sgsgdfg

6. Compartimentul protecţia muncii şi mediul ambiant

Principalele cauze ale incendiilor în industria lemnului simt:

a) Focurile deschise, sub formă de flăcări sau ţigări nestinse. In grupa flăcărilor, sub
formă de foc deschis, intră: flacăra de chibrit, de lămpi de lipit sau ale sudurii
oxiacetilenice. Ţigara nestinsă uitată sau aruncată la întîmplare pe lemne sau alte
materiale combustibile generează întotdeauna incendii. In industria lemnului ţigara
incadescentă poate aprinde rumeguşul, făina de lemn, praful de la şlefuirea panourilor
finisate cu răşini poliesterice, stofele tapiţerie etc. O grămadă de rumeguş se aprinde
de la o ţigară în 2 - 3 ore, timp în care temperatura ajunge la 410 - 470 C°, ceea ce
provoacă aprinderea. Hîrtia în contact cu ţigara nestinsă se poate aprinde în 40 - 50
minute.
b) Corpurile încălzite sau supraîncălzite (conducte termice, radiatoare etc.) şi
radiaţiile prezintă pericol de incendiu în industria lemnului. La radiaţii de 0,3 - 0,4
cal/cm2, aşchiile de lemn se pot aprinde.
Praful de lemn de pe conductele termice sau din apropierea acestora, încălzit timp
îndelungat la temperaturi de 100 C°, se carbonizează forrnînd aşa zisul „cărbune
piroforic", care se auto-aprinde în contact cu aerul atmosferic, provocînd grave
incendii.
c) Scînteile din lemn şi din materiale combustibile sau de la sudură, precum şi
scînteile care ies pe coşurile de la centrala termică sau de la locomotive au capacitatea
termică necesară pentru a aprinde lemnul sau alte materiale combustibile din industria
lemnului.
d) Scînteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare a lemnului, în care se
găsesc amestecuri de gaze, vapori sau prafuri combustibile prezintă un mare pericol
de explozie şi incendiu.
scurtcircuit se înregistrează acolo unde utilajele şi aparatele electrice se suprasolicită
şi unde se folosesc instalaţii electrice improvizate.

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
f) Trăsnetul apare ca sursă de incendiu în industria lemnului, pe timpul furtunilor.
Protecţia împotriva descărcărilor electricităţii atmosferice în întreprinderi se
realizează prin instalaţii de paratrăsnet.
g) Scînteile mecanice sunt şi ele surse de aprindere a diferitelor materiale
combustibile din industria lemnului. Pentru evitarea apariţiei scînteilor mecanice la
prelucrare lemnului se vor înlătura eventualele corpuri metalice sau pietrele care ar
putea provoca scîntei mecanice şi uzura prematură a pînzelor tăietoare.
în încăperile cu pericol de explozie pardoselile trebuie executate din materiale care nu
dau naştere la scîntei atunci cînd sunt lovite sau izbite cu piese de oţel.
h) Exploziile care apar în industria lemnului sunt de cele mai multe ori,
urmate de incendii. în acest caz explozia devine o cauză exactă a incendiului.
Cel mai mare pericol de explozie în industria lemnului îl prezintă praful de lemn, făina
de lemn, făina de plută şi praful de la materialele de finisarea lemnului. Limitele
inferioare de explozii la aceste prafuri sunt concentraţiile în aer de 30 - 60 g / m3.
Pericolul formării amestecurilor explozive creşte dacă praful de lemn este depus şi se
turbionează. Chiar dacă particulele fine de praf de lemn se emestecă cu altele mai
grosiere, pericolul formării unor amestecuri explozive nu este înlăturat. O astfel de
explozie se poate produce şi în cazul unui amestec de praf de lemn cu talaş şi aer.
în industria lemnului, la protejarea contra exploziilor se foloseşte des metoda
înăbuşirii exploziei, care se bazează pe creşterea presiunii în cazul iniţierii unei
exploziei într-un spaţiu înschis. Instalaţia automată de înăbuşire

a unei explozii se compune dintr-un traductor, un dispozitiv de debitare a agentului

stingător o sursă de curent şi circuitul electric.
Ventilarea înlătura posibilitatea formării amestecurilor explozive. De aceea, ventilarea
este recomandată pe scara largă în industria lemnului, în încăperile cu degajări de praf
de lemn, rumeguş, gaze, vapori etc.

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
i) Auto-aprinderea este un fenomen care generează incendii în stare ascunsă, greu de
descoperit în faza iniţială.
Un interesant caz de autoaprindere îl constituie autoaprinderea lemnului la o
temperatură sub cea de aprindere. Asemenea situaţii se întîlnesc la instalaţiile de
uscare a lemnului, aşchiilor, furnirelor, la tratarea termică a plăcilor din fibre de lemn,
la grinzile din apropierea coşurilor de fum etc. Fenomenul de autoaprindere la lemn
se produce la aproximativ 110...140°C, în unele situaţii chiar şi la temperaturi mai
mici. De fapt se petrec două fenomene bine distincte: acumularea de căldură şi auto-
aprinderea. Acumularea de căldură în timp face ca temperatura din masa lemnului să
atingă 270...300°C
în rumeguşul de lemn autoaprinderea are loc formarea unor focare avînd aspectul unor
caverne. Apariţia fenomenului se datorează prezenţei, în masa rumeguşului, a
umidităţii, bacteriilor termofite, stratului gros de depozitare, influenţei temperaturii
exterioare.
în sectoarele de finisare a lemnului, lacurile rămase în cabinele de pulverizare au
tendinţa de autoaprindere.
Autoaprinderea, ca fenomen generator de incendiu, poate fi preîntîmpinată în industria
lemnului printr-o bună ventilaţie, păstrarea curăţeniei şi evacuarea căldurii degajate în
urma unor încălziri, tratamentelor termice şi reacţiile din masa materialelor.
j) Reacţiile chimice se numără şi ele printre cauzele de incendiu în industria

lemnului, se vor identifica şi cunoaşte substanţele cu acţiune reciprocă, care dau

reacţii cu degajări mari de căldură. Incendiile şi exploziile cauzate de reacţii cliimice
pot fi înlăturate prin depozitarea, transportului şi manipularea cu grijă şi
corespunzătoare a substanţelor cu acţiune reciprocă.
Cerinţele antiinceăinl.

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
- Pentru a evita incendiile la locul de muncă al lucrătorului din industria lemnului nu
trebuie să se găsească nici un obiect de prisos, care să-1 stângenească în executarea
diferitelor mişcări legate de munca sa productivă.
- La pornirea maşinii de rindeluit, electropalanul trebuie să se găsească la o distanţă
de 2 - 3 m de maşină.
- Transportul cuţitelor se face numai cu apărătoare şi cu un număr suficient de
oameni.
- Pentru a preveni incedielor electrocutare, este necesar ca muncitorul să controleze
dacă maşina de rindeluit are legătură cu pământul.
- După pornire, maşina trebuie lăsată să funcţioneze în gol, o perioadă de timp, până
se constată că ea nu prezintă nici defecţiune, apoi se începe lucrul efectiv.
Fiecare muncitor trebuie să aibă calificarea profesională prevăzută de indicatorul
general al meseriilor şi specialităţilor şi i se facă periodic instructajul de protecţie a
muncii specific locului de muncă la care îşi desfăşoară activitatea. Muncitorul este
obligat să folosească în mod corect echipamentul şi materialele de protecţie acordate
pentru muncă şi operaţiunea respectivă, precum şi echipamentul de lucru.

7. Compartimentul prevenirea şi stingerea incendiilor.

La efectuarea operaţiilor de prelucrare a lemnului, personalul muncitor din industria

lemnului trebuie sa cunoască bine cauzele apariţiei incendiilor şi este obligat a face
tot ce-i stă în putinţă pentru a împiedica izbucnirea incendiului, în conformitate cu
instructajele care i se fac.

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
în toate intreprinderile de prelucrare a lemnului se vor întocmi şi difuza la toate
locurile de munca şi la fiecare persoană în parte obligaţiile şi răspunderile în
organizarea şi desăfşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor.
în fiecare întreprindere de prelucrare a lemnului va funcţiona comisia tehnică de
prevenire şi stingere a incendiilor care va lucra pe baza planului de apărare împotriva
incendiilor şi va organiza întreaga activitate de prevenire şi stingere a incendiilor pe
întreprindere şi pe fiecare fabrică şi sector de fabricaţie în parte. în întreprinderile de
prelucrare a lemnului se vor organiza şi informaţii civile de pompieri din rîndul
salariaţiilor care dovedesc devotament şi cunosc instalaţiile, specificul proceselor
tehnologice şi pot îndeplini misiunile de prevenire şi stingere a incendiilor.
în toate fabricile în care se prelucrează lemnul prin tăiere cu ferestraie, rindeluire,
şlefuire se produc mari cantităţi de praf, rumeguş şi talas, care prezintă pericol de
incendiu.
Praful de lemn şi rumeguşul cu urme de ulei şi răşină şi cu o anumită umiditate,
depozitat timp îndelungat se poate autoaprinde.
Sarcinile electrostatice care se formează la frecarea particulelor de praf cu aerul sau
între ele produc uşor o autoaprindere. Pericolul de incendiu dintr-o fabrică de
prelucrare a lemnului este mărit şi cauza stocurilor de material lemnos, combustibil
sau de deşeuri rezultate de la maşini în timpul

prelucrării.
în fabricile de produse finite din lemn se utilizează pe scara largă finisarea c u lacuri
sau vopsele în reţeta căreia intră şi substanţe chimice (solvenţi, diluanţi etc.) uşor
inflamabile. In timpul pulverizării, turnării şi finisării peliculelor de lac există pericol
de incendiu.
Pentru a aprecia gravitatea pericolului de incendiu şi explozie pe timpul diferitelor
operaţii tehnologice, se menţionează ca 65% din solvenţi se evaporă în timpul

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
pulverizării, 10% în timpul transportului şi restul de 25% în timpul uscării.
Concentraţia minimă la care se poate produce o explozie a amestecului de solvenţi şi
de lac cu aerul pe timpul finisării este de 11%.
Pericolul de incendiu există şi la ascuţirea sculelor tăietoare la polizoare, datorită
scînteilor care se produc. Polizoarele nu trebuie amplasate în sectoarele de producţie
în care se degajă vapori inflamabili şi praf.
Pentru evitarea aglomerii locurilor de muncă şi a sufocării maşinilor cu praf, rumeguş,
talas se impune evacuarea mecanică a acestor deşeuri cu ajutorul instalaţiilor de
transport pneumatic. Pentru a se preveni producerea unor răbufniri şi trecerea
flăcărilor în conductele instalaţiilor pneumatice între buncăre, viteza trebuie să fie
superioară vitezei de ardere a prafului de lemn. Viteza de ardere a prafului de lemn
este de 14 m/s şi deci cea de insuflare a acestuia trebuie sa fie superioară, peste 15
m/s.
Datorită pericolului pe care-1 prezintă scînteile, maşinile de ascuţit pînze şi cuţite se
amplasează în încăperi separate de cele de prelucrare a materialului lemnos.
Fierberea, încălzirea şi prepararea adezivilor trebuie să se facă tot în încăperi separate.
Instalaţiile electrice de tturninat şi forţă trebuie să fie corespunzătoare pentru
încăperile cu pericol de incendiu şi explozie.

Toate motoarele şi maşinile acţionate electric trebuie să fie legate la pământ.

Iluminatul încăperilor se va face cu lămpi protejate împotriva prafului.
In principiu, în fabricile de prelucrarea lemnului nu sînt admise sudurile la flacără.
Aceste operaţii se pot executa, însă, după ce există permis de foc conform căruia se
opreşte producţia şi se îndepărtează materialele combustibile, rumeguşul şi praful pe
o rază de cel puţin 5 m. Avîndu-se în vedere pericolul de explozie a prafului de lemn,
depunerea lui pe tavan, pe pereţi, pe grinzi, pe maşini, pe pervazurile ferestrelor, pe
instalaţiile de încălzire şi pe corpurile de iluminat trebuie îndepărtata cu regularitate,

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
evitîndu-se formarea vîrtejului de praf (norilor de praf) din cauza curenţilor de aer şi
aşa zisului „trăsnet de praf".
Camerele de pulverizare se prevăd cu instalaţii de aspirare şi purifiacre a aerului
încărcat cu vapori de solvenţi. O asemenea instalaţie trebuie să funcţioneze în bună
condiţii, în scopul îndepărtării din aer a particulelor de vapori de solvenţi şi nitrolac;
întregul utilaj folosit trebuie să excludă posibilitatea formării de scîntei.
Purificarea aerului se recomandă să se facă cu filtre umede. Substanţele chimice
folosite la finisarea lemnului se vor pregăti şi păstra în încăperi separate, în fabrica
admiţindu-se numai necesarul pentru un schimb. După terminarea lucrului, vasele cu
substanţe inflamabile folosite se vor scoate din fabrică şi se vor depozita în încăperi
separate.
încălzirea fabricilor de prelucrare a lemnului se va face cu apă caldă sau cu abur de
joasă presiune, avîndu-se în vedere ca radiatoarele termice şi conductele să fie în
permanenţă curăţare de praf, iar la distanţa de 50 cm de ele să nu se găsească piese de
lemn sau alt material combustibil. Totodată se va păstra curăţenia în secţii şi sectoare,
se vor respecta culoarele de circulaţie şi se vor evita supra aglomerările cu
semifabricate din lemn. întreprinderile şi

fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se vor asigura cu toate mijloacele şi instalaţiile

de prevenire şi stingere a incendiilor.
Cunoscîndu-se cauzele reale ale incediilor se pot lua cele mai eficiente măsuri de
prevenire şi stingere a incendiilor la toate etapele de prelucrare şi fabricare.
în hală, la etapele de recepţie a lemnului principalii factori de izbucnire a incendiilor
reprezintă:
- Focurile deschise, sub formă de flăcări sau ţigări nestinse.
- Corpurile încălzite sau supraîncălzite (conducte tremice, radiatoare) şi
radiaţiile reprezintă pericol de incendiu.

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
- Scurt circuitul electric, incendiile de acest tip sunt cauzate acolo unde utilajele
şi aparatele electrice se suprasolicită sau se folosesc instalaţii improvizate. Pentru
acesta nu se vor folosi dispozitive vechi sau macarale neechipate corespunzător.
La etapele de prelucrare a lemnului factorii principali de provocare a incendiilor sunt
acei factori de risc care datorită intrării în contact cu rumeguşul sau praful de lemn cu
particule minuscule pot risca incendii:
- Scînteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare în care se găsesc
amestecuri de gaze, v apori sau prafuri combustibile.
- Scurt circuitul electric.
- Praful de lemn de pe conductele termice încălzit timp îndelungat la
temperatura de 100° C se caronizează după care se autoaprinde, în contactul cu aerul
atmosferic.
Cel mai mare pericol de xplozie îl reprezintă praful de lemn, făina de lemn, făina de
plută şi praful a materialele de finisare.
în sectoarele de finisare, lacurile rămase în cabinele de pulverizare au tendinţa de
autoaprindere. Reacţiile chimice se numără şi ele printre factorii

de provocare a incendiilor. Reacţii ci degajări mari de căldură (acetona cu aer sau

perihidrol, acid sulfuric, cu colorant de potasiu). Pentru evitarea apariţie scînteiilor se
vor înlătura eventualele corpuri metalice sau pietre care ar putea provoca scîntei,
înlăturarea pînzelor tăietoare care sunt uzate. In încăpeci cu pericolde explozie
pardoselele trebuie executate din materiale care nu dau naştere la scîntei atunci cînd
simt lovite de barele de oţel. Protejarea exploziilor şi evitatrea lor se foloseşte
instalaţia de înăbuşirea a exploziilor .
Ventilarea înlătură posibilitatea formării amestecurilor explozive. Pentru prevenirea
aprinderii de la trăsnet se vor instala paratrăsnete.

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
mtreprinderile şi fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se vor asigura cu toate
mijloacele şi instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor.

9. Bibliografia
1. Arcadie Hinescu "Manualul maistrului din industria lemnului" Editura
Tehnică, Bucureşti 1992.
2. Vasile Lupu "Ghid practic de prelucrare primară a lemnului" Editura
Bucureşti 1991.
3. P. Suciu "Materii prime în industria lemnului" Editura Bucureşti 1993.
4. Rambu I., Florescu I., Doganu V. "Tehnologia prelucrării lemnului" volumul
II.
5. Constantin Lăzărescu, Eugen T. "Tehnologia lemnului" îndrumar pentru anul
I.
6. Contantinescu V. "Productivitatea muncii şi factorul uman" Editura Politică,
Bucureşti 1977.
7. Curtu I. „Calculul de rezistenţă în industria lemnului,, Editura Tehnică,
Bucureşti 1981.
8. M.A. Kuznetov - Atlas de Construcţii.

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
9. V. I. Korotcov - Maşini, unelte şi utilaje folosite în industria lemnului.
10. N. Ţăran - întreţinerea şi folosirea maşinilor unelte şi utilaje din industria
lemnului.
BIBLIOGRAFIE ECONOMIE
1. Angelescu, Coralia; Stănescu, Ileana.- Economie politică.- Editura OSCAR
PRINŢ, Bucureşti, 1999
2. Abraham - Frois, Gilbert.- Economia politică.- Editura Humanitas, Bucureşti,
1994
3. Dobrota, Nita.- Economie politică.- Editura Economică, Bucureşti, 1997
4. Ciucur, Dumitru ; Gavrila, llie; Popescu, Constantin.- Economie.- Editura
Economica, Bucureşti, 1999
5. Fudulu, Paul.- Microeconomie.- Editura HIROYUKI, 1997
6. Heyne, Paul.- Modul economic de gândire.- Editura Didactica si Pedagogica,
1991

PD –19– 2305 – 2018-ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data