Sunteți pe pagina 1din 5

Seminar DEC-1

Seminarul 5 – DEC-1
Tranzistorul bipolar (TB)
Problema 1. Polarizarea TB cu 2 surse
Să se determine (a) PSF-ul TB din fig. 1 şi (b) valoarea de vârf a curentului de bază dacă TB are
β=200 şi VBE=0,7V.

Fig. 1.
Teorie: PSF-ul se determină grafic la intersecţia caracteristicilor TB cu dreapta de sarcină.
Valorile din PSF sunt: IB, VBE, IC şi VCE
Rezolvare:
a) Aplicând T II K pe ochiul de intrare, rezultă:
V  VBE 10  0,7
I B  BB   198 μA
RB 47 k
In regiunea activa normala (RAN):
I C  I B  200  0,198 mA  39,6 mA
VCE  VCC  I C RC  20  39,6 mA  0,33 k  6,93 V

I B  198 μA
V  0,7 V
 BE
 PSF
IC  39,6mA
VCE  6,93 V
b) Se presupune că la saturaţie VCB=0 (fig. 2)

VCEsat  VCBsat  VBE  0,7 V


daca se presupune VCBsat  0
VCC  VCEsat 20  0,7
I Csat    58,5 mA
RC 0,33
ΔI C1  I Csat  I C  PSF   58,5  36,9  18,9mA
ΔI C 2  I C  PSF   I Cblocare  36,9  0  36,9mA

Fig. 2.
Dacă se presupune că IB are variaţie sinusoidală, atunci cele 2 amplitudini (pozitivă, respectiv
negativă) trebuie să fie egale. Rezultă:

I C  min  I C1 , I C 2   18,9 mA

 I C 18,9 mA
IB    94,5 μA
 200

Page 1 of 5
Seminar DEC-1

Obs. dacă VCEsat  0  I B  105 μA
Problema 2. Polarizarea bazei de la VCC
Se presupune circuitul din fig. 3. Dacă VBE=0,7V şi β=100, să se determine valorile mărimilor care
caracterizează PSF-ul TB.
R B R C
100k 560
VC C
IC
IB
12V
Q 1

VBE VCE

Fig. 3.
Rezolvare:
V  VBE 12  0,7
I B  CC   0,113 mA
RB 100 k
I C   I B  100  0,113mA  11,3mA
VCE  VCC  I C RC  12  0 ,56k  11,3mA  5,67 V
Tranzistorul se caracterizează în PSF prin mărimile:
I B  0,113mA
V  0,7V
 BE
PSF  
IC  11,3mA
VCE  5,67V

Problema 3. Polarizarea TB din sursă dublă


Să se determine PSF-ul tranzistorului din fig. 4, a şi valoarea curentului de emitor dacă se
presupune că β=100 şi VBE=0,7V.
IB
Q 1
R C Vcc R B
1k 10Vdc
R C Vcc 47k
R B
1k 10Vdc Q 1 0 VBE
IE
R B 47k
Q 2 0
Vee 0 R E R E
47k
0Vdc 4 .7 k T II K 4 .7 k
0
R E
4 .7 k Vee Vee
10Vdc 10V

0
0

a) b) c)
Fig. 4.
Rezolvare: Circuitul poate fi rearanjat ca în fig. 4, b şi atunci poartă numele de circuit polarizat cu
sursă în emitor.
Se aplică teorema II Kirchhoff (T II K) pe ochiul ce conţine joncţiunea B-E (fig. 4, c):

Page 2 of 5
Seminar DEC-1

VEE  IBRB VBE  IERE  VEE VBE


  IB 
IE    1IB  RB    1RE
10  0,7
IB   17,8 μA
47k  101  4,7 k
I C   I B  100  0,0178  1,78 mA
I E     1 I B  101 0,0178  1,8 mA
Pe ochiul de ieşire, T II K este de forma:
VCC  VEE  I C RC  VCE  I E RE , de unde
VCE  VCC  VEE  I C RC  I E RE  20  1,78  1  1,8  4,7  9,76 V
PSF se caracterizează prin valorile:
I B  17,8μA,
V  0,7V,
 BE
PSF  
IC  1,78mA,
VCE  9,76V

Problema 4. Polarizarea TB cu divizor rezistiv în bază


În PSF, TB din fig. 5 se caracterizează prin VBE=0,65V şi β=160. Să se determine, prin calcul exact,
valorile din PSF.
V1
R 1 R 3
100k 5 .1 k 12V

C 0
Q 1
B

Q 2N 2222
E

R 2 R 4
12k 470

0 0

Fig. 5.
Rezolvare
Pentru calcul exact se aplică echivalarea Thévenin între bază (B) şi masă (fig. 6):
V1
R 3
5 .1 k 12V

IB C 0
R Th Q 1
B

V Th Q 2N 2222
E

VBE
0 IE

R 4
470

Fig. 6.

Page 3 of 5
Seminar DEC-1

unde
R1R2 1200
RTh  R1 R2    10,7 k
R1  R2 112
R2 12k
VTh  V1  12V  1,29V
R1  R2 112 k
Se aplică T II K pe ochiul de intrare (care conţine VBE) şi rezultă:
VTh  RTh I B  VBE  R4 I E
Dar I E  I B  I C  I B  I B     1 I B şi rezultă
VTh  RTh I B  VBE  R4 I B    1 de unde
VTh  VBE 1,29  0,65
IB    7,4A
RTh     1 R4 10,7  161 0,47
Curentul de colector se scrie:
I C  I B  160  0,0074  1,18mA
Curentul de emitor va avea valoarea:
I E     1 I B  161  0,0074  1,19mA
Tensiunea CE se determină aplicând T II K pe ochiul de ieşire:
V1  R3 I C  VCE  R4 I E de unde
VCE  V1  R3 I C  R4 I E  12  5,1  1,18  0,47  1,19  5,4V
Deci PSF-ul TB se caracterizează prin mărimile:
I B  7,4A
V  0,65V
 BE
PSF  
IC  1,18mA
VCE  5,4V
Simulare SPICE:

Temă de casă:
Se consideră circuitul din fig. 7. Tranzistorul bipolar se caracterizează prin factor de amplificare în
curent, β=160 şi tensiune bază-emitor, VBE=0,65V. Să se determine:
 Valoarea curentului de bază, IB;
 Valoarea curentului de colector, IC;
 Valoarea curentului de emitor, IE;
 Valoarea tensiunii colector-emitor, VCE.

Page 4 of 5
Seminar DEC-1

R B R C
1 .5 M e g 5 .1 k
IC
Q 1
IB Q 2N 2222 V1

12Vdc
VCE
VBE

IE
B=160
VBE=0,65V R E
1k

Fig. 7.

Page 5 of 5

S-ar putea să vă placă și