Sunteți pe pagina 1din 2

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BUZĂU

_____________________________________________________________________________________

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

- etapa locală, 8 februarie 2013-

Clasa a VII-a
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Timp de lucru: 2 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie următoarele texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:
A. Profesorul zâmbi în urma lui moş Timofte, zâmbi în felul său, proptindu-şi bărbia în pumni şi clătinând din cap.
Cu o mişcare leneşă îndepărtă catalogul, apoi se sculă de la catedră şi, plimbându-se prin faţa băncilor, se adresă cu voce
tare elevilor:
–M-am gândit să facem astăzi o călătorie printr-o lume pe care o cunoaşteţi încă foarte puţin, o lume ascunsă,
obscură, misterioasă, care se pare că-i interesează foarte mult pe unii dintre voi... Da... Să încercăm să pătrundem pentru
câtva timp în lumea peşterilor...
Călătoria îi purtă pe ascultători într-o lume fantastică, ispititoare, plină de miracole. Saloane uriaşe, adevărate
palate de gală, încărcate cu podoabe de gheaţă şi calcar, cu atoli de marmură sau cu ghirlande de cristal, suprapunându-se
altor saloane şi asemănătoare unor peisaje lunare, apoi îngheboşându-se şi prelungindu-se în nenumărate cotloane şi
coridoare asuprite de întuneric şi mister, şi mereu panglica albastră a râurilor subterane, şi lacuri limpezi, adânci şi reci, cu
maluri dantelate, şi uneori crăpături îndrăzneţe spre lumină, şi alteori prăbuşiri rele în cascade zgomotoase, şi din nou
saloane şi labirinturi în nelipsitul fir de apă al Ariadnei de gheaţă, toate, toate miracolele subterane îşi dezvăluiau
înfricoşătoarele lor taine. Descrierile se sublimau uneori în noţiuni şi legi şi formule precise pe care elevii le primeau ca pe
nişte leacuri tămăduitoare. Creioanele încremeniseră de multă vreme în mâini. Ultimele cuvinte fuseseră rostite, dar
imaginile, odată închipuite, se repetau în mintea tuturor ca ecourile peşterilor.
(Constantin Chiriţă – Cireşarii)

B. Furtuna ne-a luat prin surprindere – a sosit abrupt ca o întoarcere a paginii. Mai mult decât cenuşiu, cerul era
vânăt. Marea însăşi era vânătă. Iar eu eram vânăt de frică.
Căpitanul a ordonat să se strângă velele, ca să evite ruperea catargelor, iar contramaistrul mi-a făcut semn să cobor
de pe gabie. Tocmai făceam asta, precaut, agăţat de plasă, când descopăr, enormă în faţa mea, o formă fluidă, aproape
solidă, gelatinoasă, înaintând în tăcere către mine. Timpul a părut să încremenească, eu stăteam agăţat de scara de
frânghie, şi am rămas neînfricat, înţelegând, fără să înţeleg, că peretele acela lunecos era cel mai mare talaz pe care aveau
să-l vadă vreodată ochii mei. Şi, când l-am simţit înfăşurându-se lent în jurul meu, ca o anacondă, cu tot timpul de pe
lume, să ne strângă în inelele ei mortale, am înţeles că poate era ultima mea viziune înainte de moarte: o mare purpurie,
verticală, contrazicând legile gravitaţiei. [...]
Mă trezesc într-o peşteră imensă, din bolta căreia picură şiruri de stalactite, preschimbate în mătănii de ceară, în
care se reflectă lumina lunii, pesemne plină. Peştera, sau grota, pare o catedrală preistorică. Totuşi, remarc cu groază, pe
jos se află ceva foarte diferit de ceea ce ar fi de aşteptat într-un sanctuar: sute, poate mii de oseminte. Tibii, clavicule,
hârci. O mare de oase. Şi cărţi.
Cărţi, cărţi, cărţi. Oase şi cărţi, cărţi şi oase, cărţi şi iar cărţi, răspândite pretutindeni. O macabră maree a depozitat
acolo rămăşiţele pământeşti a sute de oameni, precum încărcătura revărsată a unui petrolier, dacă, în loc de aur negru, ar
fi transportat cărţi.
(Rui Zink – Cititorul din peşteră)
gabie – parte a catargului, folosită mai ales ca post de observaţie;
hârcă – craniu.
A. LECTURA (80 de puncte)
I. Înţelegerea textului (16 puncte)
1. Prezintă, într-un enunţ, un element comun celor două texte. 6 puncte
2. Într-un text de 4-6 rânduri, fă referiri la tipul de naraţiune din fiecare text-suport. 10 puncte

II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)


Într-o compunere de 15-20 de rânduri, exprimă-ţi opinia despre semnificaţia următorului fragment preluat din
primul text: Ultimele cuvinte fuseseră rostite, dar imaginile, odată închipuite, se repetau în mintea tuturor ca
ecourile peşterilor.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)


Într-o compunere de 25-30 de rânduri, folosind povestirea în ramă, relatează întâmplările dintr-o călătorie într-
o lume fantastică, ispititoare, plină de miracole. Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere
următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv;
- adecvarea conţinutului compunerii la titlul propus;
- utilizarea povestirii în povestire şi inserarea unor pasaje dialogate;
- folosirea a cel puţin patru figuri de stil diferite;
- viziunea originală asupra temei abordate;
- respectarea limitelor de spaţiu precizate.

REDACTARE (pentru ambele compuneri –II şi III) : 14 puncte


– unitatea compoziţiei – 2p; ortografie – 3p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate – 3p; coerenţa
textului – 2p; punctuaţia – 2p; lizibilitate şi aşezare în pagină – 2p.

B. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII – 10 puncte


Formulează un set de 5 întrebări pe care, în calitate de reporter la un ziar, i le-ai adresa unui băiat care, supravieţuind unui
naufragiu, se trezeşte într-o peşteră plină cu cărţi.

C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII – 20 de puncte


1. Ilustrează, prin patru exemple, polisemia cuvântului lumină. 4 puncte
2. Indică sinonimele contextuale ale cuvintelor subliniate în textele-suport. 4 puncte
3. Identifică în cele două texte un verb la diateza pasivă şi un verb la diateza reflexivă. 4 puncte
4. Menţionează valorile verbului a părea în structurile: se pare că-i interesează foarte mult pe unii dintre voi; timpul a
părut să încremenească. 8 puncte

S-ar putea să vă placă și