[ Campanie

]
Tratamentul diabetului zaharat
Campania s-a încheiat, dar noi vom continua să vă informăm

Prevenirea complicaţiilor DZ despre acest domeniu ori de câte ori apar date noi.
PAGINILE 4, 5, 6

Abonamente
2019
Promoţia s-a încheiat.
Vă puteţi abona
în continuare la preţ
întreg (200 de lei).
021.315.60.60

www.viata-medicala.ro abonamente@viata-medicala.ro

Viva Italia
Nr. 6 (1514), anul XXXI, 8 februarie 2019 l 16 pagini + 4 pagini anunţuri – 4 lei

CEL MAI MARE

SPITAL
DIN PENINSULĂ
ARE MEDICI,
ASISTENTE
ȘI PACIENŢI
ROMÂNI
Într-un loc al elitelor din
inima Romei am găsit
profesioniști redutabili de
origine română. Plecate din
ţara lor cu mulţi ani în urmă,
medicul ATI Oana Diana
Drochioiu și asistentele
Aneta Bujor (stânga) și
Maria Finta (dreapta) își
exersează clipă de clipă
omenia și profesionalismul.
Într-un spital imens din care
nu lipsește nimic, 2.000 de
doctori au grijă de aproape
100.000 de pacienţi anual.
Printre ei l-am cunoscut și
pe pacientul Teodor Mușat,
un român simplu bătut de
ghinion și salvat in extremis
de la moarte. N-avem
pretenţia să dăm lecţii cu
această incursiune
neexhaustivă în Vest, dar
n-ar fi rău să luaţi aminte la
fapte. Ele vorbesc de la sine.
PAGINILE 8-9

În medicina
de familie,
Impostura ca
politică de stat
Pneumotoraxul
primar Cifrele cancerului
problemele sunt
tratate din mers
Când impostura devine
politică de stat, nu trebuie
spontan la copil
Copilul nu este „un adult în
A nalizând datele GLOBOCAN
publicate anul trecut și com-
parându-le cu Raportul Jurnalului
au fost în grupa de vârstă 0-4 ani.
Analiza pe sexe arată o pondere
mai mare a diagnosticului la băieţi
Ţara noastră pierde tot mai să ne mirăm atunci când miniatură”, există diferenţe European de Oncologie, publicat faţă de fete, pentru toate grupele
mulţi un șarlatan se infiltrează semnificative între cei doi. în 2013, se constată că în România de vârstă. În fiecare an, mai mult
doctori. O în sistem. Revolta trebuie În urgenţă se va respecta numărul deceselor provocate de de jumătate dintre copii ajung la
treime din să meargă la rădăcină. secvenţa ABC, prioritatea este cancer s-a dublat din 2009 până în oncologul pediatru în stadii avan-
PAG. 7 ȘI 15 calea aeriană. PAGINA 12 2018. În ceea ce privește cancerul sate ale bolii. Acest fapt influen-
cei care ţează negativ șansele de supravie-
la copii, potrivit Registrului Naţio-
pleacă din nal al Cancerelor la Copil în Româ- ţuire pe termen lung ale micilor
România nia, o treime din cazurile totale, în- pacienţi.
sunt registrate în perioada 2010-2015, PAGINA 2

140
medici de
familie. DE ROMÂNI
MOR ZILNIC
PAGINA 14 DE CANCER

Cel mai des întâlnite forme de

cancer la copii: leucemie 31%,
limfoame 15%

Care sunt cel mai bine plătiţi medici?

400
DE COPII
SUNT DIAG-
Pentru ce sume ar fi dispus un să se relocheze? Sunt câteva dintre NOSTICAŢI
medic sau un asistent medical să își întrebările la care încearcă ANUAL
CU CANCER
schimbe locul de muncă? Ce decalaje să răspundă compania MEDIjobs,
există între salariile oferite în diferite prin studiul pe care l-a realizat luna Incidenţa cancerului la copil
zone ale ţării? În ce condiţii sunt dis- trecută pentru anul 2018. în perioada 2010–2015
în România: 9,86 la 100.000
puși candidaţii din sistemul medical PAGINA 13 de persoane.
2 Actualitate VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6

400 de copii din România,

diagnosticaţi anual cu cancer
Jumătate din copiii diagnosticaţi cu cancer în România ajung la oncolog
în stadii avansate ale bolii, potrivit Registrului Naţional al Cancerelor la
Copil în România. În perioada 2010–2015, incidenţa cancerului la copil,
în ţara noastră, s-a menţinut în jurul mediei de 9,86 la 100.000 de
persoane.

R
egistrul, lansat la înce-
putul acestei luni, la Bu-
curești, conţine o ana-
liză completă a datelor
adunate la nivel naţional privind
cazurile de cancer la copii și tineri
în perioada 2010–2017. Anual, în
ţara noastră, aproape 400 de copii
și adolescenţi sunt diagnosticaţi cu
cancer. Cel mai des întâlnită formă
este leucemia (31%), care, împreu-
nă cu limfoamele (15%), reprezintă
aproape jumătate din cazurile noi
de cancer. Acestea sunt urmate de
tumorile sistemului nervos central
și periferic (unul din cinci cazuri)
și de tumorile oaselor și ale părţi-
lor moi (unul din șase cazuri).
Cea mai mare rată
de mortalitate din UE
Zilnic, 140 de români mor din
cauza cancerului, deoarece boala
este diagnosticată în stadii tardive,
a spus Cezar Irimia, președintele
Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor
de Cancer (FABC), în contextul
Zilei mondiale de luptă împotri-
va cancerului, marcată, anual,
la 4 februarie. Acesta a subliniat
că principalul motiv pentru care
cancerul este diagnosticat tardiv
este lipsa programelor naţionale
de informare și screening – Planul
Naţional de Oncologie, ar putea fi
instrumentul care să facă ordine
în acest domeniu în România.
Reprezentanţii Colegiului Me-
dicilor din România au atras aten-
ţia că, din cauza deficienţelor sis-
temului de sănătate, România are
cea mai mare rată de mortalitate
prin cancer din Uniunea Europea-
nă. Numărul insuficient de medici,
subfinanţarea programului de on-
cologie sau politicile neinspirate
din domeniul sanitar sunt doar
câţiva dintre factorii care contri-
buie la această situaţie.
Cele mai recente date
GLOBOCAN arată că, în ţara noas-
tră, anul trecut, s-au înregistrat
83.461 de cazuri noi de cancer și
peste 50.000 de decese. Potrivit
raportului, cancerul va deveni
principala cauză de mortalitate la
nivel global și cea mai importantă încurajarea acţiunilor individuale poate reduce semnificativ costu- domeniu ale Organizaţiei Mondi-
barieră pentru creșterea speranţei cu impact în reducerea poverii glo- rile de tratament. Studii efectuate ale a Sănătăţii. Acestea presupun:
de viaţă în secolul XXI. Estimări- bale a cancerului. Iniţiatorii cam- în ţările cu venituri mari arată că introducerea unor măsuri pentru
le arată că, până în 2040, la nivel paniei consideră că acest lucru se tratarea pacienţilor diagnosticaţi reducerea stigmatizării și îmbu-
mondial, se vor înregistra 27,5 poate realiza prin diagnostic pre- din timp costă de două până la de nătăţirea conștientizării publice în
milioane de cazuri noi de cancer. coce și screening. Potrivit acesto- patru ori mai puţin decât cea a bol- ceea ce privește semnele și simpto-
ra, cele mai multe cazuri de can- navilor depistaţi în stadii avansate mele cancerului; implementarea
Recomandări pentru cer pot fi depistate precoce. Dacă ale bolii. unor programe de screening ren-
depistarea precoce a bolii afecţiunea este descoperită din Iniţiatorii campaniei au ex- tabile; îmbunătăţirea sistemului
Anul acesta, de Ziua mondială timp și tratată corespunzător, rata plicat că, pentru îmbunătăţirea de servicii acordate bolnavilor de
de luptă împotriva cancerului, a de supravieţuire la cinci ani este depistării precoce, a screeningu- cancer și creșterea investiţiilor
fost inaugurată campania „I Am mult mai mare comparativ cu ca- lui și diagnosticării, este necesar în capacităţi de diagnosticare a
and I will”. Cu o durată de trei zurile depistate în stadii avansate. ca toate guvernele lumii să pună bolii.
ani, proiectul pune accentul pe De asemenea, depistarea precoce în aplicare recomandările în Cristina Ghioca

România deţine cele mai

puţine aparate de radioterapie Este sigur spaţiul virtual?
dintre ţările UE O rganizaţii din lumea întreagă încearcă să
răspundă la această întrebare și să pro-
de la vârsta de nouă ani. În ceea ce îi privește
pe aceștia, 90% din ei folosesc cel puţin o re-

R
omânia este pe ultimul loc
în Europa privind numărul
aparatelor de radioterapie
pentru tratarea bolnavilor de
cancer, conform celui mai recent studiu
Eurostat. Supraaglomerarea unităţilor
medicale din marile orașe universitare
reprezintă una dintre consecinţe, pa-
cienţii fiind puși pe liste de așteptare
luni întregi pentru a putea beneficia de
tratamentul care le-ar putea salva viaţa.
Dacă în Belgia media este de 1,81 de
aparate la 100.000 de locuitori, în ţara
noastră media este de 0,37 la 100.000
de locuitori. Din păcate, accesul tardiv
la metodele de tratament este o situaţie
des întâlnită, mai ales în ţările slab dez-
voltate. Doar un sfert din aceste ţări au
beneficiat de servicii de diagnosticare
și tratament în sectorul public. Aceleași
statistici arată că doar una din cinci ţări
mediu și slab dezvoltate își permite să
implementeze un program anticancer.
În acest context, conferinţa „Accesul
pacienţilor la radioterapie în regiunea
Sud-Muntenia”, desfășurată la 30 ianua-
rie 2019, la Pitești, și-a propus să aducă
în prim-plan provocările pacienţilor cu
cancer cu indicaţie pentru radioterapie,
în particular din regiunea Sud-Munte-
nia și Oltenia. De asemenea, discuţiile
au vizat și potenţiale soluţii care ar pu-
tea facilita accesul pacienţilor la această
procedură terapeutică, fără întârzieri.
Cancerul este a doua cauză de morta-
litate la nivel global. În ţara noastră s-au
înregistrat peste 80.000 de noi cazuri,
cancerul bronhopulmonar fiind cel mai
frecvent diagnosticat. S-a constatat că
în ultimii cinci ani mai mult de 200.000
de persoane trăiesc cu această boală.
Bianca Pânzaru
moveze utilizarea într-un mod sigur și respon- ţea socială, 78% intră aproape zilnic pe inter-
sabil a tehnologiei online, în special în rândul net, 43% afirmă că postează online informaţii
tinerilor și adolescenţilor. Ziua internaţională personale, fotografii, adresa unde locuiesc sau
a siguranţei pe internet (Safer Internet Day) unde merg, 47% afirmă că nu verifică mereu
este marcată anual, începând din 2004, în sau chiar deloc informaţiile citite în mediul
luna februarie, în peste 110 ţări din lume. În online, iar 43% dintre cei care sunt activi în
acest an, ea a avut loc la 5 februarie, cu sloga- mediul online susţin că au văzut sau au primit
nul „Together for a better internet”. În Româ- cel puţin o dată mesaje cu conţinut sexual.
nia, Ziua siguranţei pe internet este marcată Bianca Pânzaru
încă din 2008, prin
campanii, proiecte
sau acţiuni de volun-
tariat de conștienti-
zare a utilizării teh-
nologiei într-un mod
pozitiv.
De ce ar trebui să
ne îngrijorăm? Pen-
tru că 70% din infor-
maţiile din mediul
online despre sănă-
tate, de exemplu,
sunt eronate, iar co-
piii încep să petreacă
timp în online încă

Redactori
VIAŢA MEDICALĂ
dr. ROXANA DUMITRIU,
publicaţie săptămânală
CRISTINA GHIOCA,
Fondator
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. MIHAIL MIHAILIDE BIANCA PÂNZARU,
EDITOR
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA, dr. MIHAI G.
CĂLIN, prof. dr. RADU-SEPTIMIU
CÂMPIAN, dr. MONICA-EMILIA
CHIRILĂ, C. CIOSU, prof. dr.
ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU, prof. dr. DAN L.
REDACŢIA DUMITRAȘCU, dr. RADU GOLOGAN,
Redactor șef prof. dr. GABRIEL M. GURMAN,
DAN DUMITRU MIHALACHE dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
Consultant editorial ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
DORIN CHIOŢEA MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
prof. dr. MIRCEA-IOAN POPA, PAULA
ROMANESCU, dr. BOGDAN SOCEA,
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. MARIUS I. UNGUREANU,
dr. FLORINA VÎRNĂ, conf. dr.
CORNELIU ZEANA
Consultant ArtDirector
GINA CHIOVEANU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
PAULA ROTARU
Secretariat
DANIELA RADU, BERTA ALEXE
Marketing și Publicitate  presă al Poștei Române, „Viaţa medicală”
MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
ALINA PANAITE, MARIA STEMATE,
TATIANA ICHIMESCU
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa medicală” până
la sfârșitul anului 2019. În Catalogul de
figurează la nr. 19078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Den­tiști din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.

Resuscitarea, pe înţelesul liceenilor
Elevii de la liceul Bos-
ton University School
of Medicine beneficia-
ză de instruire practică
și teoretică în familia-
rizarea cu manevrele
de resuscitare cardio-
pulmonară. Programul
denumit „PumpStart”
este iniţiat de studen-
ţii universităţii și se
desfășoară în regim
de voluntariat, în mai
multe sesiuni succe-
sive. Elevii învaţă să
acorde primul ajutor în situaţii de urgenţă, studenţii oferindu-le
posibilitatea să aplice noţiunile învăţate prin utilizarea unor mane-
chine speciale. La finalul sesiunilor, 72% din liceeni au confirmat
eficienţa programului.
Speranţe
la capăt de drum
A
utorii unui studiu pu-
blicat recent în Jour-
nal of Pain and Symp-
tom Management și-
au propus să analizeze ultimele
dorinţe ale bolnavilor de cancer
în stadii terminale. Confruntarea
cu o boală considerată incurabi-
lă evocă speranţa sub multiple
configuraţii. Într-un interviu
acordat Medscape Medical News,
dr. Jeremy DeMartini, de la De-
partamentul de Psihiatrie, Uni-
versitatea California, principalul
autor al studiului, subliniază că
speranţa descoperirii unui trata-
ment curativ nu se află nici măcar
pe primele cinci locuri în topul
răspunsurilor înregistrate. Prin-
cipala speranţă a pacienţilor este
menţinerea calităţii vieţii (42%),
urmată îndeaproape de dorinţa
de prelungire a vieţii (32%).
Stabilizarea creșterii tumo-
rale este dorită de 26% din res-
pondenţi, iar remisiunea este
menţionată în 20% din cazuri.
Aproximativ un sfert din bolna-
vii de cancer în stadii avansate își
schiţează anumite praguri proprii
pe care speră să le atingă în cursul
ultimelor zile, luni sau chiar în ul-
timii ani de viaţă. Printre acestea
se regăsește dorinţa de a participa
la diferite momente importante
ale vieţii de familie, de a fi martori
la căsătoria copiilor sau de a-și cu-
noaște viitorii nepoţi.
În așteptarea
tratamentului miraculos
Doar 12% din pacienţi sunt
încrezători în descoperirea unui
tratament „miraculos” care
i-ar putea salva în ultimele mo-
mente. Alţi 5% speră să se gă-
sească un leac, însă afirmă că
sunt realiști în acest sens, știind
că este puţin probabil ca aceas-
tă dorinţă să se materializeze în
viitorul apropiat. Întrebaţi dacă
discută deschis despre propriile
așteptări cu privire la tratament,
majoritatea respondenţilor sus-
ţin că se consultă cu partenerii
de viaţă, cu familia sau cu prie-
tenii apropiaţi, dar și cu medicii
oncologi. Din nefericire, numai
o mică parte din pacienţi con-
sideră că pot aduce în discuţie
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
Polonia, investigată Gripa porcină face Un nou succes
din cauza unor victime în India înregistrat de vaccinul
produse suspecte În statul Rajasthan din India, pentru febra Dengue
din carne 76 de oameni au murit din cauza
unui focar de gripă porcină, Compania producătoare a vaccinului
Un abator din Polonia riscă amenzi potrivit declaraţiilor
uriașe după ce, în urma publicării autorităţilor guvernamentale.
unui reportaj, au ieșit la iveală nere- Sezonul rece a favorizat
guli privind respectarea normelor de răspândirea rapidă a virusului
siguranţă alimentară. Comisia Euro- H1N1. Anul acesta, 8.700 de
peană a anunţat că va trimite la uni- persoane au fost testate pentru
tatea care sacrifică bovine bolnave gripa porcină, iar aproximativ
o echipă de specialiști pentru a face un sfert (1.976) din cazuri au
verificări. Polonia este un producător fost confirmate. Deși regiunea
important de carne de vită (560.000 afectată este cunoscută pentru
de tone pe an), 85% din produsele atracţiile sale turistice grandi-
alimentare fiind exportate în ţări oase, încă nu au fost raportate
din Uniunea Europeană, precum cazuri de infecţie virală la vizita-
Spania, Italia sau Germania. torii din străinătate.
Diagnosticul de cancer are un puternic
impact emoţional asupra oricărui pacient.
Stadiile avansate ale bolii, asociate cu
înspăimântătoarele determinări secundare,
prezintă frecvent un prognostic sumbru. În
acest context, ce ar mai putea spera acești
pacienţi în ultimele clipe ale vieţii?
dintre aceștia au decedat pe par­
Dorinţele pacienţilor intervievaţi cursul primelor trei luni. Inter-
viurile s-au desfășurat între anii
„Îmi doresc să mă vindec complet. 2012–2014, fiind utilizate între-
Vreau să mă pot bucura de viaţă fără griji.” bări deschise la care răspunsuri-
„Un leac... Ar fi ideal, însă știu că acest lucru le au fost clasificate ulterior de
nu este posibil.” membrii echipei de cercetare. În
„Vreau să mă pot deplasa singur și să mă simt bine atunci când acea perioadă, imunoterapia nu
mă ridic din pat.” era îndeajuns de bine cunoscută
publicului larg, alături de benefi-
„Vreau să îmi cunosc nepoţii, fiica mea tocmai
s-a căsătorit.” ciile sale aduse supravieţuirii în
cazurile avansate de boală. Rezul-
„Vreau să îmi prelungesc viaţa cât mai mult posibil.”
tatele obţinute ar trebui interpre-
„Să opresc răspândirea cancerului. Să îl ţin sub control.”
tate în perspectiva evoluţiei con-
tinue a cercetărilor din domeniul
acest subiect cu asistentele me- Studiul a inclus un lot de 265 oncologic, care aduce zilnic noi
dicale, medicii de familie, clericii de pacienţi care sufereau de can- descoperiri promiţătoare.
sau grupurile de suport. cer în stadii avansate, însă 45 Dr. Alina Simache
Actualitate 3
experimental împotriva febrei Dengue,
Takeda Pharmaceuticals Co, anunţă
prezentarea unui bun profil de siguranţă
și eficacitate în urma ultimelor studii
clinice efectuate. Vaccinul, denumit
„TAK-003”, se administrează în
două doze, la interval de două luni.
Următoarele studii, desfășurate pe
parcursul a șase luni, vor evalua
performanţa vaccinului în toate cele
patru tipuri de afectare virală, dar și
cazurile de expunere anterioară și cele
care au dobândit forme patologice
severe. Dr. Alina Simache
Editorial
Scandalul
apei ne dă
frisoane
Î n scandalul recent privind calita-
tea apei din București, mi-am dat
seama cât de ușor e să declanșezi
o isterie publică prin modificarea
unor proprietăţi organoleptice ale
fluidului care curge la robinet. Că
apa și înainte puţea... e mai puţin
important. E relevant momen-
tul când se trezește din torpor o
persoană care, cu sau fără bună
intenţie, dă „alarma”.
Îngrozitor e și cât de prost
conlucrează acele entităţi admi-
nistrative municipale cu autorita-
tea centrală, vezi aici guvernul și
ministerul. Aflăm, iacătă, că între
compania de apă și Direcţia de Să-
nătate Pu-
blică exista
un „acord”
de discreţie
reciprocă,
de curând
devoalat de
ministrul
sănătăţii.
Un astfel de Dr. Gabriel
acord îmi Diaconu
pare nu doar
la marginea legii, dar – prin ramifi-
caţiile lui – periculos pentru sănă-
tatea populaţiei. Doamne ferește de
un atac cu un agent biologic sau...
un vector biologic oarecare, de se
propagă prin apă. În cazul epidemi-
ei de holeră din Yemen, spre exem-
plu, explozia ratei de infecţii s-a fă-
cut pe seama apei contaminate. În
astfel de situaţii, trebuie spus, mi-
nisterul nu are voie să „recomande
precauţie”, ci să ofere populaţiei
soluţii, „ce e de făcut” pentru evita-
rea oricărei forme de contaminare.
Ceea ce ne face, din punct de ve-
dere psihologic, atât de vulnerabili
e și tendinţa noastră de a bagateli-
za, de a „face caterincă de” astfel de
incidente. Depindem, ca societate,
de apă. Iar în ocrotirea apei, tot
ce-am văzut în ultima săptămână
este o adunătură de capete gri(zo-
nante), la costum, care raţionali-
zau un eveniment, din dorinţa de-a
scuti ramificaţiile.
Nu-mi vine să cred, uneori, cât
de cinici sunt ocupanţii birourilor
superioare, mai degrabă preocu-
paţi să fie „liniște” decât să meargă
pe firul problemei, spre o expli-
caţie coerentă. Până și ministrul
educaţiei (!!!) a găsit de cuviinţă
să emită o opinie despre posibila
provenienţă a amoniului, după ce
s-au pronunţat pe rând absolvenţi
la chimie, corigenţi la chimie și
niscaiva umoriști dibaci. Vai nouă,
că n-avem nevoie de dușmani, ne
descurcăm și singuri.
4 Special
Campanie
Tratamentul diabetului zaharat
Medicaţia
noninsulinică
Preparatele antidiabetice au cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare
importantă, astfel încât, în prezent, pacienţii cu diabet zaharat au la
dispoziţie numeroase clase de medicamente, cu administrare orală
sau injectabilă, subcutanat. Din acest motiv, denumirea clasică de
„medicaţie antidiabetică orală” a fost înlocuită cu cea de „medicaţie
noninsulinică”, mai adecvată.
Texte realizate de conf. dr. Adrian Vlad,
UMF „Victor Babeș” Timișoara
M
ai multe studii cli-
nice au demonstrat
că un control glice-
mic strict reduce,
în timp, riscul apariţiei sau agra-
vării complicaţiilor cronice de tip
microangiopat și neuropat. Inci-
denţa evenimentelor cardiovascu-
lare, care constituie principala ca-
uză de morbiditate și mortalitate
a pacientului cu diabet zaharat, nu
este diminuată semnificativ prin
această intervenţie. Ba mai mult,
la pacienţii care au comorbidităţi
importante, un control glicemic
prea strict crește mortalitatea,
probabil ca o consecinţă a hipogli-
cemiilor. Prin urmare, în ultimii
ani se recomandă ca ţintele glice-
mice în diabetul zaharat să fie in-
dividualizate: se urmărește obţine-
rea unor valori mai mici ale HbA1c
la pacienţii tineri, cu durată scurtă
de evoluţie a bolii, fără complica-
ţii, fără comorbidităţi importante
și care au riscuri mici legate de
hipoglicemie; valori mai mari ale
HbA1c sunt acceptate la bolnavii
vârstnici, cu evoluţie îndelunga-
tă a diabetului, ce au complicaţii
Tratamentul cu metformin, efecte multiple
M etforminul este singura bi-
guanidă care este folosită în
prezent. Ceilalţi doi reprezentanţi
(fenforminul și buforminul) au
fost interziși din cauza riscului de
acidoză lactică.
Acţiunea metforminului este
complexă, constând în reducerea
producţiei hepatice de glucoză prin
glicogenoliză şi gluconeogeneză,
diminuarea absorbţiei intestinale
a hidraţilor de carbon, favorizarea
captării și utilizării glucozei în ţesu-
turile periferice și potenţarea acţiu-
nii incretinelor.
Prin tratamentul cu metformin
se reduc valorile glicemiei à jeun și
postprandiale, precum şi ale HbA1c
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
Prevenirea complicaţiilor DZ
vasculare, speranţă de viaţă
scăzută, comorbidităţi semnifi-
cative și riscuri mari legate de
hipoglicemie.
Siguranţă cardiovasculară
Medicaţia antidiabetică admi-
nistrată pacienţilor trebuie să fie
sigură din punct de vedere cardio-
vascular. Această cerinţă a Agen-
ţiilor medicamentului din Statele
Unite ale Americii, respectiv Eu-
ropa, este consecinţa publicării,
în anul 2007, a unei metaanalize,
care a arătat că un medicament
foarte folosit la vremea respectivă,
rosiglitazona (o tiazolidindionă),
crește semnificativ riscul de infarct
miocardic acut și de deces. Drept
urmare, în ultimii ani am asistat la
o avalanșă a unor studii clinice care
au demonstrat siguranţa cardio-
vasculară a diverselor antidiabeti-
ce, unele dintre ele dovedind chiar
existenţa unei protecţii cardiovas-
culare, în special în cazul pacienţi-
lor cu manifestări clinice ale atero-
sclerozei (infarct miocardic vechi,
accident vascular cerebral sechelar,
boală arterială periferică).
(cu peste 1%). Pe lângă influenţarea
metabolismului glucidic, metfor-
minul exercită și o serie de alte efec-
te: ameliorează parametrii lipidici,
are acţiune favorabilă asupra stea-
tozei hepatice și a sindromului de
ovar polichistic, pare să protejeze
împotriva unor forme de neoplazii
și, nu în ul-
timul rând,
reduce ris-
cul eveni-
mentelor
cardiovas-
culare la
pacienţii cu
DZ2 nou di-
agnosticat.
Clase de medicamente
antidiabetice
În prezent, pentru tratamentul
DZ2 se folosesc următoarele antidi-
abetice, majoritatea fiind disponibi-
le și în România:
- biguanidele (reprezentate de
metformin);
- sulfonilureicele (gliclazid, gli-
mepirid, glipizid, gliquidonă, gliben-
clamid);
- meglitinidele sau glinidele (re-
paglinidă, nateglinidă);
- derivaţii de alfa-glucozidază
Doza zilnică de metformin este
cuprinsă între 500 și 3.000 mg (de
regulă nu se depășesc 2.000 mg/
zi), cu administrare în 2–3 prize.
Pentru a reduce riscul efectelor
adverse digestive, preparatul se ad-
ministrează postprandial, iar tra-
tamentul se începe cu 500 mg/zi,
(reprezentaţi de acarboză);
- tiazolidindionele sau glitazo-
nele (cu unic reprezentant pioglita-
zona);
- medicaţia pe linie incretinică,
cu două subclase:
1. inhibitorii DPP-4 (dipeptidil
peptidazei 4): sitagliptin, saxa-glip-
tin, linagliptin, alogliptin, vilda-
gliptin;
2. agoniștii receptorilor GLP-1
(glucagon-like peptid 1): exenatid,
lixisenatid, dulaglutid, liraglutid, se-
maglutid, albiglutid;
doză care este crescută progresiv, la
nevoie, la interval de o săptămână.
Precizăm că există şi preparate de
metformin cu eliberare prelungi-
tă, care se administrează în priză
unică și care sunt mai bine tolerate
digestiv.
Efectele adverse ale metfor-
minului sunt reprezentate de:
tulburări digestive (diaree, dureri
abdominale, gust amar, greţuri,
vărsături), relativ frecvente la ini-
ţierea tratamentului sau la creşte-
rea dozelor, acidoză lactică (efect
advers foarte sever, cu potenţial
letal, dar, din fericire, extrem de
rar, fiind întâlnit dacă metforminul
se administrează la pacienţi care
- inhibitorii SGLT2 (cotranspor-
torul-2 de sodiu și glucoză): dapagli-
flozin, empagliflozin, canagliflozin.
Metforminul, introdus în practi-
ca medicală în urmă cu peste 60 de
ani, este indicat în prezent, împreu-
nă cu optimizarea stilului de viaţă,
ca primă linie terapeutică pentru
pacienţii cu DZ2. Clasele noi de an-
tidiabetice, reprezentate de medi-
caţia pe linie incretinică și de inhi-
bitorii SGLT2, tind să se impună ca a
doua linie terapeutică, în caz de eșec
al terapiei cu metformin.
au contraindicaţii), anemie prin
deficit de vitamină B12 (rară) etc.
Menţionăm că tratamentul cu met-
formin nu influenţează greutatea
corporală și că riscul de hipoglice-
mie este neglijabil.
Metforminul este contraindicat
la pacienţii cu alterarea funcţiei re-
nale (rata filtrării glomerulare <30
ml/min), insuficienţă respiratorie
sau insuficienţă cardiacă decom-
pensată. De asemenea, preparatul
nu se indică la pacienţi cu ciroză he-
patică sau cetoacidoză diabetică, în
caz de efectuare a unor investigaţii
ce necesită injectarea de substan-
ţă de contrast iodată, precum şi la
femeile însărcinate.

Medicaţia pe linie incretinică
S e știe că, la subiecţii sănătoși,
insulinemia crește mai mult
după administrarea de glucoză pe
cale orală faţă de administrarea in-
travenoasă, în condiţiile unei evolu-
ţii similare a glicemiei. Fenomenul
poartă numele de efect incretinic
și este urmarea eliberării unor hor-
moni, numiţi incretine, din celulele
intestinale, din cauza stimulării re-
alizate de alimente. Principalele in-
cretine sunt GLP-1 şi GIP (polipep-
tidul insulinotropic dependent de
glucoză). La valori glicemice mari,
ele determină creşterea secreţiei de
insulină şi scăderea secreţiei de glu-
cagon, efecte ce scad pe măsură ce
glicemia se apropie de normal. Alte
acţiuni ale acestora sunt întârzierea
evacuării gastrice, diminuarea pof-
tei de mâncare, protecţia cardiacă
și renală, încetinirea aterogenezei și
ameliorarea calităţii ţesutului osos.
Acești hormoni sunt rapid degra-
daţi de enzima DPP-4. La pacienţii
cu DZ2 a fost descrisă existenţa unui
deficit incretinic, acesta fiind unul
dintre mecanismele etiopatogenice
incriminate în apariţia bolii.
Există două clase de medica-
mente bazate pe acţiunea increti-
nelor: inhibitorii DPP-4 și agoniștii
receptorilor GLP-1.
Inhibitorii DPP-4 sunt reprezen-
taţi în România de sitagliptin și sa-
xagliptin. Mecanismul lor de acţiu-
ne constă în inhibarea enzimei care
degradează incretinele produse în
ADVERTORIAL
Deficitul de vitamina B12
la pacientul tratat cu metformin
Este bine cunoscută asocierea
unui deficit de vitamina B12 la paci-
enţii aflaţi în tratament cronic cu col-
chicină, cloramfenicol, antagoniști
ai receptorilor H2, inhibitori de pom-
pă de protoni sau metformin. Aces-
ta din urmă este un medicament de
primă linie în tratamentul diabetului
zaharat de tip 2, patologie din ce în
ce mai frecventă în rândul populaţi-
ei adulte, peste 120 de milioane de
diabetici beneficiind de o prescriptie
cu metformin. În acest context, am
considerat necesară o revizuire a li-
teraturii de specialitate cu privire la
acest subiect.
Având un rol important de co-
enzimă în metabolismul acizilor
nucleici și în maturizarea hematiilor,
vitamina B12 participă la procesul
de reînnoire celulară, intervine în
procesul de maturizare a globulelor
roșii, participă activ la metabolismul
proteinelor, lipidelor și glucidelor,
contribuie la funcţionarea normală
a celulelor, are rol benefic asupra
tractului gastrointestinal. În plus,
are un rol important și în protejarea
celulelor hepatice, datorită proprie-
tăţii ei de a împiedica depunerea
grăsimilor în ficat. Vitamina B12
reprezintă una dintre cele mai im-
portante resurse împotriva anemiei
dintre cele cunoscute până astăzi.
Chiar dacă este hidrosolubilă, ea se
poate acumula în ficat, în plămâni,
în splină sau în rinichi, fiind esenţi-
ală în transformarea homocisteinei
în metionină, un aminoacid esenţial
folosit, printre altele, în constituirea
proteinelor. Vitamina B12 se găseș-
te în majoritatea produselor de ori-
gine animală – carne de vită, de pui,
de porc (în special, în ficat și rinichi),
în produsele lactate, ouă, hering,
macrou, ton, somon, fructe de mare
(crabi, scoici sau stridii).
mod natural în organism, prelun-
gind astfel acţiunea lor.
Sub tratament cu inhibitori
DPP-4, scad valorile glicemiei à
jeun și postprandiale, precum şi ale
HbA1c (cu 0,5–0,8%). Medicamen-
tele din această clasă au demonstrat
că sunt sigure din punct de vedere
cardiovascular.
Inhibitorii DPP-4 se adminis-
trează oral, în priză unică, prepran-
dial, în doză de 100 mg (sitaglipti-
nul) și de 5 mg (saxagliptinul).
Preparatele sunt bine tolerate.
Efectele lor adverse sunt rare și con-
stau în creșterea incidenţei infecţi-
ilor și, posibil, a pancreatitei acute
(efect advers controversat). Ele sunt
neutre ponderal, iar riscul de hipo-
glicemie este mic.
În caz de retenţie azotată, doza
de sitagliptin sau saxagliptin trebu-
ie redusă. Medicamentele sunt con-
traindicate în caz de boală renală
avansată sau de sarcină.
Inhibitorii DPP-4 pot fi admi-
nistraţi în monoterapie (în caz de
contraindicaţie sau de intoleranţă
la metformin), în asociere dublă (de
obicei cu metformin, dar și cu alte
antidiabetice) sau triplă, inclusiv în
combinaţie cu insulina.
Agoniștii receptorilor GLP-1
sunt medicamente cu structură și
acţiune asemănătoare cu GLP-1 na-
tiv, dar care rezistă la acţiunea DPP-
4. Mecanismul de acţiune constă în
legarea de receptorii GLP-1. Exena-
Se pare că metforminul este
cauza deficitului de vitamina B12 în
aproximativ unul din 20 de cazuri,
modificările biologice fiind sesizabi-
le biochimic la cca. trei–patru luni de
la iniţierea tratamentului antidiabetic
oral, însă este nevoie de cinci până
la zece ani de expunere la metformin
pentru a constata un deficit simpto-
matic. În ficat există un depozit de
cel puţin 2.500 micrograme de vita-
mina B12, iar la o rată de utilizare
zilnică de 1–2 micrograme, este de
așteptat ca rezerva să se epuizeze
în câţiva ani. De asemenea, la pa-
cienţii cu deficit de vitamina B12 se
pot constata valori serice crescute
ale homocisteinei și ale acidului me-
tilmalonic.
Mecanismele prin care metfor-
minul induce deficit de vitamina B12
sunt multifactoriale și includ efecte
asupra motilităţii intestinale, asupra
creșterii bacteriene intestinale și/
sau afectarea captării dependente
de calciu a complexului vitamina
B12/factor intrinsec la nivelul ileo-
nului terminal și intestinului subţire.
Se știe că deficitul de vitami-
na B12 este asociat cu neuropatia
periferică, însă aceasta este și o
complicaţie frecventă a diabetului
zaharat. Confuzia clinicianului în-
tre cele două tipuri de neuropatie
poate întârzia cu mult diagnosticul
corect și poate amâna inutil iniţie-
rea tratamentului cu vitamina B12.
Suplimentarea va remedia anoma-
liile hematologice în câteva zile sau
săptămâni și va opri progresia afec-
tării fibrelor nervoase (fără a putea
să inducă o reversie completă a de-
gradării mielinei), îmbunătăţind însă
în doar câteva luni simptomatologia
neurologică și psihiatrică.
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6 Special 5
tidul și lixisenatidul întârzie marcat
evacuarea gastrică și reduc mai ales
glicemia postprandială. Liragluti-
dul, exenatidul cu eliberare prelun-
gită, dulaglutidul, semaglutidul și
albiglutidul scad mai ales glicemia à
jeun. Tratamentul cu preparate din
această clasă de medicamente de-
termină reducerea HbA1c cu 1–1,5%.
Un efect benefic este și scăderea
ponderală (de câteva kilograme),
care se înregistrează la cei mai mulţi
pacienţi trataţi. În studii clinice ran-
DOZE DE AGONIȘTI GLP-1
Agoniştii receptorilor GLP-1 se
administrează subcutanat, după
cum urmează:
- exenatidul în doză de 5 sau 10 μg
de două ori pe zi;
- exenatidul cu eliberare pre-
domizate, liraglutidul, semaglutidul Efectele adverse sunt reprezentate
lungită în doză de 2 mg o dată pe
și, mai recent, albiglutidul au dove- de tulburări digestive (greţuri, văr-
săptămână;
dit că oferă protecţie cardiovascu- sături, diaree, inapetenţă), relativ
- lixisenatidul în doză de 10 sau
20 μg o dată pe zi; lară, exenatidul cu eliberare prelun- frecvente şi uneori intolerabile,
- dulaglutidul în doză de 1,5 mg o gită pare să reducă mortalitatea, iar hipoglicemii (în caz de asociere cu
dată pe săptămână; lixisenatidul este neutru din punctul insulină sau sulfonilureice), reacţii
- liraglutidul în doză de 1,8 mg o de vedere al riscului cardiovascular. alergice (rare) și, la fel ca în cazul
dată pe zi; Din acest motiv, ghidurile terapeu- inhibitorilor DPP-4, un risc contro-
- semaglutidul în doză de 1 mg o tice actuale recomandă liraglutidul, versat de pancreatită acută.
dată pe săptămână; semaglutidul și exenatidul cu elibe- Contraindicaţiile administrării
- albiglutidul în doză de 50 mg o rare prelungită ca opţiune terape- sunt reprezentate de insuficienţa re-
dată pe săptămână. utică prioritară, în caz de eșec al te- nală avansată, sarcina și anteceden-
Menţionăm că pacienţii au la rapiei cu metformin, la pacienţii cu tele de pancreatită acută.
dispoziţie și o combinaţie fixă, antecedente de boală cardiovascula- Agoniştii GLP-1 se pot adminis-
titrabilă, de insulină glargin și
ră aterosclerotică, și ca alternativă la tra, după caz, în monoterapie sau
lixisenatid, și că semaglutidul cu
inhibitorii SGLT2 la bolnavii ce pre- asociaţi metforminului, sulfonilu-
administrare orală se află în faza
zintă suplimentar insuficienţă car- reicelor, pioglitazonei, inhibitorilor
de studii clinice.
diacă sau boală cronică de rinichi. SGLT2 sau insulinei.
Un studiu multicentric care a
urmărit, timp de patru ani, 390 de
pacienţi cu diabet zaharat trataţi cu
metformin sau insulină a relevat că,
în lotul aflat pe metformin, a existat
un risc crescut de deficit de vitami-
na B12 și niveluri scăzute ale vita-
minei, comparativ cu lotul placebo,
incidenţa fiind cu atât mai mare cu
cât durata terapiei era mai mare.
Autorii menţionează în concluzii că
este prudentă monitorizarea perio-
dică a valorii vitaminei B12 la acești
pacienţi.
O analiză pe un subgrup de
pacienţi diabetici extras din studiul
REGARDS (Reasons for Geogra-
phic And Racial Differences în Stro-
ke 2003–2007) desfășurat în SUA a
demonstrat prezenţa semnificativă
a deficitului de vitamina B12 la lo-
3 DIN 10 PERSOANE VÂRSTNICE
tul tratat cu metformin (409 pmol/L),
comparativ cu lotul de diabetici fără
NU POT ABSORBI VITAMINA B12
metformin (485 pmol/L; P<0.01). În
același lot, valoarea vitaminei B12 la
DIN ALIMENTAȚIE
pacienţii care au avut suplimentarea
dietei cu produse cu vitamina B12 Persoanele cu aclorhidrie, adesea persoane în
era de 509 pmol/L, comparativ cu
cei care nu utilizau produse cu vita- vârstă, sunt în imposibilitatea de a elibera
mina B12 (376 pmol/L; p<0.01). cobalamina din sursele alimentare, dar pot
În multe situaţii clinice, aportul
oral de vitamina B12 este de prefe-
absorbi vitamina B12 din preparate farmaceutice.
rat celui injectabil, atât din punctul
de vedere al compliantei, cât și al
beneficiilor curative. În acest sens,
în literatura de specialitate se regă-
sesc tot mai multe recomandări de
a doza periodic (anual) nivelul vita-
minei B12 la pacienţii diabetici utili-
zatori de metformin, chiar înainte de
BVA/02.19/130
apariţia semnelor clinice ale neuro-
patiei sau de a utiliza administrarea
orală intermitentă de vitamina B12
împreună cu metforminul.
Dr. Daciana-Nicoleta Dascălu,
medic primar Medicină internă
6 Special
Inhibitorii SGLT2, protecţie
cardiovasculară și renală
Inhibitorii cotransportorului 2 de sodiu-glucoză (SGLT2) se utilizează
în asociere cu regim alimentar și exerciţiu fizic la pacienţii cu diabet
zaharat de tip 2, în monoterapie sau în combinaţie cu alte medicamente
antidiabetice.
I
nhibitorii SGLT2 constituie
cea mai nouă clasă de an-
tidiabetice noninsulinice.
Pacienţii din România bene-
ficiază de dapagliflozin și empa-
gliflozin.
În condiţii normale, glucoza
ajunsă în capilarul glomerular este
filtrată (circa 180 g/zi), fiind apoi
reabsorbită în totalitate în tubul
contort proximal, predominant
sub acţiunea SGLT2. Inhibarea
medicamentoasă a acestui trans-
portor va determina eliminarea
zilnică a circa 70 g de glucoză şi
creşterea diurezei cu 200–300 ml.
Efectele benefice glicemice
sunt reprezentate de scăderea
Alte clase de preparate
antidiabetice
Sulfonilureicele
Derivaţii de sulfoniluree (sul-
fonilureicele) sunt folosiţi în tra-
tamentul diabetului zaharat de
peste 60 de ani. În prezent sunt în
uz doar sulfonilureice din a doua
sau a treia generaţie. Ele acţionea-
ză asupra unor receptori specifici,
situaţi pe celula β pancreatică, sti-
mulând secreţia de insulină. Re-
zultatul este reducerea valorilor
glicemiei și ale HbA1c cu peste 1%.
Reacţiile adverse principale sunt
reprezentate de hipoglicemie și
vă invită la:
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
HbA1c cu 0,8–1%, în condiţiile
reducerii greutăţii şi a unui risc
mic de hipoglicemie. În plus, ca
urmare a creșterii concomitente
a natriurezei, se consemnează şi
o diminuare a valorilor tensiunii
arteriale. Preparatele din această
clasă au dovedit, în studii clinice,
că reduc numărul de evenimente
cardiovasculare și că oferă pro-
tecţie renală. Cele mai recente
ghiduri le recomandă ca medica-
mente de elecţie, în a doua linie
terapeutică, la pacienţii cu diabet
zaharat și boală cardiovascula-
ră aterosclerotică, mai ales dacă
asociază insuficienţă cardiacă sau
boală cronică de rinichi.
de creștere în greutate. Siguran-
ţa lor cardiovasculară a fost pusă
la îndoială de o serie de lucrări
publicate de-a lungul anilor (ex-
cepţie face gliclazidul micronizat).
Medicamentele din această clasă
sunt contraindicate la vârstnici și
la pacienţii cu funcţie renală alte-
rată, la care riscul de hipoglicemie
este foarte mare. Cu toate incon-
venientele lor, sulfonilureicele
sunt folosite încă pe scară largă,
motivul principal fiind preţul lor
mic.
13-14 februarie
București
Ramada Parc
eveniment
creditat EMC
Dapagliflozinul se adminis-
trează în doză de 10 mg/zi, iar
empagliflozinul în doză de 10 sau
25 mg/zi.
Reacţiile adverse cele mai
frecvente sunt infecţiile uro-geni-
tale. Alte efecte adverse posibile
sunt hipoglicemiile (în asocierile
cu insulină sau sulfonilureice), de-
pleţia volemică (la vârstnici) și ce-
toacidoza diabetică euglicemică.
Contraindicaţiile sunt repre-
zentate de boala cronică de rinichi
stadiile 3–5, vârsta sub 18 ani,
sarcina şi alăptarea.
Inhibitorii SGLT2 pot fi
administraţi în monoterapie sau
în combinaţie cu metformin,
sulfonilureice, insulină, inhibi-
tori DPP-4 sau agoniști ai recep-
torilor GLP-1. Nu se asociază cu
pioglitazona.
Pioglitazona
Tiazolidindionele (având ca
unic reprezentant pioglitazona)
stimulează receptorul nuclear
PPARγ, ceea ce are drept con-
se-cinţă activarea transcrierii
unor gene, între care cea a trans-
portorului glucozei GLUT-4. Prin
acest mecanism este favorizată pă-
trunderea glucozei în ţesuturile
periferice. Scăderea HbA1c sub
tratament cu pioglitazonă este de
aproximativ 1%, medicamentul do-
20 februarie
București
Ramada Parc
eveniment
creditat EFC
vedind și unele beneficii în protec-
ţia cardiovasculară. Reacţiile sale
adverse numeroase, unele severe,
reprezentate de creștere în greu-
tate, retenţie hidrosalină, agrava-
rea insuficienţei cardiace, anemie,
fracturi și tumori maligne ale vezi-
cii urinare, fac ca pioglitazona să
fie foarte puţin folosită.
Meglitinidele (dintre care doar
repaglinida se folosește în Româ-
nia) au mecanism de acţiune și
efecte clinice similare sulfonilu-
reicelor. Se deosebesc de acestea
prin durata mai scurtă a acţiunii
(ceea ce impune administrarea lor
înainte de fiecare masă principa-
lă), prin reducerea predominant
a glicemiilor postprandiale și in-
tensitatea mai redusă a efectelor
lor, atât benefice, cât și adverse.
Meglitinidele sunt puţin folosite
în prezent.
Acarboza
Inhibitorii de alfa-glucozida-
ză (reprezentaţi de acarboză) ac-
ţionează prin inhibarea enzimei
ce intervine în intestinul subţire
în hidroliza amidonului, blocând
parţial absorbţia glucozei. Scad,
astfel, glicemiile postprandiale.
Reacţiile adverse sunt consecinţa
pătrunderii în colon a glucidelor
nedigerate, unde sunt supuse fer-
mentaţiei, și sunt reprezentate de
un sindrom dispeptic gazos pro-
nunţat. Date fiind eficienţa limi-
tată și efectele adverse frecvente
și neplăcute, acarboza este rareori
recomandată.
1-2 Martie
București
Ramada Parc
eveniment
creditat EMC
BIBLIOGRAFIE
1. Action to Control Cardiovascular Risk
in Diabetes Study Group, Gerstein HC,
Miller ME, Byington RP et al. Effects
of intensive glucose lowering in type 2
diabetes. N Engl J Med 2008; 358(24):
2545–59
2. ADVANCE Collaborative Group,
Patel A, MacMahon S, Chalmers J et
al. Intensive blood glucose control and
vascular outcomes in patients with type
2 diabetes. N Engl J Med 2008; 358(24):
2560–72
3. Davies MJ, D’Alessio DA, Fradkin J
et al. Management of hyperglycaemia
in type 2 diabetes, 2018. A consensus
report by the American Diabetes
Association (ADA) and the European
Association for the Study of Diabetes
(EASD). Diabetologia 2018; 61(12):
2461–98
4. Hernandez AF, Green JB,
Janmohamed S et al., for the
Harmony Outcomes committees
and investigators. Albiglutide and
cardiovascular outcomes in patients
with type 2 diabetes and cardiovascular
disease (Harmony Outcomes): a
double-blind, randomised placebo-
controlled trial. Lancet 2018 Oct 1. pii:
S0140–6736(18)32261-X. doi: 10.1016/
S0140–6736(18)32261-X. [Epub ahead
of print]
5. Holman RR, Bethel MA, Mentz RJ
et al.; EXSCEL Study Group. Effects of
once-weekly exenatide on cardiovascular
outcomes in type 2 diabetes. N Engl J
Med 2017; 377(13): 1228–39
6. Marso SP, Bain SC, Consoli A et al.;
SUSTAIN-6 Investigators. Semaglutide
and cardiovascular outcomes in patients
with type 2 diabetes. N Engl J Med 2016;
375(19): 1834–44
7. Marso SP, Daniels GH, Brown-
Frandsen K et al.; LEADER
Steering Committee; LEADER
Trial Investigators. Liraglutide and
cardiovascular outcomes in type 2
diabetes. N Engl J Med 2016; 375(4):
311–22
8. Neal B, Perkovic V, Mahaffey KW et
al.; CANVAS Program Collaborative
Group. Canagliflozin and cardiovascular
and renal events in type 2 diabetes. N
Engl J Med 2017; 377(7): 644–57
9. UK Prospective Diabetes Study
(UKPDS) Group. Effect of intensive
blood-glucose control with metformin
on complications in overweight patients
with type 2 diabetes (UKPDS 34).
Lancet 1998; 352(9131): 854–65
10. UK Prospective Diabetes Study
(UKPDS) Group. Intensive blood-
glucose control with sulphonylureas or
insulin compared with conventional
treatment and risk of complications in
patients with type 2 diabetes (UKPDS
33). Lancet 1998; 352(9131): 837–53
11. Wiviott SD, Raz I, Bonaca MP
et al., for the DECLARE–TIMI 58
Investigators. Dapagliflozin and
cardiovascular outcomes in type 2
diabetes. New Engl J Med 2018 Nov 10;
doi: 10.1056/NEJMoa1812389 [Epub
ahead of print]
12. Zinman B, Wanner C, Lachin
JM et al.; EMPA-REG OUTCOME
Investigators. Empagliflozin,
cardiovascular outcomes, and mortality
in type 2 diabetes. N Engl J Med 2015;
373(22): 2117–28

Impostorul
ilegal și
impostorii
oficiali
T
e enervează, nu-i așa, să
știi că cineva cu doar opt
clase poate fi lăsat să te
opereze tocmai de către
autorităţile care ar trebui să te pro-
tejeze de escroci și impostori? Hai,
spune că nu-i așa! Te revolţi, așa,
în felul tău. Cum probabil că nu ţi-
ai dori ca pilotul avionului pe care
îl îmbarci să nu fi făcut școala de
piloţi și să nu fi trecut toate rigorile
de precauţie specifice aviaţiei. Nu
te-ai gândit să-i ceri șoferului de
taxi sau Uber buletinul, permisul
de conducere, talonul auto și li-
cenţa de taximetrist. Te gândești
că sistemul te protejează cumva,
ai încredere. Când descoperi că
există impostori necalificaţi pen-
tru ceea ce urmează să facă, când
ies la iveală erori, atunci te ener-
vezi! Și scrii și distribui glumiţe pe
Facebook sau pe WhatsApp.
În aceeași logică, mă gândesc
că te-ai aștepta ca persoana care
conduce instituţia ce gestionează
mai toţi banii sistemului de sănă-
tate să fie cumva calificată pentru
a face asta. Nu există permis sau
licenţă de manager de fonduri de
sănătate, dar poate ca măcar să fi
gestionat vreodată un milion de lei
înainte de a gestiona miliarde. Sau
măcar o echipă de 100 de oameni
înainte de a decide pentru câteva
zeci de mii. Sau să fi fost instruită
formal în politici de sănătate ca
să poată măcar să discearnă între
priorităţile de cheltuire a fonduri-
lor de care depind viaţa și starea
de bine a milioane de oameni. Dar
când nu a fost așa nu te-ai revoltat.
Acum, când este cu totul pe dos,
din nou, nu te revolţi.
Probabil că în viaţa ta ai luat
măcar o dată medicamente și,
foarte probabil, ai prescris medi-
camente unor mii de oameni. Nici
nu te-ai gândit că poate ar fi ceva
în neregulă cu ele, că ar fi altceva
decât pretind că sunt. Pentru că te
bazezi pe niște profesioniști, pe un
CMMB
Ce spune epidemia de gripă despre medici
P resa tradiţională, ca să nu mai
spunem de Facebook, ia foc
dacă un caz are o evoluţie nefavo-
rabilă, în cele mai multe situaţii,
vina fiind aruncată asupra medi-
cului. Rareori auzi că persoana cu
probleme de sănătate a mâncat
prea mult, prea gras sau prea să-
rat, că nu și-a făcut niciodată ana-
lizele sau că distanţa pe care o par-
curge, în medie, pe zi, este de 50 de
metri, între sufragerie și parcare.
Ne și mirăm că în cazul zecilor de
decese cauzate până acum de viru-
surile gripale se anunţă, totuși, la
televizor că pacientul nu își făcu-
se vaccinul. Vom vedea în lunile
următoare cum evoluează acest
sezon epidemic, dar merită menţi-
onat, până atunci, ce spune despre
noi epidemia de gripă.
În primul rând, arată celor
care au ochi de văzut riscurile la
care se expun medicii. Sunt, în
Dr. Nicolae-Iordache
Iordache
mecanism și pe un organism care
veghează ca astfel de lucruri să
nu se întâmple și medicii să poată
prescrie medicamente atât de si-
gure pe cât pot ele să fie. Și te gân-
dești poate că ar fi de bun-simţ ca
persoanele care conduc un astfel
de organism să fi avut măcar ex-
perienţă practică relevantă în ges-
tionarea unui astfel de organism
guvernamental. Să fie un expert
între experţii instituţiei. Să fi fă-
cut poate ceva studii aprofundate
fie în domeniul tehnic pe care îl
conduce, fie de farmaco-economie.
Să fi făcut mulţi purici pe acolo
înainte de înscăunare. Dar când nu
a fost așa nu te-ai revoltat! Și zic să
ne oprim aici, în sfera sănătăţii, cu
analogiile.
Când este acceptabil ca șefii
unor agenţii guvernamentale să
nu-și publice măruntele lor CV-uri,
așa cum ar fi legal, de ce aș fi sur-
prins de-un italian cu escrocheria
în sânge?
Notă! Sunt revoltat, la rân-
dul meu. Însă revolta mea mer-
ge la rădăcină. Când impostura
devine politică de stat, nu mă
surprinde când mai scapă câte
un șarlatan. Surprinzător ar fi
altfel. Vom mai vedea curând
și altele.
momentul acesta, 82 de decese.
Nu este de glumit cu gripa, așa
cum nu este de glumit cu nicio
boală transmisibilă. Un om care
lucrează într-un alt domeniu se
poate întâlni sau nu cu un „dona-
tor” de virus gripal. În spital sau
la cabinetul medicului de familie
este exclusă evitarea unei expu-
neri. Este imposibil ca dintre paci-
enţii cu care intri în contact să nu
fie unul bolnav de gripă. Și așa vor
sta lucrurile și când va lovi pande-
mia sau când societatea se va con-
frunta cu alt risc biologic major.
Indiferent de specialitate,
medicii vor fi la datorie și vor
ignora pericolele la care se expun,
pentru a-i ajuta pe ceilalţi. Când
cerem societăţii să le arate me-
dicilor respectul cuvenit, avem,
printre zeci de alte argumente, și
acest exemplu. Nu discutăm doar
despre stres sau presiune emoţi-
Suntem oare cu toţii anticancer?
Z iua Mondială de luptă împo-
Prof. dr. Florin
triva cancerului a fost de cu-
Mihălţan
rând marcată, prilej de lansare a
unor avertismente și campanii de
educaţie anuale. Comisarul euro-
pean Vytenis Andriukaitis a spus
cu această ocazie: „Ziua Mondi-
ală împotriva cancerului este o
importantă parte a răspunsului
nostru la această boală, deoarece
amplifică vocea noastră colectivă.
Ca doctor, dar și ca cineva care a
pierdut oameni apropiaţi din cau-
za acestei boli, voi continua să fac
toate eforturile pentru protejarea
oamenilor de această experienţă
dureroasă. Este esenţial să menţi-
nem în prima linie a acestui efort
controlul tabagismului. Fiecare
deces evitabil este inacceptabil
pentru mine”.
Sunt declaraţii ale unor au-
torităţi europene sau mondiale,
care sunt obligate să anunţe și să
omagieze victimele unei boli ne-
iertătoare. În același timp, nu pot
să fac abstracţie de un alt mesaj
precum cel anunţat într-un nu-
măr anterior al Vieţii medicale –
„Suntem cu toţii anticancer” – și
să mă gândesc dacă acest mesaj
are conotaţii identice în viaţa na-
ţiunii române sau a altor ţări.
Cred că este o afirmaţie cam
optimistă, dacă mă uit ce fac in-
dustria tutunului, industria ali-
mentară, autorităţile, ONG-urile,
medicii și fiecare individ aparent
educat. Poate că primul exemplu
vine recent din raportul „Starea
naţiunii”, prezentat de președinte-
le american Donald Trump. Nicio
vorbă despre industria tutunului,
singura industrie pe care statele o
încurajează să facă comerţ ofici-
al cu acest produs care ucide. De
asemenea, nicio vorbă despre po-
luare, tratate, schimbări climatice
mortale, unde pericolul de cancer
este prezent, bine ascuns în faldu-
rile vieţii moderne.
Autorităţile, deși deţin o bună
parte din cheile stăpânirii acestui
flagel, sunt departe de acţiunile
care pot opri factorii de risc bi-
ne-cunoscuţi, unde tutunul este
lider incontestat. Lipsesc strate-
onală, enorme în medicină, dar și
despre un loc de muncă unde se
moare, la propriu, în lupta pentru
salvarea altor vieţi.
Cât privește prevenţia, ca și în
alte situaţii, eforturile medicilor
au fost boicotate de o perfidă cam-
panie antivaccinare, ajutată de
neîncrederea clădită într-un de-
ceniu de atacuri la adresa noastră.
Evident, am avut de înfruntat și
avalanșa de mesaje fake news, di-
fuzate pe reţelele sociale. În timp
ce regulile de comunicare știinţi-
fică devin tot mai stricte, de cea-
laltă parte, vracii și vânzătorii de
iluzii sfidează orice regulă. Nu se
face nimic concret pentru pedep-
sirea celor care pun în circulaţie
fake news-uri sau care trăiesc din
asta. Cât ne-a stat în putere, noi,
medicii, am făcut eforturi pentru
prevenirea gripei. Societăţile ști-
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
giile coerente pe termen lung cu
obiective ferme, realizabile. Dacă
mă gândesc la România, constat
că autorităţile încurajează con-
strucţia de fabrici noi pentru pro-
duse de tutun „mai sănătoase”, că
oferă avantaje și taxe preferenţi-
ale pentru aceeași industrie care
își extinde cu o strategie extrem
de dibace politicile de convingere
a consumatorului că lucrează în
prezent pentru sănătatea lui.
Pe de altă parte, aceleași au-
torităţi evită cu diplomaţie in-
troducerea de noi amendamente
la actuala legislaţie de control a
tabagismului, de extindere a aces-
teia pentru noile oferte de tutun
încălzit, ţigară electronică. Închid
ochii la modul în care proprieta-
rii de restaurante și alte spaţii de
socializare permit consumul de
tutun în incinte unde acesta ar
trebui să fie obligatoriu interzis,
nu „opţional”.
ONG-urile care nu au sponsori
din industria tutunului, deși unele
fac diferite acţiuni pentru depis-
tarea cancerului uterin, mamar,
pulmonar etc., rămân punctifor-
me în peisajul românesc. De mul-
te ori, ele sunt ancorate la zilele
mondiale ale bolii respective, fără
impactul educaţional dorit.
Mass-media creează dezba-
teri false în multe situaţii, unde
acei jurnaliști care au avut burse
de la industria tutunului devin
promotori de mesaje „sănătoase”,
deturnând adesea atenţia con-
sumatorului. Televiziunile nu
inţifice și reprezentanţii profesiei
s-au implicat și, într-o oarecare
măsură, au reușit să relanseze
vaccinarea.
Colegiul Medicilor din Muni-
cipiul București (CMMB) a parti-
cipat activ la efortul de promovare
a vaccinării, fie prin conferinţele
organizate de Fundaţia CMMB,
fie prin efortul conducerii colegi-
ale de comunicare cu presa. Chiar
dacă, faţă de anii trecuţi, sunt tot
mai mulţi cei care respectă re-
comandările medicale, ne aflăm
departe de optimul celor patru
milioane de doze/an, raportat la
populaţie. Astfel, ajungem la re-
sursele alocate medicilor.
Ca și în alte situaţii, și acum par
să ne lipsească mijloacele de in-
tervenţie. Iar această epidemie de
gripă ne-a găsit cu „cămara” goală.
Din ceea ce aflăm din mesajele de-
cidenţilor, abia când a început să
Opinii 7
promovează deloc spoturile care
vorbesc despre experienţele ama-
re sau despre confesiunile pacien-
ţilor care au trecut prin suferinţa
cicatriceală a unui astfel de can-
cer indus de tutun. Medicii, o par-
te fumători, stau deoparte sau tac,
voluntariatul nefiind un cuvânt
de ordine.
Asociaţiile profesionale sunt
în căutarea unor parteneriate
care trebuie să fie precise și care
să nu permită malformarea ade-
vărurilor știinţifice. Spitalele as-
cund cu brio și nonșalanţă aces-
te cazuri terminale care nu mai
beneficiază decât de paliaţie, iar
dramele familiale rămân astfel
într-o zonă pe care doar un medic
dedicat specialităţii îl cunoaște.
Studentul la medicină, și el victi-
mă a consumului de tutun, a des-
coperit recent valoarea partene-
riatelor în domeniul controlului
tabagismului.
După toate acestea, de ce să ne
mai mirăm că populaţia nu mar-
șează pe activităţile educative, de
ce copiii fumători mor ca și taţii
sau mamele lor cu cancer pe care
tocmai i-au îngropat? Ba chiar
mai mult, se întreţine un conflict
creat artificial între individul
fumător și nefumător. Impactul
sinucigaș al vieţii moderne nu
face altceva decât să menţină un
dezechilibru între costurile de te-
rapie ale bolilor canceroase și mi-
nimumul alocat acţiunilor timide
de prevenţie.
Pentru a fi de aceeași parte a
baricadei în faţa oricărei forme de
cancer, drumurile sunt și rămân
încă întortocheate. Ele pot fi abor-
date într-o manieră pesimistă, așa
cum se întâmplă în acest moment
al istoriei omenirii, dacă luăm
aminte la vorbele Asociaţiei plă-
mânilor din Columbia Britanică:
„Pentru a obţine mai multe infor-
maţii despre cancerul la plămâni,
continuă să fumezi”. Sau, într-o
variantă mai optimistă: „Cea mai
bună cale de a te lăsa de fumat este
să te lași pur și simplu, fără dacă,
parcă și poate”. (Edith Zittler).
ardă casa se aleargă după găleţi, în
vecini. Adică se solicită achiziţia
de medicaţie antivirală. Probabil,
o s-o primim, mai devreme sau
mai târziu. Dar, dacă virulenţa
cocktailului viral din acest sezon
epidemic ar fi fost mai mare, dacă
solicitările din alte ţări erau mai
presante, dacă ne-am fi confrun-
tat cu o pandemie severă, am mai
fi avut cu ce stinge focul? Și către
cine ar fi curs, atunci, reproșuri-
le? Nu cumva s-ar fi dat vina tot
pe „pompieri”? Așa cum se face în
fiecare zi, în care constatăm că am
fi putut mai mult și mai repede,
dacă am fi avut resurse. Rezultatul
în cazul unei intervenţii amânate
până sosesc cele necesare nu poate
fi la fel de bun ca al unei interven-
ţii rapide, nici în chirurgie, nici în
clinică.
Biroul Executiv al CMMB
8 Interviu
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
Doctor
de elită
în Cetatea
Eternă
Dr. Oana Diana Drochioiu, medic ATI,
ne-a ghidat prin cel mai mare spital din Italia.
P
ovestea ei e lungă și
ticsită, dar succesul
românesc departe de
casă presupune sa-
crificii pe măsură. Oana Diana
Drochioiu (45 de ani), e un om care
a crezut în destin.
Ideea să plece într-o altă lume
i-a încolţit când era studentă la
UMF „Carol Davila”, pe când par-
cursese deja primele luni din anul
V la Facultatea de Medicină. O
oportunitate a adus-o la Napoli, un
oraș universitar cu ancore solide
în sănătate. Era primăvara anului
1997, România nu era în Uniunea
Europeană și diplomele de studii
se echivalau greu și cu multe exa-
mene de diferenţă. Medicii plecaţi
de tineri din ţară și aflaţi acum la
apogeul carierei în Vest cunosc
prea bine acest purgatoriu. „Am
învăţat limba pe repede înainte,
intensiv la puterea a doua. M-a aju-
tat rădăcina latină comună. Apoi,
o bună parte din terminologia me-
dicală e asemănătoare cu cea din
România. Nu mi-a venit să cred
că mi-am adaptat atât de rapid
vocabularul”, ne spune medicul.
Anii studenţiei au fost mai
mulţi, dar numai după ce a promo-
vat un concurs dur pentru locurile
acordate extracomunitarilor. A
fost nevoită, din cauza birocraţiei
vremurilor, să continue pregăti-
rea reluând anul IV. „Medicina e
o facultate grea oriunde în lume,
dar pot spune că în București se
face școală serios. Nu știu cum este
acum, dar în urmă cu mai bine de
20 de ani diferenţa pe care o ve-
deam în Italia faţă de noi era preg-
nantă doar la nivel de dotări cu ma-
teriale didactice”, continuă Oana
Diana Drochioiu.
A absolvit în anul 2000, când
a și dat admitere pentru Școala de
Anestezie și Terapie Intensivă. Pe
atunci nu exista în Italia examenul
de rezidenţiat, care în prezent are
cam aceeași formulă ca la noi. Din
peste 2.000 de candidaţi, s-a clasat
în primii zece!
Apoi au urmat anii de specia-
lizare, patru la număr. Din vorbe-
le ei, ne dăm seama că aici se face
diferenţa netă între sisteme, între
ei și noi. Dr. Oana Diana Drochioiu
povestește onest și egal: „Aproape
fiecare zi era epuizantă. Sistemul
italian te împinge să acumulezi
enorm, astfel încât să ajungi ra-
pid pe picioarele tale în meserie.
Ești și supravegheat, și testat, și
pus la practică aproape din pri-
mul moment. N-ai timp de altce-
va, medicina îţi ocupă tot timpul.
Se respectă regulile, sunt cutume,
e multă onoare în profesie și mult
altruism. Ești ajutat, dar trebuie
să îţi dai interesul. Totul depinde,
în primul rând, de tine. Nimeni
însă nu te poate împiedica să pro-
gresezi”. Un termen de comparaţie
indirect îl reprezintă principala
cauză pentru care medicii români
Asistente medicale: „În Italia muncim
în condiţii ideale. Nu ne mai întoarcem”
A neta Bujor (stânga) și Ma-
ria Finta (dreapta) sunt de
ani buni asistente medicale la San
Camillo. Prima e specializată în
reanimare/ șoc și traumă, a doua
lucrează la chirurgie. Secţii grele,
la hotarul dintre viaţă și moarte,
unde limita stresului tinde spre in-
finit, chiar dacă nu o simt în bătăile
inimii.
Aneta și Maria sunt școlite
în România, ţară care a livrat în
Vest, de la începutul secolului,
competenţă medicală de peste
2 miliarde de euro. Ultimele ra-
poarte ale Comisiei Europene arată
că acasă avem cea mai mică aloca-
ţie pentru sănătate pe cap de locui-
tor și cel mai mic număr de medici
și de asistente raportat la mia de
locuitori din Europa.
Nu banii puţini le-au făcut pe
aceste doamne să plece, dar înapoi
nimic nu le-ar mai face să se în-
toarcă. „Am emigrat după ce m-am
gândit îndelung. Nu mă simţeam
recunoscută, nu aveam un plan de
carieră, aparatura lipsea, iar cea cu
care lucram era bună de casat, fără
vreo mentenanţă în afară de șuru-
băreală”, povestește Aneta pe scurt
ce a demotivat-o la Galaţi. Maria
e mai concisă și mai tranșantă:
„Asistenta medicală e asociată
cu șpaga în România. Nu puteam
accepta să port acest stigmat, pe
lângă multe alte probleme”.
La Roma sunt respectate și a-
preciază meritocraţia care ghidea-
ză sistemul. Pur și simplu își fac
munca în condiţii ideale, iar asta
le face fericite. Organizarea e pe
pleacă din ţară: lipsa perspective-
lor de dezvoltare profesională din
cauza șicanelor făcute de șefi; nu
înveţi nimic pentru că fie n-ai ac-
ces în prima linie, fie eşti obligat să
faci muncă de birou în locul unui
senior. Da, meritocraţia ar putea
salva România!
După finalizarea rezidenţiatu-
lui, în Peninsulă devii medic speci-
alist după un examen decisiv pro-
movat. Doctoriţa noastră a ocupat
un post, timp de un an, la un spital
mai mic de la periferia Romei,
apoi, din 2005, a fost angajată prin
concurs la San Camillo, cel mai
mare spital din Italia, un centru
pavilionar imens, ca un minioraș,
unde au de lucru 2.000 de medici
de toate specializările.
„Într-un mare centru ai parte
de toate provocările profesionale
și ai și cu ce să le deservești. Există
tehnologie de top care se înlocu-
iește la fiecare trei ani, nu se pune
problema consumabilelor lipsă.
Dar, mai presus de orice, este spi-
ritul de echipă. Iese în evidenţă
mai ales la urgenţe, dar îl simţi pe
deplin și la cazurile complicate. E
ture și pe paturi, există flexibilita-
te, atmosfera e calmă, nu se pune
problema suprasolicitării. La re-
animare, de pildă, nu depășești doi
pacienţi pe care să îi ai în grijă.
Există evaluări bianuale, cu tes-
te grilă, pe care trebuie să le treacă
pentru a-și confirma profesiona-
lismul și la teorie. Dar și în Italia
se oferă, din când în când, recom-
pense: flori și praline de ciocolată
ori câte o invitaţie la masă pentru
echipa medicală. Sorgintea latină
nu se dezminte!

SPITALUL DE PSIHIATRIE
CRONICI DUMBRĂVENI
Anunţuri
POSTURI SCOASE LA CONCURS PUBLICITATE
(JUDEȚUL VRANCEA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post
cu normă întreagă de medic spe-
cialist confirmat în specialitatea
Radiologie-imagistică medicală
pentru Laboratorul de Radiologie
și imagistică medicală – temporar
vacant pe o perioadă de 10 luni.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una din sancțiunile prevăzute la
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
PROMO
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate;
j) certificat de căsătorie (dacă
este cazul);
k) curriculum vitae.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs și biblio-
grafia sunt cele pentru examenul
de medic specialist în speciali-
tatea postului, postate pe site-ul
Ministerului Sănătății.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, Biroul RUNOS în
termen de 10 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar
concursul se organizează în ma-
ximum 30 de zile lucrătoare de la
publicarea în „Viața medicală”, dar
nu mai devreme de 6 zile lucrătoa-
re de la încheierea înscrierilor.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la tel.: 0237.25.50.87, int. 31.
INSTITUTUL REGIONAL
DE GASTROENTEROLOGIE-
HEPATOLOGIE „PROF. DR.
OCTAVIAN FODOR”
CLUJ-NAPOCA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s. nr. 869/2015, cu completările
și modificările ulterioare, un post
cu normă întreagă de medic spe-
cialist confirmat în specialitatea
Boli infecțioase la Compartimen-
tul Prevenire a infecțiilor asociate
asistenței medicale.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una din sancțiunile prevăzute la
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic speci-
alist în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
SPITALUL JUDEȚEAN
DE URGENȚĂ BISTRIȚA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
un post cu normă întreagă de me-
dic specialist confirmat în speciali-
tatea Pediatrie la Secția Pediatrie.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una din sancțiunile prevăzute la
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic speci-
alist în specialitatea postului, pos-
tată pe site-ul MS: www.ms.ro la
rubrica: Specialiști/Examene și
concursuri naționale.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS, tel.:
0263.21.48.18.
SPITALUL MUNICIPAL
CÂMPULUNG MOLDOVENESC
(JUDEȚUL SUCEAVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
funcția de farmacist-șef la Farma-
cia cu circuit închis a spitalului.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză funcția pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una din sancțiunile prevăzute la
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
La concurs se pot înscrie nu-
mai candidații care au obținut mi-
nimum două puncte din cele pre-
văzute la pct. 9 din Anexa nr. 3 la
ordin.
La concurs se pot prezenta
farmaciști cu minimum 2 ani expe-
riență profesională.
Pentru proba scrisă un subiect
va fi din legislația sanitară (Legea
nr. 95/2006).
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Regulamentul, tematicile și
bibliografia de concurs se pot
obține de la sediul spitalului –
Biroul RUNOS și Contencios, tel.:
0230.31.20.23.
SPITALUL MUNICIPAL SEBEȘ
(JUDEȚUL ALBA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
un post cu normă întreagă de me-
dic specialist confirmat în specia-
litatea Medicină internă la Secția
Medicină internă.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una din sancțiunile prevăzute la
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic speci-
alist în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
PRECIZARE
La anunțul Spitalului Clinic Muni-
cipal de Urgență Timișoara, pu-
blicat în „Viața medicală” nr. 5 din
01.02.2019, în loc de: două pos-
turi cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialita-
tea Medicină de urgență la Unita-
tea Primiri Urgențe, se va citi: un
post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialita-
tea Medicină de urgență la Unita-
tea Primiri Urgențe.
2 VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6 Posturi scoase la concurs
SPITALUL CLINIC DE mod curent și în care sunt confir- specialitatea Radiologie-imagisti- j) copia carnetului de muncă ra le-a încetat contractul de admi-
CHIRURGIE ORO-MAXILO- mați prin ordin al m.s.p. (vechimea că medicală; sau, după caz, adeverința care să nistrare în condițiile stabilite la art.
FACIALĂ „PROF. DR. DAN în specialitate decurge de la data  un post cu normă întreagă ateste confirmarea și vechimea în 5, lit. b), c) sau d) nu pot participa
THEODORESCU” BUCUREȘTI confirmării și încadrării ca medic de medic specialist confirmat în specialitate. la concurs.
scoate la CONCURS specialist). specialitatea Nefrologie; Taxa de concurs este de 150 Concursul sau examenul va
în conformitate cu prevederile Persoanele sancționate în ulti-  două posturi cu normă în- de lei. consta în următoarele probe: in-
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro- mii 2 ani de unitățile la care au fost treagă de medic specialist con- Documentele prevăzute la lit. terviu – susținerea proiectului de
borat cu prevederile art. 184 din angajate sau de Colegiul Medicilor firmat în specialitatea Oncologie d), f) și g) sunt valabile trei luni și management, probă scrisă, probă
Legea nr. 95/2006, funcția de șef din România, precum și cele căro- medicală; se depun la dosar în termen de va- clinică sau practică.
Secția clinică Chirurgie oro-maxi- ra le-a încetat contractul de admi-  un post cu normă întreagă labilitate. Proba scrisă a concursului se
lo-facială. nistrare în condițiile stabilite la art. de medic specialist confirmat în Tematica de concurs este cea susține după subiecte din Legea
Dosarul de înscriere la concurs 5, lit. b), c) sau d) nu pot participa specialitatea Obstetrică-ginecolo- pentru examenul de medic speci- nr. 95/2006 privind reforma în do-
va cuprinde următoarele acte: la concurs. gie; alist în specialitatea postului. meniul sănătății, cu modificările și
a) cerere în care se menționea- Concursul sau examenul va  un post cu normă întreagă Înscrierile la concurs se fac completările ulterioare și legislația
ză funcția pentru care dorește să consta în următoarele probe: in- de medic specialist confirmat în la sediul unității, str. 1848 nr. 32, secundară aferentă.
candideze; terviu – susținerea proiectului de specialitatea Pneumologie; în termen de 15 zile calendaris- Proba clinică sau proba practi-
b) copie xerox de pe diploma management, probă scrisă, probă  un post cu normă întreagă tice de la apariția acestui anunț, că se susține pe baza metodologiei
de studii; clinică sau practică. de medic specialist confirmat în iar concursul se organizează în stabilite pentru obținerea titlului de
c) adeverință din care să reiasă Proba scrisă a concursului se specialitatea Boli infecțioase; perioada cuprinsă între 31 și 90 medic specialist.
confirmarea în gradul profesional; susține după subiecte din Legea  patru posturi cu normă în- de zile de la publicarea în „Viața Tematica de concurs este pos-
d) acte doveditoare pentru nr. 95/2006 privind reforma în do- treagă de medic specialist confir- medicală”. tată pe site-ul spitalului.
calcularea punctajului prevăzut meniul sănătății, cu modificările și mat în specialitatea Psihiatrie; Relații suplimentare se pot ob- Înscrierile la concurs se fac
în Anexa nr. 2 la normele mențio­ completările ulterioare și legislația  un post cu normă întreagă ține la tel.: 0240.53.29.58 – Com- la sediul unității, str. Pantelimon
nate; secundară aferentă. de medic specialist confirmat în partimentul RUNOS. Halipa nr. 14, Serviciul Juridic,
e) declarație pe propria răs- Proba clinică sau proba practi- specialitatea Epidemiologie. în termen de 15 zile de la apari-
pundere a candidatului, din care că se susține pe baza metodologi- Dosarul de înscriere la concurs SPITALUL CLINIC ția acestui anunț, iar concursul
să rezulte că nu a fost condamnat ei stabilite pentru obținerea titlului va cuprinde următoarele acte: DE RECUPERARE IAȘI se organizează în termen de mi-
penal pentru fapte ce-l fac incom- de medic specialist. a) cerere în care se menționea- scoate la CONCURS nimum 30 de zile și maximum 90
patibil cu funcția pentru care do- Înscrierile la concurs se fac ză postul pentru care dorește să în conformitate cu prevederile de zile de la publicarea în „Viața
rește să concureze; la sediul unității, în termen de 15 concureze; Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro- medicală”.
f) declarație pe propria răs- zile de la apariția acestui anunț, b) copie xerox de pe diploma borat cu prevederile art. 184 din Relații suplimentare se pot ob-
pundere a candidatului, din care iar concursul se organizează în de licență și certificatul de specia- Legea nr. 95/2006, următoarele ține la tel.: 0740.904.022.
să rezulte că nu se află în stare de incinta spitalului, sala de Raport list sau primar pentru medici, me- funcții:
incompatibilitate; de gardă, et. 3, în termen de mi- dici dentiști, farmaciști, respectiv  șef Secția clinică Recupera- INSTITUTUL NAȚIONAL
g) certificat privind starea de nimum 30 de zile și maximum 90 adeverință de confirmare în gradul re medicală cardiovasculară; PENTRU SĂNĂTATEA MAMEI ȘI
sănătate; de zile de la publicarea în „Viața profesional pentru biologi, biochi-  șef Secția clinică ORL; COPILULUI „ALESSANDRESCU-
h) dovadă/adeverință din care medicală”. miști sau chimiști;  șef Secția clinică Recupera- RUSESCU” BUCUREȘTI
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a Relații suplimentare se pot ob- c) copie a certificatului de re medicală respiratorie; scoate la CONCURS
fost sancționat de conducerea ține la tel.: 021.315.88.55, int. 285. membru al organizației profesio-  șef Secția clinică Medicina în conformitate cu prevederile Ord.
unităților în care și-a desfășurat nale cu viza pe anul în curs; muncii. m.s. nr. 869/2015, cu completările
activitatea sau de Colegiul Medi- SPITALUL JUDETEAN d) dovada/înscrisul din care Dosarul de înscriere la concurs și modificările ulterioare, un post cu
cilor din România; DE URGENȚĂ TULCEA să rezulte că nu i-a fost aplicată va cuprinde următoarele acte: normă întreagă de medic specialist
i) copie xerox a autorizației de scoate la CONCURS una din sancțiunile prevăzute la a) cerere în care se menționea- confirmat în specialitatea Pediatrie
liberă practică sau a certificatului în conformitate cu prevederile art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. ză funcția pentru care dorește să în cadrul CPU – Componenta Pe-
de membru al Colegiului Medicilor Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com- 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv candideze; diatrie – temporar vacant până la
din România; pletările și modificările ulterioare, la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din b) copie xerox de pe diploma 01.09.2020.
j) copia carnetului de muncă următoarele posturi: Legea nr. 95/2006 privind reforma de studii; Dosarul de înscriere la concurs
sau, după caz, o adeverință care  două posturi cu normă în- în domeniul sănătății, republicată, c) adeverință din care să reiasă va cuprinde următoarele acte:
să ateste confirmarea în speciali- treagă de medic specialist confir- cu modificările ulterioare; confirmarea în gradul profesional; a) cerere în care se menționea-
tate și vechimea în specialitate; mat în specialitatea Neonatologie; e) acte doveditoare pentru d) acte doveditoare pentru ză postul pentru care dorește să
k) un proiect de management  două posturi cu normă în- calcularea punctajului prevăzut în calcularea punctajului prevăzut în concureze;
privind evoluția viitoare a secției; treagă de medic specialist confir- Anexa nr. 3 la ordin; Anexa nr. 2 la normele menționa- b) copie xerox de pe diploma
l) chitanță de plată a taxei de mat în specialitatea ATI; f) cazierul judiciar; te; de licență și certificatul de specia-
concurs.  trei posturi cu normă întrea- g) certificat medical din care e) declarație pe propria răs- list sau primar pentru medici, me-
În secțiile clinice funcția de gă de medic specialist confirmat să rezulte că este apt din punct de pundere a candidatului, din care dici dentiști, farmaciști, respectiv
șef de secție/laborator/serviciu se în specialitatea Medicină de ur- vedere fizic și neuropsihic pentru să rezulte că nu a fost condamnat adeverință de confirmare în gradul
ocupă de către un cadru didactic gență; exercitarea activității pentru postul penal pentru fapte ce-l fac incom- profesional pentru biologi, biochi-
universitar medical.  un post cu normă întreagă pentru care candidează; patibil cu funcția pentru care do- miști sau chimiști;
La concurs se pot prezenta de medic specialist confirmat în h) chitanță de plată a taxei de rește să concureze; c) copie a certificatului de
medici cu o vechime de cel pu- specialitatea Neurologie; concurs; f) declarație pe propria răs- membru al organizației profesiona-
țin 5 ani în specialitatea postului,  un post cu normă întreagă i) copia actului de identitate în pundere a candidatului, din care le cu viza pe anul în curs;
specialitate pe care o practică în de medic specialist confirmat în termen de valabilitate; să rezulte că nu se află în stare de d) dovada/înscrisul din care să
incompatibilitate; rezulte că nu i-a fost aplicată una
g) certificat privind starea de din sancțiunile prevăzute la art. 455
HENIMED CENTER Tg. Mureș sănătate; alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 alin.
angajează medici cu specializări în Dermatologie, Medicină internă, Neurologie, h) dovadă/adeverință din care (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628
în colaborare cu Casa de asigurări. să rezulte că în ultimii 2 ani nu a alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr.
Relații la tel. 0741.763.416. Adresa: Târgu Mureș, Str. Marinescu nr. 47/3. fost sancționat de conducerea 95/2006 privind reforma în dome-
unităților în care și-a desfășurat niul sănătății, republicată, cu modi-
activitatea sau de Colegiul Medi- ficările ulterioare;
Centrul Medical BIOMEDICA din Târgoviște
Angajăm pentru Clinica cilor din România; e) acte doveditoare pentru
angajează biolog, biochimist, precum și medici cu normă i) copie xerox a autorizației de calcularea punctajului prevăzut în
Paltinul Sibiu și Spital liberă practică sau a certificatului Anexa nr. 3 la ordin;
întreagă, în sistem privat, contract cu CAS Dâmboviţa. Victoria de membru al Colegiului Medicilor f) cazierul judiciar;
Condiţii excelente de lucru și salarizare decentă. Specialităţi doi medici Recuperare din România; g) certificat medical din care
de interes: Neurologie, Oftalmologie, ORL, Endocrinologie, j) copia carnetului de muncă să rezulte că este apt din punct de
medicală, medicină fizică și
sau, după caz, o adeverință care vedere fizic și neuropsihic pentru
Diabetologie, Medicină internă, Medicină de laborator. balneologie și câte un medic în să ateste confirmarea în speciali- exercitarea activității pentru postul
Relaţii la tel. 0722.827.875, dr. Săvoiu. specializările: Medicină internă, tate și vechimea în specialitate; pentru care candidează;
Cardiologie, Diabet, nutriţie și k) un proiect de management h) chitanță de plată a taxei de
boli metabolice. Relaţii la tel. privind evoluția viitoare a secției; concurs;
Angajăm medic balneofizioterapie l) chitanță de plată a taxei de i) copia actului de identitate în
0766.365.821 și pe termen de valabilitate.
pentru punct de lucru în Slănic Moldova. concurs.
e-mail: paltinul@rdsmail.ro Taxa de concurs este de 250 Taxa de concurs este de 150
Relații la tel. 0751.270.642.
de lei. de lei.
În secțiile clinice funcția de Documentele prevăzute la lit.
Centrul Medical șef de secție/laborator/serviciu se d), f) și g) sunt valabile trei luni și se

SC MEDICUL CASEI SRL Vademecum din

angajează București,
zona Tei–Colentina,
MEDIC SPECIALIST ONCOLOGIE MEDICALĂ
angajează medici în
pentru iniţiere contract cu CASMB. specialităţile: Reumatologie,
Punct de lucru: Cabinetul din Neurologie, Cardiologie, în
Bd. Iuliu Maniu nr. 7, sector 6. contract cu CASMB, în condiţii
Informaţii suplimentare la avantajoase. Relaţii la numerele
de telefon: 0787.700.373,
tel. 0733.942.945.
021.240.23.29.
ocupă de către un cadru didactic
universitar medical.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel pu-
țin 5 ani în specialitatea postului,
specialitate pe care o practică în
mod curent și în care sunt confir-
mați prin ordin al m.s.p. (vechimea
în specialitate decurge de la data
confirmării și încadrării ca medic
specialist).
Persoanele sancționate în ulti-
mii 2 ani de unitățile la care au fost
angajate sau de Colegiul Medicilor
din România, precum și cele căro-
depun la dosar în termen de valabi-
litate.
Tematica de concurs va fi cea
pentru examenul de medic specia-
list în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, bd. Lacul Tei nr. 120,
sector 2, București, Biroul RUNOS,
în termen de 10 zile calendaristi-
ce de la apariția acestui anunț, iar
concursul se organizează în ma-
ximum 30 de zile lucrătoare de la
publicarea în „Viața medicală”, dar
nu mai devreme de 6 zile lucrătoa-
re de la încheierea înscrierilor.

REPUBLICARE
SPITALUL JUDEȚEAN
DE URGENȚĂ BRĂILA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
un post cu normă întreagă de me-
dic în specialitatea Obstetrică-gi-
necologie la Secția Obstetrică-gi-
necologie II.
La concurs se pot prezenta
medici cu drept de liberă practică,
specialiști sau primari confirmați în
specialitatea respectivă, rezidenți
aflați în ultimul an de pregătire în
specialitatea în care se publică
postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una din sancțiunile prevăzute la
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs este
cea pentru examenul de medic
specialist în specialitatea postu-
lui, postată pe site-ul Ministerului
Sănătății.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, șos. Buzăului nr. 2,
în termen de 15 zile calendaristi-
ce de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS, tel.:
0239.69.22.22, int. 2174.
Posturi scoase la concurs
SPITALUL ORĂȘENESC
HOREZU (JUDEȚUL VÂLCEA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitatea Pediatrie la Secția
Pediatrie;
 două posturi cu normă în-
treagă de medic specialist confir-
mat în specialitatea Medicină de
urgență la CPU;
 un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitatea Radiologie-imagisti-
că medicală pentru Laboratorul de
Radiologie-imagistică medicală;
 un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitatea Cardiologie la Ambu-
latoriul integrat al spitalului.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una din sancțiunile prevăzute la
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs și biblio-
grafia vor fi afișate la sediul spita-
lului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la Serviciul Resurse Umane,
tel.: 0250.86.06.20, int. 175.
REPUBLICARE
SPITALUL MUNICIPAL ADJUD
(JUDEȚUL VRANCEA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
următoarele posturi:
 două posturi cu normă în-
treagă de medic în specialitatea
Medicină internă la Secția Medici-
nă internă;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Chirurgie
generală la Secția Chirurgie gene-
rală;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Obstetri-
că-ginecologie la Compartimentul
Obstetrică-ginecologie;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Pediatrie
la Secția Pediatrie;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea ATI la
Compartimentul ATI;
 două posturi cu normă în-
treagă de medic în specialitatea
Medicină de urgență la Comparti-
mentul Primiri Urgențe;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Radio-
logie-imagistică medicală pentru
Laboratorul de Radiologie și ima-
gistică medicală;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Derma-
tovenerologie la Cabinetul de Der-
matovenerologie;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Psihiatrie
la Cabinetul de Psihiatrie;
 un post cu normă întreagă
de medic în specialitatea Diabet
zaharat, nutriție și boli metabolice
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
3
specialitatea respectivă, rezidenți
aflați în ultimul an de pregătire în
specialitatea în care se publică
postul.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una din sancțiunile prevăzute la
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru postul
pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei și se achită la casieria spita-
lului.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica și bibliografia de
concurs sunt cele pentru exame-
nul de medic specialist în spe-
cialitatea postului, postate pe
site-ul MS.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității, str. Republicii
nr. 21, în termen de 15 zile ca-
lendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”. În cazul în care

Doar până la 15 martie! Taxa de concurs este de 150

de lei și se achită la casieria spita-
la Cabinetul de Diabet zaharat, nu-
triție și boli metabolice.
ultima zi de înscriere coincide cu o
zi nelucrătoare, candidații vor pu-
lului. La concurs se pot prezenta tea depune dosarele de înscriere
Până la 15 martie aveți posibilitatea să depuneți formu- Documentele prevăzute la lit. medici cu drept de liberă practică, inclusiv în prima zi lucrătoare după
larul 230, prin care direcționați 3,5% din impozitul pe d), f) și g) sunt valabile trei luni și specialiști sau primari confirmați în expirarea celor 15 zile.
venit și susțineți sănătatea a mii de oameni, dar și educația
copiilor pe care îi avem în cele două centre educaționale
ale Fundației Inovații Sociale Regina Maria.

Puteți descărca formularul de pe site-ul Fundației,

www.fundatiareginamaria.ro

CUM POȚI DEPUNE FORMULARUL 230?

Nu e timp de scris frumos
1. Prin poștă sau direct la ghișeul ANAF – trimite
formularul completat, prin Poșta Română, sau
depune-l la ghișeul ANAF din localitatea ta de domiciliu
când trebuie să salvezi vieţi
2. Depune-l la unul dintre sediile Fundației Inovații
Sociale Regina Maria și îl vom depune noi la ANAF
pentru tine. Punctele de colectare sunt: Știm cât de important e timpul unui medic.
® Strada Gârlei nr. 88, sector 1, București, Acum ai toate informaţiile necesare și calculatorul
contact 0722.209.687 (sediul administrativ)
® Strada Ion Câmpineanu nr. 23, sector 1, București, de puncte EMC/EFC într-un singur loc.
contact 0722.209.687 (Policlinica Socială)
3. Depune online formularul prin intermediul serviciului
ANAF, Spațiul privat virtual

Pentru alte detalii: frm@fundatiareginamaria.ro Te poţi înscrie online și vei fi

informat despre toate

NU UITAȚI!
evenimentele medicale
Acces la reviste și cursuri la care vrei să participi
medicale de specialitate Acces la aplicaţia de mobil
Termenul-limită de depunere a formularului 230 creditate cu puncte MedicHub și la calculatorul

15 martie 2019
EMC/EFC de puncte EMC/EFC
medichub.ro
4 VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6 Posturi scoase la concurs
REPUBLICARE Legea nr. 95/2006 privind reforma pletările și modificările ulterioare, tică medicală, cu atestat de stu- h) chitanță de plată a taxei de
SPITALUL MUNICIPAL SEBEȘ în domeniul sănătății, republicată, următoarele posturi: dii complementare în Tomografie concurs;
(JUDEȚUL ALBA) cu modificările ulterioare;  un post cu normă întrea- computerizată (CT) sau în Senolo- i) copia actului de identitate în
scoate la CONCURS e) acte doveditoare pentru gă de medic specialist confirmat gie imagistică. termen de valabilitate;
în conformitate cu prevederile calcularea punctajului prevăzut în în specialitatea Neonatologie la Dosarul de înscriere la concurs j) copie de pe atestatul de stu-
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com- Anexa nr. 3 la ordin; Compartimentul Neonatologie; va cuprinde următoarele acte: dii complementare în Tomogra-
pletările și modificările ulterioare, f) cazierul judiciar;  un post cu normă întreagă a) cerere în care se menționea- fie computerizată sau Senologie
un post cu normă întreagă de me- g) certificat medical din care de medic primar confirmat în spe- ză postul pentru care dorește să imagistică pentru postul de medic
dic în specialitatea Cardiologie la să rezulte că este apt din punct de cialitatea Pediatrie la Comparti- concureze; specialist Radiologie-imagistică
Compartimentul Cardiologie. vedere fizic și neuropsihic pentru mentul Neonatologie; b) copie xerox de pe diploma medicală.
La concurs se pot prezenta exercitarea activității pentru postul  un post cu normă întreagă de licență și certificatul de specia- Taxa de concurs este de 150
medici cu drept de liberă practică, pentru care candidează; de medic specialist confirmat în list sau primar pentru medici, me- de lei.
specialiști sau primari confirmați în h) chitanță de plată a taxei de specialitatea Pediatrie la Secția dici dentiști, farmaciști, respectiv Documentele prevăzute la lit.
specialitatea respectivă, rezidenți concurs; Pediatrie;
adeverință de confirmare în gradul
aflați în ultimul an de pregătire în i) copia actului de identitate în  un post cu normă întreagă d), f) și g) sunt valabile trei luni și
profesional pentru biologi, biochi-
specialitatea în care se publică termen de valabilitate. de medic primar confirmat în spe- se depun la dosar în termen de va-
miști sau chimiști;
postul. Taxa de concurs este de 150 cialitatea Medicină internă la Sec- labilitate.
c) copie a certificatului de
Dosarul de înscriere la concurs de lei. ția Medicină internă; Tematica de concurs este afi-
membru al organizației profesio-
va cuprinde următoarele acte: Documentele prevăzute la lit.  un post cu normă întreagă șată pe site-ul MS: www.ms.ro:
nale cu viza pe anul în curs;
a) cerere în care se menționea- d), f) și g) sunt valabile trei luni și de medic specialist confirmat în tematica concursului de ocupare
d) dovada/înscrisul din care
ză postul pentru care dorește să se depun la dosar în termen de va- specialitatea Cardiologie la Cabi- de post pentru medici specialisti.
să rezulte că nu i-a fost aplicată
concureze; labilitate. netul de Cardiologie; Înscrierile la concurs se fac la
una din sancțiunile prevăzute la
b) copie xerox de pe diploma Tematica de concurs este cea  un post cu normă întrea- sediul unității, str. Pădurarilor nr.
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
de licență și certificatul de specia- pentru examenul de medic speci- gă de medic specialist confirmat 2, Biroul RUNOS, în termen de
list sau primar pentru medici, me- 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv
alist în specialitatea postului. în specialitatea Epidemiologie la 15 zile calendaristice de la apari-
dici dentiști, farmaciști, respectiv Înscrierile la concurs se fac la CPIAAM; la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma ția acestui anunț, iar concursul se
adeverință de confirmare în gradul sediul unității, în termen de 15 zile  un post cu normă întreagă
în domeniul sănătății, republicată, organizează în perioada cuprinsă
profesional pentru biologi, biochi- calendaristice de la apariția aces- de medic specialist confirmat în
cu modificările ulterioare; între 31 și 90 de zile de la publica-
miști sau chimiști; tui anunț, iar concursul se organi- specialitatea Recuperare, medici-
e) acte doveditoare pentru rea în „Viața medicală”. În cazul în
c) copie a certificatului de zează în perioada cuprinsă între nă fizică și balneologie la Compar-
calcularea punctajului prevăzut în care ultima zi de înscriere coincide
membru al organizației profesio- 31 și 90 de zile de la publicarea în timentul RMFB;
nale cu viza pe anul în curs; Anexa nr. 3 la ordin; cu o zi nelucrătoare, candidații vor
„Viața medicală”.  un post cu normă întreagă
d) dovada/înscrisul din care de medic specialist confirmat în f) cazierul judiciar; putea depune dosarele de înscrie-
să rezulte că nu i-a fost aplicată SPITALUL MUNICIPAL LUPENI specialitatea Chirurgie generală la g) certificat medical din care re inclusiv în prima zi lucrătoare
una din sancțiunile prevăzute la (JUDEȚUL HUNEDOARA) Secția Chirurgie generală; să rezulte că este apt din punct de după expirarea celor 15 zile.
art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. scoate la CONCURS  un post cu normă întreagă vedere fizic și neuropsihic pentru Relații suplimentare se pot ob-
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv în conformitate cu prevederile de medic specialist confirmat în exercitarea activității pentru postul ține la tel.: 0254.56.06.50, int. 131
la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com- specialitatea Radiologie-imagis- pentru care candidează; – Biroul RUNOS.

PROMO

Publicațiile editate de MedicHub creditate

cu 10 EMC de Colegiul Medicilor din România Publicaţie indexată din 2013
în baza de date internaţională
Societatea Română
de în Obstetrică
și Ginecologie
Societatea Română
de Ultrasonografie
în Obstetrică și Ginecologie
Societatea
Română
de HPV
Societatea
de Uroginecologie
din România
Societatea
de Endometrioză
și Infertilitate Est-Europeană
Din 2013 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
Societatea Română
de Neuro-Otologie
Societatea Română de Audiologie
și Patologie a Comunicării
Societatea Română
de HPV
Academia
de Știinţe Medicale
Societatea Română
de Foniatrie

One Belt, One Road Reference Source

REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ

REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ Anul XI • Nr. 41 (4) 2018 • DOI: 10.26416/ORL.41.4.2018
IBI Factor 2014-15 is 3.43 Anul VI • Nr. 22 (4) 2018 • DOI: 10.26416/Gine.22.4.2018

TEMA
Din 2015 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
EDIŢIEI
Din 2015 indexată
Publicaţie sub egida Societăţii Naţionale de Medicina Familiei
URGENŢE Societatea Naţională de Oncologie
Medicală din România
Din 2014 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
OBSTETRICALE
EBSCO Academic Search Ultimate &
CALITATEA PREGĂTIRII
Publicaţie
susţinută de:
Din 2013 indexată
A.R.P.P.

One Belt, One Road Reference Source REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ One Belt, One Road Reference Source
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
Anul XII • Nr. 45 (4) 2018 • DOI: 10.26416/OnHe.45.4.2018
MEDICALE =
REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Anul XV • Nr. 125 (5/2018) • DOI: 10.26416/Med.125.5.2018 SECŢIUNE REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Anul XIV • Nr. 55 (4) 2018 • DOI: 10.26416/Psih.55.4.2018
CALITATEA ACTULUI
MOAȘE ȘI ASISTENŢI MEDICALI
pag. 47 MEDICAL
TEMA
EDIŢIEI
FARINGOLOGIE
Impact of HPV and other
CLINICAL PSIHOZELE
OBSTETRICĂ

Nefrologie New concepts tumoral markers

in the screening
of preterm preeclampsia
INVESTIGATIONS Din 2014 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate & REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
in tonsillar squamous cell
carcinoma (SCC) –
pag. 8 IN DISCOVERING One Belt, One Road Reference Source Anul XIV • Nr. 52 (4) 2018 • DOI: 10.26416/Pedi.52.4.2018
a retrospective study

CANCEROUS CELLS
pag. 12
pag. 29
GINECOLOGIE
Uterine artery
embolization
TEMA AUDIOLOGIE

for leiomyomata – ORIGINAL STUDIES EDIŢIEI Evolution of hearing loss

symptoms control SATB2 immunohistoche­ PSIHOPATOLOGIE
in children with auditory
and quality of life mical expression in bone neuropathy spectrum
SINTEZE CLINICE Delirul și lumile ficţionale disorders identified
Rolul medicului de familie
pag. 22 tumors with emphasis PRACTICA CLINICĂ pag. 6
by neonatal hearing
on giant cell tumor
în evaluarea copilului
and malignancy ȘI GÂNDIREA CRITICĂ screening
cu sindrom de apnee
în somn INTERDISCIPLINARE
pag. 9 ÎN PATOLOGIA SINTEZE pag. 18

Managementul sevrajului
pag. 10
Colorectal cancer PEDIATRICĂ la alcool
during pregnancy
pag. 40 REVIEW
pag. 12
Infecţia congenitală
cu CMV și hipoacuzia
BUSOLA MORALĂ New approaches CLINIC pag. 24
Cum selectăm viitorii in gastrointestinal Susţinerea drepturilor
medici? surgical oncology STADIUL ACTUAL persoanelor cu tulburări
FOTO: SHUTTERSTOCK

pag. 19
pag. 16 Logica verticalităţii psihice prin advocacy
și corpul înfășat:
FOTO: SHUTTERSTOCK

pag. 20
ce perspective cognitive
HEMATOLOGY ne deschid imaginile REVIEW
PAGINA REZIDENTULUI din trecut? Psihoterapia
Rezidenţiatul – Peculiarities
of diagnosis in primary
pag. 6 ca practică terapeutică
între util și plictisitor bazată pe dovezi (4)
pag. 22
central nervous system
lymphomas (PCNSL)
FOTO: WILLIAM HOGARTH − BANCHETUL

pag. 41

pag. 36 Durerea toracică –

abordare practică la copil
pag. 18
FOTO: SHUTTERSTOCK

FOTO: SHUTTERSTOCK

Abordare practică
în sindromul
de apnee de somn
de tip obstructiv la copil
pag. 28

THE JOURNAL OF THE ROMANIAN SOCIETY OF PNEUMOLOGY

Vol. 67 – No. 4/2018/ISSN 2067-2993
FOTO: SHUTTERSTOCK

Journal indexed in SCOPUS and EBSCO

Member of COPE
Impact factor SJR 0.18 www.pneumologia.eu

PNEUMOLOGIA

ABONARE
Revista Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică
VOL II v NR. 4 v DECEMBRIE 2018

REFERATE LUCRĂRI RUBRICA PREZENTĂRI

GENERALE ORIGINALE SPECIALISTULUI DE CAZ

2019
Chest CT scan
showing a large
area of vanished
lung parenchyma in
the right upper lobe
in Swyer-James-
MacLeod syndrome

REVIEWS The role of isoniazid

The role of biomarkers in
the management of
non-small cell lung cancer
Intermittent or permanent
control in mild asthma –
patient or doctor voices?
Pathophysiological
pharmacogenetics in the
individualized treatment of
tuberculosis
CLINICAL CASES
Surgical treatment of
pulmonary infection with
Echinococcus granulosus
ORIGINAL PAPERS
Prevalence and predictors
of suboptimal control of
childhood bronchial asthma:
a communitybased study in
Dekerness District, Egypt
Factors associated with

Publicație Cost abonament Plată securizată*

under veno-venous disseminated TB in children
FOTO: SHUTTERSTOCK

correlations between OSA extracorporeal membrane

and atrial fibrillation oxygenation (ECMO)

4 numere**
89 lei DOI:10.26416/Aler.2.4.2018

în format digital
4 numere** Ordin de plată sau transfer bancar pe coordonatele: MEDICHUB MEDIA SRL, Green
119 lei Gate, Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 22, etaj 11, sector 5,050883, București, OP 69 – CP 197,
în format tipărit CUI 16136719, J40/2001/2004. Cont IBAN RO73RNCB0617140595120003,deschis la BCR.
** Medic.ro are 6 numere pe an *Plată online prin platforma medichub.ro

o pregătire continuă, inclusiv psi-
hologică, a acestui aspect. Aici pa-
cientul chiar e preluat de o echipă
de medici, ne consultăm perma-
nent, second opinion aproape că
a devenit o obișnuinţă”, punctează
dr. Oana Diana Drochioiu.
La fel ca în alte ţări avansate,
în Italia nu există primariat în me-
dicină. Medicul care deţine titlul
de primar este șeful secţiei sau al
clinicii, este o funcţie adminis-
trativă. Doctorii sunt obligaţi să
realizeze un barem anual de 55 de
puncte EMC.
Spitalele private sunt și ele
aliniate, în majoritate, la siste-
mul asigurărilor de stat. Nu se
fac diferenţe, principiul este ace-
la – acoperit complet în România
doar în zona de educaţie – că banii
urmează pacientul. Intervenţi-
ile ultracomplexe sunt posibile,
însă, în afara urgenţelor, timpii de
așteptare rămân mari.
Dr. Oana Diana Drochioiu are
de mulţi ani cetăţenie italiană,
dar susţine cu putere că nu a sim-
ţit vreodată probleme legate de
originea română: „La așa nivel
profesional înalt, acestea sunt le-
gende. Lucrez cu chirurgi de top,
inclusiv în sistem privat, unde au
dreptul să își facă echipa. Nicio-
dată nu m-au tratat altfel decât
ca pe un egal”. Povestea reușitei
se scrie clipă de clipă, dar Oana
Diana Drochioiu are ceva în plus
pe lângă rigoarea, inteligenţa și
atenţia extremă necesare în ATI.
Știe să presare fiorii încurajărilor,
să livreze în jur zâmbete oneste,
să trăiască gloria vieţii cu emoţie
printre razele de lumină din blo-
cul operator. Totul fără milă de
sine. Asta se numește vocaţie.
Text și foto
Dorin Chioţea
Sistemul medical din Italia
l Serviciul Sanitar Naţional Ita-
lian (SSN) a luat fiinţă în 1978 și
era considerat unul dintre cele
mai bune din lume. Criza econo-
mică și reducerile bugetare au
mai șifonat această imagine, dar
asistenţa medicală rămâne la
standarde etice și profesionale
ridicate.
l SSN este structurat pe trei
niveluri: primul privește
Guvernul, al doilea, cele 20 de
Administraţii Regionale, iar al
treilea, Companiile Sanitare
Locale (ASL), împreună cu
spitalele independente (IHS).
Principiul fundamental este că
toţi cetăţenii de pe teritoriul
ţării au dreptul egal la îngrijire
gratuită, bazându-se, deci, pe
solidaritate, egalitate și univer-
salitate. Însă lucrurile stau așa
doar în teorie.
l Cine susţine cheltuiala
sanitară în realitate? Potrivit
Raportului Curţii de Conturi
asupra Sănătăţii Publice, în
2015 s–au cheltuit peste 147 de
miliarde de euro pe consultaţii
„M-am născut a doua oară după o
ruptură de intestin diagnosticată greșit.
Niște doctori de top mi-au salvat viaţa”
Teodor Maftei a cunoscut atât incompetenţa, cât și prefesionalismul din sistemul medical italian.
E
un om obișnuit, care
avea o viaţă obișnuită de
imigrant. Teodor Maf-
tei a venit la muncă în
Italia de ceva ani și, la final de de-
cembrie, destinul i-a jucat o farsă.
Așa a cunoscut sistemul medical
italian, cu care a împărţit viaţa în
negru și, apoi, în alb. L-am întâlnit
la San Camillo, cel mai mare spi-
tal din Cizmă, obosit psihic, dar
fericit că trăiește.
Ce vi s-a întâmplat, domnule
Maftei?
Un accident nefericit, banal,
pu­tea să mă trimită pe lumea
cealaltă. Folosesc un scuter pen-
tru deplasările prin oraș și la o
simplă parcare m-am dezechi-
librat și a căzut peste mine. Un
mâner al ghidonului m-a lovit
puternic în abdomen.
Ce aţi simţit?
O durere care mi-a tăiat respira-
ţia. Mi s-a diminuat apoi drastic,
am crezut că a trecut. N-am bă-
gat de seamă și mi-am văzut de
umblat prin oraș.
Când aţi realizat că e grav?
Am ajuns acasă spre seară, tot ni-
mic, în afara unei oboseli inexpli-
cabile. Noaptea a fost însă un coș-
mar. Au revenit durerile, parcă un
cuţit încins mi se plimba prin bur-
tă, răsucindu-se. Apoi, febră mare.
Cum aţi reacţionat?
Soţia a chemat ambulanţa, care
m-a transportat la un spital pri-
vat. Aici, la Roma, regula e clară:
serviciul de urgenţă te duce la cel
mai apropiat centru medical.
Ce a urmat?
Un consult și o internare de o
zi. Au fost foarte amabili, mi-au
dat calmante, mi-au făcut și o
și pe tratamente, din care 23,7%
au fost pe medicină privată, iar
din aceasta 87% e plata directă
de la pacienţi. Serviciul public
nu mai este garantat la standar-
dele de pe hârtie, pe de o parte
din cauza reducerii fondurilor și
a personalului, cu liste de aștep-
tare, pe de altă parte din cauza
ineficacităţii și a risipei.
l Italia e a 12-a naţiune ca nivel
procentual de investiţii în sănă-
tate din UE, cu 7,1% din PIB. În
Peninsulă, speranţa de viaţă la
naștere e de 82,6 ani. Germania
e ţara care cheltuie cel mai mult
pentru asistenţă medicală, 217
miliarde de euro.
l Unul dintre punctele slabe ale
sănătăţii italiane e cel al ine­gali­
tăţii între regiuni.
l Italienii plătesc din buzunarul
propriu un sfert din cheltuiala
totală pentru sănătate. În 2016,
cheltuiala medie atribuită fie-
cărui cetăţean a fost evaluată la
2.426 de euro: trei sferturi plăti-
tă de SSN, restul e plata directă,
injecţie. Mi-am mai revenit apa-
rent, dar nu complet. Încă mai
aveam dureri, dar m-au trimis
acasă, mi s-a spus că o să îmi trea-
că dacă mă odihnesc.
Când v-aţi dat seama că e grav?
După vreo patru zile, când am leși-
nat pe stradă. M-au luat cu ambu-
lanţa și m-am trezit la urgenţă, la
Spitalul San Camillo.
Ce diagnostic v-au pus?
Ruptură de intestin cu necroză
și infecţie generalizată. Doctorii
m-au băgat imediat în operaţie,
am stat în comă câteva zile. Dacă
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
bani în mână, și ajunge la 590
de euro. În anii crizei s-a adâncit
și mai mult prăpastia între cine
a putut plăti și cine a renunţat
la tratamente. Așa cum declara
epidemiologul Giuseppe Costa,
aproape 5 milioane de cetăţeni
au renunţat în 2017 la unul sau
la mai multe servicii sanitare,
ceea ce corespunde la 7,8% din
populaţie.
l Pentru cetăţenii străini,
SSN garantează toată asistenţa
sanitară prevăzută în misiunea
întârziam câteva ore, nu mai
vorbeaţi cu mine acum.
Cum vă explicaţi greșeala
primei echipe medicale?
Nu mi-o explic. Așa ceva e inad-
misibil, uite că și pe aici sunt oa-
meni superficiali, neprofesioniști.
Am contactat un avocat și vreau
să îi dau în judecată după ce îmi
voi reveni. Din ce am citit și am
auzit, s-au făcut erori elementa-
re, de neacceptat. Mă gândesc ce
scandaluri sunt la noi pe mal-
praxis, iată că și în Italia se mai
întâmplă.
Interviu 9
sa. Aceștia beneficiază de același
tratament ca cetăţenii italieni în
ceea ce privește obligaţia contri-
butivă. Dacă nu au
suficiente resurse financiare,
vor fi oricum garantate prestă-
rile sanitare în ambulatoriu, în
spitalul de urgenţă sau, esenţial,
în mod continuativ, pentru o
boală sau un accident. Sunt in-
cluse și programele de medicină
preventivă (precum vaccină-
rile) în structurile sanitare
publice sau private acreditate.
Cum aţi fost tratat „la stat”, la
San Camillo?
Impecabil. Mi-a salvat viaţa un
chirurg italian, sunt îngrijit de o
echipă din care fac parte și doam-
nele din România. Nu îi voi uita
niciodată. Deși sunt obosit, parcă
m-am născut a doua oară. Sunt un
om norocos.
Ce v-a impresionat la acest
spital?
Am fost pentru prima dată în
această situaţie în Italia, e impor-
tant să precizez asta. Amabilita-
tea personalului mi se pare cople-
șitoare, dar și firească, naturală.
Nu e nimic forţat. Îmi explică to-
tul la detaliu, pe limba mea, astfel
că am înţeles ușor ce și cum. Știu
să îţi câștige încrederea.
Ce facilităţi aveţi?
O vreme, ca urmare a imunităţii
scăzute, am stat izolat într-un sa-
lon steril. Dar de câteva zile am
fost mutat într-un salon de două
persoane, parcă sunt la hotel.
Totul modern, există și două te-
levizoare în cameră, pentru care
fiecare plătește. În rest, totul e
gratuit. Ne-au dat căști să nu ne
deranjeze sonorul.
Mâncarea cum este?
Ca la restaurant. Meniul e diferit
de la un bolnav la altul, vizitele
sunt permise doar în anumite in-
tervale după un program clar. E
interzis să vii cu sacoșe cu de-ale
gurii de afară, totul e controlat.
Aţi simţit nevoia să oferiţi ceva
cuiva?
Nicidecum. Așa ceva e de necon-
ceput într-un spital din Italia. Ni-
meni nu discută despre asta. Pur
și simplu, chestiunea nu există.
10 Ars medici
Fractura de scafoid car
P
ână la vârsta de șase
ani, scafoidul are struc-
tură cartilaginoasă.
Fracturile apar, de
regulă, după această vârstă, iar
incidenţa lor crește pe măsură ce
copilul înaintează în vârstă, mai
ales în perioada 12–15 ani. Totuși
incidenţa fracturilor de scafoid la
copiii cu vârsta sub 15 ani este foar-
te mică. Cristodoulou și Colton au
comunicat că frecvenţa acestora
la copil este de 4 la mie din totalul
fracturilor și de 4,5 la mie din tota-
lul fracturilor membrelor toracice.
Mussbihter H. arată că incidenţa
acestor fracturi este de 3% din to-
talul fracturilor mâinii și articula-
ţiei radiocarpiene. Cu toate aces-
tea, fracturile scafoidului carpian
sunt cele mai frecvente fracturi ale
carpului.
În literatură sunt raportate și
excepţii. Bloom J. raportează cazul
unui copil care a prezentat fractu-
ră de scafoid la vârsta de patru ani
ca urmare a unui accident rutier.
Această fractură a fost diagnosti-
cată la vârsta de 11 ani. Larson B. a
diagnosticat o fractură de scafoid
la un copil de cinci ani și nouă luni
care a suferit un traumatism prin
strivire. Pesamosca A. a prezentat
la raport radiografiile a doi copii
care au avut fractură de scafoid la
vârsta de patru ani și două luni,
1
Fig. 1 – Vascularizaţia scafoidului: 1. artera scafoidiană volară pătrunde
intraosos și dă mai multe ramuri lungitudinale intraosoase care asigură
vascularizaţia polului distal. 2. artera scafoidiană dorsală asigură
vascularizaţia polului proximal și a zonei medii tot prin artere longitudinale
intraosoase (după Matti-Russe)
respectiv cinci ani și șapte luni. Di-
agnosticul a fost stabilit după apro-
ximativ trei ani de la un politrau-
matism sever, prin accident de
circulaţie, care a impus mai multe
intervenţii operatorii la ambii pa-
cienţi. Fracturile erau vindecate,
dar copiii prezentau dureri și sem-
ne radiologice de artroză a razei
carpiene radiale.
Deși pare o problemă minoră,
mulţi medici s-au ocupat de acest
domeniu. În străinătate, preocu-
pări deosebite, de referinţă, au
avut Matti și Russe, care au făcut
lumină în privinţa tratamentu-
lui. Alături de ei s-au remarcat
Vahvanen, D’Arienzo, Slutsky,
Kang și alţii. În România s-au re-
marcat o serie de personalităţi de
renume din chirurgia pediatrică,
precum prof. dr. Petru Moroz,
prof. dr. Dan Goţia, prof. dr. Aurel
Mironescu, prof. dr. Pavel Ţepe-
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
neu, prof. dr. Dan Tica, dr. Zeno
Moldovan, prof. dr. Virgil Gliga
etc. La un congres de specialitate,
profesorul Moroz a fost adeptul
unui tratament ortopedic prin
imobilizare în aparat gipsat, sus-
ţinut și bine condus, ca la piciorul
diform congenital var echin. Meto-
da a fost susţinută și de profesorul
Socolescu și, ulterior, de toţi parti-
cipanţii. Astfel s-a stabilit un con-
sens privind tratamentul ortope-
dic în fractura de scafoid. Această
metodă, practicată în multe centre
din ţară și din străinătate, este ex-
pusă la tratamentul ortopedic.
În ortopedie și traumatologie,
de fracturile de scafoid s-au ocu-
pat mai mulţi medici, dintre care
îi menţionăm pe: prof. dr. Nicolae
Gorun, dr. Clement Baciu, prof.
dr. Constantin Radu și dr. I. Dobre,
care a descris în 1981 osteoplastia
pseudartrozei de scafoid cu grefon
vascularizat (muscular) de pe faţa
ventrală a epifizei radiale.
Particularităţi
Fracturile oaselor carpiene
sunt rare la vârsta copilăriei. Frac-
turile de scafoid sunt cele mai frec-
vente fracturi ale carpului și au
cea mai mare incidenţă la copiii cu
vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani.
Fracturile scafoidului reprezintă
3% din totalul fracturilor mâinii și
2 mentul ca modalitate opţională.
articulaţiei radiocarpiene, iar din
totalul fracturilor membrului to-
racic, 0,45%.
Numărul scăzut al fracturilor
de scafoid la copil se datorează
structurii sale, la periferie fiind
acoperit de cartilaj. Acesta asigu-
ră protecţia centrului de osificare,
astfel încât, pentru producerea
unei contuzii sau fracturi, este ne-
cesară o forţă considerabilă. Din
acest motiv și prin modificările
evolutive ale centrului de osificare
în raport cu vârsta, tipul acestor
fracturi diferă faţă de cele ale adul-
tului. În timpul perioadei finale de
osificare se produc fracturi prin
avulsie însoţite de leziuni ale păr-
ţilor moi; acest lucru poate fi ex-
plicat prin faptul că cele mai frec-
vente fracturi, la această vârstă,
se produc la nivelul polului distal.
Programul osificării în direcţie
distală și proximală face ca mode-
lul fracturilor la adolescenţi să fie
similar cu cel al adulţilor.
Cel mai frecvent mecanism
traumatic de producere constă în
căderea intempestivă pe mână,
cu antebraţul în pronaţie și mâna
în extensie forţată. Nu există dife-
renţe considerabile faţă de adult în
artera
scafoidiană
volară
(20%)
artera
scafoidiană
dorsală
(80%)
Fig. 2 – Arterele longitudinale
intraosoase ale scafoidului, formate
din artera scafoidiană dorsală și
artera scafoidiană volară
ceea ce privește mecanismul trau-
matismului, decât raritatea cazu-
rilor și rata crescută a erorilor de
diagnostic, din cauza dificultăţilor
de interpretare radiologică a frac-
turilor unui os parţial cartilaginos.
Pentru practica medicală, este
bine să fie cunoscute dezvoltarea
osului, mecanismul de acţiune a
traumatismului, traumatismele
asociate, diagnosticul și trata­
Dezvoltarea scafoidului
Scafoidul este compus iniţial
din cartilagiu, care este acoperit de
cartilagiu epifizar. Progresiv, are
loc o osificare encondrală. Modelul
cartilaginos prezent intrauterin se
extinde și se dezvoltă în perioada
prenatală și postnatală. Nucleii de
osificare apar la cinci ani și patru
luni la băieţi și la patru ani și șase
luni la fete. Ocazional, pot apărea
multiple centre de osificare, dar
acestea se unifică rapid prin coa-
lescenţă. Distal, se produce o osi-
Fig. 3 – Segmentul mezoacromielic
care preia forţa de impact la căderea
pe mână are axul vectorial format
din scafoid, radius, condil humeral
(după Matti-Russe)
ficare encondrală care se extinde
excentric până la osificarea totală,
la 15 ani la băieţi și la 13 ani și șase
luni la fete. Modelul cartilaginos al
scafoidului se osifică integral când
scheletul este matur și când struc-
tura osoasă a scafoidului este aco-
perită de cartilajul de acoperire.
Procesul transformărilor con-
dro-osoase, dezvoltarea și maturi-
zarea depind de gradul perfuzării
sangvine asigurate de vasele ce
ocupă canalul central al scafoidu-
lui cartilaginos. Malformaţia sca-
foidului constă în prezenţa scafoi-
dului bipartit, comunicat pentru
prima dată de Gruber și Pfitzner –
Gruber a descris patru tipuri după
3.007 disecţii, iar Pfitzner, nouă,
după 1.450 de studii anatomice.
Vascularizaţie
Scafoidul este vascularizat
prin două ramuri scafoidiene,
dorsal și volar, care la rândul lor
iau naștere din alte două ramuri,
ramul dorsal și ramul volar al ar-
terei radiale. Cele două ramuri ale
arterei radiale dau câte un ram sca-
foidian principal, dorsal și volar
(fig. 1), și mai multe secundare,
care pătrund în scafoid prin mai
multe orificii vasculare. La intra-
re, ramul dorsal scafoidian princi-
Fig. 4 – Mecanismul de producere a fracturilor de scafoid: mâna întinsă și
forţată în hiperextensie (după Matti-Russe)
pal se divide în mai multe ramuri
intraosoase longitudinale (fig. 2)
care asigură vascularizaţia în zona
proximală și medie pentru 70–80%
din volumul masei osoase scafoidi-
ene. Celălalt ram scafoidian, ramul
volar, vascularizează zona distală a
scafoidului.
Mecanismul patogenic
Scafoidul este integrat nu nu-
mai structural, dar și funcţional
segmentului radial mezoacromie-
lic. Acest segment reprezintă pilo-
nul principal care receptează șocul
impactului pe mâna pronată și for-
ţată în flexie dorsală. Sprijinul se
face pe eminenţa tenară, iar scafoi-
dul este primul os care preia acest
impact (fig. 3). Acesta este motivul
pentru care fracturile de scafoid
sunt cele mai frecvente fracturi ale
oaselor carpiene.
Mecanismul uzual este căderea
pe mâna întinsă și cu articulaţia
radiocarpiană forţată în hiperex-
tensie (fig. 4). Intensitatea agen-
tului traumatic este variabilă și,
ca atare, șocul căderilor pe mână
poate induce nu numai fractura
scafoidului, ci și alte leziuni asoci-
ate: fractura extremităţii distale
a radiusului, diastazisul radioul-
nar distal, luxaţii carpiene etc.
Când forţa recurentă căderii pe
mână este mai mică, diagnosticul
se rezumă la tasarea epifizei dis-
tale a radiusului (fig. 5), întinderi
capsuloligamentare, entezite,
contuzii etc.
Clasificare
Perioada de maturizare a
structurii cartilaginoase în struc-
tura osoasă a scafoidului durează,
în medie, de la șase ani până la 15
ani. În această perioadă, vârsta
pacientului, gradul maturizării
osoase și localizarea fracturii sunt
factori importanţi care se inter-
condiţionează reciproc. Acești
factori determină tipul fracturii,
clasificarea și tratamentul. Clasifi-
carea D’Arienzo ţine seama de vâr-
sta pacientului și de gradul de osi-
ficare. Această clasificare împarte
fracturile de scafoid în trei tipuri.
TIPUL 1: cuprinde fracturile care
survin la copiii cu vârsta mai mică
de opt ani. Acest tip de fractură in-
teresează structura condrală a sca-
foidului, iar linia de fractură trece
prin nucleul de creștere. Sunt frac-
turi rare și numai scanarea IRM
este revelatoare pentru stabilirea
diagnosticului.
TIPUL 2: înglobează fracturile
osteocondrale și apare la copiii cu
Fig. 5 – Fractură ocultă de scafoid
suspectată radiologic și confirmată
la IRM, asociată cu fractură cu
tasare de epifiză distală de radius

rpian la copil (1)
vârsta între opt și 12 ani. Tipurile
1 și 2 pot da tulburări de creștere
și dezvoltare, de aceea este pre-
ferabil tratamentul ortopedic.
Numai după șase luni și numai
dacă există o indicaţie expresă
se va lua în discuţie tratamentul
chirurgical.
TIPUL 3: sunt mai frec-
vente, comparativ cu
tipurile 1 și 2, și apar la adoles-
cenţii care au vârsta peste 12 ani.
La adolescent, scafoidul este osi-
ficat în proporţie considerabilă,
iar aceste fracturi sunt similare
cu cele ale adultului. Diferenţa
constă în procentul mai mare
EXPLORAREA IMAGISTICĂ
Fig. 7 – Fractură oblică de scafoidian
la adolescent
Fig. 8 – Fractură de scafoid asociată
cu fractura apofizelor stiloide
radială și ulnară; semilunarul este
luxat și semnul Terry-Thomas
prezent
Fig. 9 – Fractura de scafoid și
fractura Pouteau-Colles
în ceea ce privește vindecarea
fracturilor tratate ortopedic la
adolescent.
Clasificarea anatomică ţine
seama de localizarea fracturii. Ea
reţine atenţia deoarece cuprinde
toate tipurile de fracturi și pen-
tru că fracturile zonei medii sunt
predispuse la pseudartroze care
necesită o perioadă îndelungată de
imobilizare:
- fracturile polului distal sunt cele
mai frecvente și cuprind:
• fracturi transversale;
• avulsia polului distal;
• fracturi ale tuberozităţii.
Fig. 10 – Necroza extremităţii
distale a scafoidului după o fractură
transversală a zonei medii (după
Matti-Russe)
Fig. 11 – Aspectul unei pseudartroze
de scafoid la examinarea CT
Fig. 14 – Aliniamentul carpian modificat; este evidentă luxaţia semilunarului plă se folosește pentru evaluarea
(după Matti-Russe)
- fracturile zonei medii – reprezin-
tă 25% din fracturile de scafoid;
- fracturile polului proximal sunt
extrem de rare la copil. Fabre și
Cristodoulou au comunicat una,
respectiv două fracturi de pol
proximal, iar Duteille și Greene,
două cazuri, respectiv un caz de
pseudartroză de pol proximal.
Clasificarea Russe clasifică
fracturile de scafoid după localiza-
rea și tipul fracturii (fig 6). După
localizare, distinge următoarele
tipuri de fracturi:
- fracturi ale zonei proximale
(20%);
- fracturi în zona medie (70%);
Fig. 12 – CT-3D: Fractură de scafoid modificări ale părţilor moi și o luxa-
cu indicaţie operatorie; deplasare
>1 mm (după Matti-Russe)
Fig. 13 – Fractură incompletă de
scafoid diagnosticată la IRM cu
substanţă de contrast
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6

- fracturi ale
zonei distale
(10%).
În funcţie
de axul lon-
gitudinal al
scafoidului,
împarte frac-
turile în urmă-
toarele tipuri: Fig. 6 – Clasificarea Russe. Tipuri de fracturi scafoidiene:
- fracturi cu 1. fractura polului superior, 2 . fractură transversală cu
traiect orizon- traiect intraarticular, 3. fractură oblică, 4. fractura polului
inferior, 5. fractură verticală, 6. fractura tuberozităţii,
tal (35%) 7. fractură prin avulsie
- fracturi cu
traiect oblic (60%)
- fracturi cu traiect vertical (5%).
Această clasificare este utilă
când fractura are indicaţie ope-
Radiografia simplă
Pentru a obţine o imagine cât
mai edificatoare pentru existenţa
unei fracturi de scafoid, explorarea
radiologică simplă se face în patru
proiecţii: anteroposterioară, la-
terală, oblică și în poziţia „pentru
scafoid”, cu mâna în pronaţie, dor-
siflexie și deviaţie ulnară, o poziţie
specială care permite o vizualizare
mai bună a fracturilor prin avulsie.
Aceste incidenţe seriate diminuea-
ză riscul erorilor de diagnostic, cu
toate că și în aceste situaţii pot sur-
veni erori, cu o frecvenţă estimată
între 5% și 20%.
Aceste radiografii pot eviden-
ţia: o fractură cu sau fără deplasare,
ţie scafosemilunară. Luxaţia poate
însoţi fractura la adolescent.
Prezenţa unei fracturi impune
următoarele precizări:
- localizarea:
• polară proximală;
• zona mijlocie (fig. 7);
• polară distală;
• tuberozitară.
- implicarea suprafeţelor arti­culare;
- deplasarea;
- prezenţa unei eventuale angulaţii
între polul proximal și distal.
O evaluare radiologică riguroa-
să apreciază și următoarele date:
- aliniamentul carpian;
• spaţiul scafosemilunar (fig. 8);
• luxaţia semilunarului.
- asocierea altor fracturi, fractura
Pouteau Colles (fig. 9) sau alte frac-
turi ale oaselor carpiene;
- prezenţa unei necroze avascula-
re, dacă fractura este mai veche
(fig. 10).
În eventualitatea în care fractu-
ra nu este vizualizată și s-au făcut
numai două sau trei incidenţe, dar
mai ales atunci când lipsește radio-
grafia pentru scafoid, se recoman-
dă efectuarea/repetarea acesteia,
dacă semnele clinice devin mai
evidente, la șapte–zece zile. Datele
comunicate și publicate în litera-
tura pediatrică arată că 21% până
la 97% din imaginile furnizate de
radiografiile simple nu pot fi consi-
derate revelatoare pentru a exclude
o fractură. În 13% din cazuri, fractu-
rile pot lipsi radiologic până la una–
două săptămâni după traumatism.
În prezent, radiografia sim-
vindecării progresive. Radiografia
Ars medici 11


 


ratorie, pentru a asigura o bună
compresie interfragmentară și o
stabilitate mai mare.
Prof. dr. Gheorghe Burnei
poate fi folosită și în cazul discre-
panţei între vârsta osoasă și vârsta
cronologică, pentru a lua decizii
terapeutice. Dacă radiografiile sunt
neconcludente, se recurge la alte in-
vestigaţii. Ecografia și scintigrafia
osoasă sunt utile la adulţi.
Tomografia computerizată
(CT) se poate utiliza la grupe de
vârstă mai mari: între 8 și 11 ani și
la copiii peste 12 ani (fig. 11). Ima-
ginile sunt relevante în 90–98%
din cazuri. De asemenea, poate fi
utilizată în evaluarea consolidării
fracturii. CT stabilește angulaţia
la nivelul deplasării, iar CT-3D ne
orientează asupra dimensiunii
deplasării (fig. 12).
Imagistica prin rezonanţă
magnetică (IRM) poate fi folosită
în evaluarea iniţială a fracturilor de
scafoid la copil (fig. 13). Diagnosti-
cul de certitudine se stabilește prin
IRM: în 25% din cazuri cu radiogra-
fii negative apar fracturi, în 9% din
cazuri apar și leziuni carpiene, iar
în 4% din cazuri apar și alte leziuni
traumatice. Din zece cazuri de radi-
ografie echivocă, IRM evidenţiază
patru fracturi.
Toate fracturile diagnosticate
radiologic sunt evidente și pe ima-
ginile IRM. Pentru diagnosticarea
fracturilor de scafoid care apar la
copiii cu vârsta mai mică de opt
ani, IRM este cea mai bună opţiune
pentru o evaluare sigură. IRM este
edificatoare în special în cazul frac-
turilor condrale și osteocondrale,
unde imaginile radiologice nu sunt
fiabile.
Modificările părţilor moi pot
sugera prezenţa unei fracturi re-
cente de scafoid și constau în:
- prezenţa unui lichid intraaricular
în recesul capsulei;
- tumefacţie pe faţa dorsală a articu-
laţiei radiocarpiene;
- semnul stratului de grăsime, dece-
lat prin prezenţa unei linii convexe
pe versantul convex al scafoidului.
Modificările părţilor moi nu pot
confirma sau infirma o fractură de
scafoid decât dacă aceasta este pre-
zentă la explorarea imagistică.
Luxaţia scafosemilunară
(fig. 14) se poate asocia unei frac-
turi de scafoid ca urmare a ruptu-
rii ligamentului scafosemilunar.
Această luxaţie se evidenţiază prin
semnul Terry Thomas, reprezentat
de lărgirea spaţiului articular scafo-
semilunar.
Prof. dr. Gheorghe Burnei
12 Reuniuni medicale VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6

Funcţia ventilatorie, desuetă

în managementul astmului
În ultima zi de miercuri a fiecărei luni, la Spitalul Clinic de urgenţă pentru copii „Grigore Alexandrescu” București, are loc reuniunea
Asociaţiei Medicale Române - Filiala pediatrie. În luna ianuarie, tema a fost reprezentată de bolile pulmonare în rândul populaţiei
pediatrice. Reuniunea a fost condusă de prof. dr. Coriolan Emil Ulmeanu, printre participanţi aflându-se atât medici rezidenţi, cât și
specialiști din domeniu.
Dr. Alexandra Guţă

G
INA (Global Initiative for
Asthma), este ghidul de
bază pentru diagnosticul,
managementul și trata-
mentul astmului, care poate fi acce-
sat gratuit de medici, el fiind dispo-
nibil atât în formă extinsă, cât și în
formă de buzunar. Astmul bronșic
reprezintă o boală heterogenă ca-
racterizată prin inflamaţie cronică
la nivelul căilor aeriene, ce duce
la o limitare expiratorie variabilă
a fluxului de aer. Clinic, pacienţii
prezintă istoric de wheezing, disp-
nee, senzaţie de constricţie toraci-
că sau tuse, simptome cu o mare
variabilitate în timp.
Conf. dr. Roxana Nemeș (foto)
a atras atenţia asupra faptului că
„nu tot ce șuieră este astm”. Acest
lucru trebuie avut în vedere, mai
ales la copilul mai mare, la care,
wheezing-ul poate fi cauzat de tu-
mori endobronșice stenozante sau
tuberculoză, situ-
aţii în care ad-
ministrarea
inhalatorie a Metode diagnostice
corticoterapiei
poate produce
efecte nedorite.
La copilul mic,
principalele fe-
notipuri de astm
sunt wheezing-ul in-
dus viral, caracterizat de episoade
simptomatice de scurtă durată, cu
acalmie între episoade, și cel cu
triggeri multipli, în care copilul
prezintă simptomatologie și între
episoadele de exacerbări. Ea a sub-
liniat necesitatea diagnosticului
corect al afecţiunii, arătând că dia-
gnosticul de astm este unul de boa-
lă cronică, ceea ce va avea impact
atât asupra copilului, cât și asupra
părinţilor. Accepţiunea acestui
diagnostic are loc în șase luni de
la stabilire, până atunci existând
o negare permanentă.
În ceea ce privește tratamen-
tul astmului, în prezent, funcţia
ventilatorie nu mai reprezintă
un criteriu pentru strategia step-
up sau step-down, pentru că 80%
din valoarea teoretică nu mai este
considerată corectă. Conf. dr.
Roxana Nemeș a explicat că, prin
raportarea la valorile teoretice,
există o plajă de valori normale de
1,64DS (deviaţii standard) faţă de
mediană, însă oamenii se nasc cu
„cai putere diferiţi”. Ea a prezentat
și cazul unui pacient al cărui VEMS
era de 99% și care după administra-
rea de bronhodilatator a crescut
la 110%. Această cifră reprezintă
valoarea optimă pentru persoa-
na respectivă, valoare spre care
medicul trebuie să tindă să o
menţină.
Recomandările actuale pentru
efectuarea spirometriei sunt ca
aceasta să se realizeze după vârsta
de cinci ani. Prin spirometrie se pot
evalua căile distale în timpul expi-
rului. Copiii cu vârsta de peste zece
ani se comportă similar cu adulţii
în cadrul probelor funcţionale res-
piratorii, însă la cei de vârstă mai
mică golirea plămânului se face
sub trei secunde. În acest caz este
posibil să nu poată fi evaluat VEMS
(FEV1 – volumul expirator maxim
într-o secundă), astfel încât se reco-
mandă setarea FEV 0,5 și FEV 0,75.
La Institutul de Pneumoftizio-
logie „Marius Nasta” din București,
conf. dr. Roxana Nemeș realizează
probe de efort, prin alergare, pro-
cedură care durează aproximativ o
oră și jumătate. Copilul trebuie să
alerge șase minute sau mai puţin,
în cazul în care efortul fizic nu mai
poate fi continuat (crampă mus-
culară, durere toracică). La finalul
probei vor fi realizate spirometrii
imediat după oprirea efortului, la
5, 15, 20, 25 de minute, respectiv
45 de minute. A fost subliniat un as-
pect important, și anume acela că
astmul de efort nu este caracterizat
de apariţia simptomatologiei ime-
diat după întreruperea efortului.
Cel mai probabil, tusea care apare
imediat după efort este determina-
tă de uscarea mucoaselor respirato-
rii prin hiperventilaţie. Hiperreac-
tivitatea bronșică după efort apare
ceva mai târziu, de aceea copiii care
efectuează această probă, chiar în
urma unui test negativ, primesc la
părăsirea din clinică bronhodilata-
tor, pentru a împiedica reacţiile la
distanţă.

Abordarea practică în pneumotoraxul primar

spontan la copil Pneumotoraxul (PTX) primar spontan apare la pacienţii fără afecţiuni pulmonare
anterioare. Boala este de până la zece ori mai frecventă la populaţia masculină, în
special la cei cu fenotip ectomorfic sau la fumători.

P TX este o afecţiune respira-

torie relativ comună, cel „în
tensiune” reprezentând o urgenţă
posibil ameninţătoare de viaţă.
Principalele manifestări
sunt apariţia bruscă a
detresei respiratorii
și durerea toracică
violentă. Copilul se
poate prezenta la ca-
mera de gardă cu po-
lipnee, apărută mai
ales din cauza bolii
pulmonare, nu neapărat
din cauza durerii. Conf. dr.
Mihai Craiu (foto) a expus, în
cadrul la reuniunii din luna ianua-
rie a Asociaţiei Medicale Române,
Filiala pediatrie, valorile de cut-off
ale frecvenţei respiratorii în func-
ţie de vârstă. Febra poate determi-
na creșterea frecvenţei respirato-
rii. Fiecare creștere a temperaturii
cu un 1o Celsius poate determina o
creștere cu 5 până la maximum 11
respiraţii pe minut.
Copilul nu este un adult
în miniatură
Un copil nu trebuie privit ca
„un adult în miniatură”, existând
particularităţi anatomo-funcţio-
nale între cei doi, a atras atenţia
conf. dr. Mihai Craiu. La copil,
limba ocupă mai mult spaţiu în
cavitatea bucală, epiglota este de
dimensiuni mai mari și mai
floppy, iar laringele este
situat sub baza limbii.
De asemenea, pro-
cesul de alveolizare
are loc până la vârsta
școlară, iar torace-
le este dezavantajat
din punct de vedere
mecanic prin forma sa
trapezoidală. Cu cât paci-
entul este de vârstă mai mică,
cu atât respiraţia este diafragm
dependentă, iar toracele anterior
este mai cartilaginos, cu tendinţă
la înfundare. Toate aceste aspecte
sunt accentuate în cazul unui copil
născut prematur.
În cadrul managementului
unui copil cu boală respiratorie
acută, în special PTX, măsurile
iniţiale trebuie să privească liniș-
tirea copilului, întrucât, în cazul
unui copil agitat, rezistenţa la flux
în căile aeriene crește. Spre de-
osebire de adolescent, la copilul
mic, hipoventilaţia cu hipercapnie
apare mai ușor. Astfel, chiar în ca-
drul unei pulsoximetrii normale,
pacientul poate fi la risc de decom-
pensare. De mare gravitate sunt
episoadele de dispnee care produc
hipoperfuzie severă prin împiedi-
carea umplerii în diastolă a cordu-
lui. Doctorul Craiu a precizat că un
copil care desaturează este bradi-
cardic și prezintă gasping, fiind la
un pas de stop cardiorespirator.
Managementul bolii
Pentru obiectivarea PTX se
realizează o radiografie toracică
în ortostatism. Conform British
Thoracic Society, clasificarea
acestuia se realizează în funcţie de
mărimea lamei de aer situată între
peretele toracic și pleura viscerală.
PTX poate fi de mică dimensiune
dacă lama de aer este mai mică de
2 cm și de mare dimensiune în caz
contrar. În cazurile în care radio-
grafia este neconcludentă, se poate
recurge la CT spiral (HRCT), care
identifică și sursa PTX: bleb pleu-
neutră sau în decubit lateral dacă atenţia medicul. Pleurodeza poa-
ral, modificări asemănătoare em-
fizemului pulmonar, bronșiectazii starea generală este alterată. În te fi realizată prin metode fizice
sau chisturi. majoritatea cazurilor, efracţia se sau chimice. Pentru tratamentul
În urgenţă se va respecta sec- va închide în cinci zile. Circa 85– efracţiilor la prematuri se poate
venţa ABC, prioritatea fiind calea 90% din cazuri sunt soluţionate folosi fibrin glue (gel de fibri-
aeriană, a precizat conf. dr. Mihai prin metode conservatoare, însă nă), întrucât acești pacienţi nu
Craiu. Pentru prevenirea aspira- aproape jumătate dintre pacienţi sunt buni candidaţi la chirurgie
ţiei, pacientul va fi pus în poziţie vor recidiva în primii ani, a atras invazivă.
 Politici salariale 13
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6

În domeniul privat,
Medicii români au
solicitat în 2018 salarii
cu 13% mai mari faţă
de oferta angajatorilor

așteptările salariale dau

din sistemul privat
de sănătate (în 2017,
diferenţa era de 30%).
Cea mai mare diferenţă

bătăi de cap angajatorilor

s-a înregistrat în
cazul infirmierilor și
brancardierilor. Diferenţa
între veniturile așteptate
de candidaţi și cele oferite
de companii a crescut faţă
de anul 2017, atunci când
Dan Dumitru Mihalache
aceasta era de 15%.

P
entru a doua oară de la generală (4.500 de lei net), medi- Asistenţii medicali
înfiinţarea sa, MEDIjobs cină de familie (5.000 de lei net) generaliști au cerut cu 22%
România a realizat un și medicina muncii (între 4.000 și mai mult peste ce li s-a oferit
studiu privind salariile 5.000 de lei net). Diferenţele apărute la negocie-
oferite în sistemul medical pri- Diferenţe între salariile medi- rea nivelului salarial sunt valabile
vat și decalajele dintre cererea cilor nu se înregistrează doar între și în cazul candidaţilor la un post
candidaţilor și oferta financiară specialităţi, ci și între regiunile de asistent medical generalist.
a angajatorilor, pentru diferite geografice ale ţării. Mai specific, Aceștia au solicitat un salariu cu
specialităţi medicale.  Datele care în vestul ţării, salariile oferite aproximativ 22% mai mare decât
au reieșit din acest studiu arată: de angajatori sunt, în medie, cu au fost dispuse companiile să le
diferenţele între oferta companii- aproximativ 25% mai mici decât ofere, o diferenţă între cerere și
lor și salariile solicitate de medici, cele oferite în București. Situa- ofertă de două ori mai mare decât
asistenţi medicali, infirmieri, ţia este diferită în regiunea cea publicată în raportul similar
brancardieri și moașe pe
parcursul anului 2018;
47% Moldovei, unde salariile
oferite medicilor pot
din 2017. Una dintre principale-
le cauze ale acestei diferenţe este
care sunt cel mai Diferenţa fi cu până la 30% mai determinată de nealinierea an-
bine plătiţi medici dintre așteptările mari decât cele oferi- gajatorilor din sistemul privat de
și specialităţile cel infirmierilor și te în Capitală. Acest sănătate la măririle din grila de
mai slab plătite; pen- brancardierilor decalaj este cauzat de salarizare din sistemul public de
tru ce sume ar fi dis- și oferta deficitul mare de me- sănătate, care au avut loc în primul
pus un medic sau un angajatorilor dici specialiști din zona trimestru al anului trecut.
asistent medical să își Moldovei. Cel mai mare decalaj între ce-
schimbe locul de muncă; Totodată, angajatorii rerea și oferta salarială se observă
ce decalaje există între salariile din orașele mici și mijlocii sunt la asistenţii medicali cu experienţă
oferite în diferite zone ale ţării; dispuși să ofere salarii mai mari pe bloc operator, diferenţa fiind de
în ce condiţii sunt dispuși candi- decât cei din principalele orașe, 30% între salariile dorite de candi-
daţii din sistemul medical să se precum București, Cluj-Napoca daţi (aproximativ 5.000 de lei net)
relocheze. sau Timișoara. În aceste cazuri, și salariile oferite de angajatori pe
Potrivit studiului, specialiștii lipsa personalului medical atrage acest post (aproximativ 3.800 de
din domeniul medical au solicitat, de la sine o creștere substanţială lei net). În ceea ce privește asis-
la interviul de angajare, în medie, a ofertei angajatorilor, din dorinţa tenţii medicali care profesează pe
salarii cu 20% mai mari faţă de cât de a atrage candidaţii. De exemplu, secţia de anestezie și terapie in-
au oferit angajatorii din sistemul un medic specialist oftalmolog tensivă, aceștia își doresc salarii
privat, în anul 2018. Datele au poate primi un salariu de 10.000 de aproximativ 5.000 de lei net, în
fost colectate direct din platforma de lei net în Satu Mare, un medic vreme ce oferta angajatorilor ajun-
www.medijobs.ro, în urma centrali- specialist pediatru poate primi un ge la 4.000 de lei net, decalajul în-
zării așteptărilor salariale din rân- salariu de 12.000 de lei net în Baia tre cerere și ofertă fiind de aproxi-
dul a peste 25.000 de candidaţi și a Mare, iar un medic specialist dia- mativ 25%.
ofertelor făcute de 900 de compa- bet, nutriţie și boli metabolice poa- Așteptările salariale ale asis-
nii pe parcursul anului 2018. te primi până la 9.000 de lei net în tenţilor medicali din celelalte sec-
Târgoviște. ţii din cadrul spitalelor private se
8.400 vs. 7.400 (cerere vs. În plus, pe lângă beneficiile de ridică la 4.000 de lei net, fiind cu
ofertă), la medicii specialiști ordin financiar, medicii specialiști aproximativ 14% mai mari decât
Datele rezultate din studiul pot lua în considerare relocarea în salariile oferite, în medie, de an-
MEDIjobs arată că, în 2018, în orașe mai mici, pentru beneficii gajatori, aproximativ 3.500 de lei registrat între cerere și ofertă este Salariile infirmierilor,
momentul în care și-a negociat sa- precum: asigurarea cazării, de- net. În cazul asistenţilor debutanţi, de 20%, candidaţii așteptându-se brancardierilor și ale
lariul, un medic specialist român a contarea costurilor de transport, aceștia și-ar fi dorit ca primul sala-
la salarii de 2.500–2.800 de lei, moașelor
solicitat, în medie, o sumă cu 13% prime salariale, program flexibil riu să pornească de la aproximativ
angajatorii fiind dispuși să ofere Așteptările salariale ale infir-
mai mare decât bugetul alocat de și altele. Din același studiu reie- 2.000 de lei net, în medie, în vre-
me ce angajatorii au fost dispuși să în jur de 2.300 de lei net. Asistenţii mierilor, în anul 2018, s-au ridicat
angajator. Salariul dorit a fost, în se și faptul că medicii specialiști
le ofere, în medie, 1.600 de lei net, medicali sunt dispuși să își schim- la aproximativ 2.500 de lei net,
medie, de 8.400 de lei net versus sunt dispuși să își schimbe locul de
decalajul între cerere și ofertă fi- be locul de muncă pentru o ofertă însă oferta din partea companiilor
aproape 7.400 de lei net salariul muncă pentru o ofertă salarială cu s-a plasat în jurul valorii de 1.700
oferit, în medie, de angajatori. În aproximativ 1.000 de lei mai mare ind de aproximativ 25%. salarială cu 300–500 de lei mai
În cazul asistenţilor cu experi- mare decât venitul realizat la jobul de lei net, în medie, decalajul în-
cazul medicilor specialiști, dife- decât venitul realizat la locul de tre cerere și ofertă fiind cel mai
renţa între cererea și oferta salari- muncă anterior. enţă pe ambulatoriu, decalajul în- actual.
mare din sistemul medical: apro-
ală a scăzut anul trecut faţă de anul ximativ 47%. Aceleași așteptări
2017, atunci când aceștia cereau, din partea candidaţilor și oferte
în medie, cu 30% mai mult faţă de din partea angajatorilor au fost
salariile oferite de angajatori, con- valabile și în cazul brancardierilor,
form unui raport similar realizat diferenţa între cerere și ofertă fi-
de aceeași platformă pentru anul ind tot de aproximativ 47%. În ca-
2017. zul moașelor, așteptările salariale
În topul celor mai bine plătite s-au ridicat la 5.000 de lei net, iar
specializări se aflau: anestezie și oferta angajatorilor a fost de apro-
terapie intensivă – până la 17.000 ximativ 4.500 de lei net, în medie,
de lei net; oncologie medicală – decalajul între cerere și ofertă fi-
până la 12.000 de lei net; medici- ind de 11%.
nă de urgenţă și radiologie – în jur „Așa cum am făcut-o și în tre-
de 10.000 de lei net (radiologii cu cut, prin intermediul acestor stu-
competenţe specifice, precum CT dii ne dorim să aducem în continu-
sau RMN, au ajuns, în medie, la are mai multă transparenţă în ceea
salarii de 15.000 de lei net); cardi- ce privește procesul de angajare în
ologie – 9.000 de lei net; medicină sistemul medical privat. Totodată,
de laborator – în medie, 8.000 de dorim să atragem atenţia asupra
lei net. Nevoia pieţei de medici unor cauze care stau la baza iden-
formaţi pe aceste specialităţi este tificării candidaţilor potriviţi pen-
foarte mare, ceea ce îi determină tru posturile disponibile din com-
pe angajatori să le ofere acestora panii”, au declarat reprezentanţii
salarii mai ridicate. La polul opus, companiei MEDIjobs.
cele mai mici salarii le sunt oferite
medicilor specialiști în medicină infografice: MEDIjobs
14 Primim de la cititori
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6

Mai e nevoie de medicină de familie

în România?
Poate lipsi medicina familiei dintr-un sistem medical?
Este mai eficient un sistem medical fără ea? S-ar
justifica desfiinţarea acestei specialităţi medicale?
Istoric vorbind, medicina de spre interese personale sau de grup.
familie (MF) este prima „specia- Ele recunosc meritele acestei speci-
litate” medicală apărută, înaintea alităţi medicale. Acolo poate deve-
tuturor celorlalte. Sper să nu-i sim- ni medic de familie doar cel care
ţim importanţa doar prin lipsa ei. a absolvit un rezidenţiat de MF de
Un sistem medical modern nu se minimum trei ani. Din acest punct
poate lipsi de MF. El chiar se bazea- de vedere, și noi, chiar dacă încă
ză pe MF. Asta se poate observa și unii confundă medicul generalist
din analiza făcută recent de Euros- cu medicul de familie, ne încadrăm
tat (fig. 1). Se observă cu ușurinţă la această cerinţă europeană: spe-
că, raportat la ţările europene, Ro- cialitatea de MF se obţine în urma
mânia se situează la aproximativ o unui rezidenţiat nu de trei, ci chiar
treime din numărul medicilor pe de patru ani.
care îi are, de exemplu, Portugalia
(ţara cu cei mai mulţi medici de
familie), și la jumătate comparativ Locul MF în știinţele
cu Franţa (ţara cu cel mai bun sis- medicale
tem medical din lume). Din figura 2 (în grafic nu am
De ce se pune atâta bază pe MF cuprins toate ramurile medicale
în alte ţări europene? Pentru că ele din motive tehnice) se poate de-
sunt orientate spre eficienţă, nu duce cu ușurinţă că MF nu este o
Fig. 1 - Numărul medicilor
generaliști în UE
România,
la coada
clasamentului
Fig. 1 - Numărul de medici generaliști
raportat la 100.000 de locuitori în
ţările din Europa
specialitate medicală sectorială, ci
una concentrică știinţelor medi-
cale (cea cu galben). Ea cuprinde
cunoștinţe și deprinderi din toate
celelalte ramuri medicale, medicul
de familie având de îngrijit paci-
enţi de la nou- născut, abia externat
din maternitate, până la cei mai
înaintaţi în vârstă, cu patologii din
toate sectoarele medicale. Această
caracteristică distinctă face din MF
o specialitate holistică, singura de
altfel, ceea ce permite sistemului
medical să trimită în întreg teri-
toriul ţării medici de familie (75–
80%) capabili să rezolve cele mai
multe probleme ale pacienţilor.
De asemenea, autorităţile eu-
ropene au înţeles că MF este capa-
bilă să facă economii însemnate la
bugetul sănătăţii, întrucât cazurile
medii și ușoare nu se mai internea-
ză în spital, pacientul fiind cazat și
tratat la domiciliu. Astfel sunt eco-
nomisite cheltuielile de cazare, de
investigaţii și tratamente excesive
și nejustificate pentru astfel de ca-
zuri. De aceea, în aceste ţări găsim
un număr atât de mare de medici
de familie, iar bugetul alocat aces-
tui domeniu este dublu faţă de cel
alocat în Romania (10–15% în ţările
europene faţă de 5,7% în România).
Cu economiile făcute prin dezvolta-
rea MF, ţările europene își permit
să acorde o asistenţă medicală com-
plexă cazurilor cu adevărat grave și
să atingă performanţe de nereali-
zat la noi în spitale.
Dar MF are și alte caracteristici
care o fac de neînlocuit: este singu-
ra specialitate medicală care face
sinteza datelor medicale ale pacien-
tului, singura care le depozitează,
face triajul și orientarea pacienţilor
în sistemul medical (pacienţii sunt
trimiși selectiv mai departe, ceea ce
evită supraaglomerarea celorlalte
specialităţi, iar pacientul nu pierde
timp inutil în sistemul medical), se
adresează atât pacientului, cât și
familiei lui și comunităţii, realizea-
ză cea mai importantă și eficientă
profilaxie etc.
Fig. 2 - Locul MF între celelalte
specialităţi medicale
Face medicina de familie
profilaxie?
Într-adevăr, MF face profila-
xie (mult mai mult și mai eficient
decât oricare altă ramură medica-
lă), dar nu aceasta este activitatea
principală a ei. În niciun sistem
medical din lume, MF nu face doar
profilaxie și nici nu are ca sarcină
principală realizarea profilaxiei. În
toate sistemele medicale, pacientul
se prezintă preponderent pentru
diagnosticarea și tratarea cazurilor
de boală, aceasta fiind principala
menire a MF.
Nu trebuie uitat că o treime din
medicii care au plecat din România
sunt medici de familie. Comparând
aceste date cu faptul că în România
o cincime din medici sunt medici
de familie, reiese cu ușurinţă că
ţara noastră pierde mai mulţi me-
dici de familie decât medici de alte
specialităţi. Cine-i câștigă? Îi câș-
tigă ţările și pacienţii care știu să-i
aprecieze la adevărata lor valoare.
În general, se consideră că un
medic de familie emigrează în alte
ţări doar pentru câștigul mult mai
mare pe care îl va obţine. Este ade-
vărat, la ora actuală, medicul de
familie din România câștigă mult
mai puţin decât unul din alte ţări
europene și chiar semnificativ mai
puţin faţă de un medic român din
spital. Salariul brut al unui medic
din spital este egal cu venitul brut
al cabinetului MF, doar că din ve-
nitul brut medicul de familie își
plătește angajaţii și toate cele nece-
sare funcţionării cabinetului, ceea
ce face ca la final medicul din spital
să aibă un salariu net de 55% din cel
brut, faţă de cca 30–35% al medi-
cului de familie din venitul brut al
cabinetului. De fapt, medicii de fa-
milie plecaţi apreciază și liniștea pe
care le-o oferă un sistem medical cu
adevărat modern.
În România, MF este suprabi-
rocratizată, medicul de familie este
supus controalelor din orice parte
(de notat că sistemul este atât de
stufos, cu reglementări care sunt
chiar antagonice, încât este prac-
tic imposibil să fii întru totul „pe
lege”). În plus, din cauza subfinan-
ţării cronice, medicul de familie
român este „legat de glie”, el fiind
obligat să muncească non-stop (cu
greu își poate permite o vacanţă
anuală mai lungă de o săptămână,
iar problemele medicale personale
sunt duse pe picioare și tratate din
mers). Toate acestea conduc la per-
cepţia că în România se pune „acid”
pe MF, în timp ce în ţările europene
civilizate se pune bază pe această
specialitate medicală.
Dr. Valentin Pantea,
medic primar MF

Trebuie căutate soluţii alternative de finanţare Reacţia CMR în problema

pentru cabinetele de medicina familiei?
M edicii de familie susţin că majorarea bugetară
cu numai 6% faţă de anul trecut acordată me-
dicinei de familie în proiectul de buget pentru 2019
este insuficientă, deoarece acoperă doar creșterea
costurilor generate de inflaţie. Reprezentanţii Socie-
tăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) atrag
atenţia, printr-un comunicat de presă, că această
situaţie „aruncă medicina de familie în criză”. „Medi-
cina de familie este în prag de colaps din cauza negli-
jării sistematice manifestate de guvernanţii pentru
care acest sector medical nu reprezintă un domeniu
de interes nici la nivel administrativ și nici ca obiec-
tiv politic”, se arată în comunicatul amintit.
Practic, SNMF cere decidenţilor să iniţieze și să
susţină un amendament pentru creșterea bugetului
alocat medicinei de familie, pentru că subfinanţarea
sistematică a acestui sector medical pune în pericol
existenţa lui și, implicit, pacienţii, motiv pentru care
medicii se află în situaţia de a căuta soluţii alternati-
ve pentru asigurarea supravieţuirii cabinetelor.
Dr. Dina Mergeani, președintele SNMF, aminteș-
te că, anul trecut, cabinetelor medicilor de familie
li s-a alocat un buget cu doar 17% mai mare decât în
2017, sub 6% din Fondul Naţional Unic de Asigurări
Sociale de Sănătate, fapt care a făcut ca funcţionarea
cabinetelor să fie la un nivel de „supravieţuire”. Po-
trivit acestuia, în condiţiile în care personalul medi-
cal din unităţile sanitare de stat (medicina școlară,
finanţării medicinei
de familie
Colegiul Medicilor din Româ-
nia (CMR) anunţă că, în medici-
na familiei, s-ar putea recurge la
întreruperea contractelor de fur-
nizare de servicii
medicale, „mai ales
că există Legea nr.
128/2018, care per-
mite desfășurarea
activităţii în regim
privat – contra cost
–, păstrând celelal-
te atribuţii privind
eliberarea de pre-
scripţii medicale, bilete de trimi-
ambulatoriu integrat, spitale) a beneficiat de finan- tere etc., acoperite de asigurările
ţări mărite cu până la 100%, medicii de familie au de sănătate”. Anunţul a fost făcut
așteptat o reparaţie a acestor inechităţi, iar aceasta printr-un comunicat de presă, în
nu s-a produs. care se mai precizează că insti-
„Ne manifestăm speranţa că decidenţii români, tuţia a parcurs toate căile de con-
guvernanţi și parlamentari, în calitate de aleși ai ce- vingere documentată și amiabilă
tăţenilor care sunt de altfel pacienţii noștri, vor în- a decidenţilor privind situaţia de-
ţelege că au inclusiv obligaţia de a asigura sănătatea zastruoasă a finanţării activităţii
acestora și accesul la servicii de sănătate”, conchide de medicina familiei.
sursa citată. Reprezentanţii CMR spun că
Cristina Ghioca au susţinut creșterea veniturilor
pentru toate categoriile de speci-
alităţi, creștere care s-a realizat în
urmă cu aproape un an doar pen-
tru medicii și personalul medical
din spitale. „Am aș-
teptat cu înţelegere
și răbdare în acest
timp ca și medicina
de familie, precum
și cea de altă speci-
alitate, organizate
conform O.G. nr.
124/1998 prin Legea
nr. 629/2001, să fie
incluse în condiţiile de finanţare
corespunzătoare importanţei și
volumului de muncă din aces-
te sectoare de activitate. (...) ne
aflăm în situaţia de a găsi alte căi
legale de convingere a deciden-
ţilor pentru o alocare bugetară
corespunzătoare motivării conti-
nuării activităţii în asistenţa me-
dicală primară”, se precizează în
comunicatul amintit.
Cristina Ghioca

Momentul când realizezi
că trebuie să o iei de la capăt
Dr. Emanuela Onisâi este medic rezident în anul doi în specialitatea ORL la Institutul
de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcţională ORL „Prof. dr. Dorin Hociotă” București.
Obișnuiește să-și așeze gândurile pe blogul personal, acolo unde povestește despre
întâmplări de la spital. Născută în Brașov, a absolvit Universitatea de Medicină și
Farmacie „Carol Davila” în 2017, pe parcursul căreia a fost implicată în proiecte de
voluntariat care au ajutat-o să experimenteze și alte faţete ale medicinei.
Cum arată o zi obișnuită a unui
medic rezident în specialitatea
ORL?
Dimineaţa începe cu raportul de
gardă, urmat de vizita pe secţia
de terapie intensivă. Apoi alergăm
între consultaţii cu medicii pri-
mari și internări. Intrăm în sala
de operaţie în jurul prânzului. În
funcţie de câte operaţii sunt în
ziua respectivă și de complexita-
tea acestora, programul se poate
prelungi. Ziua se încheie cu efectu-
area pansamentelor pe etaj, partea
birocratică ce ţine de externări și
scoaterea pacienţilor din sistem,
definitivarea tuturor internărilor
din ziua respectivă și o ultimă ve-
rificare a tuturor foilor celor inter-
naţi pe secţia noastră.
Care sunt provocările cu care
v-aţi confruntat până în prezent?
Majoritatea cred că au fost de or-
din administrativ. La începutul
rezidenţiatului mi se părea extrem
de dificil să codific atât bolile celor
pe care îi externam, cât și diferite-
le coduri ale concediilor medicale
(boală obișnuită, urgenţe, neoplas-
me etc.). Nu de puţine ori mi s-a
întâmplat să se invalideze foi din
cauze administrative. Provocarea
majoră tind să cred că a fost să re-
alizez că nu știu nimic. După șase
ani de facultate în care ai învăţat
pe brânci și după un examen de
rezidenţiat pentru care n-ai ieșit
din casă luni întregi, vii într-un
loc unde realizezi că toate au fost
în zadar. În momentul în care în-
cepi rezidenţiatul, te „limitezi” la
o anumită ramură. Trebuie să o iei
de la capăt.
Valetul de parcare, medic practician în România
U n escroc italian, pe numele
său real Matteo Politi, a șo-
cat România. El a efectuat sute
de intervenţii chirurgicale în ţara
noastră pretinzând că este chi-
rurg cu studii efectuate la cele mai
prestigioase universităţi din SUA
şi Marea Britanie. Dr. Matthew
Mode, căci sub acest nume se reco-
manda, avea un CV impresionant.
Prestige, Euromedical, MH Medi-
cal Group şi Spitalul Monza sunt
clinicile private în care acesta a
operat. Numărul exact al paci-
enţilor operaţi de acesta nu este
cunoscut la acest moment.
Cum a păcălit italianul
sistemul
Pentru a putea profesa în Ro-
mânia, aşa-zisul medic a reuşit să
primească un aviz de la Direcţia
de Sănătate Publică. În ceea ce pri-
veşte avizul Colegiului Medicilor
din România (CMR), acesta min-
ţea angajatorii că a avut anumite
dificultăţi birocratice şi că îl va
aduce ulterior. Primele suspiciuni
au apărut abia în momentul în care
acesta a efectuat intervenţii în ca-
drul Spitalului Monza. Personalul
medical a observat că dr. Matthew
Mode nu respecta nici cele mai
elementare reguli de asepsie şi an-
tisepsie, neştiind cum să se spele
pe mâini corect înaintea interven-
Cum descrieţi specialitatea pe
care aţi ales-o?
Specialitatea otorinolaringologie
(ORL) este o combinaţie armonioa-
să între partea clinică și cea chirur-
gicală. Dintotdeauna mi-am dorit o
specialitate chirurgicală, dar nimic
nu m-a atras așa de mult precum
ORL. Exact din această perspectivă
am și ales-o.
Cu ce tip de patologie vă întâlniţi
în practică?
Patologia ORL este foarte diversă.
De la simple deviaţii de sept nazal,
la patologie cervicală, de chirurgie
mare, la patologie de ureche me-
die-internă sau de mastoidă. Este o
„mare” de la boli simple până la boli
complete și complexe.
Care sunt cazurile cu care v-aţi în-
tâlnit și care v-au rămas în minte?
De la momente simple, precum
„vai, ce bine este, n-am mai respirat
așa de bine din clasa a patra”, până
la a vedea un pacient (cu neoplasm
laringian operat, laringectomizat
total) că a reușit să înveţe să vor-
bească înghiţind aer (erigmofona-
ţie). Am avut un caz la un moment
dat la camera de gardă, cu o paci-
entă tânără care înghiţise un os de
pește și pe care mama ei încerca-
se acasă să i-l scoată cu o pensetă
din loja amigdaliană. Fără succes,
mama a reușit chiar să îl înfigă
mai adânc. Împreună cu medicul
specialist de gardă, am reușit să ex-
tragem corpul străin, iar pacienta
a sărit în extaz din scaun, m-a îm-
brăţișat și, printre hohote de plâns,
ne-a mulţumit.
ţiilor chirurgicale şi nici cum să
îşi pună corect mănuşile sau să
intre în blocul operator astfel
încât mâinile sale să rămână
sterile. A încercat să pă-
călească mai mulţi me-
dici stomatologi din
Bucureşti, apelând
chiar la o clinică de
stomatologie sub
pretextul că doreş-
te să îşi desfăşoare
activitatea în ca-
drul acesteia, însă
a fost refuzat.
Scenariu de film
Matteo Politi,
originar din Veneţia,
având doar 8 clase ab-
solvite, este, de fapt, un
simplu valet de parcare.
Acesta a fost condamnat, tot
pentru înşelăciune şi furt de iden-
titate, în 2011, în Italia, la un an şi
jumătate cu suspendare, după ce
a minţit ani la rând că este medic,
profitând de numele unui cardio-
log reputat, Luigi Vincenzo Politi.
În Italia, el reuşise atunci să păcă-
lească şase spitale din patru regi-
uni ale ţării.
La o simplă accesare a paginii
de socializare a doctorului
Matthew Mode, putem vizualiza
sute de poze ale pacienţilor lui,
VIA�A MEDICALĂ
8 februarie 2019 l Nr. 6
CARTE DE VIZITĂ:
• Vârsta 26 de ani
• Practică sport: tenis
de câmp, baschet
• Pasionată de citit
V-aţi gândit vreodată să plecaţi în
străinătate?
Da, pot să spun că m-am gândit
foarte serios, dar am ales să îmi ter-
min rezidenţiatul în România. Din
fericire, aspectul financiar în mo-
mentul de faţă nu mai reprezintă
elementul forte pentru care aș dori
să plec în străinătate, ci lucrurile
care ţin de practica medicală – res-
pectul pe care ţi-l acordă colegii/
pacienţii, materialele de care dis-
pui și tot ceea ce însumează această
meserie.
Cum v-aţi decis să scrieţi pe blog?
Scriu pe blog de patru-cinci ani, în
medie cam unul-două articole pe
lună. În ultima vreme, povestesc
despre întâmplări din viaţa mea
de tânăr medic rezident. Nu există
săptămână în care să nu vin acasă
cu una-două povești simpatice de
la spital și să le povestesc părinţi-
pre- şi postintervenţii. Implan-
turi mamare, augmentări de buze,
liposucţii, liftinguri faciale sunt
doar câteva dintre serviciile oferi-
te. În plus, fiecare imagine este în-
soţită de explicaţii generoase, însă
sărace în detalii de tehnică chirur-
gicală şi estetică, dar îndeamnă
doritorii să îşi programeze o con-
sultaţie cu „domnul dr. Mode”. De
asemenea, pe acelaşi cont sunt
Medic în România
lor sau prietenilor. Mi-ar plăcea ca
aceste povești (părţile nevăzute din
postura de pacient) să ajungă la o
masă mai mare de oameni. Îmi do-
resc ca ceea ce scriu aibă un impact
emoţional pozitiv în rândul celor
care citesc blogul.
Care este postarea cea mai apro-
piată sufletului?
Două articole îmi sunt în mod egal
dragi. Primul ar fi „Singurul mo-
ment de sinceritate”, un articol
scris la trei zile după tragedia din
Colectiv, pe care l-am așternut pe
hârtie cu lacrimi în ochi și publicat
fără nicio editare ulterioară. Pe lo-
cul doi se regăsește „În mintea unui
doctor mic”, care cu bune și cu rele
definește primul an de rezidenţiat,
atunci când realizezi că nu mai ești
student, ai responsabilităţi care ţi
se par uneori imense, însă ești to-
tuși „un doctor mic”.
postate fotografii cu el din blocul
operator.
Reacţiile autorităţilor
Ca reacţie la acest scan-
dal, Colegiul Medicilor
din Municipiul Bucureşti
declară că s-a autosesi-
zat anul trecut (în 28
decembrie) cu privire
la un posibil caz de
exercitare fără drept
a profesiei de medic
de către o persoană,
în cursul lunii ianuarie
fiind sesizate organe-
le de urmărire penală.
Prof. dr. Cătălina Poiană
a declarat: „Nici institu-
ţia noastră şi nici Colegiul
Medicilor din România nu au
avizat ori autorizat respectiva
persoană să practice profesia de
medic pe teritoriul României”. La
rândul său, CMR susţine că nu a
fost emis niciun aviz de practică
temporară şi că Politi Matteo sau
Matthew Mode nu figurează ca
membru al instituţiei.
Direcţia de Sănătate Publică a
Municipiului Bucureşti (DSPMB)
a precizat că în data de 23 martie
2018 a fost eliberat codul de pa-
rafă atribuit lui Matteo Politi de
Biroul de Informatică şi Biostatis-
tică Medicală. În cadrul instituţiei
15
Motto personal:
„Vreau să cred că
medicina nu doar
salvează vieţi,
ci și schimbă vieţi”
Care sunt principiile după care vă
ghidaţi în general?
Cândva în facultate, am citit un
motto care spunea cam așa: „I need
a reason to believe that medicine
can do more than stich you up, and
send you away. I need to believe that
medicine can not only save lives,
but change lives” (trad. – Am nevo-
ie de un motiv să cred că medicina
reprezintă mai mult decât a sutura
o plagă și a te trimite acasă. Trebu-
ie să cred că medicina nu doar sal-
vează vieţi, ci și schimbă vieţi). Pe
vremea aceea nu semnifica atât de
mult pentru mine, dar, după ce am
luat contact cu lumea medicală,
mi-am dat seama că este un lucru
spre care îmi doresc să tind, să
practic medicina menţionată în ci-
tat. Mă bucură faptul că încep să mă
regăsesc din ce în ce mai mult.
Dr. Alexandra Guţă
a fost demarată o anchetă internă.
Grupul Monza România se
consideră parte lezată în acest
caz, iar comunicatul oficial pre-
cizează faptul că Matteo Politi a
solicitat colaborare în decembrie
2018 şi a efectuat o singură inter-
venţie chirurgicală, acesta pre-
zentând actele corespunzătoare,
inclusiv parafa de medic eliberată
de DSPMB.
Ministrul sănătăţii, Sorina
Pintea, a făcut un apel la clinicile
în care escrocul a operat să
efectueze controale medicale
tuturor pacienţilor medicului
fals. „Un medic este angajat într-
un spital, public sau privat, nu
contează, pe baza unor documen-
te, printre care şi certificatul de li-
beră practică, diploma echivalată.
Asta înseamnă că a fost lăsat ile-
gal să opereze, pentru că nu poţi
opera doar cu un cod de parafă, ai
nevoie de mai multe documente”,
explică Sorina Pintea.
Căutat pentru a răspunde
acuzaţiilor, italianul este acum de
negăsit, pe motiv că este plecat
din ţară din cauza unor proble-
me în familie. Cum a fost posibi-
lă această situaţie halucinantă şi
cine va fi tras la răspundere pen-
tru neglijenţă rămâne de văzut.
Dr. Roxana Dumitriu
16 Medicina altfel
8 februarie 2019 l Nr. 6
Conceput și realizat de Compania de tehnologie a informaţiei din SUA, International Business Machines (IBM), ca un supercomputer
destinat inteligenţei artificiale și botezat după numele primului președinte al companiei (Thomas J. Watson), computerul Watson a
fost aplicat iniţial (2011) pentru jocul „Jeopardy!” („Știi și câștigi!”), unde a înregistrat un succes care l-a făcut celebru. În scurt timp,
utilizarea sa a fost extinsă și în alte domenii, precum medicina, îndeosebi în oncologie, devenind „Watson pentru oncologie”.
Î
n urma colaborării dintre compania
IBM și mai multe centre de cercetare și
tratament al cancerului, în principal cu
Memorial Sloan Kettering (New York),
a fost elaborat, în 2012, un produs destinat
să ajute medicii în identificarea celei mai po-
trivite opţiuni terapeutice pentru pacienţii
lor. Acesta acoperă până în prezent 12 forme
de cancer, reprezentând 80% din cazurile
diagnosticate în lume. Astfel, a economisit
timpul medicului și a permis oferirea de so-
luţii terapeutice de cea mai bună calitate,
contribuind și la „democratizarea” actului
medical, prin creșterea transparenţei sale și
prin oferirea de informaţii la îndemâna ori-
cărui medic și chiar a pacienţilor. Compania
IBM a înfiinţat, de altfel, un important depar-
tament, numit Watson Health, care cuprinde,
în afară de Watson pentru oncologie, și Wat-
son pentru genomică, Watson pentru studii
clinice și Watson pentru descoperirea de me-
dicamente, printre altele.
Integrator de informaţii
În esenţă, Watson pentru oncologie com-
bină viteza supercomputerului cu experienţa
vastă și aprofundată a unui număr de medici,
specialiști reputaţi în abordarea diverselor
forme de cancer, completată cu cele mai re-
levante ghiduri terapeutice, rezultatele stu-
diilor clinice și conţinutul publicaţiilor me-
dicale de specialitate, sub formă de reviste și
tratate. Toate acestea, pentru a genera o listă
de potenţiale opţiuni terapeutice individuali-
zate pentru pacienţi, ierarhizate în funcţie de
aplicabilitate – respectiv, soluţii recomanda-
te, de luat în considerare, și nerecomandate.
Produsul a beneficiat de o reclamă intensă
și emfatică, ajungând să fie comercializat în
230 de spitale (dar numai câteva zeci îl fo-
losesc în prezent, îndeosebi din Asia), fiind
„consultat”, de exemplu, pentru 84.000 de
pacienţi în primele șase luni ale anului trecut.
În acest fel, Watson pentru oncologie a ajuns
să treacă dincolo de indicaţia iniţială, aceea
de a fi un ajutor pentru medicul generalist sau
internist ori pentru medicii din zonele de-
favorizate, unde specialiștii oncologi sunt
puţini sau lipsesc, la aceea de a fi un „super-
specialist”.
VIA�A MEDICALĂ
Erori și limitări. Viaţa reală
Recent, compania media STAT cu sediul
în Boston (SUA), care are ca obiect difuza-
rea de informaţii din domeniul sănătăţii și al
știinţelor vieţii, publicaţia nord-americană
Wall Street Journal și site-ul medical Meds-
cape Medical News au făcut publice rezulta-
tele unor anchete de presă privind o serie de
erori medicale produse de „Doctorul Watson”,
precum și limite ale produsului, așa cum
funcţionează el în prezent. Un exemplu difu-
zat cu această ocazie este recomandarea de
Bevacizumab (Avastin), cunoscut ca având
Una dintre problemele Doctorului Watson*
ar fi fost recunoașterea limbajului, citează
Spiegel.de. Algoritmul său includea căutarea și
recunoașterea unor cuvinte-cheie în documentele
scrise de medici și de asistente, documentele
fiind scanate și păstrate în supermemoria
computerului. Anumite frazări, cum ar fi
printre efectele adverse producerea negaţiile, precum și unele abrevieri medicale, ar
de sângerări unui pacient cu cancer fi primit o interpretare greșită, potrivit ziarului
pulmonar cu sângerare severă în an-
tecedentele recente.
Cea mai surprinzătoare constatare a fost
aceea că sistemul nu creează cunoștinţe noi,
ci posedă o inteligenţă artificială doar în cel
mai rudimentar sens al termenului, în con-
tradicţie cu cele afirmate de producător, că
ar fi capabil, doar „scotocind prin hârtii”, să
aducă perspective și abordări noi în tratarea
cancerului.
S-a arătat apoi că Watson a fost antrenat
(învăţat) mai mult pe baza unor documente
medicale idealizate ale pacienţilor, nu atât
pe cele provenite din situaţii din lumea reală.
Totodată, documentele medicale aparţineau
cu precădere pacienţilor americani, fără a se
ţine cont de rasă, regiune geografică, sistem
de asigurare, status material, condiţii socia-
le, obiceiuri, ghiduri de tratament regionale,
sistem de sănătate. Pe de altă parte, s-a arătat
că nu au existat studii prospective anterioare
lansării pe piaţă și nici rezultate publicate în
reviste de specialitate, cu excepţia unor rezu-
mate oferite la câteva congrese. Nu s-au pu-
blicat rezultate comparative privind soluţiile
oferite de Watson și cele ale medicilor onco-
logi și nici aspecte relevante prin urmărirea
pacienţilor postdecizional, atât din punctul
de vedere al duratei de viaţă, cât și al calităţii
acesteia.
S-a mai remarcat că este necesară o bază
mult mai largă de instituţii medicale care să
contribuie la antrenarea supercomputerului
Watson, pentru a fi mediate cât mai mult po-
sibil diferenţele dintre acestea în abordarea
diverselor forme de cancer. De asemenea, tre-
buie avută în vedere viteza mare cu care cu-
noștinţele în domeniu se actualizează, uneori
chiar de la o săptămână la alta, făcând dificilă
sarcina celor care antrenează instrumentul
în a-i menţine performanţa. Relevantă pen-
tru eventuala incapacitate pentru moment a
supercomputerului Watson de a-și atinge sco-
pul declarat, acela de a crește standardul tra-
tamentului cancerului în lume, este întreru-
perea recentă, după patru ani de cercetări și o
investiţie de circa 60 de milioane de dolari, a
colaborării dintre compania IBM și reputatul
german.
Centru de diagnostic și tratament oncologic
„M.D. Anderson” din Houston, Texas. Proiec-
tul avea în vedere realizarea programului On-
cology Expert Advisor, diferit de Watson pen-
tru oncologie, destinat a oferi opţiuni pentru
un tratament de calitate pacienţilor cu can-
cer care nu pot accesa acest centru medical.
În acest fel, a apărut chiar întrebarea dacă
Watson pentru oncologie poate fi considerat,
așa cum se prezintă acum, un adevărat dispo-
zitiv medical.
Mâna medicului informat
Există tot mai multe păreri conform că-
rora Watson pentru oncologie trebuie bine
cunoscut în ceea ce privește posibilităţile sale
și reconsiderat în ceea ce privește utilitatea
lui practică. El este mai potrivit ca un in-
strument pentru extragere rapidă de date în
scopul consultării și analizei lor, nu pentru se-
lectarea și recomandarea tratamentului, care
trebuie lăsată în mâinile medicilor informaţi.
Cu toate aceste limitări, în vederea perfecţi-
onării produsului lor, eforturile tehnicienilor
de la IBM continuă, iar speranţa că inteligen-
ţa artificială va revoluţiona medicina și va
contribui în mod real la îmbunătăţirea sănă-
tăţii populaţiei nu pare a fi anulată de aceste
eșecuri, considerate de etapă.
Dr. Dan Gologan
*n.r.: asemănarea cu numele personajului lui
Conan Doyle este pur întâmplătoare
ÎNLUME
Diabetul ar putea fi controlat cu
ajutorul telefonului mobil. O nouă
aplicaţie pentru telefonul mobil realizată
de un grup de cercetători din SUA ar putea
îmbunătăţi
controlul gli-
cemic la pa-
cienţii cu di-
abet zaharat
de tip 1. Sis-
temul func-
ţionează sub
forma unui
pancreas ar-
tificial, care cuplează aplicaţia cu senzorul
glicemic și cu pompa de insulină. Aplicaţia a
fost deja testată prin intermediul protocoa-
lelor FDA (Food and Drug Administration)
pe cinci pacienţi adulţi cu diabet zaharat de
tip 1, conform Diabetes, Technology & The-
rapeutics. S-a remarcat menţinerea valori-
lor glicemice în intervalul-ţintă și reducerea
semnificativă a episoadelor de hipoglicemie.
Piele artificială cu percepţie ex-
traordinară. Cercetătorii de la Univer-
sitatea din Connecticut au relatat recent
descoperirea unui nou tip de senzor care ar
putea reda sensibilitatea cutanată celor afec-
taţi, chiar cu beneficii suplimentare, potrivit
Science Daily. Pe lângă detectarea presiunii,
temperaturii și vibraţiilor, senzorul inovator
ar putea detecta și câmpurile magnetice, un-
dele sonore sau comportamentele anormale.
Deși pare a fi o invenţie supraomenească,
aceasta este destinată victimelor arsurilor,
celor cu amputaţii de membre sau care și-
au pierdut sensibilitatea cutanată din alte
cauze.
Monitorizarea temperaturii gas-
trice printr-o pilulă. Un dispozitiv
uluitor de mici dimensiuni, asemănător unei
pilule, a fost inventat de inginerii de la MIT
(Massachusetts Institute of Technology).
După ingestie, la nivelul stomacului, pilula
se expandează asemănător unui pește balon
și ajunge de mărimea unei mingi de ping-
pong. Prin intermediul unui senzor, dispozi-
tivul monitorizează încontinuu temperatura
gastrică timp de 30 de zile, ulterior fiind eli-
minat natural. În viitor vor fi monitorizaţi și
alţi parametri prin această metodă, precum
nivelul pH-ului sau identificarea unor semne
de infecţii bacteriene ori virale.
Semnale cerebrale traduse în
discurs inteligibil. Lumea știinţifică
a făcut un alt pas promiţător spre viitor cu
ajutorul savanţilor de la Zuckerman Institu-
te, Columbia University. Aceștia au creat un
sistem inedit care interpretează gândurile,
traducându-le
sub forma
unui discurs
coerent. Prin
monitoriza-
rea activităţii
cerebrale a
unei persoane,
d i s p o z i t i vu l
poate reconstrui cuvintele rostite în gând,
relatându-le cu o claritate excepţională, con-
form Science Daily. Dispozitivul revoluţio-
nar ar putea deveni implantabil în următorii
ani, având potenţial inestimabil în tratarea
persoanelor cu dificultăţi de vorbire.
Dr. Alina Simache