Geriatrie, gerontologie, îngrijirea

calificată a vârstnicului
Conf .Dr Ana Capisizu
Clinica de geriatrie si gerontologie
UMF Carol Davila
FMAM
 Curs 2

Starea de sanatate si de functionalitate- factorii care influenţează echilibrul

sănătate-boală, conceptul de ecosanogeneză, modelul Organizatiei Mondiale
a Sanatatii (OMS) pentru evaluarea functionalitatii (ICF-DH);

Imbatranirea individuala- imbatranirea fiziologica/sanatoasa,

patologica/polipatologie/comorbiditati, capacitate functionala-
autonomia/independenta,
Dependenta/dizabilitate/handicap: definitie, clasificarea persoanelor
varstnice dupa starea de sanatate,
piramida nevoilor in medicina/geriatrie,

ingrijiri specifice pe nevoi, prevenirea dependentei;

 Starea de sanatate
Sănătatea -un termen relativ, utilizat în sens larg
pentru a exprima dimensiunile complexe ale
experienţelor umane
"ce este sănătatea?" ne orientează spre analiză
• Conceptul complex de sănătate poate fi
abordat din perspective foarte diferite
• Definitii diferite/variate
 Starea de sanatate
• Grecia Antică -definiţia lui Platon: “Minte
sănătoasă în corp sănătos; şi ambele contribuind
la binele sufletului”
• Punctul de vedere modern -sănătatea are câteva
dimensiuni – emoțională, intelectuală, fizică,
socială și spirituală, fiecare dintre acestea
contribuind la condiția de bunăstare a unei
persoane
• să trăiască o perioadă lungă de timp
• să se bucure de viață pe de-a-ntregul
 Starea de sanatate
• OMS (1948),sănătatea=“Starea de completă bunăstare fizică,
psihică şi socială, care nu se reduce numai la absenţa bolii sau
infirmităţii”
• Deţinerea celei mai bune stări de sănătate de care este capabilă
fiinţa umană este unul din drepturile fundamentale ale omului.
• Biologic,sănătatea= toate organele, aparatele şi sistemele
funcţionează normal, prin această stare de bine biologic înţelegând
organism în homeostazie
• Psihic, sănătatea= “armonia” Acesta presupune o stare a
organismului optimă pentru a desfăşura activităţile zilnice, a
înţelege emoţiile şi de a şti să facă faţă problemelor, a se adapta la
schimbare şi stres, a iubi şi de a fi preocupat de soarta celorlalţi, a
avea un grad rezonabil de autonomie personală. “...presupune o
viaţă cu sens care merită să fie trăită” *Lupu şi Zanc, 1999+.
• Social, sănătatea =permite îndeplinirea rolurilor sociale (de prieten,
de vecin, cetăţean, sot, soţie, părinte, etc.) şi sarcinile pentru care a
fost socializat în mod confortabil şi cu plăcere fără a face rău altora.
 Starea de sănătate
• concept larg care se referă la prezenţa sau
absenţa bolii şi măsurarea calităţii vieţii
• un mijloc de măsurare şi descriere a sănătăţii
unui individ/grup din populaţie/unei populaţii
după standarde acceptate
• Măsurarea sănătăţii -indicatori de sănătate care
descriu sănătatea în termeni cantitativi şi
calitativi
• Indicatorul de sănătate reprezintă o variabilă care
poate fi măsurată direct, furnizand informatii
asupra diferitelor aspecte ale nivelului starii de
sănătate
 Dimensiunile sănătății
• Sănătatea emoțională= înțelegerea emoțiilor și cunoașterea
modului de soluționare a problemelor cotidiene- o stare emoțională
bună-o rată scăzută la boli legate de stres(ulcere, migrene,astm)
• Sănătatea intelectuală=desi capacitatea intelectuală variază, toți
indivizii sunt capabili să învețe cum să dobândească și să-și evalueze
informațiile, cum să aleagă între alternative și cum să ia deciziile
asupra diferitelor tipuri ale problematicii, inclusiv sănătatea-
educatia pentru sanatate si noul concept de management al
tratamentului individual
• Sănătatea fizică= starea organismului și răspunsurile acestuia în fața
bolilor- adoptarea unei conduite ce conferă o bunăstare fizică (fara
fumat, cafea,alcool, droguri, cu exerciții fizice adecvate, alimentatie
echilibrata etc.)
• Sănătatea socială= Împlinirea trebuințelor umane pentru dragoste,
intimitate, de apartenență
• Sănătatea spirituală= Numeroase studii au arătat o asociere între
afiliația religioasă și rata scăzută de boli cronice și a mortalității
 Factori care influenţează echilibrul
sănătate-boală
• biologici (ereditatea, factorii predispozanți),
• psihologici (personalitate, temperament, stresul,
abuzurile emoționale),
• socio-culturali (comportament, cultură, educație,
spiritualitate, religie, etici),
• ambientali (factorii de mediu, infecții, epidemii),
• economici
• politici ( legislație, sistem de sănătate, sistem de
protecție socială)
 Conceptul de ecosanogeneză
• eficiența în exploatarea resurselor naturale
• Se impune politica de protejare a mediului
ambiant și, implicit, a oamenilor.
• un singur concept -uneste sănătatea omului
cu a mediului
• „ecologic" + „sanogeneză“= Ecosanogeneză
 Sisteme
Maturizare interne
şi complexe Mostenire
îmbătrânire Genetică

BIOLOGIA
Social UMANĂ Recuperator

STAREA DE SÃNÃTATE


SISTEMUL
Psihic
MEDIUL DE Curativ
SĂNĂTATE

Fizic COMPORTA- Preventiv

MENTUL

Riscuri
Riscuri în
profesionale
Obiceiuri timpul liber
alimentare
şi consum
 Starea de functionalitate

• 2001, OMS: “International Classification of

Functioning, Disability and Health” (ICF-DH)

Nivele de functionalitate/deconditionare
• 3. Handicap - Societate
• 2. Invaliditate - Intregul individ
• 1. Disfunctie - Tisular sau de organ
 Sindromul de deconditionare

CONDIȚIONÁRE, condiționări, s. f. 1. Stabilire a unui

raport de dependență. 2. Operație prin care un
material, un produs etc. se aduc într-o anumită stare
de umiditate, de temperatură, de puritate etc. ◊
Condiționarea aerului = climatizare. Sursa: DEX '09
(2009)
DECONDIȚIONÁRE s. f. neologism, acțiunea de a
decondiționa; proces terapeutic destinat eliminării
unor tulburări emoționale de tip nevrotic. (<
decondiționa)
DECONDIȚIONÁRE geriatrică /sindrom/declinul
sistemelor funcționale și consecințe nefavorabile asupra
capacității de efort
 Structurile si Activitate (A) Participare (P) Factori
Nivele de functiile contextuali
functionare organismului
(B)
Organism Individ Societate Factori de mediu
(partile (persoana ca (situatii de viata) (influente externe
corpului) intreg) in functionare)
Functiile si Performare de Implicarea in Caracteristici ale
Caracteristici structurlie activitati situatii de viata mediului fizic si
corpului individuale social+atribute ale
persoanei
Aspecte Integritate Activitate Participare Factori facilitatori
pozitive de functionala si
functionare structurala
Aspecte Infirmitate\ Limitare de Restrictie de Bariere\
negative\ disabilitate activitate participare Obstructionare
problematice
 Clasificare a persoanelor vârstnice
in functie de starea de sanatate si
functionalitate

• persoanele vârstnice VALIDE

• persoane vârstnice BOLNAVE

• persoane vârstnice DEPENDENTE

 Imbatranirea NU ESTE o BOALA.
• Procesul de imbatranire antreneaza o serie de modificari
morfologice si functionale ale organismului, unele din acestea
putand fi detectate, constituindu-se in indicatori ai imbatranirii
• Pe baza acestor indicatori se poate preciza varsta biologica a unui
subiect care, in conditii ideale, se confunda cu varsta cronologica

Imbatranirea fiziologica este un proces normal dar care are

predispozitii pentru anumite patologii destul de specifice.

Ortogeria(eugeria) = fiziologica=varsta biologica coincide cu cea

cronologica

Disgeria= nefiziologica= varsta biologica> varsta cronologica

(imbatranire accelerata); Imbatranire cu profil patologic:
CV,cerebral,etc.

Îmbătrânire întârziată( incetinita) vârsta biol. < vârsta cronologica.

Batranetea nu este o boala ,
marea varsta induce o
dependenta naturala care
necesita ajutor ( Cardot)
 Autonomia si calitatea vietii
Procesul de imbatranire demografica

Politica fata de batranete:

• Modificata- evolutie
• de la conceptia de asistenta
• conceptia de autonomie
• conceptia de calitatea vietii
• mentinerea persoanelor varstnice in cadrul lor obisnuit de
viata
• cresterea populatiei varstnice (si mai ales cresterea proportiei
celor de peste 80 de ani)
• cresterea nevoilor de ingrijiri acordate acestora
( populatie cu grade diferite de dependenta).
 Nevoia
Se defineste drept senzatia de lipsa, sau de rau, care
impinge fiinta vie la efectuarea unor acte
indispensabile satisfacerii nevoii respective

• O nevoie satisfacuta antreneaza o stare de bine in

orice conditii

• Psihologul american Maslow propune un model

denumit Piramida nevoilor, in care se distinge intr-o
scala formata din 5 nivele , nevoile de la cele de baza
la cele de dezvoltare
 Piramida nevoilor
Acest concept are o mare aplicabilitate si in medicina
 Nevoile medicale
• O persoana bolnava are nevoi suplimentare impuse
de suferintele date de boala si pe de alta parte se afla
in imposibilitatea de a-si satisface singura nevoile de
baza.

• In geriatrie, obiectivul principal este de a creste

calitatea vietii pacientului varstnic prin satisfacerea
nevoilor specifice.

• Procesul de imbatranire si efectele lui, ridica

premisele elaborarii unui demers de ingrijiri
personalizate, care pot satisface nevoile varstnicilor.
 Dependenţa
Proces de mare complexitate
Cuprinde urmatoarele componente, indiferent
de varsta ! :
• Biomedicale
• Morfo -funcţionale
• Psihologice
• Sociale
• Socio -familiale
• Culturale
• Economice
 Dependenta
O persoana este dependenta dacă prezintă una,
mai multe sau toate din caracteristicile
următoare:
1. nu se poate deplasa,
2. nu bea singur, trebuie alimentat total,
3. este incapabil de a se spăla,
4. nu se poate îmbrăca,
5. are incontinenţa urinară simpla permanentă,
6. prezintă dezorientare care poate antrena o
conduită.
(O.M.S. Clasificarea Deficientelor, Incapacitatilor si Handicapurilor/CDIH 1980).
 Evaluarea dependentei
Evaluarea dependentei in geriatrie ia in consideratie 3
categorii de NEVOI :
1. Nevoile de AJUTOR in realizarea actelor vietii zilnic
2. Nevoile de INGRIJIRE SI NURSING( care au la baza
nevoile fundamentale ale Virginiei Henderson).
3. Nevoile de COMUNICARE

Nevoile MEDICALE in scopul dimensionarii adecvate a

paletei ofertelor de servicii medicale si a planificarii
resurselor.
Deci , dependenta este
incapacitatea de a-si administra
propria viata , de a face optiuni
O alta varianta a existentei umane alaturi
de starea de sanatate, autonomia si
starea de boala(Dr. C.Bogdan )
 Obiective speciale in dependenta
• ingrijiri speciale
• suport legislativ in domeniul drepturilor omului
• cresterea calitatii vietii

Wood a propus (1976-1980) o viziune mai larga asupra

dependentei, deosebind :
• deficienta ( atingerea unui organ)
• incapacitatea ( se refera la nivelul functional)
• dezavantajul ( repercursiunea asupra nivelului social)
 Medicina de ingrijire
Metodologia de ingrijire
Obiectivele ingrijirilor geriatrice :
• A ajuta persoana varstnica sa inteleaga imbatranirea
si sa distinga aspectele normale de cele patologice

• A ajuta persoana varstnica sa controleze procesul de

imbatranire prin interventie proprie sau a celor ce o
ingrijesc

• A ajuta persoana varstnica sa-si solutioneze

problemele patologice
 INGRIJIRILE gerontologice /geriatrice
PRINCIPIILE generale ale ingrijirilor gerontologice :
• Continuitate
• Abordare globala
• Evaluare etapizata a rezultatelor
• Calitatea inalta a ingrijirilor
• Participarea persoanei ingrijite si a familiei acesteia

ETAPELE acordarii de ingrijiri :

• Anamneza cat mai bogata cu date obiective si subiective
• Analiza datelor si formularea Dg. de ingrijire
• Planificarea ingrijirilor
• Evaluare

TIPURI de ingrijiri :
• Spitalicesti
• Comunitare
 INGRIJIRI GERIATRICE = RELATIE DE AJUTOR
( Murray)
Obiective
• Cresterea stimei de sine
• Diminuarea anxietatii
• Ameliorarea capacitatii de comunicare
• Implinire pe plan profesional
• Gasirea unui sens al vietii sale
• Mentinerea unui mediu stimulant pe plan
biologic, emotional, social
 Nou tip de ingrijire
Ingrijire si medicina tip integrativ (3P):

1. Predictiva
2. Preventiva
3. Personalizata
 PREVENIRE A DEPENDENTEI
CUNOASTEREA dependentei si masurarea ei reprezinta punctul
central in abordarea politicilor socio-medicale in imbatranire.
EVALUAREA – cat mai corecta si mai realista necesara pentru a se
putea identifica metodele de PREVENIRE A DEPENDENTEI
Evaluarea dependentei impune masurarea ei pentru cunoasterea
nevoilor de ingrijire in special

Principala prioritate a geriatriei este :

• de a preveni dependenta persoanelor varstnice
• de a atenua severitatea acesteia
• efect pozitiv asupra familiei dar si a pacientului, care ramane
autonom cat mai mult timp
• cresterea calitatii vietii acestuia