Caţavencu este în opoziţie, e avocat şi director-proprietar al ziarului „Răgnetul
Carpaţilor”. El îi are de partea sa pe dascălii Ionescu şi Popescu.
Intriga este consemnată înainte de începerea acţiunii. Zoe Trahanache este soţia unui important om din oraş, Zaharia Trahanache, preşedintele mai multor comitete şi „comiţii”, şi amanta prefectului Ştefan Tipătescu. Ea are ghinionul să piardă o scrisoare de dragoste pe cate prefectul i-o dedicase. Desfăşurarea acţiunii începe cu scena a III-a actului I şi continuă cu actul al doilea. Tipătescu îi ordonă lui Pristanda să afle despre ce scrisoare este vorba. Zaharia şi Zoe sunt ameninţaţi de Caţavencu cu publicare scrisorii. Tipătescu află de la Caţavencu despre ce scrisoare este vorba şi devine îngrijorat. Scrisorea a fost sustrasă de Nae Caţavencu de la Cetăţeanul turmentat. Pristanda le comunică celor aflaţi în cauză pretenţiile adversarului politic: să i se acorde voturile la alegeri. Trahanache descoperă că Nae a falsificat o poliţă. Farfuridi şi Brânzovenescu aflaţi şi ei la putere trimit o plângere la Bucureşti, acuzându-l pe prefect de trădare. Zoe întâlneşte cu Caţavencu şi promite sprijinul în alegeri încercândsş.l determine şi pe Tipătescu să facă acelaşi lucru. La început acesta refuză, apoi cedează. Între timp de la centru se anunţă candidatura lui Dandanache. Punctul culminant (actul al treilea) îi prezintă pe Farfuridi şi apoi pe Caţavencu, rostiindu-şi discursurile caraghioase şi încercând să-şi atragă alegătorii. La anunţarea candidaturii lui Agamemnon Dandanache, cele două taber se încaieră, iar Caţavencu îşi pierde pălăria în căptuşeala căreia se află se afla scisoarea. Dandanache ajunsese să fie desemnat candidat tot în urma unei scrisori compromiţătoare. În deznodământ cetăţeanul turmentat găseşte pălăria cu scrisoarea pe care o înapoiază Zoei. Caţavencu accepta să conducă festivităţile în cinstea noului ales. Totul se desfăşoară într-o atmosferă de sărbătoare şi veselie. Personajele sunt complexe , tipologice şi simple în acelaşi timp, etalându-şi de la o scenă la alta o multitudine de faţete. Comedia provoaca râsul prin diferite tipuri de comic : de situaţie. De moravuri de caracter, de limbaj si de nume. Comicul de situaţie este obţinut prin prinderea şi găsirea scrisoriide amor, prin felul în care Caţavencu ajunge victimă din stăpân pe situaţie. Comică este şi situaţia finală când adversarii se împacă şi al treilea câştigă. Tot la comicul de situaţie putem încadra şi existenţa unor cupluri de personaje, Farfuridi şi Brânzovenescu, sau a triunghiului amoros: Zoe, Tipătescu, Trahanache. Comicul de moravuri este realizat prin înfăţişarea relaţiei