STATUS și ROL

STATUSUL

Statusul este poziția unui individ în cadrul unei structuri sociale. Orice individ poate avea, în același
timp, mai multe statusuri. În funcție de situație, fiecare individ ierarhizează aceste statusuri, performând
câteva dintre ele, în timp ce altele pot rămâne latente.
Statusurile pot fi:
1. Prescrise – deținute de individ fără ca acesta să fi depus un efort sau indiferent de calitățile sale
(statusul de fiu, statusul de femeie)
2. Dobândite – cele la care individul ajunge prin prisma eforturilor depuse (statusul de profesor,
statusul de soț)

Prescrierea stausurilor înseamnă aparteneța unui individ la un anumit status în virtutea faptului că s-a
născut la un moment dat, într-o anumită țară, aparține unui anumit gen etc.

Prescrierea statusurilor ține, deci, cont de sex, vârstă, naționalitate, religie, clasă socială. Prescrierea
statusurilor în funcție de gen are legătură cu modelele culturale promovate în fiecare societate:

•În societățile conservatoare fetele trebuie să fie ascultătoare, să se bazeze mai mult pe munca în
gospodărie, să fie supuse, în timp ce băieții trebuie să fie autoritari, să fie principalii furnizori de venit în
familie, să fie rebeli.

•În societățile moderne, statusurile de fată, respectiv de băiat, urmează alte modele culturale, mai
lejere.

Orice status poate fi recunoscut prin indicatori de status, adică elemente distinctive ale statusului
respectiv: uniforma, verigheta etc.

Nerespectarea statusurilor presupune abaterea de la normele considerate ca fiind normale:

nediferențierea vestimentară între băieți și fete, nediferențierea tunsorii etc. Reacțiile la aceste
”abateri” pot fi sancționate mai mult sau mai puțin sever de comunitate, în funcție de profilul societății
în care se petrec. Aceste așa-zise abateri duc la relativizarea statusurilor, mai ales în societățile
moderne. Dacă în societățile tradiționale/conservatoare bătrânii erau cei care luau decizii într-o familie,
în societățile moderne lucrurile s-au schimbat.

Pentru a compensa relativizarea statusurilor, în societățile moderne a apărut prescrierea statusului în

funcție de merit sau meritocrația.
 ROLUL
Dacă statusul reprezintă un ansamblu de privilegii și îndatoriri, rolul constituie exercitarea acestor
privilegii și îndatoriri.

Rolul reprezintă ansamblul de comportamente pe care le performează un individ în baza statusului.,

comportamentul așteptat de la cel care deține rolul.

Așteptările societățiie față de cel care deține un rol se împart în 3 categorii:

1. Așteptări în raport cu comportamente necesare (comportamente cărăra, dacă li se sustrage,

deținătoarul va fi sancționat: un medic care refuză să îngrijească un pacient)
2. Așteptări în raport cu comportamente obligatorii (comportamente recomandate a fi respectate: un elev
care învață mai mult sau mai puțin)
3. Așteptări în raport cu comportamente facultative (comportamente care pot fi sau nu realizate:
participarea la olimpiade)

Rolurile pot fi:

1. Așteptate (roluri pe care, o persoană cu un anumit status, se presupune că le performează)

2. Performate (roluri realizate efectiv de o persoană în baza statusului pe care îl are).

Între rolurile așteptate și cele performate poate exista o diferență datorată:

a. Lipsei de experiență (un profesor debutant)
b. Incompatibilității cu rolul respectiv (un medic care se teme de sânge)
c. Învățării inadecvate a rolurilor (

Corelația status – rol

Statusul este ansamblul comportamentelor la care se poate aștepta individul din partea celorlalți
membrii ai grupului, în timp ce rolul este ansamblul comportamentelor pe care grupul le poate aștepta
de la individ.

Dobândirea unor statusuri și performarea unor roluri în baza respectivelor statusuri pot determina
schimbări la nivelul personalității umane. Exemplu: dobândirea statusului de profesor îl determină pe
individ să fie mai răbdător.

Conflictul de status apare atunci când statusurile se suprapun, iar ierarhizarea acestora este dificilă.
Aceasta incongruență a statusurilor se manifestă între statusurile profesionale, familiale, politice etc.
Uneori, incongruența statusurilor poate provoca sentimente de culpabilitate sau insecuritate, în funcție
de cultura din care provine persoana.

Conflictul de rol poate să apară:

 - Între două sau mai multe roluri deținute de o persoană. Exemplu: mamă și femeie.
- În cadrul aceluiași rol. Exemplu: medicul care este corect, dar care vrea să câștige mai
mulți bani lucrând în privat.

Depășirea conflictelor de rol se poate realiza prin:

- Raționalizare (redefinirea unei situații dificile în termeni acceptabili. Exemplu: Din punct
de vedere moral este inadmisibil să furi, dar dacă o faci pentru că nu ai ce mânca, apare o
compensare.
- Compartimentare (separarea rolurilor în categorii distincte și îndeplinirea acestora pe
rând). Exemplu: Un profesor poate fi un cadru didactic exigent la școală, dar un părinte
afectuos acasă.
- Adjudecare (atribuirea responsabilității pentru o decizie dificilă, prin asta individul
disculpându-se de orice vinovăție). Exemplu: sancționarea cuiva care a furat se va realiza
în pofida unui sentiment de compasiune, compensarea făcându-se prin aceea că așa cere
regulamentul).