Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sociologie11 Omec
Sociologie11 Omec
STATUSUL
Statusul este poziția unui individ în cadrul unei structuri sociale. Orice individ poate avea, în același
timp, mai multe statusuri. În funcție de situație, fiecare individ ierarhizează aceste statusuri, performând
câteva dintre ele, în timp ce altele pot rămâne latente.
Statusurile pot fi:
1. Prescrise – deținute de individ fără ca acesta să fi depus un efort sau indiferent de calitățile sale
(statusul de fiu, statusul de femeie)
2. Dobândite – cele la care individul ajunge prin prisma eforturilor depuse (statusul de profesor,
statusul de soț)
Prescrierea stausurilor înseamnă aparteneța unui individ la un anumit status în virtutea faptului că s-a
născut la un moment dat, într-o anumită țară, aparține unui anumit gen etc.
Prescrierea statusurilor ține, deci, cont de sex, vârstă, naționalitate, religie, clasă socială. Prescrierea
statusurilor în funcție de gen are legătură cu modelele culturale promovate în fiecare societate:
•În societățile conservatoare fetele trebuie să fie ascultătoare, să se bazeze mai mult pe munca în
gospodărie, să fie supuse, în timp ce băieții trebuie să fie autoritari, să fie principalii furnizori de venit în
familie, să fie rebeli.
•În societățile moderne, statusurile de fată, respectiv de băiat, urmează alte modele culturale, mai
lejere.
Orice status poate fi recunoscut prin indicatori de status, adică elemente distinctive ale statusului
respectiv: uniforma, verigheta etc.
Statusul este ansamblul comportamentelor la care se poate aștepta individul din partea celorlalți
membrii ai grupului, în timp ce rolul este ansamblul comportamentelor pe care grupul le poate aștepta
de la individ.
Dobândirea unor statusuri și performarea unor roluri în baza respectivelor statusuri pot determina
schimbări la nivelul personalității umane. Exemplu: dobândirea statusului de profesor îl determină pe
individ să fie mai răbdător.
Conflictul de status apare atunci când statusurile se suprapun, iar ierarhizarea acestora este dificilă.
Aceasta incongruență a statusurilor se manifestă între statusurile profesionale, familiale, politice etc.
Uneori, incongruența statusurilor poate provoca sentimente de culpabilitate sau insecuritate, în funcție
de cultura din care provine persoana.
- Raționalizare (redefinirea unei situații dificile în termeni acceptabili. Exemplu: Din punct
de vedere moral este inadmisibil să furi, dar dacă o faci pentru că nu ai ce mânca, apare o
compensare.
- Compartimentare (separarea rolurilor în categorii distincte și îndeplinirea acestora pe
rând). Exemplu: Un profesor poate fi un cadru didactic exigent la școală, dar un părinte
afectuos acasă.
- Adjudecare (atribuirea responsabilității pentru o decizie dificilă, prin asta individul
disculpându-se de orice vinovăție). Exemplu: sancționarea cuiva care a furat se va realiza
în pofida unui sentiment de compasiune, compensarea făcându-se prin aceea că așa cere
regulamentul).