UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

Programul de studii universitare de masterat "ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM"

Potenţialul turistic şi promovarea ofertei

turistice a judeţului Neamţ

Candidat:
Albu Şt. Ruxandra-Mădălina

BUCUREŞTI
2015
 Cuprins

Introducere................................................................................................................................3
Cadrul natural şi antropic........................................................................................................4
Analiza bazei materiale din turism..........................................................................................7
Echipamentele de cazare................................................................................................7
Echipamentele de alimentaţie........................................................................................8
Echipamentele de agrement...........................................................................................9
Turismul balnear şi echipamentele de tratament..........................................................9
Analiza circulaţiei turistice....................................................................................................10
Numărul sosirilor de turişti..........................................................................................10
Numărul înnoptărilor...................................................................................................12
Durata medie a sejurului.............................................................................................12
Promovarea ofertei turistice a judeţului...............................................................................13
Analiza site-urilor de prezentare..................................................................................14
Analiza broşurilor de prezentare.................................................................................17
Analiza promovării ofertelor în cadrul unor agenţii de turism locale.......................18
Concluzii şi propuneri............................................................................................................19
Bibliografie..............................................................................................................................22

2
 Potenţialul turistic şi promovarea ofertei turistice
a judeţului Neamţ

Rezumat
The County of Neamt it's one of the Romania's counties with high tourism potential,
but natural and anthropic resources are not sufficient to develop tourism. Most important is
the area promotion, so that tourists to discover the beauty of landscape and want to spend
their holidays here. To be recognizable, the county must have a tourism brand, which should
contain a suggestive image and a representative slogan for county. Also, local travel agencies
should specialize in incoming tourism and focus on promoting local offers for foreign tourists.
These offers should be segmented by types of tourists: youngers, families with childrens,
older people, businessmen and family tourist "three generations".

Cuvinte cheie: turism, judeţul Neamţ, promovare turistică, brand turistic, agenţii de
turism, segmentarea ofertei.

Introducere
La nivelul României, turismul este unul din sectoarele de activitate cu un potenţial
ridicat, cadrul geografic şi antropic favorizând dezvoltarea lui, dar şi a sectoarelor economice
adiacente acestuia. În această lucrare se analizează potenţialul turistic al judeţului Neamţ din
punct de vedere al bazei materiale, se urmăreşte evoluţia câtorva indicatori ai circulaţiei
turistice pentru perioada 2010-2014, şi, de asemenea, se realizează o analiză a site-urilor
oficiale de prezentare a judeţului, precum şi a modului în care agenţiile de turism locale
promovază ofetele turistice ale judeţului, formulându-se o serie de propuneri privind
strategiile de promovare a ofertei turistice în vederea obţinerii unei creşteri a circulaţiei
turistice în zonă.
Judeţul Neamţ, situat în regiunea nord-est1, este unul dintre judeţele ţării cu potenţial
turistic ridicat, întâlnind aici mai multe sisteme de turism: turism montan (judeţul se întinde
pe toate cele trei forme de relief – câmpie, dealuri, munţi, aceştia din urmă acoperind 51% din
suprafaţa judeţului), turism balneoclimateric (dispune de două zone cu resurse balneare),
turism cultural (deţine un bogat patrimoniu istoric, cultural şi religios, care poate fi valorificat

1
Turismul României. Breviar Statistic, Institutul Naţional de Statistică, 2014, p. 54.
3
în industria turismului), agroturism şi turism rural. Judeţul are o suprafaţă de 5.896 km2,
reprezentând 2,5% din suprafaţa totală a ţării2, şi se învecinează cu judeţele Suceava (la nord),
Harghita (la vest), Bacău (la sud), Vaslui şi Iaşi (la est), iar capitala de judeţ este municipiul
Piatra Neamţ (atestat documentar în anul 1387). Ca structură administrativă, judeţul Neamţ
are 2 municipii (Piatra Neamţ şi Roman), 3 oraşe (Bicaz, Roznov, Târgu Neamţ), 78 de
comune şi 360 de sate şi localităţi componente.3
Accesul în judeţ se poate face pe cale ferată sau rutieră, judeţul nedispunând de niciun
aeroport. În ceea ce priveşte calea ferată, judeţul are un total de 173 km de cale ferată, timpul
minim de parcurgere a distanţei dintre Bucureşti şi Piatra Neamţ (360 km), în condiţiile în
care nu există nicio cursă directă între cele două oraşe, fiind de 6:30 h.4 Din punct de vedere
al transportului rutier, judeţul Neamţ nu este tranzitat de nicio autostradă, dar estul judeţului
este traversat de drumul european E85 Bucureşti-Suceava, ce trece prin municipiul Roman şi
care se bifurcă, în dreptul localităţii Săbăoani, în E58 spre Botoşani şi E583 spre Iaşi.
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică5, drumuri naţionale reprezintă
doar 21,11% din reţeaua de transport rutier, iar investiţiile de modernizare din ultimii 5 ani
s-au realizat în totalitate în infrastructura rutieră judeţeană şi comunală, deci prin eforturile
administraţiilor locale şi judeţene.

Cadrul natural şi antropic

În ceea ce priveşte cadrul natural, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin
peisajele oferite, cât şi prin aspectul impunător, cu abupturi, brâne şi stânci cu forme bizare
(Toaca, Căciula Dorobanţului, Sfinxul etc.), cu un platou la peste 1.800 m, oferind posibilităţi
de schi atât pe platou (150 zile/an strat de zăpadă), cât şi la poale (60-70 de zile/an strat de
zăpadă), altitudinea maximă înregistrându-se pe Vf. Toaca (1.907 m). Pe teritoriul judeţului se
întâlnesc şi o serie de formaţiuni carstice: Peştera Munticelu (în Masivul Surduc-Munticelu,
la intrarea în cheile Bicazului) şi Peştera Toşorog (în estul Munţilor Hăşmaş, declarată
rezervaţie mixtă, în interior se găseşte o colonie de lilieci), complexul Detunate (în Masivul
Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz), Peştera Groapa cu Var (pe teritoriul comunei Ceahlău),
Peştera 3 Fântâni (comuna Damuc). Dealurile subcarpatice Nemţene se întind între râul

2
Turismul Judeţului Neamţ. Breviar statistic, Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Regională de Statistică
Neamţ, 2015, p. 3.
3
Ibidem, p. 8.
4
Cf. http://informaremt.cfrcalatori.ro/imtif/rute.aspx – accesat 18.06.2015.
5
http://statistici.insse.ro/shop/ - accesat 18.06.2015.
4
Bistriţa şi Moldova şi Siret, cu depresiunile Cracău-Bistriţa şi Neamţului, remarcându-se aici
Parcul Natural Vânători-Neamţ şi rezervaţia de zimbri.
În ansamblu clima este temperat continentală, aflată sub influenţa variaţiilor de
altitudine, a circulaţiei curenţilor de aer şi a suprafeţelor lacustre ale amenajării
hidroenergetice de pe râul Bistriţa, favorabilă activităţilor turistice, în zona montană, vara,
putându-se practica drumeţiile timp de aproximativ 6 luni/an, iar iarna, sporturile specifice
timp de aproximativ 4-5 luni, temperatura medie anuală fiind de 2º-3º C în zona montană şi
7,5º-8,5º C în Podişul Molovei.
Din punct de vedere al reţelei hidrografice, principalele râuri sunt Siretul (42 km),
Bistriţa (118 km) şi Moldova (70 km), o serie de alte râuri mai mici avându-şi aici izvoarele.
Lacurile judeţului sunt aproape în totalitate artificiale – cu excepţia lacului Cuejdel –,
construite în diverse scopuri (hidroenergetice, irigaţii, piscicultură, agrement, etc.), şi sunt
situate de-a lungul râurilor Bistriţa, Valea Neagră, Verdele şi Români. Cel mai important este
Lacul Izvorul Muntelui, realizat între anii 1950-1960, odată cu construcţia barajului de la
Bicaz, pe râul Bistriţa, fiind cel mai mare baraj din ţară, lacul este supranumit şi "marea dintre
munţi" (3.120 ha, 96 m adâncime maximă şi un volum de apă de aprox. 1.130 mil. m3), fiind
cel mai mare de acest fel din ţară.6 Lacul Cuejdel, cunoscut şi sub denumirea de Lacul Crucii,
este cel mai mare lac de baraj natural din Europa (aprox. 150 ha, o adâncime medie de 10 m şi
un volum de apă de 1 milion m3 în permanentă creştere). Lacul s-a format în perioada 1978-
1991 în urma unor alunecări suucesive de teren, la baza Culmii Munticelu, în Munţii
Stânişoarei, la 25 km de Piatra Neamţ, iar în anul 2004 a fost declarat rezervaţie naturală,
lacul fiind populat cu păstrăv, iar fauna specifică zonei montane.
Ariile naturale ocupă o suprafaţă de 38.448 ha. Printre cele mai importante rezervaţii
naturale sunt Parcul Naţional Ceahlău, care reprezintă cea mai mare atracţie turistică din
Carpaţii Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate:
Rezervaţia Ştiinţifică "Ocolaşul Mare", Rezervaţia natural-botanică "Poliţa cu Crini",
"Cascada Duruitoarea" şi "Avenul Mare", în care se găsesc peste 1.100 de specii de flori şi 90
de specii de păsări şi animale. Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş are următoarele
puncte de atracţie: Rezervaţia Cheile Şugăului, Cheile Lapoşului, Peştera Munticelu, Peştera
tunel sau Peştera glodului şi Cheile Bicăjelului. Parcul Natural Vânători-Neamţ are ca
obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii
naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de Argint, Rezervaţia de Zimbrii şi Faună Carpatină

6
Turismul României. Breviar Statistic, Institutul Naţional de Statistică, 2014, p. 14.
5
"Dragoş Vodă" şi Pădurea de Smarald.7 Rezervaţia forestiră Goşman, un codru cu specii de
fag şi conifere, cu vârste cuprinse între 135 şi 270 ani, se întâlneşte pe Valea Tarcăului. Lângă
oraşul Târgul Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se întinde o pădure de stejari cu vârste de peste
300 de ani. În ceea ce priveşte turismul, judeţul are două localităţi atestate ca staţiuni de
interes naţional – Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ – şi două atestate ca staţiuni de interes local –
Bălţăteşti şi Durău8.
Staţiunea Durău, este situată în Masivul Ceahlău, la 100 km de Piatra Neamţ şi 6 km
de comuna Ceahlău, la o altitudine de 780-800 m, în staţiune putându-se practica atât sporturi
de iarnă – sezonul de schi este cuprins între lunile decembrie-martie, pârtia de schi Poiana
Soarelui fiind una de dificultate minimă –, dar şi drumeţie, alpinism, turism ştiinţific şi turism
balnear. Climatul este unul specific montan, cu veri răcoroase şi ierni blânde, cu precipitaţii
abundente, temperatura medie anuală fiind de 8º C, iar bioclimatul este unul tonic-stimulent,
cu aer bogat ionizat cu ioni negativi. Pe teritoriul staţiunii au fost descoperite ape minerale,
dar ele nu sunt încă valorificate. Schiul se poate practica şi în Complexul de agrement de pe
dealul Cozla din Piatra Neamţ, pârtia de schi fiind singura pârtie de schi omologată conform
listei publicate de Autoritatea Naţională pentru Turism9, alături de ea mai găsindu-se o pârtie
de tubing şi una de snowboard.
Pe teritoriul judeţului Neamţ se găsesc o multitudine de obiective culturale, istorice şi
religioase, pe lângă bogata varietate de tradiţii şi obiceiuri, păstrate fie în spaţiul rural, fie în
centrele etnofolclorice (mai mult de 60% din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural).
Astfel, conform listei monumentelor istorice 2010 a Ministerului Culturii şi Patrimoniului
Naţional10, în judeţul Neamţ esxistă 537 de monumente istorice printre care situri arheologice,
aşezări fortificate, cetăţi, necropole, case, conace şi hanuri tradiţionale, clădiri monument
istoric şi 2 centre urbane istorice la Roman şi Târgu Neamţ. Conform datelor statistice11,
evoluţia turismului rural şi a agroturismului a avut un trend ascendent în perioada 2010-2014,
datorat şi măsurilor prevăzute în cadrul Strategiei pentru turism, adoptată în anul 200912, care
prevedea, printre altele, punerea în valoare a pensiunilor turistice, crearea unor circuite

7
http://www.viziteazaneamt.ro/wp-content/uploads/2010/06/Descarc%C4%83-AICI.pdf - accesat 25.05.2015.
8
Cf. http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/Statiuni-atestate.pdf - accesat 19.06.2015.
9
Idem.
10
Lista completă a acestora se poate accesa on-line, în format pdf pe
http://www.ijsunt.ro/pub/doc/ip/pregatirea_populatiei/Lista_Monumentelor_istorice_2010_%20NEAMT.pdf -
accesat 26.05.2015.
11
Institutul Naţional de Statistică, Turismul judeţului Neamţ. Breviar Statistic, 2015, p. 12-13.
12
Strategie de dezvoltare a turismului în judeţul Neamţ 2009, Consiliul Judeţean Neamţ, disponibilă în format
pdf pe http://www.cjneamt.ro/Strategii/Forms/AllItems.aspx - accesată 21.06.2015.
6
turistice care să permită vizitatorilor să cunoască stilul de viaţă rural şi introducerea zonelor
rurale în cadrul acestor circuite.

Analiza bazei materiale din turism

Din punct de vedere al bazei materiale, s-a optat pentru o scurtă analiză a
echipamentelor de cazare, alimentaţie, balneare şi de agrement ale judeţului, utilizându-se
date furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2010-2014.

Echipamentele de cazare
Pentru această analiză s-au folosit datele pentru perioada 2010-2014, urmărindu-se
avoluţia atât a numărului, cât şi a locurilor din structurile de cazare.
Tabel. 1 Evoluţia capacităţii de cazare turistică.
Numărul structurilor de cazare Numărul locurilor în structurile de cazare
RITMUL DE PAX RITMUL DE
ANII DINAMICA DINAMICA
PAX CREŞTERE CREŞTERE
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1
2010 186 100,00 100,00 0,00 0,00 5.506 100,00 100,00 0,00 0,00
2011 163 87,63 87,63 -12,37 -12,37 5.033 91,41 91,41 -8,59 -8,59
2012 176 94,62 107,98 -5,38 7,98 5.586 101,45 110,99 1,45 10,99
2013 213 114,52 121,02 14,52 21,02 6.506 118,16 116,47 18,16 16,47
2014 225 120,97 105,63 20,97 5,63 6.734 122,30 103,50 22,30 3,50
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Turismul judeţului Neamţ. Breviar Statistic, 2015, p. 12-13.

25.00
20.00
15.00 Ritmul de creştere al
10.00 numărului structurilor
de cazare
5.00
Ritmul de creştere al
0.00 numărului locurilor de
2010 2011 2012 2013 2014 cazare
-5.00
-10.00
-15.00

Fig. 1 Ritmul de creştere al numărului structurilor şi locurilor de cazare, pentru perioada 2010-2014.

Din fig. 1 se observă o scădere a numărului structurilor şi a capacităţii de cazare

cauzată, cel mai probabil, de efectele crizei economice din anii 2008-2009, care au determinat
mulţi agenţi din domeniul turismului să-şi închidă activitatea. Conform datelor furnizate de
7
aceeaşi sursă13, cea mai mare scădere o înregistrează pensiunile agroturistice (apox. 17%).
Totuşi, având în vedere că scăderea capacităţii de cazare în pensiunile agroturistice este de
numai 4%, se poate presupune că efectele crizei economice au fost resimţite cu precădere de
pensiunile agroturistice mici, de tip familial, ai căror patroni nu au putut acoperi cheltuielile
de întreţinere şi subzistenţă, şi s-au reorientat spre alte domenii de activitate.

Echipamentele de alimentaţie
Institutul Naţional de Statistică clasifică unităţile de alimentaţie conform codurilor
CAEN astfel: restaurante, unităţi ce desfăşoară activităţi de alimentaţie (catering) pentru
evenimente, alte unităţi de alimentaţie şi baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.14

Tabel. 2 Evoluţia unităţilor de alimentaţie în perioada 2010-2013.

PAX DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE

ANII
nr. structuri Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1
2010 442 100,00 100,00 0,00 0,00
2011 378 85,52 85,52 -14,48 -14,48
2012 396 89,59 104,76 -10,41 4,76
2013 415 93,89 104,80 -6,11 4,80
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, http://statistici.insse.ro/shop/.

Evoluţia unităţilor de alimentaţie

0.00
-2.00 2010 2011 2012 2013

-4.00
-6.00
-8.00 Ritmul de creştere
-10.00
-12.00
-14.00
-16.00

Fig.2 Ritmul de creştere al numărului unităţilor de liemntaţie, pentru perioada 2010-2014.

Din tabelul 2 se observă că numărul unităţilor de alimentaţie din judeţ a înregistrat o

scădere cu 14,48% în anul 2011 faţă de anul 2010, după acest an numărul lor fiind în creştere,

13
Institutul Naţional de Statistică, Turismul judeţului Neamţ. Breviar Statistic, 2015, p. 12-13.
14
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=INT101U# - accesat 23.06.2015.
8
cea mai mare scădere înregistrând-o barurile şi alte unităţi de servire a băuturilor. De remarcat
că Lista structurilor de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică clasificate15,
publicată pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Turism, cupinde doar 143 de unităţi.

Echipamentele de agrement
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la categoria Bâlciuri şi
parcuri de distracţii (conform clasificării CAEN), în judeţ sunt active un număr de 3 unităţi,
valoare ce nu s-a modificat pe parcursul ultimilor 5 ani.16 Însă, din punct de vedere al
posibilităţilor de agrement, judeţul Neamţ dispune de mai multe obiective.
Lacul Izvorul Muntelui, cunoscut sub numele de Lacul Bicaz, este singurul lac din
Moldova unde se pot practica sporturi nautice – schi acvatic, scufundări (în cadrul Staţiunii de
Cercetări Biologice Potoci-Bicaz a Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi), plimbări cu barca,
hidrobicicleta şi vaporaş de agrement, de asemenea, pentru pasionaţii de pescuit au fost
amenajate locuri speciale. Locuri speciale pentru pescuit au mai fost amenajate pe Lacul
"Zimbrăria" – aflat pe teritoriul comunei Vânători Neamţ, în incinta rezervaţiei de zimbri –, în
cadrul Complexului de agrement "Rechinul", în comuna Costişa, Lacul Balta Porcului, aflat
între satul Agârcia şi municipiul Piatra Neamţ, pe malul drept al Bistriţei, ş.a. Baza hipică
"Virgil Bărbucenu" din Piatra Neamţ oferă plimbări de agrement, cu trăsura (vara) sau sania
(iarna), şi plimbări cu ponei pentru copiii între 3-12 ani. Judeţul are un parc de aventură, Activ
Parc din comuna Negreşti, unde se poate practica escaladă în copaci, paintball, tir cu arcul.
De asemenea, se mai poate practica zbor de agrement cu avioane ultrauşoare şi cu
motodeltaplane (Aviasport), offroad (Club Offroad Piatra Neamţ), mountain bike (concursul
naţional de ciclism – "Marathon Mountain Bike Bicaz"), zbor cu parapanta.

Turismul balnear şi echipamentele de tratament

Asemănător situaţiei înregistrate pentru echipamentele de agrement, rapoartele
Institutului Naţional de Statistică înregistrează un singur sanatoriu balnear în judeţul Neamţ,
cel din staţiunea Bălţăteşti.17 Judeţul dispune, însă, de un număr ridicat de izvoare minerale .
Cele mai importante rezerve de ape minerale carbogazoase se găsesc în zona Toşorog, gradul
de valorificare prezent fiind de aproximativ 10-15%, alte zone cu resurse de ape minerale de
acest gen găsindu-se la Bicazu Ardelean şi Dealul Gherman. Ape minerale necarbogazoase
15
http://turism.gov.ro/informatii-publice/ - accesat 24.06.2015.
16
http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo3&lang=ro&ind=INT101U# - accesat 23.06.2015.
17
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SAN101B# - accesat 23.06.2015.
9
(plate) se găsesc în perimetrul Munticelu, zona Bicazului Ardelean, Zona Leghin-Pipirig,
zona cabanei Izvorul Muntelui şi zona Tazlău-Ardeluţa.
Pe teritoriul judeţului se găsesc trei staţiuni balneare. Staţiunea Bălţăteşti, atestată de
Autoritatea Naţională pentru Turism ca fiind staţiune de interes local18, este amplasată la 33
km de Piatra Neamţ şi la 12 km de Târgu Neamţ. Staţiunea are un climat specific
depresiunilor intracolinare, cu aer puternic ozonat, şi dispune de izvoare minerale cu conţinut
ridicat de săruri: clorurate, sulfatate, iodice, bromurate. În prezent staţiunea funcţionează cu 4
hoteluri, Sanatoriul de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală "Dr. Dimitrie Cantemir", cu
o capacitate de 450 de locuri), aflat, din anul 1993, în administrarea Ministerului Apărării
Naţionale. Staţiunea Oglinzi se află în apropierea oraşului Târgu Neamţ, la o altitudine de 480
m, apele minerale sunt clorosodice, are un microclimat specific zonei colinare, cu circulaţie
atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive, cu aer bogat ionizat cu ioni negativi,
ozonat, cu efect tonifiant asupra organismului. După o perioadă în care a fost închisă, în
toamna anului 1998 staţiunea îşi reia activitatea, analizele realizate demonstrând că apele
minerale şi-au îmbunătăţit proprietăţile şi au fost clasate pe locul 5 în Europa. În anul 2009 a
început un nou proiect de modernizare, investiţia fiind de 20 milioane euro: construirea unui
complex hotelier de 4 stele, cu o capacitate de cazare de 240 locuri, un centru SPA, un centru
de conferinţe şi amenajarea unei zone de agrement pe o suprafaţă de 9.000 m2.

Analiza circulaţiei turistice

Din punct de vedere al circulaţiei turistice, se vor prezenta evoluţiile numărului
sosirilor de turişti, atât rezidenţi, cât şi nerezidenţi, al înnoptărilor şi al duratei medii de
şedere.

Numărul sosirilor de turişti

Conform Institutului Naţional de Statistică, "sosirea unui turist se înregistrează când o
persoană este înscrisă în Registrul structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare
turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi"19. Astfel, sosirile de turişti din judeţ
înregistrează doar persoanele cazate în unităţi de primire, nu şi excursioniştii sau turiştii care
se cazează la rude sau în structuri nedeclarate ca furnizând servicii de cazare turistică.

18
http://turism.gov.ro/informatii-publice/ - accesat 25.06.2015.
19
Idem, p. 52.
10
 Tabel 3. Indicele de dinamică şi rata creşterii sosirilor de turişti în judeţul Neamţ, pe tipuri de turişti,
în perioada 2010-2014
– Nr. sosiri –
Sosirile ale rezidenţilor Sosiri ale nerezidenţilor
RITMUL DE PAX RITMUL DE
ANI DINAMICA DINAMICA
PAX CREŞTERE CREŞTERE
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1
2010 117.741 100,00 100,00 0,00 0,00 13.230 100,00 100,00 0,00 0,00
2011 116.911 99,30 99,30 -0,70 -0,70 16.318 123,34 123,34 23,34 23,34
2012 135.364 114,97 115,78 14,97 15,78 10.854 82,04 66,52 -17,96 -33,48
2013 147.444 125,23 108,92 25,23 8,92 11.464 86,65 105,62 -13,35 5,62
2014 163.441 138,81 110,85 38,81 10,85 12.785 96,64 111,52 -3,36 11,52
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Turismul judeţului Neamţ. Breviar Statistic, 2015, p. 28-29.

50.00
40.00
30.00
20.00 Rezidenţi
10.00 Nerezidenţi
0.00 Total sosiri
-10.00 2010 2011 2012 2013 2014
-20.00
-30.00

Fig. 3 Graficul sosirilor de turişti în judeţul Neamţ, şi pe

tipuri de turişti, în perioada 2010-2014.

Urmărind evoluţia sosirilor de turişti în judeţul Neamţ, se observă o creştere a

numărului total de turişti începând cu anul 2010. Acest trend este dat de sosirile turiştilor
români, în timp ce sosirile turiştilor străini, înregistrează fluctuaţii importante pe perioada
studiată, exceptând anul 2011, an în care se înregistrează o creştere, începând cu anul 2012
numărul lor scăzând, pentru a reveni apoi, dar neatingând valoarea înregistrată în anul 2010.
Se remarcă diferenţa substanţială între numărul de turişti români şi cei străini sosiţi în judeţul
Neamţ. Posibile cauze ar putea fi slaba promovare a zonei turistice, mai ales în rândul
turiştilor străini, infrastructura de transport precară la nivelul judeţului, lipsa unui aeroport în
judeţ, dar şi slaba legătură, mai ales pe cale feroviară, cu aeroporturile din judeţele învecinate,
precum şi existenţa un sistem de informare turistică deficitar.
O posibilă explicaţie a numărului mic de nerezidenţi ce vizitează judeţul, ar fi şi faptul
că marea majoritate a agenţiilor de turism ce activează aici sunt operatori specializaţi pe
outbound, oferta de petrecere a unui sejur în judeţ limitându-se la posibilităţi de cazare.

11
 Numărul înnoptărilor
Tabel 4 Evoluţia înnoptărilor în structuri de primire în judeţul Neamţ, şi ritmul de creştere,
pentru turişti rezidenţi şi nerezidenţi
– zile-turist –
Totalul înnoptărilor în judeţul Neamţ Rezidenţi Nerezidenţi
DINAMICA RITMUL DE CREŞTERE
ANI pax Ritmul pax Ritmul
PAX
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 de de
creştere creştere
2010 274.767 100,00 100,00 0,00 0,00 253.164 0,00 21.603 0,00
2011 274.318 99,84 99,84 -0,16 -0,16 251.850 -0,52 22.468 4,00
2012 290.555 105,75 105,92 5,75 5,92 272.677 7,71 17.878 -17,24
2013 291.883 106,23 100,46 6,23 0,46 271.495 7,24 20.388 -5,62
2014 333.365 121,33 114,21 21,33 14,21 306.352 21,01 27.013 25,04
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Turismul judeţului Neamţ. Breviar Statistic, 2015, p. 24-35.

Totalul înnoptărilor în judeţul Neamţ

30.00 Totalul
20.00 înnoptărilor
în judeţul
10.00 Neamţ

0.00 Rezidenţi
2010 2011 2012 2013 2014
-10.00

-20.00

Fig. 4 Graficul evoluţiei înnoptărilor în structuri de primire pe tipuri de turişti

Cu toate că în anul 2012, în cazul turiştilor nerezidenţi, numărul înnoptărilor a scăzut

cu 17,24%, în anul 2014 acestea înregistrează o creştere cu 25,04% faţă de anul 2010, iar
numărul înnoptărilor turiştilor rezidenţi a fost cu 21,01% mai mare, ceea ce a determinat de o
creştere a înnoptărilor totale.

Durata medie a sejurului

Durata medie a sejului a fost calculată pe baza datelor cuprinse în tabelele 3 şi 4, prin
raportarea numărului înnoptărilor la numărul sosirilor de turişti. Conform datelor prezentate în
tabelul 5, se poate constata că durata medie a sejurul este de sub 3 zile, ceea ce arată fie că în
judeţ se practică un turism de weekend, fie că mare parte din turiştii ajunşi în judeţ sunt în
trecere spre alte destinaţii şi doar poposesc aici.

12
 Tabel 5 Evoluţia duratei medii a sejurului pe tipuri de turişti
– nr. zile –
Rezidenţi Nerezidenţi
RITMUL DE RITMUL DE
ANI DINAMICA DINAMICA
PAX CREŞTERE PAX CREŞTERE
Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1
2010 2,15 100,00 100,00 0,00 0,00 1,63 100,00 100,00 0,00 0,00
2011 2,15 100,00 100,00 0,00 0,00 1,38 84,66 84,66 -15,34 -15,34
2012 2,01 93,49 93,49 -6,51 -6,51 1,65 101,23 119,57 1,23 19,57
2013 1,84 85,58 91,54 -14,42 -8,46 1,78 109,20 107,88 9,20 7,88
2014 1,87 86,98 101,63 -13,02 1,63 2,11 129,45 118,54 29,45 18,54

40.00
30.00
Durata medie
20.00 a sejurului

10.00
Rezidenţi
0.00
-10.00 Nerezidenţi

-20.00

Fig. 5 Graficul ritmului de creştere a duratei medii a sejurului

Durata medie a sejurului a înregistrat o scădere în perioada 2010-2014, de la 2,10 la

1,89 zile. Totodată trebuie remarcat faptul că în anul 2010, durata medie a sejurului turiştilor
rezidenţi era mai ridicată decât cea a turiştilor nerezidenţi, însă în anul 2014 situaţia s-a
inversat. Cu toate acestea, ponderea scăzută a acestora din urmă în totalul sosirilor de turişti
nu a influenţat creşterea duratei medii a sejurului, aceasta urmărind trendul dat de durata de
şedere a turiştilor români.

Promovarea ofertei turistice a judeţului

Pentru a vedea modul în care judeţul Neamţ îşi promovează oferta turistică, s-a optat
pentru analiza celor două site-uri principale de prezentare (www.viziteazaneamt.ro –– site-ul
Consiliului Judeţean Neamţ – şi www.neamt-turism.ro – site-ul Centrului de Informare
Turistică "Gheorghe Iacomi" Piatra Neamţ), a trei broşuri de prezentare – Judeţul Neamţ
destinaţia ta de vacanţă, Vacanţă în Neamţ - itinerarii, activităţi, evenimente şi Agroturism în
Neamţ. "Veşnicia s-a născut la sat" –, toate fiind editate de Consiliul Judeţean Neamţ, precum
şi a vizibilităţii în mediul on-line a ofertelor de turism, după câteva criterii principale de
căutare, dar şi a ofertei unor agenţii de turism locale.

13
 Analiza site-urilor de prezentare
Pe site-ul www.viziteazaneamt.ro20 se poate ajunge accesând direct link-ul sau prin
intermediul site-ului Consiliului Judeţean (www.cjneamt.ro), unde, la deschidere, se afişează
un baner ce îndrumă vizitatorii direct spre site-ul de prezentare a turismului în judeţ, site
disponibil şi în limba engleză. Site-ul are un aspect atrăgător şi un mod facil de utilizare,
conţinând 7 secţiuni:
1. Home – pagina de deschidere. În deschidere apare un articol din data de 19 martie
2015 privind participarea Consiliului Judeţean la Târgul de Turism al României.21 În partea
dreaptă se găseşte o listă a evenimentelor ce vor avea loc în judeţ, grupate pe săptămâni, a
cărui ultimă actualizare a avut loc pe data de 1 iunie 2015. La secţiunea "Accesează
Categoriile", link-urile Promovare turistică, Agrement, Circuite turistice, Mănăstiri, Muzee,
duc la articole de prezentare privind obiective turistice şi culturale, staţiuni, posibilităţi de
agrement şi drumeţie montană, ori calendarul evenimentelor. Tot pe prima pagină sunt
prezente articole despre evenimente ce au avut loc în judeţ, un formular de înscriere la
newsletter, un film de prezentare al judeţului Neamţ (cu durată de 5 min.), link-uri către
conturile de facebook, Twitter şi YouTube, o serie de link-uri către broşuri de prezentare
(Pachete turistice - deschide broşura Judeţul Neamţ destinaţia ta de vacanţă; Vacanţă în
Neamţ – accesează broşura Vacanţă în Neamţ - itinerarii, activităţi, evenimente; "Veşnicia s-a
născut la sat" – accesează broşura Agroturism în Neamţ). Tot aici găsim o serie de link-uri
utile: www.ariiprotejateneamt.ro (site-ul Proiectului Promovarea ariilor naturale protejate
din judeţul Neamţ), www.turismecumenicneamt.ro (site-ul Proiectului Promovarea turismului
ecumenic din judeţul Neamţ), www.artapopularaneamt.ro (site-ul Proiectului Tradiţii şi aertă
poulară în Ţinutul Neamţ), www.colectiimuzeale.ro (site-ul Proiectului Colecţii muzeale şi
vestigii istorice în judeţul Neamţ). Pentru ca, în final, să apară, din nou, o listă a articolelor
publicate pe site, grupate pe categorii.
2. Hărţi – conţine 4 subgrupe (Hărţi Parcul Vânători, Hărţile Muzeelor, Harta
Mănăstirilor şi Hărţi Circuite turistice).
3. Cazare – prezintă liste cu hoteluri şi pensiuni grupate după localităţi sau zone
turistice. De menţionat că lista se doreşte una completă, pe prima pagina a secţiunii,
proprietarii de hoteluri şi pensiuni fiind invitaţi să se înregistreze pe listă, sau să anunţe
eventualele modificări, printr-un mail adresat administratorilor site-ului.

20
Site analizat în data de 28.06.2016.
21
Târgul de Turism al României, ediţia a 33-a 2015, pe http://www.viziteazaneamt.ro/ - accesat 28.06.2015.
14
 4. Evenimente – sunt prezentate evenimente organizate de diverse organizaţii culturale
dn judeţ şi impresii despre Congresul European de Turism Rural desfăşurat la Piatra Neamţ în
perioada 7-10 octombrie 2012. În subsecţiunea Promovare turistică se găsesc diverse articole
despre evenimente de promovare organizate de Consiliul Judeţean, sau la care acesta a
participat. Importantă în această secţiune este subsecţiunea Program de vizitare obiective
turistice, în care se regăsesc date de contact şi programele de vizitare ale obiectivelor turistice.
5. Galerie Media – în această secţiune se găsesc albume foto şi filme ale unor
obiective turistice, trasee montane, dar şi filme documentare cu durată până în 5 min., menite
să sporească gradul de atractivitate pentru turişti şi să promoveze turismul judeţului.
6. Diverse – cuprinde mai multe secţiuni: link-uri diverse (cele mai multe fiind către
obiective turistice, dar şi către Consiliul Judeţean, Serviciul Salvamont, Asociaţia Silvică
Neamţ sau Antrec Neamţ); Opinia ta – pagina dedicată comentariilor şi sugestiilor (ultima
sugestie fiind din data de 12 mai 2014); vremea în judeţul Neamţ, Piatra Neamţ şi în Ceahlău
(informaţii preluate de pe AccuWeather.com, iar pentru detalii utilizatorii sunt direcţionaţi
spre acest site); Site Banners (din păcate această secţiune nu este funcţională).
7. Proiecte – conţine 3 subsecţiuni: Ghidul investitorului în judeţul Neamţ (este un
ghid în format pdf, având 35 de pagini, ce conţine informaţii de interes pentru investitori),
Proiecte turistice (sunt prezentate proiectele turistice finalizate sau în desfăşurare în judeţ);
Strategii (este prezentată pe scurt strategia de dezvoltare turistică a judeţului).
Aşa cum se poate observa, www.viziteazaneamt.ro este un site de prezentare, de pe
care turistul poate obţine informaţii privind posibilităţile de cazare sau agrement din judeţ,
obiective turistice şi culturale ce pot fi vizitate, informaţii utile privind vizita în judeţ, dar, din
păcate, nu şi evenimentele viitoare la care ar putea participa, pe prima pagină la categoria
"Features", apărând descrieri ale evenimentelor ce au trecut. Un alt minus al site-ului este
lipsa descrierii judeţului: fiind un site de prezentare, ar fi fost utilă, măcar o pagină de
prezentare generală a judeţului şi a turismului.
Al doilea site analizat este www.neamt-turism.ro22, site-ul Centrului de informare
turistică "Gheorghe Iacomi" din Piatra Neamţ, conform listei publicate de Autoritatea
Naţională pentru Turism23 acesta fiind şi singurul centru de informare turistică al judeţului.
Deşi site-ul are un aspect simplist, oferă informaţii bogate şi este disponibil în limbile
română, engleză, iar o parte a informaţiilor, şi în franceză. Pagina de deschidere conţine o

22
Site analizat în data de 28.06.2015.
23
http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/Centre-de-Informare-Turistica1.pdf - accesat 28.06.2015.
15
prezentare a judeţului, căi de acces (feroviare, rutiere şi aeriene), şi distanţe rutiere spre
importanetele oraşe ale ţării, precum şi link-uri către Cazare Neamţ, Icoane făcătoare de
minuni din judeţ, Muntele Ceahlău (o prezentare în format pdf), Trasee de drumeţie în jurul
oraşului Piatra Neamţ, dar şi spre site-urile de prezentare ale Consiliului Judeţean, primăria
Piatra Neamţ, hoteluri, pârtii de schi (inclusiv o hartă interactivă a pârtiilor de schi din
România).
Secţiunile site-ului se prezintă astfel: Obiective turistice: în cadrul acestei secţiuni se
deschide câte o pagină pentru: lăcaşe de cult, monumente istorice, muzee şi case memoriale,
parcuri naţionale şi rezervaţii naturale, pentru fiecare prezentându-se o scurtă descriere şi date
de contact; Unităţi de cazare: sunt grupate pe localităţi şi sunt prezentate hoteluri, pensiuni şi
cabane, pentru unele existând descrieri privind condiţiile de cazare, servicii sau posibilităţi de
alimentaţie, cu datele lor de contact; Staţiuni: sunt prezentate staţiunile Bălţăteşti, Durău,
Oglinzi şi Neguleşti, cu scurte descrieri, posibilităţi de cazare, inclusiv servicii, şi date de
contact; Agrement: conţine subsecţiuni grupate astfel: pescuit sportiv, schi, turism ecvestru,
vânătoare, cu descrieri şi date de contact. La categoria diverse sunt prezentate teatre, galerii de
artă, centre spa, stadioane, parcuri, grădini zoologice, complexe turistice. Tot aici este
prezentat şi Complexul Turistic Naval Port Bicaz Moldoturism cu Hotelul plutitor Lebăda;
Restaurante şi baruri: este prezentată o listă a unităţilor de alimentaţie, date de contact,
programul de funcţionare, iar pentru unele, şi detalii privind programe artistice sau meniuri
oferite; Agenţii de turism: o listă a agenţiilor de turism cu date de contact şi, în cazul unora,
scurte prezentări ale unor oferte; Transporturi: lista gărilor şi autogărilor, program de
funcţionare, rute şi tarife; Etnografie: sunt prezentate folclorul, costumul popular nemţean,
meşteşuguri tradiţionale, şi se oferă o listă a meşterilor populari (cu scurte descrieri
biografice), precum şi lista Centrelor Etnofolclorice din judeţ; Hărţi: în această secţiune sunt
disponibile o serie de hărţi turistice ale unor obiective din judeţ; Alte informaţii: în această
secţiune sunt listate telefoane şi link-uri utile; Centre de informare turistică din România cu
datele de contact; Programul evenimentelor culturale: datele şi locul desfăşurării unor
evenimente culturale; Gastronomie românească: în cadrul acestei secţiuni este prezentată o
listă atât a mâncărurilor tradiţionale moldoveneşti, cât şi a celor româneşti, cu scurte descrieri;
Ghizi turistici: este prezentată o listă a ghizilor turistici, cu datele lor de contact, precum şi
limbile vorbite.
Ultima actualizare a site-ului s-a realizat în data de 22 aprilie 2015. Totuşi, ar trebui
realizată o oarecare organizare a informaţiilor, în momentul de faţă ele părând a fi puse la

16
întâmplare, fără vreo logică anume. De asemenea, dimensiunea literelorl este foarte mică,
greu de citit, iar titlurile de dimensiuni unşor mărite ar face să fie mai vizibile.

Analiza broşurilor de prezentare

Judeţul Neamţ destinaţia ta de vacanţă este o broşură atractivă, de prezentare a
atracţiilor turistice, ce oferă informaţii utile, numeroase date de contact ale unor obiective
turistice, calendarul evenimentelor permanente din judeţ, informaţii despre unităţi de cazare şi
alimentaţie, precum şi o hartă a judeţului Neamţ având marcate obiective turistice, pensiuni şi
posibilităţi de agrement. Pe copertă, imediat sub titlu se află tipărit "Pachete turistice", iar
turistul se aşteaptă să găsească în interiorul broşurii oferte de pachete turistice, sejururi ori
excursii în judeţ. Broşura prezintă, într-adevăr, circuite turistice, dar datele de contact de pe
pagină sunt ale unor obiective turistice, la finalul broşurii sunt afişate datele de contact ale
unor hoteluri şi pensiuni din judeţ, astfel încât turistul nu numai că nu află cât ar costa un
astfel de pachet turistic, dar nici nu ştie cui să se adreseze în vederea achiziţionării lui.
Broşura Vacanţă în Neamţ - itinerarii, activităţi, evenimente prezintă itinerarii pentru
vacanţe cu o durată de 4-5 zile. Pentru fiecare itinerar se prezintă o hartă având poziţionate
obiectivele turistice din zonă, este calculată distanţa rutieră, se oferă informaţii cu privire la
mijloacele de deplasare, localizarea obiectivelor şi o scurtă descriere a lor. De asemenea, sunt
prezentate activităţi ce se pot practica în zonele vizitate, eventuale posibilităţi de tratament
balneologic sau de recuperare (pentru zonele unde există astfel de resurse), precum şi un scurt
calendar al evenimentelor din zonă. La finalul fiecărui itinerar prezentat se găseşte o listă a
unităţilor de cazare cu datele lor de contact. Aceasta este o broşură nu numai de prezentare, ci
chiar de promovare, deoarece prin modul în care este concepută determină turistul să dorească
fie să-şi prelungească sejurul, fie să revină în judeţ pentru a încerca un alt itinerar şi a vizita şi
celelalte obiective turistice.
Ultima broşură analizată este Agroturism în Neamţ. "Veşnicia s-a născut la sat". Deşi
conform titlului ar părea a fi o broşură de prezentare a turismului rural sau agroturismului,
broşura îmbină informaţii ţinând de turismul rural, cu informaţii despre natură şi posibilităţi
de agrement. Broşura începe prin a descrie satele nemţene, mai precis arhitectura tradiţională
a caselor păstrată de-a lungul timpului şi prezintă o listă a unor case memoriale tradiţionale
(Casa memorială Ion Creangă din Humuleşti) sau muzee de etnografie. Urmează o secţiune în
care este descrisă arta populară: arta lemnului, sculptura în piatră, portul popular, împletitul de
nuiele, ţesăturile şi alte textile populare de casă, măştile specifice zonei Moldovei, pentru

17
fiecare categorie fiind dată şi o listă a meşterilor populari cu datele lor de contact. Următoarea
secţiune este destinată bisericii, fără a se face descrieri amănunţite ale mănăstirilor, schiturilor
şi bisericilor de pe teritoriul judeţului, se publică doar o listă a evenimentelor religioase de
peste an şi lăcaşurile religioase unde acestea au loc cu date de contact. Secţiunea dedicată
naturii prezintă o parte din obiectivele turistice naturale, posibilităţi de agrement şi drumeţie
montană, oferindu-se datele de contact de unde turiştii pot obţine informaţii detaliate. În ceea
ce priveşte gastronomia, sunt prezentate câteva preparate tradiţionale, unităţi de alimentaţie cu
meniuri tradiţionale (Hanu Ancuţei şi Hanul Răzeşilor, ambele din comuna Tupilaţi), dar şi o
listă a unor gospodine care oferă spre vânzare preparate tradiţionale moldoveneşti. La
secţiunea Păstorit, turiştii sunt invitaţi să viziteze cele două stâne turistice din comuna
Fărcaşa şi din satul Dămuc. În judeţ se pot practica şi diverse sporturi: pescuit, călărie, scaladă
în copaci, shi, drumeţie, zbor de agrement cu avioane ultrauşoare, mountain bike, zbor cu
parapanta, etc. pentru toate fiind oferite datele de contact ale organizatorilor. Sunt apoi
prezentate izvoarele minerale şi locurile în care se pot face tratamente balneare, de wellness şi
spa. O secţiune este dedicată tradiţiilor şi obiceiurilor populare şi calendarului evenimentelor.
În final broşura prezintă o listă a hotelurilor şi pensiunilor, cu datele lor de contact, şi, de
asemenea, harta judeţului cu obiectivele turistice. Broşura este una de promovare, care, prin
modul de realizare şi îmbinare a formelor de turism, stârneşte interesul turistului pentru a
vizita judeţul Neamţ.

Analiza promovării ofertelor în cadrul unor agenţii de turism locale

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică24, în anul 2013, în judeţ
activau 25 de agenţii de turism şi 12 tour-operatori. Dintre aceste agenţii, au fost alese acelea
care apăreau pe site-ul Centrului de Informare Turistică ca fiind specializate pe promovarea
turismului din judeţul Neamţ25, realizându-se o analiză a ofertelor de pe site-uri.
Astfel, despre agenţia Emerald Turism se spune că "are scopul de a promova cât mai
intens turismul intern din judeţul Neamţ"26, dar la căutare nu apare un site al agenţiei, singura
modalitate de contact fiind un număr de telefon şi o adresă de mail, astfel încât turiştii nu pot
vizualiza eventualele oferte.

24
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=INT101U# - accesat 29.06.2015.
25
http://www.neamt-turism.ro/agentie.htm - accesat 29.06.2015.
26
Ibidem.
18
 Explore Travel, "agenţie tur operatoare, specializată în turism activ, turism de aventură
şi turism cultural în zona Neamţ şi în toată ţara"27, creează, la cerere, tururi active (drumeţie,
căţărare, mountain biking, schi), tematice (viaţa satului, meşteşuguri tradiţionale,
gastronomie, etc.), tururi agricole sau tururi în libertate (clienţii îşi crează propriul circuit, iar
agenţia se ocupă de realizarea traseului şi rezervări în funcţie de dorinţele acestora).
În privinţa celorlalte agenţii de turism din judeţ, unele nu au site-uri, sau cele care au,
se axează, cu precădere, pe oferte în destinaţii externe (spre exemplu, Agenţia de Turism
Pietricica, la secţiunea "Vacanţe în România, are subsecţiunile litoral, Delta Dunării,
programe sociale şi staţiuni balneo-montane, în cadrul acestora din urmă regăsindu-se doar
două oferte, ambele din staţiunea Durău28).
De asemenea, la o căutare în mediul on-line, pentru sejur Neamt, au fost afişate numai
site-uri cu oferte de cazare, pentru circuit Neamt, primul a fost site-ul viziteazaneamt.ro, cu
propumeri de circuite turistice, iar restul au fost bloguri. Numai pentru pachet turistic Neamt,
a fost afişat site-ul viziteazapiatraneamt.ro, la deschidere afisând articolul "Schiază la Piatra
Neamţ"29, articol încărcat în data de 13 noiembrie 2013, ce conţine detalii despre posibilităţile
de schi în Piatra Neamţ, oferte de cazare şi date de contact.

Concluzii şi propuneri
Din analizele realizate se poate constata că judeţul Neamţ are potenţial turistic, atât
natural, cât şi antropic, problemele majore cu care se confruntă judeţul în dezvoltarea turistică
ţinând de accesibilitate – infrastructura de transport – şi de nivelul slab de promovare a
turismului. Astfel, strategiile de promovare a turismului judeţului trebuie realizate pe câteva
obiective majore: segmentarea turiştilor şi crearea de pachete turistice însoţite de promovare,
pe categorii de turişti; cointeresarea agenţiilor de turism locale în promovarea produselor
turistice din judeţ şi specializarea lor pe turism de incoming.
Pentru ca judeţul Neamţ să fie recunoscut ca destinaţie turistică, este necesară crearea
unui brand al judeţului, care să fie asumat de nemţeni – recunoscut, acceptat şi promovat ca
simbol. Pentru a crea un brand de succes, imaginea ce se doreşte a fi transformată în simbol
trebuie să fie una reprezentativă. Având în vedere că mare parte din populaţia judeţului
trăieşte în mediul rural şi şi-au conservat foarte bine, de-a lungul timpului, tradiţiile şi

27
Ibidem.
28
http://pietricica.ro/oferte-in-statiuni-balneo-montane-din-romania-si-delta-dunarii-sezonul-2015/ - accesat
29.06.2015.
29
http://www.viziteazapiatraneamt.ro/2013/11/13/schiaza-la-piatra-neamt/ - accesat 29.06.2016.
19
obiceiurile, iar scriitorul Ion Creangă este cel care a descris cel mai complet aceste tradiţii şi
obiceiuri ale zonei, considerăm că ar fi potrivit pentru turismul judeţului transformarea în
simbol a imaginii lui Nică, personajul central din cartea Amintiri din copilărie, iar sloganul ar
putea fi "Retrăieşte copilăria". Pensiunile turistice ar putea fi amenajate astfel încât să
păstreze atmosfera descrisă de scriitor, iar posibilităţile de creare a unor activităţi de agrement
ar fi multiple.
În ceea ce priveşte promovarea turismului, potenţialilor turişti nu trebuie numai să li se
prezinte zona, ci şi să găsească şi să achiziţioneze cu uşurinţă oferte de sejururi şi pachete
turistice complexe. În ceea ce priveşte crearea pachetelor turistice, este nevoie de o
segmentare a clienţilor, astfel încât acestea să se adreseze nevoilor fiecărui segment. Având în
vedere resursele turistice ale judeţului şi tipurile de turism practicate, o posibilă segmentare s-
ar putea realiza în modul următor: 1. tineri necăsătoriţi sau familii până în 35 de ani, fără
copii, dornici de drumeţie şi aventură; 2. familii cu copii; 3. persoane de vârsta a treia; 4.
oameni de afaceri şi turiştii din segmentul upperscale; 5."Trei generaţii", turişti ce călătoresc
împreună – bunici, părinţi, nepoţi.
De menţionat, că pentru succesul unor astfel de pachete turistice, extrem de important
este sloganul cu care ele sunt însoţite şi promovate, slogan ce trebuie să se adreseze cu mesaje
diferite, în funcţie de nevoile, dorinţele şi aşteptările fiecărui segment.
În ceea ce priveşte promovarea, în luna ianuarie 2015, preşedintele Consiliului
Judeţean anunţa intenţia de a înfiinţa o agenţie de turism care să promoveze cu prioritate
ofertele de turism ale judeţului.30
Ar trebui, însă, ca, în primul rând, site-ul Consiliului Judeţean, viziteazaneamt.ro, să
fie transformat din site de prezentare, în site de promovare. În acest site ar trebui să fie
cuprinsă o secţiune dedicată agenţiilor de turism locale care promovează turismul judeţului şi
care să găzduiască oferte, pachete turistice şi sejururi, din judeţul Neamţ. În felul acesta,
agenţiile ar putea fi cointeresate în promovarea ofertei turistice a judeţului, în beneficiul
ambelor părţi. Apariţia pe site-ul Consiliului Judeţean constituie publicitate pentru agenţii, iar
Consiliul Judeţean se asigură de o mai bună vizibilitate a ofertelor turistice autohtone. De
asemenea, ar fi util ca pe prima pagină a site-ului să se deruleze un banner în care să fie
anunţate evenimentele viitoare la care turiştii să fie invitaţi să participe, nu doar prezentarea

30
Ostahie, D., "Consiliul Judeţean Neamţ vrea agenţie de turism", în Mesagerul de Neamţi, 12 ianuarie 2015,
disponibil online pe http://mesagerulneamt.ro/2015/01/consiliul-judetean-neamt-vrea-agentie-de-turism/; Rusu,
Teo, "Judeţul Neamţ va avea agenţie de turism", în Ziarul de Roman, 13 ianuarie 2015, disponibil on-line pe
http://www.ziarulderoman.ro/76603/judetul-neamt-va-avea-agentie-de-turism/ - accesate 3.06.2015.
20
evenimentelor trecute. Importantă rămâne, desigur, şi participarea la târgurile de turism, cu
precădere la cele organizate în locaţii aparţinând principalelor bazine emitente de turişti
pentru judeţ.31
În ceea ce priveşte turismul rural, agroturismul, comunităţle locale ar trebui să se
implice în ansamblul lor în crearea şi promovarea ofertei. Astfel, pentru o mai bună
vizibilitate şi pentru a atrage turiştii, ar trebui create oferte pe localităţi, nu pe gospodărie, care
să includă servicii complexe, nu doar cazare şi masă. Efortul pensiunilor de a investi în
servicii adiacente produsului turistic de bază este unul considerabil, dar el se poate împărţi
între mai multe entităţi ale unei comunităţi locale. Prin unirea mai multor gospodării, ideal ar
fi prin unirea gospodăriilor unei întregi localităţi, serviciile oferite se împart între acestea, deci
şi efortul investiţional, efortul de promovare pe gospodărie fiind mai mic, iar vizibilitatea
ofertei mai bună.
Trebuie avută în vedere, de asemenea, necesitatea atragerii asociaţiilor nonprofit în
derularea programelor de promovare, de dezvoltare a turismului şi de ocrotire a mediului, mai
ales în zonele montane. În prezent, ele desfăşoară diverse activităţi în aceste sectoare, dar
pentru ca efortul lor să fie vizibil, să dea rezultate, ar trebui cointeresate şi coordonate pentru
a se implica în programele desfăşurate la nivelul Consiliului Judeţean şi al consiliilor locale.
În articolul său, 10 probleme structurale ale turismului românesc, Valentin Lazea
preciza: "La noi nu s-a înţeles faptul că turismul reprezintă modalitatea cea mai atractivă şi
cea mai la îndemână de a face export."32 Printre cauzele care au dus la un deficit pe turism, se
află neatragerea investitorilor străini, ba mai mult, îndepărtarea lor prin măsuri legislative
confuze. Atragerea acestora, în special a marilor lanţuri hoteliere, ar aduce după sine nu
numai beneficiile în ceea ce priveşte dezvoltarea zonelor turistice, dar şi interesul marilor
tour-operatori pentru oferta turistică şi pentru promovarea acesteia la nivel internaţional.

31
Vezi subcap. 2.5.4 precum şi Turismul Judeţului Neamţ. Breviar statistic, Institutul Naţional de Statistică,
Direcţia Regională de Statistică Neamţ, 2015, p. 42-43.
32
Lazea, Valentin, 10 probleme structurale ale turismului românesc, pe http://cursdeguvernare.ro/valentin-
lazea-10-probleme-structurale-ale-turismului-romanesc.html – accesat 25.08.2014.
21
 Bibliografie

Busuioc, Marian-Florin, Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului cultural în

România, Bucureşti, Editura Universitară, 2008.
Constantinescu, Marian, "Piatra Neamţ: Până unde se poate inova în turismul rural?",
în Traveller Magazin, 3 decembrie 2012, disponibil on-line pe
http://www.travellermagazin.ro/arhiva/2012/12/03/piatra-neamt-pana-unde-se-poate-inova-in-
turismul-rural-redescopera-romania-nr-103/
Creangă, Ion, Amintiri din copilărie. Poveşti. Povestiri, Bucureşti, Editura Curtea
Veche, 2010.
Dinu, Mihaela, Geografia turismului în România, Bucureşti, Editura ProUniversitaria,
2009.
Firoiu, Daniela, Dodu, Patricia, Dridea, Catrinel, Gheorghe Camelia, Industria
turismului şi a călătoriilor, ed. a III-a, Bucureşti, Editura ProUniversitaria, 2010.
Kasriel-Alexander, Daphne, Top 10 Global Consumer Trends for 2015, Euromonitor
Internaţional.
Lazea, Valentin, 10 probleme structurale ale turismului românesc, pe
http://cursdeguvernare.ro/valentin-lazea-10-probleme-structurale-ale-turismului-
romanesc.html – accesat 25.08.2014.
Marinescu, Carmen, Organizaţia Mondială a Turismului: Viitorul turismului se află în
ţări precum România, Agenţia Naţională de Presă Agerpres, 11 septembrie 2014, disponibil
on-line pe http://www.agerpres.ro/economie/2014/09/11/organizatia-mondiala-a-turismului-
viitorul-turismului-se-afla-in-tari-precum-romania-12-29-02 – accesat 16.09.2014.
Ostahie, D., "Consiliul Judeţean Neamţ vrea agenţie de turism", în Mesagerul de
Neamţi, 12 ianuarie 2015, disponibil online pe http://mesagerulneamt.ro/2015/01/consiliul-
judetean-neamt-vrea-agentie-de-turism/.
Raţiu, Monica Paula, Strategii în turism şi servicii, Bucureşti, Editura Universitară
"Carol Davila", 2010.
Rusu, Teo, "Judeţul Neamţ va avea agenţie de turism", în Ziarul de Roman, 13
ianuarie 2015, disponibil on-line pe http://www.ziarulderoman.ro/76603/judetul-neamt-va-
avea-agentie-de-turism/.

22
 Ţigu, Gabriela, România şi turismul internaţional. Probleme multe şi simple – cauze
simple şi multe, disponibil on-line pe http://cursdeguvernare.ro/romania-si-turismul-
international-probleme-multe-si-simple-cauze-simple-si-multe.html – accesat 25.07.2015.
***, Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice, Autoritatea Naţională pentru
Turism, on-line pe http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/Statiuni-atestate.pdf
***, Planul local pentru dezvoltare durabilă a Judeţului Neamţ. Agenda locală 21,
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Consiliul Judeţean neamţ, 2008.
***, Strategia de Dezvoltare a Judeţului Neamţ, 2014-2023, material aflat în dezbatere
publică, disponibil on-line pe http://www.cjneamt.ro/Dezbateri%20publice/Forms/
AllItems.aspx
***, Strategie de dezvoltare a turismului în judeţul Neamţ 2009, Consiliul Judeţean
Neamţ, disponibilă în format pdf pe http://www.cjneamt.ro/Strategii/Forms/AllItems.aspx
***, Turismul Judeţului Neamţ. Breviar statistic, Institutul Naţional de Statistică,
Direcţia Regională de Statistică Neamţ, 2015.
http://statistici.insse.ro/shop/
http://turism.gov.ro
www.cjneamt.ro
www.insse.ro
www.neamt.ro
www.neamt-turism.ro/
www.prefecturaneamt.ro
www.viziteazaneamt.ro
Broşuri de prezentare:
Agroturism în Neamţ. Veşnicia s-a născut la sat. Consiliul Judeţean Neamţ.
Vacanţă în Neamţ. Itinerarii, activităţi, evenimente. Consiliul Judeţean Neamţ.
Ţinutul Neamţ. Destinaţia ta de vacanţă. Pachete turistice. Consiliul Judeţean Neamţ.
Hanu Ancuţei. Un loc de poveste... Editată de Hanu Ancuţei.

23