RIM SCMARIAINVESTHOLDINGSRLDragalinaFabricadeulei

Raport privind impactul asupra mediului –Fabrica de ulei SC MARIA INVEST HOLDING SRL Dragalina, judetul Calarasi
RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI
PROIECT: MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ

ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE
ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE GAZE-comuna Dragalina, judeţul
Călăraşi
Februarie 2013
1
RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI
MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN

HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA
REŢEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA
DE GAZE-comuna Dragalina, judeţul Călăraşi
Beneficiar:
S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L.
Administrator:
NASSIF E. JABRE
Elaborator:
S.C. TELARMED S.R.L.
Inginer Daniel Juverdeanu
Biolog Nela Zambila
FEBRUARIE 2013
2
CUPRINS pg.
1. INFORMATII GENERALE 4
1.1. Beneficiarul lucrarilor 4
1.2. Evaluatorul Raportului privind impactul asupra mediului 4
1.3. Denumirea proiectului, amplasamentul si adresa 4
1.4. Valoarea estimata a lucrarilor 5
1.5. Descrierea proiectului 5
2. DESEURI - ESTIMAREA PE TIPURI SI CANTITATI A DESEURILOR
REZULTATE DIN FUNCTIONAREA FABRICII 21
2.1. Tipuri de deseuri colectate 21
2.2. Cantitati de deseuri colectate 21
2.3. Gestionarea ambalajelor 22
2.4. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase 23
3. IMPACTUL POTENTIAL AL ACTIVITATII ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A
IMPACTULUI 24
3.1. Factor de mediu aer 24
3.2. Masuri pentru protectia factorului de mediu aer; concluzii 26
3.3. Factor de mediu apa 27
3.4. Masuri pentru protectia factorului de mediu apa 28
3.5. Factor de mediu sol 28
3.6. Masuri pentru protectia solului 28
3.7. Impactul asupra biodiversitatii 28
3.8. Impactul asupra peisajului 29
3.9. Impactul asupra mediului socio-economic 29
3.10. Date culturale, patrimoniu cultural din zona 29
3.11. Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor 29
3.12. Protectia impotriva radiatiilor 30
3.13. Impactul direct asupra mediului 30
3.14. Impactul cumulat al activitatii 30
3.15. Impactul rezidual 30
4. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR STUDIATE DE TITULARUL
PROIECTULUI SI PRECIZAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA
DINTRE ELE 31
4.1. Alternativa studiata 31
4.2 Criteriile pe baza carora s-a ales varianta propusa 31
4.3. Cerintele legislatiei pentru protectia mediului 32
5. MONITORIZAREA 33
5.1. Compatibilitatea investitiei cu obiectivele de protectie a factorilor de mediu 33
5.2. Program de monitorizare 34
5.3. Evaluarea impactului –Matrice de evaluare 36
6. SITUATII DE RISC 37
7. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 37
8. CONCLUZII SI RECOMANDARI, DURATA DE FUNCTIONARE A
OBIECTIVULUI 38
8.1. Concluzii 38
8.2. Recomandari privind realizarea investitiei 39
8.3. Durata de functioanre a obiectivului 39
9. SOLUTII TEHNICE PENTRU RESPECTAREA LEGISLATIEI CARE
REGLEMENTEAZA DOMENIUL 40
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 40
11. LEGISLATIE DE REFERINTA 47
12. ANEXE 48
3
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Beneficiarul lucrarilor

Titularul proiectului, S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L.. este o firmă cu capital
privat, cu sediul în comuna Chirnogi, judeţul Călăraşi înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.
J51/283/2008, Cod Unic de Înregistrare RO 26305834.
1.2. Evaluatorul Raportului privind impactul asupra mediului
Elaborarea prezentului studiu la fost realizata de o echipa constituita din:

S.C. TELARMED S.R.L, reprezentata prin ing. DANIEL JUVERDEANU, inregistrata la
Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/10932/91, CUI: RO455169, cu sediul in
Bucuresti,str. Cornului nr. 33, Sector nr. 6, Tel.: 0745225570, Fax.: 0212200309, e-mail:
dan_juverdeanu@yahoo.com (societatea este atestata pentru elaborare de RM. RIM, BM si EA si
a fost inregistrata la nr.354 din registrul evaluatorilor de mediu atestati de Ministerul Mediului si
Padurilor).
Dr. biolog NELA ZAMBILA Tel. 0722296381; e-mail ecoagricola.romania@yahoo.com
1.3. Denumirea proiectului, amplasamentul si adresa

MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN FABRICĂ DE
ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA
DE GAZE - comuna Dragalina, judeţul Călăraşi.
Terenul, situat in comuna Dragalina, judetul Calarasi are o suprafata de 51.714,00 mp.
Este intravilan din categoria curti-constructii si proprietatea SC MARIA INVEST HOLDING
SRL. Din totalul terenului, hala si terenul propuse pentru modernizare ocupa 4.335,00 mp;
suprafata desfasurata a constructiei propuse este de 4.846,60 mp.
Investitia este delimitata de urmatoarele coordonate STEREO ’70:
Coordonate pct. de contur

Nr.
Pct. X (m) Y (m)
1 687784.478 328439.089
2 687743.014 328441.599
3 687693.706 328444.585
4 687668.212 328446.129
5 687634.752 328448.155
6 687634.459 328443.309
4
7 687633.261 328423.511
8 687631.876 328400.625
9 687631.711 328397.894
10 687630.930 328384.998
11 687624.832 328284.223
12 687624.742 328282.729
13 687627.632 328282.530
14 687639.896 328281.685
15 687639.664 328278.594
16 687643.169 328278.327
17 687669.068 328276.667
18 687845.154 328267.686
19 687882.398 328265.590
20 687887.015 328265.330
21 687887.418 328272.487
22 687888.460 328274.165
23 687894.441 328283.102
24 687897.439 328289.387
25 687940.416 328288.589
26 687940.639 328294.470
27 687940.765 328297.788
28 687776.461 328306.672
Accesul in incinta se face prin partea estica a terenului de investitie, dintr-un drum de
exploatare. Curtea cuprinde platforme betonate care vor fi reabilitate astfel incat circulatia
mijloacelor de transport sa nu determine poluarea factorilor de mediu aer, apa, sol.
1.4. Valoarea estimata a lucrarilor
Investitia va fi realizata de catre S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L. in perioada
2013-2014 suma investita fiind de cca 800.000 euro din care suma alocata pentru lucrari de
protectia mediului este de cca 120.000 euro.
1.5. Descrierea proiectului

1.5.1. Necesitatea si oportunitatea investitiei
Societatea dispune de materia prima necesara pentru dezvoltarea afacerii, in prezent toata
cantitatea de seminte de floarea-soarelui obtinuta fiind livrata catre alti beneficiari. Prin
diversificarea activitatii, societatea va crea noi locuri de munca in zona valorificandu-se astfel
forta de munca disponibila, pe de o parte si, pe de alta parte, amplasarea fabricii de ulei se face
intr-o zona care cuprinde suprafete mari de terenuri agricole. Necesarul de materie prima
(seminte oleaginoase) va fi asigurat din productia proprie si prin achizitie de la alti fermieri,
imbunatatindu-se rezultatul economic al afacerii.
Investitia va asigura producerea uleiurilor vegetale pentru consum uman si pentru
industria alimentara in conditii de siguranta sanitara, sanitar-veterinara si de mediu, sroturile
rezultate din procesul de productie fiind valorificate prin livrare catre ferme zootehnice.
Se va asigura astfel livrarea pe piata a uleiului vegetal si a sroturilor cu calitati nutritive
la nivelul normelor romanesti si ale celor europene. Prin implementarea investitiei se va asigura
5
crearea unui numar de 54 de locuri de munca noi ca si a unor locuri de munca indirecte in
domeniul distributiei in zona comunei Dragalina, judetul Calarasi.
1.5.2. Incadrarea proiectului in teritoriul localitatii Dragalina, judetul Calarasi
Terenul intravilan cu suprafata de 51.714,00 mp pe care se va implementa investitia este

proprietatea SC MARIA INVEST HOLDING SRL si face parte din zona industriala a localitatii
Dragalina, judetul Calarasi. Din totalul terenului, constructia propusa pentru modernizare ocupa
4.335,00 mp, iar suprafata desfasurata de constructie propusa este de 4.846,60 mp.
Prin dotarea unitatii cu utilaje tehnologice performante ca si prin solutiile adoptate pentru
modernizarea halei, procesarea semintelor oleaginoase in fabrica de ulei, obiectul prezentei
investitii va produce un impact nesemnificativ asupra factorilor de mediu.
Proiectul propus se refera la modernizarea unei hale existente si schimbarea destinatiei
acesteia in fabrica de ulei prin dotarea cu utilaje corespunzatoare.
Foto: 1 Imagine hala –partea vestica
Ansamblul de utilaje formeaza, prin constructie si functionare, o linie tehnologica

moderna in care, incepand cu materia prima si pana la produsul finit, procesul este automatizat,
inchis, cu posibilitati de recuperare a substantelor chimice si reintroducerea acestora in sistem.
Linia tehnologica moderna este astfel conceputa incat pierderile de materie prima si a
subprodusilor sa fie minime.
Investitia propusa de S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L. va permite:
- imbunatatirea rezultatului economic prin valorificarea mai eficienta a productiei de
seminte oleaginoase din fermele proprii si din productia obtinuta de alti fermieri din zona;
- procesarea semintelor oleaginoase in fabrica proprie si livrarea pe piata a uleiurilor
vegetale pentru consum uman si a sroturilor pentru hrana animalelor in conditii de siguranta din
punctul de vedere al exigentelor consumului uman si animal;
6
- respectarea legislatiei de mediu si a celei privind siguranta alimentelor prin dotarea

unitatii cu utilaje performante care vor asigura o tehnologie moderna cu parametri de functionare
la nivelul exigentelor romanesti si a celei europene.
Unitatea va procesa seminte oleaginoase in concordanta cu prevederile legislatiei
romanesti si ale celei europene in vigoare. Produsele rezultate vor indeplini conditiile pentru
livrare pe piata interna si/sau externa. Terenul propus pentru amplasarea investitiei face parte din
zona industriala si nu este traversat de retele edilitare subterane sau aeriene. Prin arhitectura,
volumetrie si inaltime constructia se incadreaza in planurile de urbanism locale.
1.5.3. Date morfologice, hidrografice, geologice si climatice
Terenul pe care se va realiza investitia este situat in satul Dragalina, comuna Dragalina,
judetul Calarasi. Satul Dragalina este situat in Campia Romana-Subunitatea Campul
Baraganului, caracterizata printr-un relief sters, cu energie si pante reduse, ce nu favorizeaza
desfasurarea unor procese geomorfologice rapide.
Nivelul apei fratice a fost interceptat la adancimea de 6,2-6,3 m, nivelul hidrostatic
stabilizandu-se la adancimea de 5,3-5,4 m fata de la cota terenului natural.
Pentru amplasamentul lucrarii, adancimea de inghet care va fi luata in calcul, specifica
zonei, conform STAS 6054-77, este de 0,70 - 0,80 m.
Din punct de vedere seismic, terenul prospectat se incadreaza in zona de
macroseismicitate I = 71 pe scara MSK (unde indicele I corespunde unei perioade medii de
revenire de 50 de ani) conform SR 11100/1-93. .
Conform STAS 11100/1993 si STAS P100-1/2006 zona are urmatoarele valori pentru:
- perioada de colt a spectrului de raspuns, Tc=1,0 s ;
- valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure, ag=0,20 g.
Din punctul de vedere al conditiilor de teren, conform normativului NP074/2007,
lucrarea care se va efectua se incadreaza in categoria geotehnica 2 cu risc geotehnic moderat.
Adancimea minima de fundare recomandata conform Normativului P7-2000 este de
minim 1,00 m si o latime a talpii fundatiei de 1,00 m.
Pentru reducerea sensibilitatii la umezire, marirea portantei si reducerea permeabilitatii,
se recomanda imbunatatirea terenului de fundare prin realizarea unor perne din materiale locale
(loess compact) cu o grosime de minimum 1 m. In acest caz, presiunea conventionala de baza
poate urca pana la 180 kPa.
In cazul unor incarcari centrice, pentru fundarea pe radier general la adncimea de 1-2 m
presiunea conventionala de calcul variaza in urmatorul domeniu:
Pconv = 180,00 - 207,17 kPa
Prima ninsoare cade aproximativ in ultima decada a lunii noiembrie, iar ultima catre
sfarsitul lunii martie. Incarcarea din zapada, conform Normativului CR-1-1-3-2005, este de 2,0
KN/mp.
Valorile presiunii de referinta, conform normativului NP 082/04 mediata pe 10 minute, la
10 m, avand 50 de ani interval mediu de recurenta, este de 0,5 kPa. Vanturile sunt determinate de
circulatia generala atmosferica si conditiile geografice locale.
Localităţile apropiate sunt Dragalina si Drajna, aflate la cca. 1,00 km vest, respectiv 1,5
km sud.
Din punct de vedere geologic, formatiunile de mica adancime sunt depozitele cuaternare
din ciclul de sedimentare Pleistocen superior, constituite din depozite loessoid-argiloase din
alcatuirea terasei inalte, in amplasament fiind predominante depozitele argiloase si argilos-
prafoase cafenii, cu filme si concretiuni calcaroase. Zona studiata se caracterizeaza printr-o
uniformitate litologica, stratele principale putandu-se urmari pe distante mari.
Din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima continentala si se
caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente care cad mai ales sub
forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente
7
perioade de incalzire care provoaca discontinuitati repetate ale stratului de zapada si repetate
cicluri de inghet-dezghet .
1.5.4. Date privind lucrarile de constructii
Proiectul cu titlul MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN

FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA
REŢEAUA DE GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi este in faza de evaluare.
Dupa evaluare se va elabora proiectul tehnic la faza DT+DE. Acesta va cuprinde
urmatoarele specialitati de proiectare: Arhitectura, Rezistenta, Drumuri si platforme, Instalatii
sanitare, Instalatii electrice, Instalatii HVAC, Instalatii abur tehnologic, Montaj utilaj tehnologic.
Fazele de constructie
a)) lucrări de organizare de şantier
b) lucrări de construcţii – montaj – procese tehnologice
c) lucrări de asigurare a utilitatilor
1.5.4.1. Descrierea lucrarilor de organizare de santier
Constructia va fi realizata conform Programului de urmarire a constructiei in faze

determinante la termenele stabilite prin Contractul de lucrari constructiii-montaj.
Organizarea de santier este prevazuta in partea estica a proprietatii si cuprinde o
constructie tip container, amplasata pe o platforma cu infrastructura de balast.
Fiind conectata la o sursa de energie electrica si la o sursa de apa cu utilizarea unei toalete
ecologice, factorii de mediu nu sunt afectati. Platformele de balast pe care sunt amplasate
containerele prefabricate vor fi transformate la sfarsitul santierului in spatii de parcare prin
aplicarea unui strat de beton rutier, conform documentatiei de proiectare.
Localizarea organizarii de santier
Cadrul administrativ, utilitatile, vor fi amenajate la limita de est a perimetrului delimitat
pentru realizarea investitiei, in zona de constructie a parcarii.
Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier
Nu sunt prevazute lucrari destinate exclusiv organizarii de santier. Lucrarile de amenajare
a platformei de balast sunt parte din lucrarile de construire a parcarii.
Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in
mediu in timpul organizarii de santier
Nu este cazul.
1.5.4.2. Descrierea lucrarilor de constructii-montaj, procese tehnologice
A. DESCRIEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII-MONTAJ
Obiectul proiectului il constituie modernizarea şi schimbarea destinaţiei unei hale

existente, amplasata pe laturile nord-vestice ale incintei, în fabrică de ulei, cu branşare la reţeua
de energie electrică şi la reţeaua de gaze naturale.
In spatiul construit prin modernizarea halei existente va fi amplasata o linie tehnologica
performanta. Fluxurile tehnologice sunt organizate astfel incat sa se asigure functionalitatea
spatiului conform prevederilor standardelor care reglementeaza activitatea de producere a
uleiurilor vegetale pentru consum uman.
Fundaţiile vor fi de tip izolat, sau continue cu radier din beton armat, in functie de
amplasarea utilajelor tehnologice si de capacitatea acestora. Pardoseala de la cota ± 0.00 se
propune sa se execute pe o placã suport din beton monolit cu grosime de 20 cm.
8
Structura halei va fi mixta, partial din beton armat, partial metalica. Se vor pastra o parte
din stalpii existenti si se vor adauga stalpi noi din beton armat si structura metalica, compusã din
stâlpi tip I, grinzi cu inima plinã, pane, contravântuiri, profile de tip cornier. Se vor adãuga
elemente metalice de prindere a panourilor de închidere şi a acoperişului.
Inchiderile se vor executa din panouri sandwich. Compartimentarile se vor executa din
zidarie in zona rafinariei, iar in alte zone vor fi utilizate panouri sandwich. In zona birourilor
compatimentarile se vor realiza din gips carton.
Invelitoarea va fi de tip sarpanta in doua ape si se va executa din panouri sandwich pe
structura metalica.
Tamplaria se va executa din PVC cu geam termopan.
Finisajele interioare in zona tehnologica vor fi realizate cu pardoseli din beton sclivisit,
iar in zona de birouri, vestiar-filtru si ambalare, cu pardoseli din gresie. La pereti se vor executa
zugraveli cu vopsea lavabila, iar in zona grupurilor sanitare peretii vor fi placati cu faianta.
Golurile uşilor şi ferestrelor se vor borda cu profile metalice rectangulare.
Constructiile vor fi realizate in conformitate cu normele interne si europene, cu normele
sanitare privind siguranta alimentului, precum si cu cele de protectia mediului.
Obiectele de investitie in cadrul proiectului MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE
DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE
ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi
sunt:
1. Silozuri metalice supraterane pentru depozitarea semintelor (materie prima) cu
capacitatea 2 x 250 mc, diametru de 6,00 m;
2. Corp hala existenta cu destinatia fabrica de ulei care cuprinde:
a) Zona de depozitare turte si zona de primire materie prima
b) Sectia de extractie
c) Sectia de rafinare
d) Depozit ulei rafinat (rezervoare ulei + turn de racire)
e) Sectia imbuteliere - ambalare
f) Zona vestiare + birouri
g) Depozite materiale flux de producţie (substante chimice, materiale absorbante,
materiale d eigienizare, etc.);
3. Cantar bascula si laborator receptie;
4. Laborator de proces ;
5. Gospodarie de apa cu put forat si instalatie antiincendiu ;
6. Statie de epurare, bazin vidanjabil betonat pentru ape uzate menajere ;
7. Centrala termica (inclusiv centrala de abur tehnologic)
8. Retele exterioare utilitati,
9. Imprejmuiri si porti.
Fabrica de ulei constituie în fapt un ansamblu de utilaje complexe legate între ele
funcţional, în care întreg procesul de producţie este automatizat, fiind tratată ca o instalaţie
tehnologică.
Materia primă şi produsul finit circulă pe flux prin benzi transportoare, tubulaturi, etc.
Acest ansamblu de utilaje este protejat prin închideri perimetrale din beton armat, şi
compartimentări interioare tehnologice tot cu pereţi din beton armat, fără a delimita încăperi
propriu-zise, spaţiile comunicând între ele la diferite niveluri prin goluri tehnologice prin care
trec elemente ale utilajelor. Materia primă şi produsul finit sunt în continuă mişcare şi în cantităţi
variabile.
Modernizarea halei si proiectarea obiectelor din incinta vor fi in conformitate cu cerintele
fluxului tehnologic: receptie materie prima, prelucrare initiala materie prima, extractie ulei,
rafinare ulei, depozitare semifabricate, depozitare produse finite, ambalare, livrare, vestiare
pentru personal, depozite substante chimice, depozite materiale igienice
9
Proiectul se va executa in conformitate cu normele PSI precum si cu normativele sanitare

si de mediu in vigoare.
Spatiul interior din hala va fi organizat astfel:
- Zona de depozitare turte, cu dimensiuni in plan 15,20 m X 30,00 m, cu o inaltime maxima
de 7,70 m.
- Zona de primire si extractie (fabrica ulei), cu dimensiuni in plan 15,20 m X 48,00 m si
inaltime maxima de 17,20 m.
- Zona de rafinarie va avea dimensiuni in plan de 15,20 m x 32,50 m.Cea mai mare parte din
zona rafinarie va avea 2 nivele cu inaltimea maxima de 12,95 m + o zona cu 4 nivele avand o
inaltime de 21,75 m. Suprafata construita desfasurata - 1.105,60 mp.
- Turnul de racire, cu dimensiuni in plan de 9,00 m x 12,50 m.
- Rezervoarele de ulei – 2 rezervoare cu diametru 9,30 m capacitate 600 to, 4 rezervoare
(sapun solid, sapun lichid, ulei intermediar) cu diametru 5,30 m a cate 200 to fiecare. Aceasta
zona nu va avea inchideri de nici un fel si nici invelitoare. Va fi o zona libera.
- Sectia imbuteliere ambalare, cu dimensiuni in plan 15,20 m x 66,00 m.
- Zona birouri + vestiare – dimensiuni in plan 15, 20 m x 36,00 m
- Depozit materiale necasare flux productie
Pe langa hala care constituie fabvricn apropriu-zisa, unitatea cuprinde si alte obiecte
tehnologice:
- Statia de pompare (gospodaria de apa);
- Statia de aburi - Cazanele de abur, furnizează agentul termic primar (abur tehnologic
saturat), acesta fiind folosit de consumatorii de abur ai Fabricii de ulei. Acesta functionează
cu combustibil gaza natural. Statia functioneaza cu 2 generatoare de abur:
1. - de joasa presiune 5.000 kg abur /h, 12 bari pres de lucru, 520 mcn/h gaz
2. - de inalta presiune 1.089 kg/h abur, 75 bari pres.de lucru, 81.4 mcn/h gaz
- Statia de epurare cu treapta mecanica, chimica si biologica. Constructia va fi din beton
monolit turnat la faţa locului. Tehnologia de epurare va cuprinde epurare mecanica, epurare
biologica cu namol activ si decantare finala.
Investitia va cuprinde retele exterioare pentru utilitati: alimentare cu apa pentru consum
curent, alimentare cu apa pentru instalatia antiincendiu, canalizare ape tehnologice, canalizare
ape menajere, alimentarea cu energie electrica a obiectelor de investitie, instalatie de legare
electrica la pamant, instalatie paratrasnet.
Alimentarea cu energie electrica se va face din tabloul electric general amplasat in partea
estica a halei existente, prin intermediul tablourilor de distributie prevazute prin proiectul de
specialitate.
Incinta este prevazuta cu platforme de circulatie din beton, cu pante si rigole pentru
evacuarea apelor pluviale. Acestea vor fi modernizate si vor fi folosite pentru circulatia
mijloacelor de transport. Va fi prevazut un sistem de colectare dirijata a apelor pluviale dotat cu
separatoare de grasimi si separatoare de hidrocarburi.
Incinta va fi imprejmuita cu gard. Inaltimea imprejmuirii va fi de 1,80 – 2,00 m. Portile
de acces pentru mijloace de transport si pentru personal vor fi amplasate in partea estica a
incintei.
Amenajarea drumului de acces
Accesul se face prin partea estica a terenului dintr-un drum de exploatare. Incinta
cuprinde platrforme betonate existente care se vor amenaja pentru circulatia mijloacelor de
transport aprovizionare si livrare produse; acestea vor fi modernizate, pentru preluarea apelor
pluviale de pe acoperisuri si de pe platfomre prin rigole si vor fi dirijate spre spatiul verde din
incinta.
Lucrări de depozitare sol vegetal
Solul care va fi decopertat va fi depozitat pentru scurt timp intr-un spatiu special destinat
si apoi va fi utilizat pentru reamenajarea spatiilor verzi din incinta. Solul vegetal se va decoperta
10
de pe suprafete mici amplasate pe latura vestica a incintei. Volumul total de sol vegetal estimat
este de cca. 2 m3.
Solul vegetal recuperat va fi folosit la lucrările de refacere a spatiului verde din incinta la
încheierea lucrărilor de constructii-montaj. Pentru mentinerea fertilitatii se va face inierbarea cu
seminte de graminee.
B. PROCESE TEHNOLOGICE
Activitatea unitatii care se realizeaza prin implementarea proiectului cu titlul

MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI,
BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE
GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi va cuprinde:
1) procesarea semintelor oleaginoase si obtinerea uleiului vegetal;
2) prelucrarea primara a srotului rezultat si livrarea catre ferme zootehnice.
Materii prime si auxiliare:

Materia prima este constitutita din seminte de floarea soarelui.
Seminţele oleaginoase folosite ca materie prima pentru extragerea uleiurilor vegetale pe
lângă lipide, conţin în proporţii mari proteine, zaharide şi apă. În cantităţi mici contin fosfatide,
steride, ceruri, substanţe colorante şi alţi compuşi chimici, care se extrag o dată cu uleiul şi
poartă numele de substanţe care însoţesc materia grasă.
Raportul cantitativ între miez şi coajă variază între 23 si 27%.
Depozitarea semintelor se realizeaza in cele 2 silozuri cu capacitatea de 250mc fiecare.
Capacitati de productie:
Materie prima: seminţe de floarea - soarelui 250 to / zi pentru procesare
Din instalaţia pentru extracţia uleiului rezulta:
- ulei de floarea soarelui 100 tone/zi;
- ştrot de floarea soarelui 100 to/zi (se livrează la fermele zootehnice pentru hană
animale)
- coji seminţe 30 to /zi ( se livrează la fermele zootehnice pentru hană
prin FNC sau direct in ferme)
- acizi graşi 50kg / zi
- nămol 1 to / zi – se imprăştie pe cămp ca îngrăşământ
- săpun lichid 3 to/zi; săpun lichid 1 t /zi ( se vând ca produse primare
pentru obţinerea săpunului – cantitatea poate varia in functi de calitatea semintelor)
- ceară 1 to/zi – se depozitează intr-un rezervor metalic suprateran
şi se livrează lunar
Materia prima provine din societatea proprie si prin achizitie de la terti. Aprovizionarea
cu materie prima se va asigura in baza unor contracte cu societati de transport specializate.
Materialele auxiliare constau in substante chimice utilizate in procesul de extractie si
rafinare.
Capacitatea de prelucrare a semintelor de floarea-soarelui va fi adaptata in functie de

cerintele pietei, astfel incat rentabilitatea afacerii sa fie cat mai mare.
Programul de lucru va fi de 8 h/zi timp in activitatile administrative si 24 ore (3

schimburi) la cele de productie.
11
Tabel 1 Consumul anual de materii prime si auxiliare
% Faza Cantitate Stare

Denumirea substanta tehnologica stocata fizica Consum
active din de utilizare
greutate
Seminte de depozitare 500 mc solida 250 t/zi
floarea
soarelui
Sare rafinare 750 kg in saci de 50 kg solid 150 kg/zi
NaCl
Acid fosforic 85 rafinare 1 rezervor din sticla lichid 3 t/luna
suprateran de 1mc in solutie
diluata cu apa (85%acid
fosforic + 15% apa)
Soda caustica 99 rafinare 1 rezervor din PVC lichid 4 t/luna
NaOH suprateran de 1mc in solutie
diluata cu apa (99% soda
caustica + 1% apa)
Acid citric 99 rafinare 1 rezervor din PVC solid 2,5 t/luna
monohidrat suprateran de 1mc in solutie
diluata cu apa (99% acid
citric + 1% apa)
Pamant rafinare Depozitare in saci in solid 27 t/lunar
decolorant magazie
Fluxurile de materie prima si de produse finite in interiorul halei si in curte au fost

concepute astfel incat spatiul sa fie valorificat eficient pentru obtinerea unei productivitati
ridicate. Circulatia autovehiculelor care transporta materia prima la silozurile de depozitare,
circuitul materiei prime si a subproduselor in fabrica si procesarea pana la obtinerea produsului
finit, depozitarea, imbutelierea si livrarea produsului finit au fost stabilite astfel incat fluxurile sa
fie fara intoarceri si intersectari, corespunzator legislatiei privind calitatea si siguranta
alimentului.
B1. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ULEIULUI
Procesul tehnologic de obtinere a uleiului de floarea-soarelui cuprinde urmatoarele faze:
Receptia materiilor prime

Depozitarea materiilor prime
Decojirea
Macinarea
Prajirea
Presarea
Extractia
Rafinarea uleiului de floarea-soarelui
Ambalarea si stocarea produsului finit.
RECEPTIA MATERIILOR PRIME
Pentru stabilirea calitatii loturilor de seminte s-a prevazut un laborator amplasat la camera
tehnica a cantarului bascula, cu o dotare corespunzatoare astfel incat frecventa recoltarii si a
prelucrarii probelor sa asigure functionarea optima a unitatii. Din fiecare mijloc de transport se
12
vor recolta probe care vor fi analizate din punctul de vedere al calitatilor fizico-chimice si al
gradului de puritate a materiei prime.
DEPOZITAREA MATERIILOR PRIME
Se va face in doua silozuri metalice supraterane pentru depozitarea semintelor avand

capacitatea 2 x 250 mc.
DECOJIREA
Se îndepărtează parţial coaja (mai rămâne 6-8% coajă), pentru a asigura buna desfăşurare
a procesului de presare şi de extracţie cu solvenţi.
Din procesul de separare rezultă două fracţiuni:
- miez industrial 80-85%, format din miez botanic şi o cantitate de coajă;
- coajă industrială 15-20%, formată din coajă botanică şi o cantitate mică de miez.
Procesul de decojire cuprinde spargerea semintelor, detasarea cojilor si separarea cojilor

de miez. Intregul proces se realizeaza cu ajutorul unor instalatii pneumo – mecanice in care se
combina sitarea mecanica cu separarea cojilor prin efect pneumatic intr-o instalatie tehnologica
complexa. Cojile usoare sunt eliminate prin ventilare, iar cele grele prin efect gravitational.
MACINAREA
Materia primă oleaginoasă (miezul) este mărunţită sub acţiunea forţelor mecanice, astfel
incat sa faciliteze separarea uleiului.
Procesul de macinare se face prin trecerea materialului prin spatiul dintre cilindri
metalici. Procesul se deruleaza prin treceri repetate, cilindrii fiind alternativ cu suprafata riftuita
si cu suprafata neteda sau cu dinti. Din buncarul de alimentare se obtine material de dimensiuni
mai mari (brochen), format din bucati de 15 – 20 mm, care, trecut printr-un macinator cu cilindrii
cu dinti se obtine macinatura finala cu granulatie de 3-5 mm.
PRAJIREA MATERIALULUI OLEAGINOS
Prăjirea este operaţia de tratament hidrotermic efectuată sub amestecare continuă.

Fazele procesului de prăjire:
- umectarea: imbibarea cu apă a măcinăturii pentru separarea peliculară a uleiului;
- incălzirea şi uscarea măcinăturii: in vederea scăderii vascozităţii uleiului şi evaporării apei din
măcinătură (denaturarea substaţelor proteice, creşterea activităţii enzimelor-creşterea acidităţii
libere a uleiului, separarea uleiului pe suprafaţa măcinăturii, modificarea plasticităţii
măcinăturii).
Procesul de prajire este precedat de umectarea materialului cu abur tehnologic, la
umiditatea de 8-95%, aburul tehnologic avand temperatura de 80 – 85 oC. Prajirea se face intr-o
instalatie incalzita cu abur tehnologic, dotata cu un malaxor care asigura uniformitatea prajirii.
Malaxarea se realizeaza continuu. Pentru asigurarea continuitatii procesului se utilizeaza
transportoare elicoidale (snec) atat la alimentare cat si la evacuarea materialului prajit spre
urmatoarea faza tehnologica - presarea.
PRESAREA MATERIALULUI OLEAGINOS
Prin presare, se obtine de separarea componentului lichid (ulei) dintr-un amestec

lichidsolid (măcinătura). Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi
favorizarea separării uleiului.
13
Factorii care influenţează presarea sunt:

- presiunea;
- durata;
- vascozitatea uleiului (se micşorează prin incălzirea măcinăturii in timpul prăjirii);
- lungimea capilarelor (ce poate fi redusa prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării
şi prăjirii).
Metoda de presare
Presa mecanică: măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a
lungul şi una in jurul axului cu melc. Pe măsură ce materialul inaintează, datorită măririi
diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii, scurgerea uleiului devine
abundentă şi este colectat intr-un rezervor metallic suprateran.
Regimul optim de presare presupune respectarea următorilor parametri:
- caracteristicile fizice ale măcinăturii prăjite (temperatura şi umiditate);
- forţa de presare: crescatoare continuu, corelata cu gradul de compactare a macinaturii
- durata presării: 60 secunde la 20-25 rot/min şi peste 60 secunde la turatie sub 20 rot/min;
- scurgerea maximă a uleiului;
- aspectul optim al materialului solid rezultat (brochen): compact, brichetat, puţin elastic, fără
urme de ulei, suprafaţa netedă şi cu fisuri fine spre exterior.
EXTRACTIA ULEIULUI DIN MATERIALUL OLEAGINOS
Extractia propriu-zisa
Extracţia uleiului se face prin presare dubla a materialului oleaginos. Materialul solid
degresat rămas după extracţia prin dubla presare este şrotul.
Extractia se va face prin trecerea succesiva a semifabricatului prin doua echipamente de
presare.
Procese de purificare
Uleiul brut este supus in continuare unei operaţii de purificare, deoarece conţine
impurităţi mecanice şi organice in suspensie si urme de apă. Acestea trebuiesc indepărtate pentru
evitarea degradării rapide.
Purificarea uleiului brut inainte de depozitare comportă următoarele operaţii:
- separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare, filtrare sau
centrifugare;
- eliminarea umidităţii in exces prin uscare;
- sedimentarea impurităţilor de dimensiuni mici prin filtrare.
Prelucrarea finală şi depozitarea şrotului - prelucrarea finală implică măcinarea in mori cu

ciocane şi separarea pe fracţiuni. Depozitara ştroturilor se poate face in magazii sau in silozuri
special destinate.
- filtru-presă cu rame şi plăci: din rezervorul de ulei, cu ajutorul unei pompe, uleiul trece printr-
un filtru-presă; filtrarea se realizeaza cu recirculare pana la obtinerea limpezimii dorite, dupa
care uleiul este dirijat spre vasul colector.
Depozitarea uleiului brut

Ueiurile brute de presă se depozitează inainte de rafinare in rezervoare de oţel. Fundul
rezervoarelor trebuie să fie uşor inclinat spre golire, pentru a se realiza golirea completă şi pentru
evitarea depunerii sedimentelor. Conducta de alimentare cu ulei a rezervoarelor trebuie să
14
coboare pană la partea inferioară a rezervorului, pentru a se evita contactul uleiului cu aerul.
Temperatura de depozitare a uleiului brut este de 38 oC.
RAFINAREA ULEIURILOR VEGETALE
Prin rafinare uleiurile brute sunt transformate in uleiuri comercializabile atat sub aspectul
calităţii senzoriale cat şi al stabilităţii la păstrare ulterioară.
Prin rafinare se elimină componentele nedorite: fosfatide, acizi graşi liberi, pigmenţi,
metale (Fe, Cu, Ca, Mg), zaharuri libere, glicolipide, lipide oxidate, ceruri, substanţe de miros şi
gust (aldehide, cetone) şi pesticide.
In timpul rafinării odată cu impurităţile menţionate se indepărtează şi substanţele
valoroase ca vitaminele: A, D, E, K dar se pierde şi o cantitate de ulei in funcţie de
caracteristicile uleiului brut, precum şi de metoda de rafinare aplicată, respectiv de instalaţia
folosită.
Operaţiile principale la rafinare sunt: demucilaginarea, neutralizarea, uscarea,
decolorarea, vinterizarea, dezodorizarea.
1. Demucilaginarea
Uleiul brut eliberat de impurităţi grosiere prin operaţia de purificare preliminară conţine
substanţe mucilaginoase (fosfatide, albumine, hidraţi de carbon) sub formă coloidală, in
suspensie sau dizolvate.
Principalele metode de eliminare a mucilagiilor, respectiv a fosfatidelor la uleiul de
floarea soarelui sunt:
a) metoda prin hidratare - se bazează pe faptul că in prezenţa apei, la cald, fosfatidele,
albuminoidele şi complexele acestora, mucilagiile işi pierd solubilitatea in ulei şi precipită in
flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare;
b) metoda acidă urmată de hidratare - se aplică pentru uleiurile cu un continut de peste
1.000 ppm fosfor, in cadrul rafinării fizice. Astfel uleiul este incălzit la 70 oC, tratat cu acid
fosforic sau citric cu amestecare 30 minute, apoi amestecul se răceşte la 25 oC. Se adaugă apă in
proporţie de 1-3% şi se amestecă incă 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor. In final se realizează
centrifugarea la 25 oC.
2. Neutralizarea acidităţii libere a uleiurilor vegetale (rafinare alcalina)
Neutralizarea alcalină constă in eliminarea acizilor graşi, a fosfatidelor rămase şi a altor

componente (şrot proteic, glicerina, carbohidraţi, răşini, metale, pigmenţi) sub formă de săpun
alcalin prin tratament cu hidroxizi sau carbonaţi alcalini. Uleiul este tratat cu o solutie alcalina
(soda caustica) care intra în reactie cu acizii grasi liberi prezenti si îi transforma în saruri de acizi
grasi (sapun). Amestecul permite separarea fazei de ulei eliberat de acidul gras care pluteste
deasupra, de faza de strat de saruri, solutie alcalina ai alte substante, care este evacuat.
Uleiul este apoi spalat cu apa pentru a înlatura sarurile, solutia alcalina si alte substante si
este gata pentru procesul de decolorare sau dezodorizare.
Stratul inferior de saruri si alte substante care este eliminat din ulei, este un material solid
amestecat cu apa.
3. Uscarea uleiurilor
In uleiurile neutralizate cu substante alcaline, poate rămane 0,2-0,5% apă şi se impune

eliminarea ei deoarece permite hidroliza trigliceridelor cu creşterea acidităţii libere, inactivand
materialele adsorbante folosite la procesul de decolorare.
15
4. Decolorarea uleiurilor
Substanţele colorate/colorante din ulei sunt: pigmenţi naturali (clorofila, carotina,

xantofila), pigmenţi secundari (complexe melano-fosfatidice, formate in instalatia de macinare)
şi uleiul obţinut din miscelele distilate la temperaturi ridicate.
Decolorarea conduce şi la eliminarea produselor de oxidare a metalelor, fosfatidelor,
urmelor de săpun.
Procesul implică atat adsorbţia fizică cat şi chemosorbţie (bazată pe legături chimice
puternic covalente şi ionice). Prin chemosorbţie sunt adsorbiţi acizii graşi, săpunurile,
fosfatidele, gliceridele acizilor graşi oxidaţi.
5. Vinterizarea uleiurilor
Vinterizarea uleiurilor, denumită şi deceruire, este operaţia prin care se elimină din ulei
cea mai mare cantitate din ceruri şi gliceridele acizilor graşi saturaţi care solidifică la temperaturi
sub 15-20 oC, producand tulburarea uleiurilor.
Conţinutul de ceruri in uleiul de floarea-soarelui depinde de:
-tipul de hibrizi de la care provin seminţele;
-efectul decojirii şi separarea de miez a pieliţelor, acestea conţinand ceruri.
6.Dezodorizarea uleiurilor
Dezodorizarea este un proces de distilare în vacuum prin care se elimina componentele

relativ volatile care genereaza arome, culori si mirosuri nedorite în grasimi si uleiuri. Este un
proces fezabil datorita diferentelor mari de volatilitate între aceste substante nedorite si
trigliceride. Scopul dezodorizarii este de a reduce nivelul de acizi grasi liberi si de a elimina
mirosurile, aromele alterate si alte componente volatile, cum ar fi pesticidele si hidrocarburile
aromatice policiclice. Acest proces are si rolul de a îmbunatati stabilitatea si culoarea uleiului,
mentinând totodata valoarea nutritiva.
În functie de timpul de actionare al echipamentului de dezodorizare, procesul este
efectuat în vid (0,5 - 8 mbari) si la temperaturi cuprinse între 180 ° - 270°C si utilizând aburul.
AMBALAREA SI STOCAREA PRODUSULUI FINIT
Dupa rafinare, produsul finit se stocheaza in rezervoare metalice, conectate la instalatiile

de imbuteliere.
Productia de ulei va fi ambalata in sala de ambalare special prevazuta, depozitarea marfii
facandu-se intr-un spatiu care va permite pastrarea calitatilor fizico-chimice si microbiologice ale
produsului finit, in concordanta cu prevederile normelor sanitare, de siguranta a alimentului si
de protectie a factorilor de mediu.
Uleiurile comestibile se imbuteliază in ambalaje de sticlă, butelii PET, bidoane PET sau
metalice, cu capacitati de 1- 10 litri.
Srotul rezultat din procesul de productie va fi valorificat prin vanzare catre fermele
zootehnice. Productia de sroturi va fi ambalata si depozitata pana la livrare intr-un depozit
special prevazut, conditiile de depozitare fiind in concordanta cu prevederile normelor sanitar-
veterinare si ale legislatiei de mediu.
Marcarea si livrarea produselor se fac utilizand etichete inscriptionate care contin
informatiile corespunzatoare HG 106/2002: denumirea produsului, datele de identificare ale
producatorului, conditii de pastrare si garantie.
Livrarea se face in baza unui Certificat de calitate si a unei Declaratii de conformitate,
pentru fiecare lot care se expediaza. Acestea vor fi intocmite conform dispozitiilor legale in
vigoare.
16
B2. ACTIVITĂŢI ASOCIATE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC
PRODUCEREA ABURULUI
Aburul tehnologic utilizat pentru instalatiile de extracţie şi rafinare a uleiurilor va fi

produs intr-o statie de abur amplasate in cladirea centralei termice, curpinzand 2 generatoare de
abur. Caracteristicile instalaţiei:
- alimentare: gaz natural;
- producţie de abur: 5.000 kg/h pentru abur de joasă presiune si 1.089 kg/h pentru abur de inaltă
presiune.
RĂCIRE APE DE PROCES
Această fază se desfasoara cu ajutorul unor turnuri de evaporare, care răcesc apa caldă
provenind din instalaţii, utilizata ulterior ca agent termic de racire.
Se completează cu apă proaspătă, prelevată din puţuri. Această apă nu intră niciodată în
contact cu produsele tratate, deoarece schimbul are loc în mod indirect prin intermediul
condensatoarelor cu plăci sau cu tuburi.
EPURARE APE TEHNOLOGICE
În urma diferitelor procese de prelucrare, rezultă deşeuri lichide (ape uzate tehnologice)
provenite în principal de la:
- curăţarea (igienizarea) recipientelor de conţinut;
- curăţarea (igienizarea) utilajelor utilizate în procese;
- eventualele scurgeri cauzate de nefuncţionarea utilajelor de ambalare;
- curăţarea (igienizarea) periodică a spaţiilor şi pardoselilor.
Apele care sunt evacuate din instalatiile tehnologice, nu conţin compuşi organici
cloruraţi, compuşi organici aromatici simpli sau condensaţi, metale grele, etc.
Statia de epurare, construita cu bazine de beton armat monolit, va functiona cu treapta
mecanica, treapta fizico-chimica si treapta biologica cu namol activ.
Substanţele poluante prezente in apele reziduale tehnologice sunt reprezentate în
principal de ulei vegetal, săpunuri sodice, pulberi de făinuri proteice, toate fiind biodegradabile.
Nămolurile colectate la statia de epurarea sunt trimise la batalurile de stocare ale unei
ferme zootehnice din vecintatae si utilizate la fertirigarea culturilor agricole.
B3. FLUXURI TEHNOLOGICE IN INCINTA
Hala care se modernizeaza si care va fi dotata pentru realizarea unei fabrici de ulei este
amplasata pe laturile nord-vestice ale incintei, pentru circulatia autovehiculelor care asigura
aprovizionarea si livrarea fiind utilizate platformele betonate existente in incinta.
Transportul materiei prime de la silozuri pana la zona de procesare se va face mecanic
sau pneumatic in functie de solutia constructiva specifica furnizorului liniei tehnologice.
In zona de obtinere a produsului finit este prevazut un depozit de ambalaje, usor accesibil
din zona de ambalare.
Pentru accesul si circulatia mijloacelor de transport rutiere in incinta sunt stabilite trasee
care cuprind accesul la zonele de llivrare si receptie, respectiv la cantarul bascula.
Deseurile rezultate din procesul de fabricatie vor fi preluate de societati specializate in
baza unui contract de prestari servicii.
17
C. LUCRARI DE ASIGURARE A UTILITATILOR
C.1. ALIMENTAREA CU APA POTABILA SI CANALIZAREA
Alimentarea cu apa
Sunt utilizate urmatoarele categorii de apa:

- Apa tehnologica
- Apa pentru instalatia antiincendiu
- Apa pentru consum menajer
Gospodaria de apa va cuprinde camera tehnica, in care se vor monta instalatiile hidraulice
si bazinul pentru rezerva de apa necesara sistemului antiincendiu, corespunzator legislatiei in
domeniu.
Debitul necesar de apa a fost calculat la 5 l/s. Pentru asigurarea debitului necesar sunt
prevazute doua foraje la adancimea de minim 75,00 m,fiecare cu un debit de 3 l/s (10.8 mc/h).
Pentru uniformizarea debitelor de apa este prevazut un rezervor tampon de 2 mc.
Apa de foraj va fi tratata intr-o instalatie de demineralizare pentru a fi corespunzatoare
parametrilor de calitate necesari.
Volume de apa necesare:

- consum tehnologic: 3,2 l/s (276,48 mc/zi)
- consum menajer: 1,1 l/s (95,04 mc/zi)
Total 4,3 l/s (371,52 mc/zi)
Apa tehnologica este necesara pentru spalare in procesul de de rafinare a uleiului, apa de
adaos la turnul de racire si apa pentru producerea aburului tehnologic.
Apa pentru stingerea incendiilor: rezerva de apa este de 216 mc, si va fi pastrta intr-un
rezervor semiingropat executat din beton armat monolit cu capacitatea de 400 mc. Timpul de
refacere a rezervei intagibile de apa este de 24 de ore.
Pentru instalatiile antiincendiu sunt prevazute 3 grupuri de pompare automatizate pentru
hiudrantii exteriori, sprinklere si hidranti interiori.
Pentru asigurarea conditiilor impuse de legislatia privind PSI, se va prevedea un circuit
de alimentare cu apa a instalatiei antiincendiu.
Se prevede o retea de alimentare cu apa consum curent, respectiv o retea de alimentare
pentru instalatia antiincendiu.
Apele destinate consumului menajer sunt calculate pentru personalul care lucreaza in
unitate.
Canalizarea
Din activitatea unitatii vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:
- ape uzate tehnologice;

- ape uzate menajere
La acestea se adauga apele pluviale.
Volume de ape uzate evacuate:

- apa tehnologica epurata: 25 mc/zi
- apa uzata menajera: 31,68 mc/zi
18
Apele uzate tehnologice care sunt evacuate şi care trebuie trimise la instalaţia de epurare,
provin din diversele instalaţii si anume:
- instalaţia de extracţie
- instalaţia de rafinare
- spălare încăperi, rezervoare, bazine
Apele uzate tehnologice de la fabricarfea uleiului nu conţin compuşi organici cloruraţi,
sau organici aromatici simpli sau condensaţi, sau metale grele.
Substanţele poluante sunt biodegradabile si sunt reprezentate în principal de:
- ulei vegetal,
- săpunuri sodice,
- pulberi de făinuri proteice.
Apele uzate tehnologice rezultate din evacuarile de la fabrica de ulei si de pe platformele
adiacente rezervoarelor de ulei sunt colectate printr-un sistem separativ de canalizare si dirijate
catre statia de epurare, dupa ce au fost trecute printr-un separator de grasimi.
Epurarea apelor uzate tehnologice :

Statia de epurare functioneaza intr-un sistem discontinuu de oxidare biologica si
sedimentare SBR. Tratarea apei cuprinde o treapta fizico – chimica, treapta de de oxidare aeroba
cu namoluri active, oxidare biologica si decantarea namolurilor rezultate. Dupa procesul de
epurare o parte din apele epurate va fi dirijata spre rezervorul de incendiu, respectiv o parte catre
batalurile de stocare ale unei ferme zootehnice din vecinatate, pentru utilizarea ulterioara la
fertirigarea culturilor agricole din zona.
Apele uzate efluente de la Statia de epurare se vor incadra in parametrii corespunzatori
normei tehnice NTPA 001/2005 precum si conform STAS 9450/88 pentru fertirigatii.
CARACTERISTICI STATIE EPURARE
DEBIT: 60MC/24H
CARACTERISTICI UNITATI LA INTRARE LA IESIRE
1. PH 7-9 7-8
2. SUSPENSII SOLIDE MG/L 1200-2000 MAI PUTIN DE 100
3. BOD MG/L 3000-3500 MAI PUTIN DE 30
4. COD MG/L 3000-6000 MAI PUTIN DE 200
5. ULEI&GRASIMI MG/L 1200-2000 MAI PUTIN DE 10
BOD=COMSUM BIOCHIMIC DE OXIGEN
COD=CONSUM CHIMIC DE OXIGEN
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi colectate in reteaua de
canalizare construita in sistem separativ si vor fi dirijate spre bazinul betonat vidanjabil amplasat
in incinta unitatii. Acestea vor fi evacuate in baza unui contract cu o societate specializata.
Colectarea apelor pluviale se face prin pante catre rigolele care vor fi prevazute la
refacerea platformelor betonate existente in incinta. Apele pluviale colectate de pe platformele
betonate vor fi trecute prin separator de grasimi si prin separator de hidrocarburi, fiind apoi
dirijate catre spatiile verzi din incinta.
C.2. ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE
Incalzirea apei necesare in procesul tehnologic se va face prin racordarea unitatii la o

centrala termica care functioneaza cu gaze naturale.
Alimentarea cu gaze naturale se va realiza din conducta care se afla pe proprietate. S.C.
Agrochirnogi S.A. detine o statie de gaze cu o capacitate de 500 mc/h care va asigura
19
alimentarea centralei dimensionate conform necesarului de gaze al fabricii de ulei. Distanta

dintre reteaua de gaze naturale si statia de gaze este de 270 m.
Încălzirea spaţiilor pentru personal se va face cu ajutorul a 4 centrale termice murale, 2
la vestiare + birouri, 2 la basculă + laborator.
C.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Energia electrica va fi asigurata din reteaua existenta pe proprietate; contorizarea si plata

acesteia vor fi asigurate printr-un contract cu societatea furnizoare.
Functionarea centralei termice care va produce aburul tehnologic si agentul termic pentru
incalzirea spatiilor se va face cu combustibil gaz natural care va fi preluat dintr-o retea existenta
pe terenul proprietate a societatii.
Alimentarea cu energie electrică se va realiza printr-un racord la tabloul electric general

existent pe latura estica a halei care se modernizeaza (cf. Plan de situatie atasat prezentului
dosar).
Tabloul electric general este bransat la reteaua electrica de joasa tensiune existenta la
drumul de acces, printr-un post de transformare amplasat in incinta. Distanta de la postul de
transformare la firida de bransament este de 135 m.
Instalatiile electrice cuprind:

- instalatii electrice de forta pentru alimentarea consumatorilor tehnologici ;
- instalatii interioare de iluminat
- reţele electrice exterioare de forta ;
- retele electrice exterioare de iluminat: iluminat perimetral, iluminat cai de acces;
- tablou electric general si tablouri electrice de distributie;
- instalatii de protectie impotriva electrocutarilor la punerea accidentala sub tensiune, prin
legarea la pamant;
- instalaţii de protectie paratrăsnet.
Foto 2: Partea sudica a incintei
20
Foto 3: Partea sud-vestica a incintei
2. DESEURI - ESTIMAREA PE TIPURI SI CANTITATI A

DESEURILOR REZULTATE DIN FUNCTIONAREA FABRICII
Deseurile rezutate se vor depozita temporar, selectiv, in spatii special amenajate,
pe categorii, pana la preluarea lor de catre societati autorizate.
2.1. Tipuri de deseuri colectate
Desfasurarea activitatii determina obtinerea urmatoarele tipuri de deseuri:

- corpuri solide rezultate din sortarea semintelor oleaginoase inainte de prelucrare;
- deşeuri tehnologice rezultate din instalaţia de extracţie si rafinare;
- uleiuri uzate rezultate de la utilaje si mijloacele de transport;
- deşeuri din hârtie si cartoane, PVC, polietilena, material plastic;
- deseuri menajere.
2.2. Cantitati de deseuri colectate

Din procesul de productie rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
a) deseuri tehnologice
- deşeurile din faza de sortare a seminţelor, coji de seminte, 30 t/zi se depoziteaza in saci
intr-o magazie prevazuta in zona de depozitare si se livreaza la FNC sau direct catre ferme
zootehnice;
- deşeuri rezultate din instalaţia de rafinare se vor colecta separat in recipienti metalici
care se vor amplasa intr-o magazie din zona de depozitare si vor fi livrate ca materii prime catre
diversi utilizatori: sapun lichid 1 - 2 t/zi si ceara 1t/zi, acizi grasi 50 kg/zi;
21
- namol 1t/zi care este depozitat temporar pe o platforma betonata imprejmuita fiind
utilizat de societatea care realizeaza investitia ca ingrasamant agricol.
b) Din activitatile conexe rezulta urmatoarele categorii de deseuri:
- uleiurile uzate de la utilaje si mijloace de transport vor fi colectate în recipienti adecvati
si vor fi preluate de societati specializate in baza unui contract de prestari servicii 10-20 l/luna;
- baterii de acumulatori 3-4 buc/an;
- anvelope uzate 5-6 buc/an;
- piese uzate, deseuri metalice 10-50 kg/luna;
- deşeurile din hârtie si cartoane, PVC, polietilena, material plastic (cca 20 kg/zi) sunt
depozitate temporar in saci din materiale adecvate, acestia fiind preluati de o societate
specializata in baza unui contract de prestari servicii.
Deşeurile vor fi depozitate temporar în spaţii special amenajate până la preluarea acestora
de societati specializate in baza unor contracte de prestari servicii.
c) deseurile menajere vor fi colectate in europubele care se vor amplasa pe o platforma
betonata special destinata.
Indicele mediu zilnic de producere a deseurilor este de 0,35 kg/persoana.
Imed. = 0,35 kg/persoana.zi x 54 persoane angajate = 18,90 kg/zi.
Vdmed = 18,90 kg/zi x 200 zile de lucru = 3.780 kg/an.
Preluarea deseurilor menajere se va face in baza unui contract cu o societate specializata
pentru prestari servicii de salubritate.
În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă), în cantităţile
estimate, in incinta nu se produc şi nu se vor depozita alte tipuri de deşeuri.
Prin implementarea sistemului de management al deşeurilor se prevede păstrarea evidenţei
tuturor materialelor valorificabile, a deşeurilor şi eliminarea de pe amplasament conform HG
856/2002.
Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG 170/2004.
Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor
HG 662/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare.
Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG 1057/2001
privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.
Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse (în
conformitate cu HG 856/2002) şi raportarea lunară a situaţiei deşeurilor gestionate, către
Serviciul Implementare Politici de Mediu-Compartimentul Gestiunea Deşeurilor din cadrul APM
Calarasi, în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.
Toate deseurile vor fi depozitate in recipienti adecvati care se vor pastra in magazii care se
vor construi in concordanta cu cerintele impuse de categoria acestora; de aici vor fi preluate de
societati specializate fie ca subprodusi pentru fabrici de sapun, cosmetice, etc, fie ca deseuri.
Gestionarea deseurilor va asigura un nivel ridicat de protecite a mediului prin aplicarea
tehnicilor BAT in domeniu.
Se va asigura o evidenta clara a naturii si cantitatii de deseuri produse. Frecventa colectarii
precum si modul de colectare si eliminare a deseurilor vor fi stabilite conform prevederilor
Directivei 2006/12/CE.
2.3. Gestionarea ambalajelor

Gestionarea şi monitorizarea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje se va efectua
conform prevederilor HG 621/2005.
22
2.4. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
In procesul de productie vor fi utilizate substante chimice toxice si periculoase distribuite

in recipienti de fabricant, transportul pana la fabrica de ulei fiind asigurat de furnizorul
specializat, in baza unui contract.
Depozitarea si prelucrarea substantelor chimice pentru a fi utilizate in procesul de
fabricatie se face pe perioade scurte si in cantitatile stabilite de beneficiar. Acestea vor fi pastrate
in magazii speciale si vor fi manipulate de personal specializat.
Substantele chimice care vor fi utilizate in procesele de rafinare sunt: hidroxidul de sodiu,
acidul citric, acidul fosforic, acidul sulfuric. Prezentam mai jos un tabel cu cantitatile depozitate
in functie de volumul de lucru si de perioadele de lucru:
Tabel 2. Substante chimice utilizate in procesul tehnologic
% Faza Cantitate RISC Clasa de

Denumirea substanta tehnologica stocata periculozita Consum
active din de utilizare te
greutate
Acid 85 rafinare 1 rezervor din R34 C 3 t/luna
fosforic sticla suprateran
de 1mc in solutie
diluata cu apa
(85% acid
fosforic + 15%
apa)
Soda 99 rafinare 1 rezervor din R35 C 4 t/luna
caustica PVC suprateran
NaOH de 1mc in solutie
diluata cu apa
(99% soda
caustica + 1%
apa)
Acid citric 99 rafinare 1 rezervor din R36 - 2,5 t/luna
monohidrat PVC suprateran
de 1mc in solutie
diluata cu apa
(99% acid citric +
1% apa)
Din procesul tehnologic nu rezulta substante periculoase sau toxice.

Pentru depozitarea substantelor toxice si periculoase beneficarul va amenaja magazii
speciale de depozitare a recipientilor. In magazii se vor asigura conditii de pastrare in
concordanta cu cerintele fabricantului pentru fiecare categorie de substanta chimica. Magaziile
vor avea pardoseli din beton si instalatii de racire/electrice/sanitare/antiincendiu conform
cerintelor fabricantului. Magaziile in care se vor pastra temporar aceste substante chimice vor fi
amplasate conform cerintelor fabricantului, manipularea acestora facandu-se de persoane
instruite corespunzator, conform normelor de tehnica securitatii muncii si de protectie a
factorilor de mediu. De asemenea vor fi asigurate dotarile necesare pentru neutralizare in caz de
accidente.
Laboratorul de proces va avea o magazie proprie in care se vor asigura conditii de
pastrare a substantelor chimice pentru analizele chimice ale produselor interfazice si ale
produselor finite. Cantitatile manipulate sunt neglijabile in raport cu cantitatile corespunzatoare
procesului tehnologic.
23
Operatiunile de deratizare, dezinsectizare si dezinfectare se vor face de catre o societate

specializata in baza unui contract.
Vor fi prevazute in zona de birouri/vestiare spatii pentru depozitarea detergentilor, a
materialelor de protectie si igiena a personalului.
3. IMPACTUL POTENTIAL AL ACTIVITATII ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A
IMPACTULUI
Obiectiviul proiectat respecta cerintele comunitare transpuse in legislatia nationala, astfel

incat emisiile in aer apa si sol provenite din activitatea de extragere a uleiului sa fie reduse.
3.1. Factor de mediu aer

3.1.1. Surse de poluare a aerului
a) Surse de poluanti in etapa de executie a lucrarilor de constructii-montaj

In faza de executie a lucrarilor de constructii, ca surse de poluanti ale aerului sunt
motoarele utilajelor de constructii si ale mijloacelor de transport. Lucrarile de excavare, de
manipulare a materialelor de constructie si de montaj a profilelor metalice ca si a celor de
nivelare si de taluzare se vor desfasura doar in perimetrul de amplasare a construtiilor si in si in
spatiile adiacente din incinta.
Majoritatea terenului de constructie este acoperit cu platforme betonate care urmeaza a fi
modernizate. Executia lucrarilor de constructii nu presupune decopertari de sol vegetal, cu
exceptia unor cantitati relativ mici care vor fi recuperate si administrate pe terenurile agricole din
zona.
b) Surse de poluanti in cursul activitati de productie ulei

Principalele surse de emisie a poluanţilor sunt amplasate fie in zona de preparare a materiei
prime, fie in zona de rafinare.
Extractia uleiului nu implica utilizarea unor substante periculoase si volatile, facandu-se
prin presare dubla.
O alta sursa de poluare este centrala termica care va furniza aburul tehnologic si in mica
masura centralele termice murale, acestea utilizand combustibil gaz natural. Cosul de fum va fi
construit astfel incat partea superioara sa fie la minim 10 m inaltime, pentru a impiedica
raspandirea fumului in zonele joase.
Amplasarea centralei termice s-a prevazut in latura sudica la o distanta de cca 500-700 m
de zona de extractie si de rafinare a uleiului vegetal. Tot in aceasta zona sunt amplasate
gospodaria de apa si instalatia antiincendiu.
O alta sursa de poluare a aerului o reprezinta mijloacele de transport din incinta dotate cu
motoare termice. Emisii de gaze vor fi produse in urma arderii motorinei rezultand CO x, NOx,
SO2, hidrocarburi şi pulberi.
Pentru evitarea poluarii s-a prevazut ca circulatia mijloacelor de transport sa se faca pe
trasee bine determinate, pe platforme betonate amenajate corespunzator. Prin modernizarea
platformeloe betonate din incinta si mentinereea curata a acestora, se va asigura si evitaerea
apoluarii cu praf.
In urma exploatării autovehiculelor, pentru o densitate medie a carburantului Diesel de
0,860 kg/l, rezulta cantitati relativ mici de poluanti (CORINAIR).
24
Tabel 3. Cantitati estimate de poluanti
poluant % t Kg/zi Kg/h

CO 2,10 % 1701 65 4,1
NOx 2,70 % 2187 84,1 5,2
SOx 0,78 % 632 24,3 1,5
Hidrocarburi nearse 1,30 % 1053 40,5 2,5
Aldehide 0,0 8% 64,8 2,5 0,15
Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse, mobile, cvasimobile si staţionare.
3.1.2. Surse cvasimobile si mobile
Sursele cvasimobile si mobile de poluare ale aerului sunt reprezentate in faza de

constructie de autobasculante, incarcator, buldozer, excavator, foreza. Se poate considera ca sunt
cvasimobile deoarece deplasarea lor se face in cadrul unei suprafate restranse, de cca 5.000 mp.
In faza de functionare, sursele de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport materie
prima si materiale auxiliare si de cele care asigura livrarea produselor care rezulta din procesul
de fabricatie. Toate utilajele sunt echipate cu motoare Diesel moderne ale caror emisii
corespund limitelor impuse de standarde.
Debitul mediu de noxe emis de sursele existente se estimeaza a fi de cca 10 kg/oră. Noxele
sunt emise intr-o zona industriala amplasata la o distanta de cca 750 m distanta fata de cea mai
apropiata locuinta din localitatile Dragalina si Drajna.
Nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile, cvasimobile si stationare vor fi
inferior nivelului admis, conform Ordinului MAPPM 462/93, pentru ca atat utilajele cat si
mijloacele de trasport sunt moderne si, prin constructie, functioneaza la parametri admisi prin
legislatia de mediu.
Impactul activitatii asupra calităţii aerului este determinat de analiza urmatoarelor 4
categorii de elemente:
- sursele si emisiile de poluanţi atmosferici;
- transferul poluanţilor în atmosfera;
- nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosfera si distribuţia spatio-temporala a
acestora;
- efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi a mediului biotic si abiotic.
Tabel 4. Emisiile in g/h ale unor surse mobile si cvasimobile
cons.
Utilaj l/h NOx CH4 VOC CO N2O CO2 Particule
buldozer 25 1067 6,25 204 855 3 78450 52,5
Excavator
1 buc 22 939,4 5,5 179 752 2,64 69036 46,2
Incarcator
2 buc 10x2 854 5 1636 684 2,4 62760 4.1
Intretinerea corespunzatoare a platformelor de circulatie rutiera permite creşterea vitezei

de rulare cu un consum mic de carburant si cu degajarea unor volume mici de poluanti.
Motorina cu continut redus de sulf (0,035 %) comercializata pe piata carburantilor permite
mentinerea concentratiei de poluanti in limite admisibile.
Cantitatea de pulberi in aer nu va depăşi CMA de 0,6 mg/m3.
Prin achizitia unor utilaje si echipamente tehnologice performate ca si prin depozitarea
corespunzatoare a materialelor auxiliare utilizate in procesul de extractie si rafinare a uleiului
25
vegetal din seminte oleaginoase se asigura încadrarea indicatorilor sub nivelul concentraţiilor
maxim admise prevazute de standardele romanesti si europene in vigoare.
3.1.3. Emisii de COV, CMA; masuri de protecţia a calităţii aerului
Sursa de COV (compusii organici volatili) este reprezentata de substantele utilizate in

sectia de rafinarie, iar ca sursa de pulberi este in zona de preparare a materiei prime.
Linia tehnologica va fi cu echipamente moderne, permitand atat circulatia materiei prime, a
produsului interfazic cat si a celui finit in sistem inchis, astfel incat emisiile de poluanti sa fie in
concordanta cu prevederile standardelor care reglementeaza rafinarea uleiului din seminte
oleaginoase.
In functie de capacitatea de lucru, COV pot varia intre cca 5-10 m3/24 h.
Centrala care produce aburul tehnologic functioneaza cu gaz natural, dar emisiile se
incadreaza in limitele impuse de legislatia de mediu. Centrala termica va fi moderna astfel incat
sa nu consume volume mari de gaz natural, iar aburul tehnologic produs va fi transportat pe
distante relativ mici, in sistem inchis care va fi supravegheat de personal specializat pentru a
evita pierderile.
Generatoarele de abur sunt prevazute cu echipamente de filtrare a gazelor, sisteme de
ventilare centrifugala si ciclofiltre, pentru evitarea poluarii accidentale cu gaz natural.
Cosul va avea cel putin 10 m inaltime astfel incat sa nu se produca dispersia gazelor poluante la
inaltimi mici.
Emisiile de pulberi din zona de pregatire a materiei prime, seminte oleaginoase, care intra
in procesele de precuratare, curatare si separare a cojilor vor fi controlate prin sistemul de
functionare a instalatiilor si utilajelor dotate cu site si baterii de cicloane care permit purificarea
avansata a aerului.
Calitatea aerului în zona adiacenta amplasamentului si in fabrica se va estima prin
masuratori periodice conform prevederilor Programului de monitorizare stabilit de institutii
abilitate.
3.2. Masuri pentru protectia factorului de mediu aer; concluzii

Se vor adopta o serie de măsuri tehnico-organizatorice care vor permite reducerea poluării
atmosferei, constând in:
- dotarea sectiei de prelucrare primara a materiei prime cu instalatii de filtrare si de
retinere a poluantilor;
- montarea unor detectoare de fum si foc in sectiile de extractie, de rafinare si in
laborator;
- asigurarea unui sistem de ventilatie pentru aer viciat care va permite crearea unui
microclimat de lucru pentru muncitori conform prevederilor legislatiei de protectia muncii;
- instalarea unui sistem de evacuare fum si gaze fierbinti pentru situatii de risc de
incendiu; acesta asigura eliminarea fumului si a gazelor din sectie;
- in sectia de rafinare, fiecare grup de vidare este dotat cu condensatoare cu suprafaţă
mare, substanţa volatilă specifica uleiurilor vegetale prelucrate fiind captată si condensată,
dizolvata in produsul lichid rezultat;
- utilizarea unor utilaje nepoluante conform normelor interne si a celor din UE;
- întreţinerea corespunzatoare a utilajelor, in special ale celor din sectia de rafinare,
verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu deficienţe majore;
- se recomandă mentinerea corespunzatoare a zonelor din jurul depozitelor metalice de
mare capacitate in care se depoziteaza uleiul brut si cel rafinat si controlul traseului de circulatie
a produsului pentru evitarea scurgerilor accidentale de produs;
- udarea zilnică a drumurilor care constituie potenţiale surse de praf (mai ales in
perioadele secetoase);
26
Se vor implementa masuri ccare vor asigura mentinerea CMA sub valorile admise pentru
pulberi de 0,6 mg/m3, 0,25 mg/m3 la SO2 si 0,10 mg/m3 la NO2.
Concluzii
Impactul acestei investitii asupra factorului de mediu aer se incadreaza in limitele de

admisibilitate specifice industriei alimentare de fabricare a uleiului vegetal; amplasarea
investitiei in zona industriala la o distanta de cca 1 000 -1 500 m de satele Dragalina si
Drajna cumulat cu impactul altor obiective din zona vor asigura un impact cumulat redus
asupra aerului, in limite admisibile. Zona de actiune a impactului este de cca 200-300 m in
jurul sursei pe directia vanturilor dominante, cu impact nesemnificativ in zona locuita.
3.3. Factor de mediu apa

3.3.1. Sursa de apa
Alimentarea cu apa a unitatii se face dintr-un put propriu (2 foraje cu adancime de 75 m,

cu un debit de 10,8 mc/h, 3 l/s), amplasate in zona gospodariei de apa.
Pentru asigurarea conditiilor impuse de legislatia privind PSI, se va prevedea un circuit
de alimentare cu apa a instalatiei antiincendiu.
Se prevede o retea de alimentare cu apa consum curent, respectiv o retea de alimentare
pentru instalatia antiincendiu.
3.3.2. Consumatori; ape uzate
Consumatorii de apa sunt:

- Tehnologici: apa pentru instalatia de abur tehnologic, apa pentru turnul de racire,
apa recirculata
- Instalatia antiincendiu
- Igienico-sanitari
Cantitatea de apa pentru consum curent este destinata consumului de apa tehnologica si
menajera.
Consumul de apa tehnologica se refera la: apa pentru procesul tehnologic si apa pentru
igienizarea spatiilor tehnologice.
Cantitatea totala de apa tehnologica necesara s-a calculat la 276,48 mc/zi.
Apa din foraj va fi tratata intr-o instalatie de demineralizare pentru a fi corespunzatoare
parametrilor de calitate.
La acestea se adauga ape pluviale.
Apele uzate provenite de la igienizarea pardoselilor vor fi dirijate prin reteaua de
canalizare spre statia de epurare. Pentru spalarea pardoselilor vor fi utilizati detergenti ecologici,
biodegradabili.
canalizare construita in sistem separativ si vor fi dirijate spre statia de epurare. Apele uzate
menajere se vor colecta şi se vor evacua în căminele proiectate în incinta obiectivului si
direcţionate spre staţia de epurare. Apele epurate vor fi conform NTPA 001/2005.
27
Apele epurate vor fi deversate intr-un emisar natural conform precizarilor din Avizul de
gospodarire a apelor.
refacerea platformelor betonate existente in incinta. Apele colectate vor fi trecute prin
separatoare de grasimi si prin separatoare de hidrocarburi, fiind apoi dirijate catre spatiile verzi
din incinta.
3.4. Masuri pentru protectia factorului de mediu apa
Masurile care se vor implementa pentru mentinerea calitatii apei necesare pentru
functionarea fabricii de ulei sunt:
- stabilirea unui program de utilizare corespunzatoare a volumelor necesare de apa;
- evitarea pierderilor de apa prin verificarea retelei de alimentare cu apa si a celor de
canalizare si de remediere a defectiunilor;
- verificarea instalatiilor de alimentare cu apa in fabrica si a retelei de canalizare
interioara;
- efectuarea analizelor de laborator a apei atat in laboratorul propriu cat si intr-un laborator
specializat in baza unui contract.
- amplasarea de separatoare de grasimi si hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor
pluviale de pe platformele betonate din incinta, pentru evitarea poluarii apelor freatice;
3.5. Factor de mediu sol

Solul va fi protejat in incinta fabricii prin membrane protectoare si impermeabilizare cu
suprafete betonate.
In perioada de construire vor fi utilizate doar platformele betonate pentru amplasarea
utilajelor de constructii si pentru ciculatia mijloacelor de transport. Astfel nu se vor decoperta
suprafete noi.
Se pot identifica ca surse de poluanti:
- scurgeri accidentale de ape uzate din reteaua de canalizare;
- scurgeri accidentale de ulei;
- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si a celor tehnologice.
3.6. Masuri pentru protectia solului
- utilizarea unor membrane protectoare la turnarea pardoselilor in fabrica sub betoane;

- asezarea rezervoarelor in cuve betonate prevazute cu sisteme de recuperarea/neutralizare
a substantelor depozitate;
- amplasarea rezervoarelor de ulei pe platforme betonate impermeabilizate cu sistem de
retentie;
- crearea retelei de canalizare in sistem separativ si amplasarea pe traiectul acestora a
separatoarelor de hidrocarburi, a separatoarelor de ulei si epurarea apelor intr-o statie de epurare
dimensionata corespunzator consumurilor.
3.7. Impactul asupra biodiversitatii

Biodiversitatea zonei nu are valoare conservativa. Fiind o zona industriala pe cca 50 ha
zona nu contine specii valoroase de plante sau animale, astfel incat se estimeaza ca impactul
activitatii implementate prin dezvoltarea proiectului este nesemnificativ. Se vor prevedea in
planul de monitorizare si masuri pentru protectia biodiversitatii astfel incat patrunderea in zona a
unor specii de animale protejate sa fie monitorizata si sa se actioneze pentru protectia acestora.
28
La data efectuarii studiului nu au fost identificate specii de plante sau animale importante pentru
valoarea conservativa a biodiversitatii ariilor protejate din judetul Calarasi. Nu sunt necesare
masuri speciale pentru protectia biodiversitatii, masurile stabilite pentru factorii de mediu apa,
aer, sol fiind valabile si pentru protectia acestui factor de mediu.
3.8. Impactul asupra peisajului

Beneficiarul va amenaja spatiie verzi astfel incat se va crea un ambient placut in zona
industriala din care face parte viitoare fabrica de ulei vegetal. Apele pluviale vor fi utilizate dupa
purificare pentru intretinerea acestora, suprafata de spatii verzi depasind 20% din suprafata.
Se vor reabilita aleile si platformele de circulatie a mijloacelor de transport, existente,
fiind conceput un flux tehnologic in curtea fabricii. Toate constructiile anexe vor avea utilitate
directa pentru functionarea fabricii de ulei. Incinta este imprejmuita cu gard fiind prevazute porti
de acces pe latura estica a incintei.
3.9. Impactul asupra mediului socio-economic
Ca urmare a construirii fabricii de ulei se vor crea 54 de locuri de munca noi si alte cca
10 locuri de munca indirecte in activitati colaterale de aprovizionare si de desfacere. Se vor
asigura venituri suplimentare la taxele si impozitele locale care vor crea conditii de dezvoltare a
comunei Dragalina, judetul Calarasi. Pe de alta parte, beneficiarul va putea valorifica facilitatile
de trasport atat a materiei prime cat si a produsului finit, zona industriala fiind in vecinatatea
autostrazii A2. Prin amplasarea fabricii in zona industriala in care sunt mai multe obiective
economice functionale, beneficiarul dispune de surse de energie electrica, gaz natural, platforme
de circulatie, astfel incat fabrica poate fi pusa in functiune intr-o perioada scurta de timp.
3.10. Date culturale, patrimoniu cultural din zona

Nu s-a identificat prezenta in zona a unor obiective culturale sau de patrimoniu istoric,
arhitectural, etc.
3.11. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
In timpul construirii obiectivului, zgomotele si vibratiile se vor situa in limitele admise de

legislatia de mediu care reglementeaza functionarea utilajelor si a echipamentelor
corespunzatoare lucrarilor de constructii.
Pe parcursul functionarii obiectivului principalele surse generatoare de zgomot si vibratii
sunt:
-circulatia, descarcarea/incarcarea mijloacelor de transport si incarcarea/ descarcarea
silozurilor;
- functionarea liniei tehnologice.
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

In vederea atenuarii zgomotelor si a vibratiilor, lungimea platformelor pe care circula
mijloacele de transport este redusa, iar utilajele si echipamentele care se vor achizitiona pentru
fabrica de ulei vor fi moderne, in concordanta cu prevederile legislatiei din domeniu.
Zgomotele produse de linia tehnologica sunt reduse in afara incintei, linia de extractie
prin presare dubla si rafinare a uleiului vegetal fiind amplasate in intregime in interiorul halei
modernizate.
Periodic se vor realiza verificari si remedieri ale defectiunilor tehnice.
29
Prin schema de personal s-au prevazut posturi pentru mecanici de intretinere si un atelier
mecanic. Se asigura astfel intretinerea si functionarea la parametrii normali ai utilajelor si ai
echipamentelor, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora pentru
atenuarea impactul sonor si a intensitatii vibratiilor.
Periodic se vor face masuratori cu sonometrul astfel incat sa se verifice respectarea
legislatiei europene in vigoare privid nivelul de zgomot.
3.12. Protectia impotriva radiatiilor

Sursele de radiatii:
Nu este cazul.
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor:

Nu este cazul.
3.13. Impactul direct asupra mediului

Se apreciaza ca impactul direcrt asupra mediului este redus prin implementarea
urmatoarelor masuri:
- constructiile sunt acoperite;
- instalatiile tehnologice sunt prevazute cu sisteme de filtrare a poluantilor, reducand
nivelul COV dispersate in mediu;
- apele menajere sunt depozitate intr-un bazin vidanjabil, de unde sunt preluate de o firma
specialziata in baza unui contract de prestri servicii.
3.14. Impactul cumulat

Pentru stabilirea impactului cumulat s-a facut o analiza a tuturor activitatilor care se
desfasoara in zona de amplasare a obiectivului.
Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt:
- activitati agricole pe suprafetele de teren din jurul amplasamentului;
- activitati industriale;
- transport rutier;
Cu exceptia lucrarilor agricole care se desfasoara pe suprafete mari, celelalte activitati
produc un impact concentrat in jurul sursei care nu depaseste o raza de actiune de cca 300-500
m. Efectul cumulat al acestor activitati este redus si limitat in jurul sursei. Calea prin care se
poate produce un efect cumulat al activitatilor din zona este aerul.
3.15. Impactul rezidual

Activitatea desfasurata produce un impact rezidual redus; se vor mentine valorile
parametrilor factorilor de mediu la un nivel cat mai apropiat de nivelul initial.
Cercetarile realizate in zona de amplasament a obiectivului de investitie au demonstrat ca
investitia propusa va avea un impact nesemnificativ asupra factorilor de mediu apa, aer,
sol, asezari umane si peisaj.
Totodata, prin prezentul raport au fost impuse masuri de diminuare a impactului care vor fi
in grija investitorului si a celor care vor supraveghea derularea activitatii.
30
4. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR STUDIATE DE TITULARUL

PROIECTULUI SI PRECIZAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA
DINTRE ELE
4.1. Alternativa studiata

Analiza alternativelor a fost abordata de beneficiar din punctul de vedere al legislatiei
pentru protectia mediului si din punctul de vedere al facilitatilor de amplasare in zona industriala
a satului Dragalina, judetul Calarasi: abundenta materiei prime in zona, mana de lucru
disponibila, sedii de societati de constructii cu preturi de executie rezonabile, existenta in zona de
amplasament a surselor de energie electrica si a sursei de gaz natural.
Pentru implementarea proiectului beneficiarul a analizat o singură alternativă, eficienta
din punct de vedere tehnic şi economic deoarece se valorifica incinta disponibila din partea
vestica a proprietatii ocupata cu o hala dezafectata, marginita de platforme betonate. Hala care se
va moderniza este conectata la sursa de energie electrica printr-un tablou electric general de
distributie si tablouri electrice de capacitate mai mica. Pe latura sudica a incintei exista o sursa de
gaz natural care va asigura necesarul de combustibil pentru centralele termice: centrala termica
care asigura aburul tehnologic prin doua generatoare de abur pentru fabrica de ulei vegetal si
pentru alte 4 centrale murale pentru incalzirea spatiilor pentru personal.
O alta facilitate care va fi valorificata de beneficiar este sursa de materii prime, comuna
Dragalina fiind intr-o zona care cuprinde suprafete mari de terenuri agricole cultivate cu floarea-
soarelui in fiecare an pe 30-40 % din suprafata. Productiile obtinute asigura functionalitatea
tehnica si implicit economica a investitiei.
Unitatea va fi functionala imediat ce va fi finalizata pentru ca, din toamna anului agricol
2013-2014, materia prima va fi stocata in silozuri proprii.
Tehnologia implementata va fi in concordanta cu prevederile legislatiei romanesti si ale
celei europene.
4.2. Criteriile pe baza carora s-a ales alternativa propusa
Din totalul de terenul de 51.714 mp, proprietate de a SC MARIA INVEST HOLDING

SRL, se utilizeaza cca 4.335 mp ocupati de o hala dezafectata fara utilitate. Beneficiarul a propus
modernizarea acesteia si schimbarea destinatiei in fabrica de ulei vegetal.
S-a propus realizarea obiectivului pe aceasta suprafata din urmatoarele considerente:
- terenul face face parte din zona industriala a satului Dragalina, judetul Calarasi;
- se valorifica posibilitatile de conectare la sursele de energie electrica si la sursa de gaz
natural din vecinatate;
- incinta cuprinde platforme betonate care, dupa reabilitare, pot fi utilizate pentru
depozitare si ca spatii de circulatie pentru mijloacele de transport;
- nu exista pericolul afectarii locuitorilor din Dragalina si Drajna, primele locuinte fiind
amplasate la o distanta mai mare de 750 m asigurandu-se astfel confortului fizic al locuitorilor
celor doua sate;
- apropierea fata de autostrada A2 si de Drumul judetean Calarasi –Slobozia asigurandu-se
atat aprovizionarea cat si transportul produsului finit intr-un timp scurt;
- in zona industriala nu sunt obiective culturale/sociale.
- echiparea fabricii cu o linie tehnologica performanta care permite micsorarea emisiei de
poluanti in atmosfera, monitorizarea si mentinerea valorilor in limite admisibile.
31
4.3. Cerintele legislatiei pentru protectia mediului
A. Planul de dezvoltare al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est pentru perioada 2007-2013
Obiectivul strategic al planului consta în utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice si

umane, în scopul dezvoltarii unei economii performante, în corelatie cu conservarea mediului si
a patrimoniului, care sa duca pe termen lung la armonizarea coeziunii economice si sociale la
nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est.
Prioritatile strategice de dezvoltare regionala cuprinse în plan sunt:
1. Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale de transport, mediu, reabilitare urbana,
utilitati publice, infrastructura sociala;
2. Sprijinirea afacerilor prin crearea si dezvoltarea IMM în sectorul privat si de servicii,
promovarea produselor industriale si serviciilor pe piata interna si externa, dezvoltarea afacerilor
prin crearea de locatii specifice;
3. Dezvoltarea turismului prin conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural,
dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice, îmbunatatirea serviciilor în turism;
4. Dezvoltarea rurala prin diversificarea activitatilor economice si modernizarea
activitatilor din agricultura;
5. Cercetare, inovare tehnologica si crearea societatii informationale;
6. Cresterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale, promovarea
masurilor active de ocupare a fortei de munca disponibile si dezvoltarea sistemului de formare
profesionala, îmbunatatirea si extinderea sistemului de servicii sociale, achizitionarea de
competente specializate în domeniul administrarii si dezvoltarea afacerilor.
Raportul privind impactul asupra mediului abordeaza, in principal, urmatoarele aspecte:
- date privind functionarea obiectivului;
- caracterizarea amplasamentului;
- identificarea surselor de poluare si a zonelor potential contaminate;
- stabilirea cauzelor care au generat sau vor genera un anumit nivel al emisiilor de
poluanti evacuati in mediu, sau alte efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, pentru
activitatea analizata;
-stabilirea modalitatilor de actiune si a posibilitatilor de realizare a masurilor, care sa
asigure respectarea normelor si a standardelor in vigoare pentru protectia mediului.
Prezenta documentatie a fost realizata in conformitate cu prevederile cuprinse in:
- Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 265 /2006 si OUG 164/2008;
- HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru
planuri si programe;
- Legea apelor nr. 107/1996, modificata si completata de Legea nr. 310 /2004 si Legea
112/2006;
- HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul
acvatic al apelor uzate, modificata si completata prin HG nr. 352/2005 si HG nr. 210/2007;
- HG nr. 445 din 08.04.2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului;
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea mediului inconjurator;
- Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;
- STAS 10009-88 privind protectia impotriva zgomotului si vibratiilor;
- HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.
32
B. Respectarea obiectivelor de protectie a factorilor de mediu
Planul Regional de Actiune pentru Mediu-Regiunea de Dezvoltare Sud-Est

Obiectivele de mediu si actiunile mentionate in Planul Regional de Actiune pentru Mediu
(PRAM) al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est se refera la protectia calitatii apelor si a solului si la
conservarea biodiversitatii.
Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est stabileste o
serie de obiective de mediu pentru protectia sanatatii populatiei, pentru protectia calitatii
atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitarii unor deseuri, pentru gestionarea
deseurilor etc.
Obiectivele de mediu si actiunile mentionate se refera in special la protectia calitatii apelor
si a solului, precum si la conservarea biodiversitatii. Proiectul va fi implementat in zona
industriala a satului Dragalina, judetul Calarasi, zona in care sunt functionale alte investitii:
abator, moara, depozit de cereale si plante tehnice.
Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor în Judetul Calarasi realizeaza o diagnoza
corecta a practicilor si tehnicilor utilizate în gestiunea deseurilor municipale si industriale la
nivelul judetului, propunand si masuri concrete privind eliminarea efectelor negative.
Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor a inclus în prognoza viitoarelor fluxuri de
deseuri si deseurile care vor fi generate in zona industriala a localitatii Calarasi.
Obiectivele de mediu tin seama de politicile de mediu nationale si ale UE. De asemenea,
acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite atat prin Planul
Local de Actiune pentru Mediu respectiv cat si prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu.
5. MONITORIZAREA
5.1. Compatibilitatea investitiei cu obiectivele de protectie a factorilor de

mediu
In urma observatiilor efectuate in zona industriala a satului Dragalina, judetul Calarasi si

in zona adiacenta rezulta ca implementarea proiectului, prin parametrii de functionare a
echipamentelor si a utilajelor care vor forma linia tehnologica, va avea un impact nesemnificativ
asupra factorilor de mediu.
Impactul nesemnificativ al activitatatii de fabricare a uleiului vegetal este stabilit pe baza
urmatoarelor argumente:
- incinta se afla intr-o zona industriala si, prin utilajele si echipamentele care se vor
achizitiona, materia prima, subprodusele si produsele finite circula in sistem inchis; substantele
posibil poluante vor fi recuperate atat din sistem cat si din produse si recirculate;
- apele tehnologice sunt colectate in nsistem divizor, trecute prin separatoare de grasimi
(ulei vegetal) si dirijate spre statia de epurare; apele epurte sunt utilizate pentru completarea
rezervei de incendiu, precum si conduse la batalurile de dejectii ale fermei zootehnice din
vecinatate pentru utilizare ca fertiriganti agricoli.
- apele menajere uzate vor fi colectate in sistem divizor si dirijate spre un bazin
vidanjabil; evacuarea apelor menajere se face prin vidanjare de catre o societate specializata in
baza unui contract de prestari servicii;
- apele pluviale care se colecteaza de pe platformele betonate si de pe cladire vor fi
trecute printr-un separator de ulei vegetal si unul de hidrocarburi fiind utilizate apoi pentru
intretinerea spatiilor verzi din incinta.
- depozitarea materialelor auxiliare se va face conform cerintelor fabricantului, in magazii
speciale si in recipientii fabricantului, manipularea acestora fiind in concordanta cu normele de
protectia muncii;
33
- rezervoarele de ulei vor fi amplasate pe platforme betonate si vor fi prevazute cu sisteme

de retentie si de recuperare a uleiului care se scurge accidental;
- s-au prevazut depozite cu materiale absorbante, recipienti de pastrare a materialelor
contaminate pana la preluarea de societati specializate pe baza de contract de prestari servicii.
Concluzii
a) Masurile tehnice si operationale pentru reducerea/eliminarea poluarii factorilor de

mediu, prevazute în planurile de management de mediu, includ actiuni concrete pentru
atingerea obiectivelor de mediu stabilite prin PRAM. Printre aceste masuri se regasesc si
tipurile de actiuni identificate în PRAM.
b) Intregul proces de fabricatie incepand cu materia prima, depozitarea uleiului brut
extractia uleiului brut prin presare dubla, rafinarea, depozitarea uleiului rafinat si transportul
pana la distribuirea in recipientii de vanzare se va face in sistem inchis, astfel incat nu exista
scurgeri de lichide, pulberi, vapori care ar putea avea efecte poluante.
5.2. Program de monitorizare a calitatii factorilor de mediu
Monitorizarea factorilor de mediu se va face in baza unui program anual. Monitorizarea

va consta in prelevarea unor probe de apa, aer, sol, determinarea intensitatii zgomotului si a
vibratiilor. Probele prelevate vor fi analizate din punct de vedere fizico-chimic si microbiologic
atat in laboratorul propriu cat si intr-un laborator acreditat. Datele obtinute vor fi consemnate in
Registre speciale, rezultatele obtinute fiind baza masurilor care urmeaza a se implementa pentru
mentinerea parametrilor optimi de functionare a unitatii, fara poluarea factorilor de mediu.
Tabelul 5. Program de monitorizare
Factor de Obiective strategice de Obiective specifice de Tinte/Termene

mediu mediu mediu
Managementul durabil al Asigurarea volumelor - Respectarea NTPA
Apa resurselor de apa prin necesare de apa la 001/2005, pentru
gestionarea corecta a parametri de calitate apele uzate
sursei de apa si controlul corespunzatori menajere;
apelor uzate menajere functionarii fabricii - Lunar
Stoparea emisiilor de Respectarea valorilor -Respectarea

Aer praf, vapori poluanti in limita legale pentru prevederilor
atmosfera concentratiile de poluanti Ordinului 592/2002
la emisie pentru sursele - Lunar
stationare, mobile,
cvasimobile
Mentinerea calitatii Reducerea degradarii -Respectarea
Sol solului solului ca urmare a indicatorilor POT si
activitatilor desfasurate in CUT ;
diferitele etape de - Trimestrial
implementare a planului
34
Zgomot Limitarea poluarii fonice Respectarea valorilor -Respectarea

limita legale pentru limitelor admise
evitarea poluarii fonice pentru zgomot si
vibratii HG
321/2005, HG
674/2007, STAS
10009/88;
- Continuu (in toate
etapele de
implementare a
proiectului)
Managementul Respectarea legislatiei Colectarea si depozitarea Respectarea
deseurilor privind colectarea, deseurilor in conformitate prevederilor
depozitarea si predarea cu prevederile legale Ordinului 636/2008,
deseurilor HG 349/2005, HG
448/2005 cu
modificarile si
completarile
ulterioare.
- Lunar
Monitorizarea se va efectua prin:

- reprezentantii institutiilor cu atributii de control;
- departamentul propriu.
Monitorizarea activitatii fabricii de ulei in toate fazele de dezvoltare a investitiei se va
efectua de catre o firma specializata cu care se va încheia un contract preliminar pentru
executarea lucrarilor. In atributiile firmei care face monitorizarea factorilor de mediu atat în faza
de executie, cat si în cea de exploatare.
Atributiile firmei specializate vor fi urmatoarele:
- inspectarea locaţiilor în care urmează a se instala organizarea de santier, supravegherea
functionarii fabricii;
- monitorizarea zonei adiacente
- efectuarea de verificari periodice ale stadiului lucrarilor;
respectarea procesului tehnologic.
In faza de functionare a fabricii de ulei vor fi studiate emisiile ca si calitatea factorilor de
mediu conform programului stabilit pe ani de functionare conform prevederilor legale.
In perioada de construire a obiectivului vor fi analizate urmatoarele aspecte:
- nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de executie a lucrarilor de
constructie;
- depozitarea corespunzatoare a solului decopertat;
- nivelul pulberilor si sursele de pulberi in timpul lucrarilor de executie a lucrarilor de
constructie.
Tabel 6. Factori de mediu/parametri monitorizati
Factor mediu Parametrii monitorizaţi Scop
monitorizat
Calitatea Fizici: temperatură , pulberi, COV - Determinarea modificărilor în timp a
aerului Chimici: noxe; parametrilor;
- Respectarea prevederilor legale
Calitatea apei Fizici: turbiditate, conductivitate ; - Respectarea prevederilor NTPA001/2005;
Chimici: valoare pH, valori poluanti de tip - Supreveghere functionare statie de epurare;
substante chimice utilizate la rafinare; - Evitare deversari necontrolate ape tehnologice,
ape manajere.
35
Calitatea Fizici: umiditate; - Evaluarea calităţii solului

solului Chimici: metale grele; substanţe chimice;
compuşi organici prezenti;
Biodiversitate Monitorizarea prezentei in zona a unor specii Obţinerea de informaţii cu privire la:
ale faunei importante pentru mentinerea - direcţii de zbor ale pasarilor
fondului genetic al biodiversitatii specifice - mortalităţi.
judetului Calarasi
Populaţia şi Monitorizare depozitare si preluare deseuri Asigurarea confortului fizic al populatiei din
sănătatea tehnologice, suprodusi, depozitare substante zona locuita si a personalului care lucreaza in
umană chimice; fabrica
- Monitorizarea surselor de gaz;
- Utilizarea forţei de muncă din zona;
- Asigurarea securităţii zonei cu
supravegherea zonelor de risc din fabrica;
- Folosirea procedurilor şi
echipamentelor de protecţie corespunzătoare:,
a instalaţiilor de iluminat, semne de
avertizare, etc;
- Întreţinerea instalaţiilor.
Zgomot - Niveluri de zgomot în raport cu valorile Implementarea masurilor necesare respectarii
limită; nivelului de zgomot admis
- Măsuri operaţionale pentru
limitarea nivelurilor de zgomot şi vibraţii
generate de activităţile desfasurate, întreţinere
preventiva a utilajelor
5.3. Evaluarea impactului activitatii – Matrice de evaluare

Un criteriu de evaluare calitativa a impactului este cel bazat pe matricea de atribute si
domenii de aparitie a impactului, prezentata in tabelul urmator. Aceasta matrice analizeaza 48 de
factori perturbatori ai mediului si 7 domenii care pot fi afectate de impact.
Tabel 7. Matrice de evaluare
Nr. crt. Factori perturbanti si domenii de Impact Impact pozitiv Domenii

impact negativ net net
1 Difuzie AER
2 Pulberi in suspensie *
3 Oxizi de sulf *
4 Compusi organici volatili *
5 Oxizi de azot *
6 Oxizi de carbon *
7 Substante toxice periculoase
8 Oxidanti
9 Miros
10 Siguranta acviferului
11 Variatii de debit
12 Produse petroliere
13 Radioactivitate
14 Suspensii
15 Poluare termica * APA
16 Socuri de pH *
17 CBO5 *
18 Oxigen dizolvat *
19 Reziduu fix *
20 Nutrienti (azot, fosfor)
36
21 Compusi toxici *
22 Viata acvatica
23 Coliformi totali
24 Eroziune
25 Pericole naturale SOL
26 Folosinta initiala **
27 Produse petroliere *
28 Modificari ale reliefului si peisajului
29 Animale mari
30 Pasari de prada
31 Vanat mic ECOLOGIE
32 Pesti, pasari de apa, melci
33 Recolta agricola
34 Specii pe cale disparitie
35 Vegetatie terestra naturala
36 Plante acvatice
37 Efecte psihologice
38 Efecte asupra constructiilor
39 Efecte fiziologice ZGOMOT
40 Efecte asupra functiilor sociale normale SI
41 Substante explozive, pericol * VIBRATII
42 Modul de viata ** SOCIAL
43 Aspecte psihologice ** UMAN
44 Aspecte fiziologice *
45 Comunicatii ***
46 Stabilitatea economica regionala *** ECONOMIC
47 Venitul sectorului public **
48 Consumul pe locuitor *
Se considera ca au fost prezentati factorii cei mai poluanti si domeniile care ar putea fi
afectate prin desfasurarea activitatii.
Pentru determinarea impactului produs asupra factorilor de mediu in perioada de
functionare, SC MARIA INVEST HOLDING SRL va incheia contracte cu specialisti/societati
atestate pentru monitorizarea acestor domenii.
Se observa ca impactul negativ net este nesemnificativ si vizeaza in special factorii de
mediu aer, apa, sol, iar impactul pozitiv net prezinta o crestere de la minim spre mediu si se
manifesta cu precadere in domeniile economic si social.
6. SITUATII DE RISC
Situatiile de risc pot fi determinate de:

- scurgeri accidentale de ulei, sau substante chimice utilizate in procesul de productie;
- incendii in salile de extractie prin dubla presare si in cea de rafinare ca si in depozite;
- explozii cauzate de pastrarea necorespunzatoare a substantelor chimice.
Pentru prevenirea acestor situatii vor fi prevazute sisteme de detectare a fumului;
depozitarea produselor si a substantelor chimice se va face in rezervoare corespunzatoare.
Depozitarea oricaror materiale si substante chimice se face in concordanta cu
instructiunile fabricantului; manipularea acestora se face de personal instruit corespunzator si cu
respectarea normelor de protectia muncii.
7. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Pe parcursul elaborarii Raportului privind impactul asupra mediului au fost intampinate
urmatoarele dificultati tehnice si practice:
- derularea in paralel a elaborarii proiectului tehnic si a detaliilor de executie;
37
- elaborarea in paralel a Scenariului de rezistenta la foc, care pana la data elaborarii

prezentului raport nu este finalizat;
- elaborarea in paralel a documentatiei privind obtinerea Avizului de gospodarire a
apelor.
Monitorizarea calitatii factorilor de mediu se poate face concret in momentul in care
fabrica va avea 1 an de functionare pentru a se putea corela activitatea fabricii cu activitatea altor
obiective din zona.
8. CONCLUZII SI RECOMANDARI, DURATA DE FUNCTIONARE

A OBIECTIVULUI
8.1. Concluzii
Implementarea proiectului MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN
HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE
ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi va
cuprinde:
1) procesarea semintelor oleaginoase si obtinerea uleiului vegetal;
2) prelucrarea primara a srotului rezultat si livrarea catre ferme zootehnice.
Capacitatea de prelucrare a semintelor de floarea-soarelui este de 250 t/zi cu obtinerea
unei productii de ulei vegetal de 100 t/zi si a unei cantitati de sroturi de 100 t/zi care vor fi
valorificate prin vanzare catre ferme zootehnice.
Capacitatea de prelucrare a semintelor de floarea-soarelui va fi adaptata in functie de
cerintele pietei, astfel incat rentabilitatea afacerii sa fie cat mai mare.
Programul de lucru va fi de 8 h/zi la personalul administrativ si de 24 de ore in trei
schimburi la personalul din zona de productie.
Prin tehnologia adoptata, parametri de functionare a fabricii de ulei vor fi in concordanta
cu prevederile legislatiei de mediu si cu prevederile STAS-ului de fabricare a uleiului vegetal
pentru consum uman din seminte oleaginoase.
Impactul activitatii de extractie a uleiului vegetal asupra factorilor de mediu se estimeaza
ca fiind nesemnificativ pentru ca :
- fabrica va fi construita si utilata conform reglementarilor in domeniu;
- este amplasata intr-o zona industriala functionala;
- este departata de satele Dragalina si Drajna la cca. 750 m si nu produce disconfort
locuitorilor acestor sate;
- transportul materiilor prime si al produselor finite se face printr-o zona nelocuita;
- nu exista un efect poluant asupra factorilor de mediu pentru ca tehnologia asigura
circuitul materiei prime, a semifavbricatelor si al produsului in forma finita intr-un circuit inchis,
previzibil, cu recircularea si detectarea prin sisteme specializate a eventualelor riscuri de emisii
de vaopori, pulberi poluante; sistemul asigura inchiderea automata a sursei de poluare si
evacuarea dupa filtrare a aerului.
- apele tehnologice uzate sunt colectate dupa trecerea printr-o retea construita in sistem
divizor si prefiltrare intr-un separator de grasimi si epurate intr-o statie de epurare
moderna; apele epurate vor respecta prevederile NTPA 001/2005;
- apele menajere sunt colectate separat si apoi evacuate la statia de epurare;
- apele pluviale sunt trecute prin separatoare de grasimi si de hidrocarburi si utilizate
pentru intretinerea spatiilor verzi;
- emisiile de gaze arse de la centralele termice vor fi evacuate printr-un cos cu inaltimea de
minm 10 m si vor corespunde normelor de functionare a centralelor termice;
38
Emisiile de COV vor fi conform legislatiei în vigoare, linia tehnologica fiind în flux
continuu, automatizata, cu dotari tehnice corespunzatoare legislatiei europene.
In etapa de precuratare si curatare a materiei prime, instalatiile sunt dotate cu site si
baterii de cicloane care permit separarea particulelor de praf din aer.
Atat materia prima, cat si materialele auxiliare ca si produsul finit vor fi depozitate
corespunzator cerintelor legale in vigoare.
8.2. Recomandari privind realizarea investitiei

- Respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei factorilor de mediu;
- Respectarea tehnologiei de executie a proiectului si a detaliilor de executie, folosirea de
utilaje performante, care nu produc pierderi de substante poluante in timpul functionarii
si care nu generează zgomot peste limitele admise ;
- Revizia tehnica periodica a instalatiilor, utilajelor si echipamentelor tehnologice conform
cerintei furnizorilor autorizati;
- Monitorizarea factorilor de mediu conform standardelor in vigoare prin persoane/firme
autorizate;
- Colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor conform legislatiei în vigoare.
- Instruirea personalului care lucreaza in fabrica la supravegherea proceselor tehnologice
pentru prevenirea accidentelor .
Titularul activitatii va implementa un sistem de managemente integrat de mediu.
In cazul unui incident, avarie, etc, se va interveni pentru prevenirea si/sau limitarea
efectelor asupra mediului.
Beneficiarul va stabili modul in care vor fi recuperate si valorificate deseurile pentru
eliminarea acestora in deplina siguranta.
Activitatea in fabrica se va desfasura cu personal calificat pentru fiecare loc de munca;
acesta va fi special instruit si familiarizat cu cerintele fisei postului.
Inca din faza de proiectare vor fi identificate situatiile in care este posibila producerea
accidentelor care ar putea afecta factorii de mediu si vor fi elaborate planuri pentru situatii de
urgenta si modul de raspuns.
Se va stabili un program de intretinere a utilajelor si a instalatiilor si se va completa un
Registru de evidenta a lucrarilor de intretinere efectuate.
Se va desemna o persoana responsabila cu protectia mediului care va fi disponibila pentru
a lua masurile necesare pentru situatii de interventie.
Se vor desemna ingineri tehnologi care vor asigura functionarea si exploatarea
instalatiilor si a utilajelor la parametri tehnici si tehnologici proiectati, astfel incat sa fie
respectate valorile limita de emisie a poluantilor conform Planului National de Reducere
Progresiva a Emisiilor.
8.3. Durata de functionare a obiectivului

Obiectivul care va fi realizat MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN
HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE ENERGIE
ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi trebuie
sa respecte conditiile tehnice si tehnico-economice care asigura durabilitatea in timp, rezistenta
la foc, stabilitatea constructiei, conditii fizice si igienice, conditii economico-organizatorice etc.
Apreciem ca durata de functionare cu respectarea elementelor constructive, fara
pierderea calitatilor de exploatare optime incadreaza obiectivul la categoria de exploatare
normală sau obisnuită (gradul III) intre 20 si 50 ani.
Durabilitatea este in corelatie cu modul de proiectare si de executie, cu materialele de
constructie folosite, cu modul de exploatare si de întretinere si se referă la rezistenta materialelor
39
si elementelor de constructii la actiuni de tipul: umiditate, înghet-dezghet, actiunea

microorganismelor a caror actiune este accentuata de factorii de mediu specifici zonei.
9. SOLUTII TEHNICE PENTRU RESPECTAREA LEGISLATIEI

CARE REGLEMENTEAZA DOMENIUL
Tehnologia de extractie a uleiului vegetal din seminte de floarea soarelui respecta
prevederile Directivei 2008/1/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii armonizata
in legislatia nationala prin OUG 152/2005, aprobata prin Legea 84/2006, aceasta categorie de
activitate fiind cuprinsa in Anexa 1, pt. 6.4.b(2).
Cerintele BAT vor fi respectate prin:
- instalatrea unor cicloane pentru reducerea emisiilor umede; nivelul emisiilor va fi sub
valoarea de 50 mg/Nmc;
- recuperarea caldurii rezultate si utilizarea acesteia in instalatiile de abur;
- utilizarea unor coloane de vacuum in procesul de uscare;
- tehnologia de extratie ulei este bazata pe metode fizice de extractie;
- apa utilizata in generatoarele de abur va fi initial demineralizata;
- cosurile de la Centrala termica au o inaltime mai mare de 10 m;
- dotarea fabricii cu instalatie antiincendiu, cuprinzand hidranti exteriori si interiori,
corespunzator Scenariului de siguranta la incendiu.
Pentru evitarea efectului negativ asupra mediului, se vor lua urmatoarele masuri:
- nu se vor deversa ape uzate si deseuri de orice fel pe sol, sub sol, atat in perioada
executiei lucrarilor de constructii – montaj cat si in perioada de functionare a obiectivului;
- nu se vor depozita deseuri in locuri necorespunzatoare; se vor respecta regulile privind
colectarea si evacuarea deseurilor, in functie de categoria din care acestea fac parte;
- dotarea unitatii cu statie de epurare pentru tratarea apelor tehnologice;
- se vor amenaja platforme betonate in incinta pentru drumuri de acces; platformele vor fi
construite cu pante si rigole de evacuare a apelor pluviale si vor fi mentinute curate pentru a
diminua riscul poluarii cu pulberi.
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Titularul proiectului, S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L. este o firmă cu capital
privat, cu sediul în comuna Chirnogi, judeţul Călăraşi înregistrată la Registrul Comerţului sub nr.
J51/283/2008, Cod Unic de Înregistrare RO 26305834.
Elaborarea prezentului studiu la fost realizata de o echipa constituita din:

S.C. TELARMED S.R.L, reprezentata prin ing. DANIEL JUVERDEANU, inregistrata la
Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/10932/91, CUI: RO455169, cu sediul in
Bucuresti,str. Cornului nr. 33, Sector nr. 6, Tel.: 0745225570, Fax.: 0212200309, e-mail:
dan_juverdeanu@yahoo.com (societatea este atestata pentru elaborare de RM. RIM, BM si EA si
a fost inregistrata la nr.354 din registrul evaluatorilor de mediu atestati de Ministerul Mediului si
Padurilor).
Dr. biolog NELA ZAMBILA Tel. 0722296381; e-mail ecoagricola.romania@yahoo.com
Lucrarea cu titlul MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN

REŢEAUA DE GAZE va fi realizata pe terenul situat in comuna Dragalina, judetul Calarasi cu
o suprafata de 51.714,00 mp. Terenul este proprietatea SC MARIA INVEST HOLDING SRL.
intravilan din categoria curti-constructii. Din totalul terenului, hala si terenul propuse pentru
40
modernizare ocupa 4335,00 mp; suprafata desfasurata a constructiei propuse este de 4.846,60
mp.
Investitia este delimitata de urmatoarele coordonate STEREO ’70:
Coordonate pct. de contur
Nr.
Pct. X (m) Y (m)
1 687784.478 328439.089
2 687743.014 328441.599
3 687693.706 328444.585
4 687668.212 328446.129
5 687634.752 328448.155
6 687634.459 328443.309
7 687633.261 328423.511
8 687631.876 328400.625
9 687631.711 328397.894
10 687630.930 328384.998
11 687624.832 328284.223
12 687624.742 328282.729
13 687627.632 328282.530
14 687639.896 328281.685
15 687639.664 328278.594
16 687643.169 328278.327
17 687669.068 328276.667
18 687845.154 328267.686
19 687882.398 328265.590
20 687887.015 328265.330
21 687887.418 328272.487
22 687888.460 328274.165
23 687894.441 328283.102
24 687897.439 328289.387
25 687940.416 328288.589
26 687940.639 328294.470
27 687940.765 328297.788
28 687776.461 328306.672
Accesul in incinta se face prin partea estica a terenului de investitie, dintr-un drum de
exploatare. Curtea cuprinde platforme betonate care vor fi reabilitate astfel incat circulatia
mijloacelor de transport sa nu determine poluarea factorilor de mediu aer, apa, sol.
Descrierea proiectului
Proiectul cu titlul MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN

REŢEAUA DE GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi va cuprinde urmatoarele
specialitati de proiectare: Arhitectura, Rezistenta, Drumuri si platforme, Instalatii sanitare,
Instalatii electrice, Instalatii HVAC, Instalatii abur tehnologic, Montaj utilaj tehnologic
Fazele de constructie
a) lucrări de organizare de şantier
b) lucrări de construcţii – montaj – prodese tehnologice
c) lucrări de asigurare a utilitatilor
41
Obiectele de investitie in cadrul proiectului MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE

DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN FABRICĂ DE ULEI, BRANŞAMENT LA REŢEAUA DE
ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LA REŢEAUA DE GAZE – comuna Dragalina, judeţul Călăraşi
sunt:
1. Silozuri metalice supraterane pentru depozitarea semintelor (materie prima) cu
capacitatea 2 x 250 mc, diametru de 6,00 m;
2. Corp hala existenta cu destinatia fabrica de ulei care cuprinde:
a) Zona de depozitare turte si zona de primire materie prima
b) Sectia de extractie
h) Sectia de rafinare
i) Depozit ulei rafinat (rezervoare ulei + turn de racire)
j) Sectia imbuteliere - ambalare
k) Zona vestiare + birouri
l) Depozite materiale flux de producţie (substante chimice, materiale absorbante,
materiale de igienizare, etc.);
3. Cantar bascula si laborator receptie;
4. Laborator de proces ;
5. Gospodarie de apa cu put forat si instalatie antiincendiu ;
6. Statie de epurare, bazin vidanjabil betonat pentru ape uzate menajere ;
7. Centrala termica (inclusiv centrala de abur tehnologic)
8. Retele exterioare utilitati,
9. Imprejmuiri si porti.
Modernizarea halei si proiectarea obiectelor din incinta vor fi in conformitate cu cerintele
fluxului tehnologic: receptie materie prima, prelucrare initiala materie prima, extractie ulei,
rafinare ulei, depozitare semifabricate, depozitare produse finite, ambalare, livrare, vestiare
pentru personal, depozite substante chimice, depozite materiale igienice.
Proiectul se va executa in conformitate cu normele PSI precum si cu normativele sanitare,
sanitar-veterinare si de mediu in vigoare.
- Zona de depozitare turte, cu dimensiuni in plan 15,20 m X 30,00 m, cu o inaltime maxima
de 7,70 m.
- Zona de primire si extractie (fabrica ulei), cu dimensiuni in plan 15,20 m X 48,00 m si
inaltime maxima de 17,20 m.
- Zona de rafinarie va avea dimensiuni in plan de 15,20 m x 32,50 m.Cea mai mare parte din
zona rafinarie va avea 2 nivele cu inaltimea maxima de 12,95 m + o zona cu 4 nivele avand o
inaltime de 21,75 m. Suprafata construita desfasurata - 1.105,60 mp.
- Turnul de racire, cu dimensiuni in plan de 9,00 m x 12,50 m.
- Rezervoarele de ulei – 2 rezervoare cu diametru 9,30 m capacitate 600 to, 4 rezervoare
(sapun solid, sapun lichid, ulei intermediar) cu diametru 5,30 m a cate 200 to fiecare. Aceasta
zona nu va avea inchideri de nici un fel si nici invelitoare. Va fi o zona libera.
- Sectia imbuteliere ambalare, cu dimensiuni in plan 15,20 m x 66,00 m.
- Zona birouri + vestiare – dimensiuni in plan 15, 20 m x 36,00 m
- Depozit materiale necasare flux productie
Pe langa hala care constituie fabvricn apropriu-zisa, unitatea cuprinde si alte obiecte
tehnologice:
- Statia de pompare (gospodaria de apa);
- Statia de aburi - Cazanele de abur, furnizează agentul termic primar (abur tehnologic
saturat), acesta fiind folosit de consumatorii de abur ai Fabricii de ulei. Acesta functionează
cu combustibil gaza natural. Statia functioneaza cu 2 generatoare de abur:
1. - de joasa presiune 5.000 kg abur /h, 12 bari pres de lucru, 520 mcn/h gaz
2. - de inalta presiune 1.089 kg/h abur, 75 bari pres.de lucru, 81.4 mcn/h gaz
42
- Statia de epurare cu treapta mecanica, chimica si biologica. Constructia va fi din beton

monolit turnat la faţa locului. Tehnologia de epurare va cuprinde epurare mecanica, epurare
biologica cu namol activ si decantare finala.
Incinta este prevazuta cu platforme de circulatie din beton, cu pante si rigole pentru
evacuarea apelor pluviale. Acestea vor fi modernizate si vor fi folosite pentru circulatia
mijloacelor de transport. Va fi prevazut un sistem de colectare dirijata a apelor pluviale dotat cu
separatoare de grasimi si separatoare de hidrocarburi.
Incinta va fi imprejmuita cu gard. Inaltimea imprejmuirii va fi de 1,80 – 2,00 m. Portile
de acces pentru mijloace de transport si pentru personal vor fi amplasate in partea estica a
incintei.
Portile de acces pentru mijloace de transport si pentru personal vor fi amplasate in partea
estica a incintei.
Consumul de materii prime si auxiliare sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Consumul anual de materii prime si auxiliare
% Faza Cantitate Stare

Denumirea substanta tehnologica stocata fizica Consum
active din de utilizare
greutate
Seminte de depozitare 500 mc solida 250 t/zi
floarea
soarelui
Sare rafinare 750 kg in saci de 50 kg solid 150 kg/zi
NaCl
Acid fosforic 85 rafinare 1 rezervor din sticla lichid 3 t/luna
suprateran de 1mc in solutie
diluata cu apa (85%acid
fosforic + 15% apa)
Soda caustica 99 rafinare 1 rezervor din PVC lichid 4 t/luna
NaOH suprateran de 1mc in solutie
diluata cu apa (99% soda
caustica + 1% apa)
Acid citric 99 rafinare 1 rezervor din PVC solid 2,5 t/luna
monohidrat suprateran de 1mc in solutie
diluata cu apa (99% acid
citric + 1% apa)
Pamant rafinare Depozitare in saci in solid 27 t/lunar
decolorant magazie
Fluxurile de materie prima si de produse finite in interiorul halei si in curte au fost

concepute astfel incat spatiul sa fie valorificat eficient pentru obtinerea unei productivitati
ridicate. Circulatia autovehiculelor care transporta materia prima la silozurile de depozitare,
circuitul materiei prime si a subproduselor in fabrica si procesarea pana la obtinerea produsului
finit, depozitarea, imbutelierea si livrarea produsului finit au fost stabilite astfel incat fluxurile sa
fie fara intoarceri si intersectari, corespunzator legislatiei privind calitatea si siguranta
alimentului.
Procesul tehnologic de obtinere a uleiului de floarea-soarelui cuprinde urmatoarele faze:
Receptia materiilor prime
Depozitarea materiilor prime
Decojirea
Macinarea
43
Prajirea
Presarea
Extractia prin dubla presare
Rafinarea uleiului de floarea-soarelui
Ambalarea si stocarea produsului finit.
Lucrari de asigurare a utilitatilor
Alimentarea cu apa
Sunt utilizate urmatoarele categorii de apa:

- Apa tehnologica
- Apa pentru instalatia antiincendiu
- Apa pentru consum menajer
Debitul necesar de apa a fost calculat la 5 l/s. Pentru asigurarea debitului necesar sunt
prevazute doua foraje la adancimea de minim 75,00 m,fiecare cu un debit de 3 l/s (10.8 mc/h).
Pentru uniformizarea debitelor de apa este prevazut un rezervor tampon de 2 mc.
Apa de foraj va fi tratata intr-o instalatie de demineralizare pentru a fi corespunzatoare
parametrilor de calitate necesari.
Apa tehnologica este necesara pentru spalare in procesul de de rafinare a uleiului, apa de
adaos la turnul de racire si apa pentru producerea aburului tehnologic.
Apa pentru stingerea incendiilor: rezerva de apa este de 216 mc, si va fi pastrta intr-un
rezervor semiingropat executat din beton armat monolit cu capacitatea de 400 mc. Timpul de
refacere a rezervei intagibile de apa este de 24 de ore.
Pentru instalatiile antiincendiu sunt prevazute 3 grupuri de pompare automatizate pentru
hiudrantii exteriori, sprinklere si hidranti interiori.
Canalizarea

La acestea se adauga apele pluviale.
Volume de ape uzate evacuate:
- apa tehnologica epurata: 25 mc/zi
- apa uzata menajera: 31,68 mc/zi
Apele uzate tehnologice care sunt evacuate şi care trebuie trimise la instalaţia de epurare,
provin din diversele instalaţii si anume:
- instalaţia de extracţie
- instalaţia de rafinare
- spălare încăperi, rezervoare, bazine
Apele uzate tehnologice de la fabricarfea uleiului nu conţin compuşi organici cloruraţi,
sau organici aromatici simpli sau condensaţi, sau metale grele.
Substanţele poluante sunt biodegradabile si sunt reprezentate în principal de:
- ulei vegetal,
- săpunuri sodice,
- pulberi de făinuri proteice.
44
Epurarea apelor uzate tehnologice :

Statia de epurare functioneaza intr-un sistem discontinuu de oxidare biologica si
sedimentare SBR. Tratarea apei cuprinde o treapta fizico – chimica, treapta de de oxidare aeroba
cu namoluri active, oxidare biologica si decantarea namolurilor rezultate. Dupa procesul de
epurare o parte din apele epurate va fi dirijata spre rezervorul de incendiu, respectiv o parte catre
batalurile de stocare ale unei ferme zootehnice din vecinatate, pentru utilizarea ulterioara la
fertirigarea culturilor agricole din zona.
Apele uzate efluente de la Statia de epurare se vor incadra in parametrii corespunzatori
normei tehnice NTPA 001/2005 precum si conform STAS 9450/88 pentru fertirigatii.
canalizare construita in sistem separativ si vor fi dirijate spre bazinul betonat vidanjabil amplasat
in incinta unitatii. Acestea vor fi evacuate in baza unui contract cu o societate specializata.
refacerea platformelor betonate existente in incinta. Apele pluviale colectate de pe platformele
betonate vor fi trecute prin separator de grasimi si prin separator de hidrocarburi, fiind apoi
dirijate catre spatiile verzi din incinta.
Asigurarea energiei termice

Alimentarea cu gaze naturale se va realiza din conducta care se afla pe proprietate. S.C.
Agrochirnogi S.A. detine o statie de gaze cu o capacitate de 500 mc/h care va asigura
alimentarea centralei dimensionate conform necesarului de gaze al fabricii de ulei.
Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se va realiza printr-un racord la tablourile electrice
existente pe latura estica a halei care se modernizeaza (cf. Plan de situatie atasat prezentului
dosar).
Estimarea pe tipuri si cantitati a deseurilor preconizate prin functionarea proiectului

Desfasurarea activitatii determina obtinerea urmatoarele tipuri de deseuri:
- corpuri solide rezultate din sortarea semintelor oleaginoase inainte de prelucrare;
- deşeuri tehnologice rezultate din instalaţiile liniei tehnologice;
- uleiuri uzate rezultate de la utilaje si mijloacele de transport;
- deşeuri din hârtie si cartoane, PVC, polietilena, material plastic;
- deseuri menajere.
Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si precizarea

motivelor
Pentru implementarea proiectului beneficiarul a analizat o singură alternativă, eficienta
din punct de vedere tehnic şi economic deoarece se valorifica incinta disponibila din partea
vestica a proprietatii ocupata cu o hala dezafectata, marginita de platforme betonate. Hala care se
va moderniza este conectata la sursa de energie electrica printr-un tablou electric general de
distributie si alte doua tablouri electrice de capacitate mai mica. Pe latura sudica a incintei exista
o sursa de gaz natural care va asigura necesarul de combustibil pentru centralele termice.
Unitatea va fi functionala imediat ce va fi finalizata pentru ca din toamna anului agricol
2013-2014, materia prima va fi stocata in silozuri proprii.
Tehnologia implementata va fi in concordanta cu prevederile legislatiei romanesti si ale
celei europene.
Evaluarea impactului
Evaluare calitativa a impactului s-a realizat printr-o matrice de atribute si domenii de
aparitie a impactului, prezentata in tabelul urmator. Aceasta matrice analizeaza 48 de factori
perturbatori ai mediului si 7 domenii care pot fi afectate de impact.
45
Nr. crt. Factori perturbanti si domenii de Impact Impact pozitiv Domenii

impact negativ net net
1 Difuzie AER
2 Pulberi in suspensie *
3 Oxizi de sulf *
4 Compusi organici volatili *
5 Oxizi de azot *
6 Oxizi de carbon *
7 Substante toxice periculoase
8 Oxidanti
9 Miros
10 Siguranta acviferului
11 Variatii de debit
12 Produse petroliere
13 Radioactivitate
14 Suspensii
15 Poluare termica * APA
16 Socuri de pH *
17 CBO5 *
18 Oxigen dizolvat *
19 Reziduu fix *
20 Nutrienti (azot, fosfor)
21 Compusi toxici *
22 Viata acvatica
23 Coliformi totali
24 Eroziune
25 Pericole naturale SOL
26 Folosinta initiala **
27 Produse petroliere *
28 Modificari ale reliefului si peisajului
29 Animale mari
30 Pasari de prada
31 Vanat mic ECOLOGIE
32 Pesti, pasari de apa, melci
33 Recolta agricola
34 Specii pe cale disparitie
35 Vegetatie terestra naturala
36 Plante acvatice
37 Efecte psihologice
38 Efecte asupra constructiilor
39 Efecte fiziologice ZGOMOT
40 Efecte asupra functiilor sociale normale SI
41 Substante explozive, pericol * VIBRATII
42 Modul de viata ** SOCIAL
43 Aspecte psihologice ** UMAN
44 Aspecte fiziologice *
45 Comunicatii ***
46 Stabilitatea economica regionala *** ECONOMIC
47 Venitul sectorului public **
48 Consumul pe locuitor *
Precizare: Impactul negativ net este nesemnificativ si vizeaza in special factorii de mediu
aer, apa, sol, iar impactul pozitiv net prezinta o crestere de la minim spre mediu si se manifesta
cu precadere in domeniile economic si social.
Prevenirea situatiilor de risc cand fabrica este functionala se face prin amplsarea unor
sisteme de detectare a fumului si prin depozitarea produselor si a substantelor chimice in
rezervoare corespunzatoare, sau in depozite speciale.
46
Depozitarea oricaror materiale si substante chimice se face in concordanta cu

instructiunile fabricantului; manipularea acestora se face de personal instruit corespunzator si cu
respectarea normelor de protectia muncii.
11. LEGISLATIE DE REFERINTA
Proiectul de investitie se va executa si va functiona prin respectarea actelor normative in

vigoare:
1. OUG NR.164 DIN 19 NOIEMBRIE 2008 pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea
265/2006
2. Ordin nr. 1.026 din 27 iulie 2009 privind aprobarea conditiilor de elaborare a
raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilantului de mediu, raportului
de amplasament, raportului de securitate si studiului de evaluare adecvata
3. HG nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice
si private asupra mediului
4. Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluarii impactului supra mediului pentru proiecte publice si private
5. Ordin nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
6. HG nr. 878 din 28 iulie 2005 - accesul publicului la informatia privind mediul
7. Lege Nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurator publicata in MO
nr. 452/ 28.06.2011
8. HG nr. 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 pentru aprobarea

unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acvatic a apelor uzate - MO nr.
398/11.05.2005
9. HG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor,

emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile
ulterioare
10. Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea legii nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile
11. Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind
regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase
12. Ordin 1001/552/2005 privind procedurile de raportare, de catre agentii economici, a

datelor si informatiilor referitoare la substantele si preparatele chimice
13. STAS 10009/1998 - Acustica urbana - limite admisibile ale nivelului de zgomot
14. H.G nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
47
15. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor (MO nr. 394 din 10 mai 2005),
completata prin HG nr.210/28.02.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative în
domeniul protectiei mediului
16. HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje (MO nr.
639 din 20 iulie 2005) modificata si completata prin HG nr. 1872/2006 (MO nr. 15/10.01.2007)
17. Ordin comun nr. 344 /708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia
mediului si în special a solurilor, cand se utilizează namolurile de epurare în agricultura (MO nr.
959 din 19 octombrie 2004)
ANEXE
- CERTIFICAT DE INREGISTRARE EVALUATOR
- CERTIFICAT DE URBANISM NR. 29 din 17.09.2012

- CONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE
- AVIZ DE GOSPODARIRE A APELOR
- AVIZ PSI
- PLAN DE INCADRARE IN ZONA
- PLAN DE SITUATIE CU RETELE
- PLAN TEHNOLOGIC
48

RIM SCMARIAINVESTHOLDINGSRLDragalinaFabricadeulei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIM SCMARIAINVESTHOLDINGSRLDragalinaFabricadeulei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind impactul asupra mediului –Fabrica de ulei SC MARIA INVEST HOLDING SRL Dragalina, judetul Calarasi

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

PROIECT: MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN

S.C. MARIA INVEST HOLDING S.R.L.

S.C. TELARMED S.R.L.

Inginer Daniel Juverdeanu

Biolog Nela Zambila

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1.1. Beneficiarul lucrarilor

1.2. Evaluatorul Raportului privind impactul asupra mediului

Elaborarea prezentului studiu la fost realizata de o echipa constituita din:

1.3. Denumirea proiectului, amplasamentul si adresa

Coordonate pct. de contur

1.5. Descrierea proiectului

1.5.2. Incadrarea proiectului in teritoriul localitatii Dragalina, judetul Calarasi

Terenul intravilan cu suprafata de 51.714,00 mp pe care se va implementa investitia este

Foto: 1 Imagine hala –partea vestica

Ansamblul de utilaje formeaza, prin constructie si functionare, o linie tehnologica

- respectarea legislatiei de mediu si a celei privind siguranta alimentelor prin dotarea

1.5.3. Date morfologice, hidrografice, geologice si climatice

1.5.4. Date privind lucrarile de constructii

Proiectul cu titlul MODERNIZARE ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE DIN HALĂ ÎN

1.5.4.1. Descrierea lucrarilor de organizare de santier

Constructia va fi realizata conform Programului de urmarire a constructiei in faze

1.5.4.2. Descrierea lucrarilor de constructii-montaj, procese tehnologice

A. DESCRIEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII-MONTAJ

Obiectul proiectului il constituie modernizarea şi schimbarea destinaţiei unei hale

Proiectul se va executa in conformitate cu normele PSI precum si cu normativele sanitare

Activitatea unitatii care se realizeaza prin implementarea proiectului cu titlul

Materii prime si auxiliare:

Capacitatea de prelucrare a semintelor de floarea-soarelui va fi adaptata in functie de

Programul de lucru va fi de 8 h/zi timp in activitatile administrative si 24 ore (3

Tabel 1 Consumul anual de materii prime si auxiliare

% Faza Cantitate Stare

Fluxurile de materie prima si de produse finite in interiorul halei si in curte au fost

B1. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ULEIULUI

Procesul tehnologic de obtinere a uleiului de floarea-soarelui cuprinde urmatoarele faze:

Receptia materiilor prime

RECEPTIA MATERIILOR PRIME

DEPOZITAREA MATERIILOR PRIME

Se va face in doua silozuri metalice supraterane pentru depozitarea semintelor avand

Procesul de decojire cuprinde spargerea semintelor, detasarea cojilor si separarea cojilor

PRAJIREA MATERIALULUI OLEAGINOS

Prăjirea este operaţia de tratament hidrotermic efectuată sub amestecare continuă.

PRESAREA MATERIALULUI OLEAGINOS

Prin presare, se obtine de separarea componentului lichid (ulei) dintr-un amestec

Factorii care influenţează presarea sunt:

EXTRACTIA ULEIULUI DIN MATERIALUL OLEAGINOS

Prelucrarea finală şi depozitarea şrotului - prelucrarea finală implică măcinarea in mori cu

Depozitarea uleiului brut

RAFINAREA ULEIURILOR VEGETALE

2. Neutralizarea acidităţii libere a uleiurilor vegetale (rafinare alcalina)

Neutralizarea alcalină constă in eliminarea acizilor graşi, a fosfatidelor rămase şi a altor

In uleiurile neutralizate cu substante alcaline, poate rămane 0,2-0,5% apă şi se impune

Substanţele colorate/colorante din ulei sunt: pigmenţi naturali (clorofila, carotina,

Dezodorizarea este un proces de distilare în vacuum prin care se elimina componentele

AMBALAREA SI STOCAREA PRODUSULUI FINIT

Dupa rafinare, produsul finit se stocheaza in rezervoare metalice, conectate la instalatiile

B2. ACTIVITĂŢI ASOCIATE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC

Aburul tehnologic utilizat pentru instalatiile de extracţie şi rafinare a uleiurilor va fi

RĂCIRE APE DE PROCES