Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie

1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier,
academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei
mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului
XX. Opera sa se poate grupa în cîteva faze care corespund unor
direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o
primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări,
nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada
interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau
Divanul persian, precum și o ultimă fază care corespunde
realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la
care Sadoveanu va adera ideologic.
 Paralela dintre Baltag si Miorita

Prevestirea mortii se realizeaza pentru Vitoria sub forma visului:

"Se facea ca vede pe Nichifor Lipan calare cu spatele intors catre
ea trecand spre asfintii o revarsare de ape". Este un mod de a
parafraza versul: "Ca-un-apus de soare". in acelasi sens ea
intelege mesajul cocosului ca pe un mod traditional: "Dar cocosul
se intoarse eu "secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre
poarta. Canta o dala prelung si se mira el singur". Acest "se mirii"
sugereaza motivul Comuniunii dintre om si natura. Cand Vitoria
porneste de la Doina,pe urmele lui Niehilbr Lipan i se pare ca
brazii sunt mai negri decat de obicei, ceea ce sugereaza versurile:
"Brazi si paltinasi / l-am avut nuntasi". Simbolic este si locul
omorului, la Crucea Talienilor, unde se opreste Vitoria ca "sa vada
daca Lipan s-ti inaltat la soare ori a curs pe o apa", ca mod de a
reda epic versurile: "Soarele si luna / Mi-au tinut cununa". In
imbajul naturii este inteles de Vitoria: "Acum vedea adevarat si
bine ca vantul a contenit. Cazuse jos in vale si amutise si el.
Semnul era vadit". Este sugerat versul: "Vantul cand o baie". in
care vantul substituie rasuflarea pastorului si trecand prin cele
trei fluiere va canta cantecul cunoscut de oi. De aceea: "Oile s-or
strange Pe nune m-or plange / Cu lacrimi cie sange". Vantul
echivaleaza cu suflarea pastorului deci oprirea lui inseamna
oprirea rasuflarii. Maicuta batrana in balada merge: "Pe toti
intreband / Si la toti zicand". Tot asa Vitoria Lipan merge
intreband pe toti si-i spune lui Gheorgliita: "- Iar. Ce vrei sa fac,
daca asta-i slujba pe care o am?"
Versul din balada "Si-are oi mai multe", care cuprinde motivarea
omorului, capata in roman forma cuvintelor rostite de
carciumarul Macovei: "Acela avea doua parti din oi si ceilalti doi
numai a treia parte". Versul "C.a-i mai ortoman" adica om drept,
se traduce in textul romanului: "Cel cu caciula bvumarie a scos
din chimir si-a platit, ramanand parintele Vasile multamit".
Locul mortii pastorului, in balada este descris prin versurile: "Pe-
un picior de plai /Pe-o gura de rai". El devine in textul romanului
piscul Crucea Talienilor, acolo, unde Vitoria se opreste, ca sa
compare visul cu realitatea: "in spre. soarele acela, care luceste
pe apa Moldovei, s-a dus Nichifor Lipan"
Cainele lui Nichifor Lipan, Lupii, /devine un factor important in
desfasurarea actiunii, fiindca el le arata locul din rapa, unde a
cazut Nichifor Lipan si ii ajuta sa-i pedepseasca pe ucigasi.
Versurile: "Stapane, stapane / iti cheama si-un caine / Pe cel mai
barbatesc / Si cel mai fratesc", devin in textul romanului cuvintele
domnului Macovei: "Mi-a mai cerut o bucata de paine si a hranit
el cu mana lui jjn caine, pe care-l avea".
Romanul Baltagul nu este deci decat o dezvoltare sadoveniana a
baladei Miorita. Daca in balada actiunea era prezentata la modul
prezumtiv ("Si de-o fi sa mor") in roman moartea pastorului a
devenit reala si imaginea lui a ramas in constiinta celor care l-au
cunoscut. Este un procedeu subtil de a esentializa preluand
aceste imagini din constiintele celor din jur, de a le suprapune
spre a reconstitui o imagine a lui Nichifor Lipan nu reala ci ca o
suma a proiectiilor in constiinta sociala. Amintirea este preluata
de Sadovennu de la Ion Creanga si folosita ca procedeu de
constructie epica. El se va impleti cu legenda preluata de la Ion
Neculae asa cum o marturiseste autorul. De aceea cart/ea incepe
cu o legenda, pe care o spunea Nichifor Lipan. Aceasta legenda
prezinta trasaturile tipurilor umane vecine spatiului carpato-
dunarean.
Structura textului este alcatijita dintr-un nucleu al motivelor
baladei Miorita, care sunt dezvoltate si impletite/ cu elemente
din viata unui sat de munte. Vitoria Lipan intelege ca intarzierea
lui Nichifor Lipan este determinata de o intamplare tragica si ca
este datoare sa-l caute. Ea se pregateste de drum, il cheama pe
Gheorghita, feciorul ei, Vinde o parte din produsele gospodariei
unui negustor Dtivid. ca sa aiba bani, se sfatuieste di: preotul
Mihes, o duce pe Minodora la, Varatec. sesizeaza autoritatile. Ea
va reface drumul lui Nichifor Lipan pana la Dorna, va alia ca a
cumparat o turma de oi, ca a plecat impreuna cu Calistrat Bogza
si llie Cutui. Ea gaseste cainele, pe Lupii, care o duce la Nichifor,
organizeaza inmormantarea si demasca pe ucigasi. Romanul este
impregnat de specific national, credinte, proverbe,-zicatori,
mituri, eresuri, exprimand mediul in care a aparut prototipul
uman carpato-dunarean reprezentat ele. Nichifor Lipan.
Structura narativa este unica dar sj realist tipica, este subtila si
specifica, definind o lume arhaica aliata in crepuscul si-i dau o
nota de romantism.
Datina este samanta generatoare a textului, nucleul din care
apare constiinta nationala. Ea este legea cea veche pastrata din
mosi-slramosi. Pentru Vitoria Lipan nerespecterea ei inseamna
moartea spirituala. Ea o cearta pe Minodora fiindca vrea "valt" in
loc de hora si "bluza" in loc de catrinta neagra vrastata ros: " iti
arat eu coc, valt si bluza arda-te para focului sa te arda! Nici eu,
nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de asta si-n legea
noastra trebuie sa traiesti si tu. Altfel iti leg o piatra ele gat si te
dau in Tarcau".
Datina este o intelegere mitica a lumii, care se exprima prin
norme de conduita: "si sa nu te mai prind ca d,ai gunoiul afara in
fata soarelui"; prin participarea naturii la viata eroinei: "Cum a
facut nevasta lui Lipan calea intoarsa vremea s-a zbarlit": prin
semnele, pe care Vitoria le interpreteaza in mod semnificativ:
"Vitoria privi cu uimire la cocosul cel porumbac, cum vine fara
nici o frica si se aseaza in prag. Inima ii batu cu nadejde,
asteptand semnul cel bun. Dar cocosul se intoarse cu secera cozii
spie focul din horn si cu pliscul spre poarta. Canta o data prelung
si se mira el singur". Acest limbaj» al naturii este o coordonata a
textului. Mitru argatul coboara oile fiindca citeste semnele: "Am
vazut eu dumbravencile zburand in carduri spre soaie. Se duc de
unde-s ele. Dar mai ales m-ain uitat la un nour catre Ceahlau.
Norul acela-i cu bucluc. De-acu vine iarna".
Datina impune un comportament traditional in momentele
fundamentale ale vietii. Invitata la o cumatrie Vitorja pune rodin
sub perna mamei si bani pe fruntea copilului. Cand intalneste o
nunta, inchina cu olacarii, dupa cuviinta si discuta despre
calendarul cel nou, in care randuiala sarbatorilor se schimba. La
inmormantarea lui Nichifor Lipan pune un pumn de tarana, da o
gaina.peste groapa, aduce pomeni, se poaifa prapurii si crucea,
face praznic si precizeaza parastasele randuite dupa datina.
"Chiar si Calistrat Bogza are acest comportament dupa datina. El
ii cere Vitoriei sa-l iei te, preotului sa-l dezlege, dupa ce isi
marturiseste vina.
Datina este respectata de Nichifor Lipan, atunci cand plateste
cinstii ca si Vitoria. El pune preotul sa-i sfinteasca turma,
intocmeste treburile stanilor, isi arata dibacia in facutul branzei.
Nichifor Lipan nu se teme de hoti, de moarte, de aceea pleaca la
drum noaptea, isipeste cu baltagul pe hotii care-1 ataca, fiindca
asemeni pastorului din Miorita, el crede in nemurirea sufletului
ca si vechii daci.
Datina este un model de viata arhaica, morala, legica, de specific
national format prin mituri, credinte, obiceiuri, prin conceptul de
armonie si echilibru specifice poporului roman.

Cristina Andrea Tantari IV-5