<0,05 - 0,01).
Profesiograma destinată antrenorului-manager, elaborată şi adaptată specialităţii de profil în
funcţie de cerinţele profesiei, ţine seama de nivelul de cunoştinţe şi deprinderi acumulate din
diferite discipline de specialitate și, totodată, conține sarcinile de proiectare, organizare şi
conducere, coordonare şi evaluare, precum şi domeniile în care pot activa.

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

1. Din studiul literaturii de specialitate s-a constatat că există cercetări în domeniul
antrenoriatului şi managementului, dar nu şi în domeniul care se referă la disciplina ,,Aprofundarea
într-o ramură de sport”. Analizând planurile de învăţământ pentru ciclul de licenţă de 3 ani şi
master, am scos în evidenţă disciplinele care concură la realizarea unor rezultate deosebite şi
ponderea lor diferită:
- la ciclul de 3 ani, cea mai ridicată pondere la blocul de discipline practico-metodice de
specialitate – 1120 de ore - 94 de credite, urmată de blocul disciplinelor teoretice de profil 476 de
ore – 45 decredite, psihopedagogice şi metodico-biologice câte 364 de ore – 34 și, respectiv, 41 de
credite;

21
 - la ciclul master, cea mai ridicată pondere o are blocul disciplinelor teoretice de profil 392 de
ore – 39 de credite, urmat de blocul disciplinelor metodico-biologice 280 de ore – 29 de credite,
blocul disciplinelor psihopedagogice 252 de ore – 35 de credite şi, în sfârşit, blocul disciplinelor
practico-metodice 168 de ore şi 16 credite. Trebuie remarcat faptul că între aceste discipline există o
slabă legătură interdisciplinară.
2. În urma anchetei aplicate antrenorilor, studenţilor de la ciclul de licenţă pe 3 ani, 4 ani şi cei
de la master, au fost identificate ponderile blocurilor de discipline, necesare instruirii viitorilor
antrenori – manageri. După o centralizare a răspunsurilor date, s-a constatat că ponderea mai mare o
are blocul disciplinelor teoretice de profil. Ponderea acestor discipline în ceea ce priveşte numărul
de ore de seminarii şi lucrări practice, ca şi de practică pedagogică, nu este conformă planurilor de
studii. Deşi numărul de ore alocate blocului de discipline practico-metodice de specialitate pentru
studenţii de la nivel licenţă sistem Bologna este mult mai mic decât cel al studenţilor de la acelaşi
nivel cu studii de 4 ani, totuşi ei acordă o a doua opţiune acestei discipline. Studenţii de la nivel
licenţă 4 ani alocă o pondere mai mare disciplinelor din blocul practico-metodic de specialitate,
discipline sportive regăsite în programele analitice din învăţământul preuniversitar. Studenţii de la
master şi profesorii cu vechime acordă a doua importanţă disciplinelor din blocul practico-metodic
de specialitate.
Remarcăm faptul că studenţii de la 3 ani şi 4 ani acordă o importanţă scăzută disciplinelor de la
blocurile psihopedagogice şi medico-biologice, iar profesorii acordă cea mai mică importanţă
disciplinelor din blocul medico-biologic, dar pun accent pe disciplinele din blocul psihopedagogic.
3. Rezultatele cercetărilor sociologice efectuate au scos în evidenţă importanța trăsăturilor ce
definesc personalitatea şi competenţele antrenorului-manager, în contextul manifestării şi integrării
acestuia în plan social. S-a constatat că latura competenţei sportive este apreciată cel mai mult de
studenţii de la ciclul de licenţă de 4 ani, iar la polul opus se situează profesorii; competenţa
didactică este cel mai mult apreciată de către profesori, faţă de studenţii de la ciclul de licenţă de 4
ani şi cei de la master; pentru competenţa ştiinţifică putem observa interesul crescut al sudenţilor de
la master, iar studenţii de la ciclul de licenţă de 3 şi 4 ani prezintă un interes mai scăzut; competenţa
social-activă, prezintă interes crescut pentru profesori şi mai mic la studenţii de la ciclul de licenţă
de 3 şi 4 ani.
Stilul de conducere a activităţii sportive de performanţă este foarte important, putem constata,
din răspunsurile la chestionare, că dintre cele 4 stiluri didactice de conducere a activităţii, cel mai
apreciat de către participanţii la cercetare este stilul cooperant-prietenos, urmat fiind urmat de cel
creativ-entuziast, iar pe ultimile locuri se situează stilurile echilibrat-experimentat şi cel autoritar.

22
 4. Rezultatele obţinute în urma analizării nivelului de pregătire al studenţilor de la ciclul de
licenţă de 3 ani şi 4 ani, în contextul conţinutului celor patru discipline luate în calcul, variază între
7,47 - 7,80 (studenţi nivel licenţă 3 ani) şi 6,93 - 7,07 (studenţi nivel licenţă 4 ani) la TAS- între
9,00 - 9,20 (studenţi nivel licenţă 3 ani) şi 8,20 - 8,60 (studenţi nivel licenţă 4 ani) la ,,Management
şi marketing EFS” între 9,33 - 9,47 (studenţi nivel licenţă 3 ani) „Aprofundarea într-o ramură de
sport” (I) şi 8,67 - 8,73 (studenţi nivel licenţă 4 ani) la „Performanţă într-o ramură sportivă” (I) şi
9,27 - 9,67 (studenţi nivel licenţă 3 ani) la „Aprofundarea într-o ramură de sport” (II) şi 8,47 – 9,00
(studenţi nivel licenţă 4 ani) la „Performanţă într-o ramură sportivă” (II).
5. Opţiunea noastră pentru aplicarea modelului de instruire, care are la bază organizarea
tematică pluridisciplinară orientată către integrarea cunoştinţelor disciplinare în seturi informativ-
aplicative cu scop formativ-profesional, a dus la îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe de specialitate,
formarea de abilităţi, atitudini, priceperi şi deprinderi specifice din domeniul activităţii de educaţie
fizică şi sportivă.
6. Analizând rezultatele testelor pentru evidenţierea capacităţii studenţilor de a aplica integrativ
cunoştinţele şi competenţele dobândite, mai ales când răspunsurile pretind gândire selectivă,
creativitate, capacitate de decizie şi competenţe manageriale, rezultate care au fost evaluate prin
notare şi apoi comparate cu cele obţinute de studenţii, care au finalizat studiile la nivel licenţă – 4
ani (45 de cazuri) și care au urmat un model de instruire secvenţial-operaţional, axiomatic, s-a
constata că, la toate cele 4 teste, mediile obţinute de către studenţii de la forma de pregătire nivel
licenţă 3 ani (Sistem Bologna) sunt semnificativ mai mari (P<0,01 - 0,001) faţă de mediile obţinute
de către studenţii de la forma de pregătire nivel licenţă 4 ani.
7. Aplicarea modelului de pregătire, bazat pe organizarea tematică a conţinuturilor şi
argumentarea eficienţei acestora în raport cu organizarea interdisciplinară au determinat obţinerea
unui nivel ridicat la disciplina ,,Aprofundarea într-o ramură de sport”. Mediile cele mai mari ale
notelor studenţilor din grupa de experiment la disciplina „Aprofundarea într-o ramură de sport” au
fost obţinute în semestrul II ( 9,27 – 9,60 – 9,67) şi apropiate ca nivel de calitate cele din semestrul I
(9,33 – 9,47 - 9,47). Adaptarea conţinutului cursurilor şi lucrărilor practice la modelul propus de
noi, precum şi utilizarea unor moduri mai eficiente în procesul instructiv-educativ, s-au materializat
în performanţe mai bune pentru grupa experiment.
8. Rezultatele generale obţinute ne-au îndrumat spre elaborarea unui model de pregătire şi
instruire orientat către însuşirea unor conţinuturi inderdisciplinare (cunoştiinţe din filosofie,
antropologie, fiziologie, psihologie, biomecanică, biochimie, pedagogie, estetică, etică, drept,
sociologie, istorie care se regăsesc în programele analitice pentru disciplinele din planurile anuale
de învăţământ) care să permită formarea unor competenţe specifice manageriatului educaţional

23
sportiv, care stau la baza formării viitorului specialist în domeniul educaţiei fizice şi sportului,
respectiv a sportului de performanţă ca antrenor-manager. Astfel, problema ştiinţifică importantă
soluţionată în domeniul cercetat, care a vizat realizarea unei profesiograme a antrenorului
manager, având ca fundamentare ştiinţifică modele alternative de instruire ce se referă la limitele şi
avantajele organizării disciplinare a cursului în raport cu organizarea tematică a acestuia, a fost
soluţionată cu succes.
***
În urma studierii literaturii de specialitate, a cercetărilor întreprinse, a rezultatelor obţinute, în
baza concluziilor formate, consider necesare următoarele recomandări metodice:
1. Utilizarea tehnologiei didactice în procesul de formare a cunoştiinţelor ne permite să facem
precizarea că stimularea activităţii de cunoaştere la studenţii se realizează prin implementarea unor
cunoştiinţe din domenii adiacente activităţii sportive, anatomie, fiziologia efortului, management şi
marketing, pedagogie, psihologie.
2. Redimensionarea actului educaţional impune crearea de module specifice interdisciplinare,
precum şi crearea de modele de instruire care induc studentului un grad de reţinere a informaţiilor
mai ridicat, care să permită viitorilor specialişti în domeniul activităţii sportive să facă faţă
greutăţilor pe care le întâmpină antrenorii – manageri..
3. Integrarea acestor cunoştinţe nou dobândite trebuie făcută în cadrul competenţelor
managerial-specifice, care trebuie imbogăţite şi care trebuie aplicate în activitatea sportivă de
antrenorat.
4. Pregătirea profesională a studenţilor din facultăţile de profil la disciplina ,,Aprofundarea într-
o ramură de sport” a crescut datorită stimulării activităţii de cunoaştere a studenţilor prin
participarea la cursurile teoretice, lecţiile metodico-practice, seminarii, activităţii extraccuriculare,
studiu individual şi o evaluare continuă.
5. Realizarea obiectivelor didactice propuse la disciplina ,,Aprofundarea într-o ramură de sport”
presupune o succesiune de etape şi materii din cadrul planului de învăţământ care trebuie însuşite –
discipline medicale, psihopedagogice, teoretico-metodice, acestea asigurând un bagaj solid de
cunoştiinţe pe care viitorul antrenor – manager trebuie să le folosească în activitatea
competitţională.
6. Crearea unui nou model de instruire la disciplina ,,Aprofundarea într-o ramură de sport”
conduce la realizarea unei noi strategii în abordarea pregătirii profesionale, în baza datelor concrete,
a suportului teoretic şi metodologic cuprins în cercetare, care include cunoştinţele de specialitate şi
cele manageriale, precum şi necesitatea integrării sociale şi dezvoltării unei activităţi de succes.

24
 BIBLIOGRAFIE
1. Albină C. Repere de manifestare a conduitei sociale a profesorului de educaţie fizică şi sport. În:
Ştiinţa culturii fizice, nr. 2/2, Chişinău, 2009, p. 5-6.
2. Albină C. Relaţia antrenament-competiţie sportivă şi antrenor-coach. În: Revista
GYMNASIUM, nr.2, Bacău, 2009, p. 27-30.
3. Albină C. The personality of the trainer and the ralationships with the sporting envioronment.
În: Medicină Sportivă – Journal of Romanian Sports Medicine Society, Vol. VI, Nr. 3 (23),
Craiova, 2010, p. 411-412.
4. Albină C. The managerial roles of a trainer. În: Medicină Sportivă – Journal of Romanian
Sports Medicine Society, Vol. VI, Nr. 3 (23), Craiova, 2010, p. 412-413.
5. Albină C. Trainer´s management styles – abstract. În: Medicină Sportivă – Journal of Romanian
Sports Medicine Society, Vol. VII, Nr. 4 (28), Craiova, 2011, p. 605.
6. Albină C., Albină A. Studiu cu privire la importanţa acordată competenţelor specifice profesiei
de antrenor În: Noi evoluţii educaţionale sportive, manageriale, kinetoterapeutice şi de timp
liber în context european: Conferinţa Ştiinţifică Internaţională. Braşov, 2011, p. 8-10.
7. Albină C., Triboi V. Elaborarea unui model de planificare privind pregătirea profesională a
studenţilor specializaţi în disciplinele atletism, gimnastică şi handbal. În: Cultura fizică:
probleme ştiinţifice ale învăţămîntului şi sportului: Conferinţa ştiinţifică internaţională a
doctoranzilor. Chişinău: Editura USEFS, 2012, p. 3-7.
8. Albină C. Aspecte actuale privind elaborarea programelor analitice în domeniul activităţilor
sportive. În: Ştiinţa culturii fizice, nr.12/4, Chişinău, 2012, p. 73-76.
9. Alexe N. şi colab. Antrenamentul sportiv modern. Bucureşti: Editis, 1993. p.20.
10. Birkenbihl V.F. Antrenamentul comunicării sau Arta de a înţelege. Bucureşti: Gemma Pres,
1998. p.285.
11. Bîrliba M.C. Paradigmele comunicării. Bucureşti:Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987.216 p.
12. Botkin J., ş.a. Orizontul fără limite al învăţării. Bucureşti: Politică, 1981. p.10.
13. Carp I.P. Pregătirea studenţilor facultăţilor de Educaţie Fizică şi Sport pentru activitatea de
cercetare ştiinţifică. Teză de doctorat în Ştiinţe Pedagogice, Chişinău, 1999. 215 p.
14. Cerghit I. Metode de învăţământ. Bucureşti:Didactică şi Pedagogică,1997, p.66.
15. Ciorbă C. Aspecte teoretice privind conţinutul pregătirii profesionale a specialistului de cultură
fizică. Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale, Chişinău, 2003. p.35-37.
16. Cârstea Gh. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti: AN-DA, 2000. 198 p.
17. Cucoş C. Pedagogie. Iaşi: Polirom, 1996. p.210-225.

25
18. Danail S.N. Probleme actuale privind învăţământul universitar de Cultură Fizică în contextul
elaborărilor teoretice fundamentale. Sinteze ale comunicărilor prezentate la Sesiunea Anuală a
Catedrei de Educaţie Fizică, Iaşi, Universitatea Tehnică ²Gh. Asachi², 1996. p. 37-39.
19. Dragnea C.A., Mate-Teodorescu S. Teoria Sportului. Bucureşti:FEST, 2002. 610p.
20. Epuran M. Psihologia sportului de performanţă. Bucureşti: FEST, 2001. p.29.
21. Goncearuc S. Posibilităţi de conlucrare. Chişinău: Epigraf, 2004. 58p.
22. Haag H. O abordare, pornind de la competenţă, a pregătirii profesorului de educaţie fizică. În
E.F.S. nr.3-4, MTS-CCPS, Bucureşti,1991. p. 17.
23. Iucu R.B. Instruire şcolară. Iaşi: Polirom, 2001. 182 p.
24. Joiţa E. Eficienţa instruirii. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1998. 300 p.
25. Popescu C. Antrenorul – profilul, personalitatea şi munca sa. Bucureşti: Sport-Turism, 1979.
232 p.
26. Radu I.T. Dezvoltarea practicilor incluzive în şcoli - ghid managerial. Bucureşti: UNICEF,
1999. 256 p.
27. Renson R. De la educaţia fizică la kinantropologie: în căutarea identităţii academice şi
profesionale. Bucureşti: Învăţământul superior de educaţie fizică şi sport în lume, vol III EFS
nr.1/2, 1993. p.132.
28. Triboi V. Bazele social-pedagogice şi legislative ale dezvoltării sportului studenţesc din
Republica Moldova. Teza de doctor în ştiinţe pedagogice. Chisinau, 2006, 150 p.
29. Văideanu G. Conţinutul Educaţiei fizice şi problematica lumii contemporane. Bucureşti:
Didactică şi Pedagogică, 1981. 143 p.
30. Кузьмин В. В. Педагогическое физкультурно-спортивное совершенствование, как
средство профессионально-творческой подготовки учителей физической культуры. В:
Теория и практика физической культуры,1998, №11-12, c. 18-19.

26
 ADNOTARE
Albină Constantin: Metodologia pregătirii profesionale a antrenorilor-manageri în cadrul
facultăţilor de educaţie fizică şi sport: teză de doctor în pedagogie. Chişinău, 2014.
Structura tezei: introducere; 3 capitole; concluzii generale şi recomandări; bibliografie - 313
titluri; 18 anexe; 114 pagini de bază, 20 figuri; 36 tabele. Rezultatele sunt publicate în 9 lucrări
ştiinţifice.
Cuvinte-cheie: antrenor, antrenament, calitate, competitivitate, manager, management,
pregătire profesională, profesiogramă.
Domeniul de studiu: pedagogie.
Scopul cercetării constă în realizarea unei noi strategii în abordarea pregătirii profesionale,
în baza datelor concrete ale suportului teoretic şi metodologic privind competenţele manageriale şi
de specialitate stricte şi necesare integrării sociale şi dezvoltării unei activităţi de succes.
Obiectivele cercetării:
1. Studiereaa literaturii ştiinţifico-metodice privind pregătirea profesională a specialiştilor-
antrenori în cadrul facultăţilor de educaţie fizică şi sport.
2. Determinarea competenţelor specifice antrenorului-manager şi, în baza acestora, elaborarea
profilului teoretic al profesiogramei.
3. Elaborarea şi argumentarea experimentală a metodologiei pregătirii profesionale a viitorilor
antrenori manageri în cadrul disciplinei „Aprofundarea într-o ramură de sport”.
Noutatea şi originalitatea cercetării: abordarea pregătirii profesionale prin modele tematice
interdisciplinare orientate către două direcţii de aprofundare – didactic şi managerial. Problema
ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat o constituie realizarea unei
profesiograme a antrenorului manager având ca fundamentare ştiinţifică, modele alternative de
instruire ce se referă la limitele şi avantajele organizării disciplinare a cursului în raport cu
organizarea tematică a acestuia.
Semnificaţia teoretică: Sintetizarea materialelor teoretice şi elaborarea modelului de instruire
bazat pe organizarea tematică a conţinuturilor şi argumentarea eficienţei acestuia în raport cu
organizarea disciplinară.
Valoarea aplicativă a rezultatelor cercetării se caracterizează prin: elaborarea unui material
organizat, organic dezvoltat, atent documentat cu dezvoltări ample, iar pe schema modelului de
instruire conceput pot fi realizate modele de instruire şi pentru alte discipline sportive.
Implementarea rezultatelor cercetării constă în eficientizarea procesului de formare
profesională a studenţilor de la diferite specializări la disciplina „Aprofundarea într-o ramură de
sport”.

27
 АННОТАЦИЯ
Албинэ Kонстантин: Методология профессиональной подготовки тренеров –
менеджеров на факультетах физического воспитания и спорта: диссертация на
соискание ученой степени доктора педагогических наук. Кишинэу, 2014.
Структура диссертации: введение, 3 главы, общие выводы и рекомендации, список
литературы - 313 источников, 18 приложений, 114 страниц основного текста, 20 рисунков, 36
таблиц. Результаты исследований по теме диссертации были опубликованы в 9-и научных
работах.
Ключевые слова: тренер, тренировка, качество, конкурентоспособность, менеджер,
менеджмент, профессиональная подготовка, профессиограмма.
Область исследования: педагогика.
Цель работы предопределена необходимостью внедрения новой стратегии в процесс
профессиональной подготовки, на основе теоретических и методических данных об
управленческих и специальных навыках, необходимых для социальной интеграции и
реализации успешной профессиональной деятельности.
Задачи диссертации:
1. Анализ научно-методической литературы по проблеме профессиональной
подготовки специалистов, тренеров-менеджеров на факультетах физического воспитания и
спорта.
2. Выявление специфических компетенций тренера-менеджера и, на этом основании,
разработка теоретического профиля его профессиограмы.
3. Разработка и экспериментальное обоснование методологии профессиональной
подготовки будущих тренеров-менеджеров в рамках дисциплины «Совершенствование в
избранном виде спорта».
Научная новизна и оригинальность исследования состоит в подходе к
профессиональной подготовке на основе междисциплинарных тематических моделей,
сосредоточенных в двух направлениях усовершенствования подготовки: учебное и
управленческое.
Актуальная научная проблема высокой значимости, решаемая в исследовании,
состоит в разработке профессиограммы тренера-менеджера, научную основу которой
составляют альтернативные модели, относящиеся к ограничениям и преимуществам
дисциплинарной организации курса по отношению к его тематической организации.
Теоретическая значимость заключается в синтезе теоретических данных и разработке
модели обучения, основанной на тематической организации содержания, обосновании ее
эффективности по отношению к организации процесса подготовки.
Практическая значимость результатов исследования характеризуется разработкой
методологии профессиональной подготовки тренеров - менеджеров в соответствии с
актуальными требованиями, а также возможностью составления, на основе разработанной
схемы модели, новых моделей подготовки и по другим спортивным дисциплинам.
Внедрение результатов исследования. Результаты были внедрены в процесс
профессиональной подготовки студентов различных специализаций по предмету
«Совершенствование в избранном виде спорта».

28
 ADNOTATION

Albină Constantin: Methodology of professional formation of trainers – managers

within faculties of physical education and sport: dissertation in pedagogy. Chisinau, 2014.

Thesis structure: introduction; 3 chapters; conclusions and useful recommendations;

bibliography 313 titles; 18 annexes; 114 basic text pages; 20 charts; 36 tables. Results are published
in 9 scientific papers.
Keywords: trainer, training, quality, competitiveness, manager, management, professional
formation, professiogram.
Field of study: pedagogy.
Research purpose: the need for achieving a new strategy in approaching professional
formation relying on the real data of the theoretical and methodological support concerning exact
managerial and field competences essential for social integration and for developing a successful
activity.
Research objectives:
1. Analysis of scientific and methodical literature regarding professional training of coach-
specialists within the Physical Education and Sport Faculty.
2. Determination of specific competences of coach manager and elaboration of theoretical
profile of profesiogramm on these bases.
3. Elaboration and experimental argumentation of professional training methodology of
future coach managers within the discipline „The profound study in a sports branch”.
Research novelty and originality become obvious when approaching the professional
formation process by means of interdisciplinary thematic patterns oriented towards two thorough
study tendencies – didactic and managerial.
The current scientific problem of major importance in this field is the development of
professional program for trainer-manager, which scientific basis is made by the alternative models
relating to restrictions and advantages of the disciplinary organization of a course in relation to its
thematic organization.
The research theoretical significance derives from the synthesis of the theoretical materials
and from the elaboration of the education pattern focused on the thematic organization of contents
and on its efficiency argumentation as compared to the disciplinary organization.
The applicative value of the research results is determined by the elaboration of an
organized subject matter which is organically developed and carefully analyzed having a complex
evolution, and this education pattern may be also applied for other sports disciplines.
The implementation of the research results leads to the optimization of the professional
formation process approached by students attending different sports majors including „The
profound study in a sports branch”

29
 ALBINĂ CONSTANTIN

METODOLOGIA PREGĂTIRII PROFESIONALE A

ANTRENORILOR – MANAGERI
ÎN CADRUL FACULTĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Specialitatea: 13.00.04 – Teoria şi metodologia educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi

culturii fizice de recuperare

Autoreferat al
tezei de doctor în pedagogie
__________________________________________________________________
Aprobat spre tipar: 24.12.2013 Formatul hîrtiei 60 x 8 1/16
Hîrtie ofset. Tipar ofset. Tiraj 50 ex.
Coli de tipar: 8 Comanda nr. 22840
_____________________________________________________________________________

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT A REPUBLICII MOLDOVA

2024, Republica Moldova, or. Chişinău, str. A. Doga, 22

30