A XII-a Conferinţă Naţională de Geotehnică şi Fundaţii - Iaşi, 20-22 septembrie 2012

Comparaţii între valorile parametrilor geotehnici obţinuţi în

laborator şi cei rezultaţi din penetrarea dinamică
Gabriela Brînduşa Cazacu, Cornel Ciurea, Gabriela Draghici
Universitatea Ovidius Constanţa

Cuvinte cheie: penetrare dinamică, determinări de laborator, centrale eoliene

REZUMAT: In prezenta lucrare se efectuează o comparaţie a valorilor parametrilor geotehnici obţinuţi în

laborator pe probe netulburate şi a celor obţinuţi din interpretarea rezultatelor obţinute din penetrările
dinamice supergrele (DPSH). Comparaţia s-a efectuat pentru stratele geologice întâlnite în cadrul aceluiaşi
amplasament situat în Dobrogea Centrală.

1 INTRODUCERE

Pentru realizarea unor parcuri de centrale eoliene pentru producerea energiei electrice situate în
Dobrogea s-au efectuat studii geotehnice în conformitate cu prevederile din Normativul
NP 074/2002 – “Normativ privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice ale
terenului de fundare”.
In acest articol se doreşte prezentarea unor comparaţii între valorile parametrilor mecanici
obţinute prin efectuarea încercărilor pe probe prelevate din ştuţuri şi valorile obţinute din
interpretarea rezultatelor penetrărilor dinamice supergrele (DPSH).
Penetrările dinamice au fost realizate cu Utilajul GEO – EASY 10 iar interpretarea rezultatelor s
– a efectuat cu programul GeoStru, software profesional pentru inginerie geotehnică, geologică,
hidrologie şi încercări în teren.

2 GEOLOGIA ZONEI

Amplasamentul studiat aparţine unităţii structurale Dobrogea, masivului central – dobrogean.

Geologia terenului este următoarea:
• în suprafaţă un strat de pământ vegetal cu grosimi cuprinse între 0,50 m şi 1,20 m
• urmează un strat de loess galben, umed, plastic vârtos spre tare;
• succesiunea litologică se continuă cu o alternanţă de straturi alcătuite din praf argilos, argilă
prăfoasă, uneori loess, umede, plastic vârtoase spre tare;
• urmează un complex format din argile cafenii, roşcate şi verzi, umed, tare;
• forajele şi penetrările au fost oprite în stratul de şist verde întâlnit la adâncimi ce variază între
2,00 m şi 30 m ;
Din cauza apariţiei stratului de şist verde la cote diferite straturile enumerate mai sus au grosime
variabilă sau pot să nu fie prezente în toate forajele executate pe amplasament.

3 CARACTERISTICILE PENETROMETRULUI ŞI CORELAŢIILE FOLOSITE PENTRU

DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI

Penetrările dinamice au fost efectuate cu instalaţia SCPT TG 63-200 PAGANI care are greutatea
berbecului egală cu 73 kg, înălţimea de cădere a berbecului este de 0,75 m, diametrul conului este
egal cu 51,00 mm, unghiul vârfului de con este de 90°, lungimea prăjinilor egală cu 1m, numărul de
lovituri pentru pătrunderea conului pe adâncimea de 30cm – fN(30), coeficient corelaţional 1,15.

271
 Corelaţiile geotehnice utilizate, pentru determinarea parametrilor geotehnici, la interpretarea
rezultatelor penetrărilor dinamice efectuate în terenuri coezive sunt prezentate mai jos:
Coeziune nedrenată a fost determinată cu următoarele relaţii: Terzaghi-Peck (1948); Benassi &
Vannelli – corelaţiile au fost determinate pentru penetrometre SUNDA; Sanglerat - argile prăfoase-
nisipoase puţin coezive; Terzaghi-Peck, corelaţia este valabilă pentru argile nisipoase-prăfoase NC
cu Nspt <8, argile prăfoase cu o plasticitate medie, argile marnoase fisurate; (U.S.D.M.S.M.) U.S.
Design Manual Soil Mechanics – coeziunea a fost determinată pentru argile prăfoase si argile cu o
plasticitate mica si medie; Schmertmann relaţiile sunt valabile pentru argile si nisipuri argiloase cu
Nc=20 si Qc/Nspt=2; Fletcher relaţia este valabilă pentru argile de plasticitate medie-scăzută;
Houston - argilă de plasticitate medie-ridicată; Shioi-Fukuni 1982, valabilă pentru terenuri puţin
coezive şi plasticitate mică, argilã de plasticitate medie-ridicată Begemann.
Modul Edometric (Mo) Stroud si Butler au stabilit relaţiile pentru pământurile cu plasticitate
medie şi mică (Ip < 20) şi pentru pământurile argiloase de plasticitate medie – crescutã;
Trofimenkov, Mitchell şi Gardner Modul pentru pământurile argiloase şi prafuri argiloase;
Buismann - Sanglerat, valabilă pentru argile compacte (Nspt < 30) medii şi moi (Nspt < 4) şi argile
nisipoase (Nspt=6-12).

4 PARAMETRII GEOTEHNICI AI PĂMÂNTURILOR

Pentru pământurile supuse analizei valorile minime şi maxime ale parametrilor geotehnici obţinuţi
în laborator, sunt prezentate în tabelele de mai jos.
Astfel în Tabelul 1 sunt prezentaţi parametrii fizici ai pământurilor iar în Tabelul 2 parametrii
mecanici.
Tabelul 1. Parametrii fizici
Limita Limita
Umiditat Indicele de Indicele de
Argila Argila superioara de inferioara de
Pământ Praf Nisip ea plasticitate consistenţă
<2μ <5μ plasticitate plasticitate
w(%) IP IC
wL ( % ) w P( % )
60 -
Loess 15- 25 18-28 8-12 10 - 21 34 -40 14- 16 20 -24 0,75 -1
71
Argila 48 –
30-37 33-41 8-11 16 - 22 43 -53 17 -20 26 -33 0,8 - 1
prăfoasa 59
25 -
Argila 48-61 50-65 7-10 14 -27 61 - 78 21 - 22 37 -41 0,85-1
43

Tabelul 2. Parametrii mecanici

Modul de
Porozitate n Indicele porilor Coeziunea Unghi de frecare deformaţie
Pământ
(%) e c ( KPa ) internă ( grade ) edometric
E oed 200-300 (KPa )
Loess 45 – 51 0,82 – 1,04 15 -35 24 -33 5000 -10500
Argila prăfoasă 42 - 47 0,72 -0,89 30 - 55 21 -28 7000 -13000
Argila 39 - 44 0,64 -0,79 70 - 110 14 -26 10500 -18000

5 REZULTATELE OBŢINUTE DIN INTERPRETAREA PENETRĂRILOR

Valorile obţinute din interpretarea rezultatelor penetrărilor dinamice ale coeziunii şi ale modulului
edometric de deformaţie pentru stratele geologice din amplasamentul studiat au fost reprezentate
grafic în Figurile 1÷6.
Astfel au fost utilizate notaţiile:
• pentru coeziune: Seria 1 - Terzaghi-Peck, seria 2 – Sanglerat, seria 3 - Terzaghi-Peck (1948),
seria 4 - U.S.D.M.S.M, seria 5 - Schmertmann 1975, seria 6 - Benassi e Vannelli (Sunda), seria 7

272
 - Fletcher Argilla di Chicago, seria 8 - Houston, seria 9 - Shioi - Fukui, seria 10 - Begemann,
seria 11- De Beer.
• pentru modulul edometric de deformaţie: seria 1 - Stroud e Butler (1975), seria 2
Trofimenkov (1974) Mitchell e Gardner iar seria 3 - Buisman-Sanglerat.
Cu linie roşie sunt delimitate domeniile valorilor obţinute în laborator pentru pământurile
analizate.
Loe ssuri
200
180
160
Pa)

140
oeziuneac(K

120
100
80
C

60
40
20
0
Series1 Series2 Series3 Series4 Series5 Series6
Series7 Series8 Series9 Series10 Series11

Figura 1 – Valorile coeziunii pentru loess

Argile prafoase
200

180

160
Pa)

140
oeziuneac(K

120

100

80
C

60

40

20

0
Series1 Series2 Series3 Series4 Series5 Series6
Series7 Series8 Series9 Series10 Series11

Figura 2 – Valorile coeziunii pentru argila prăfoasă

Argile
300

250
Pa)

200
Coeziuneac (K

150

100

50

0
Series1 Series2 Series3 Series4 Series5 Series6
Series7 Series8 Series9 Series10 Series11

Figura 3 – Valorile coeziunii pentru argilă

273
 Loe ssuri
14000
etricEoed200-300(KPa)

12000

10000

8000

6000
oduledom

4000

2000
M

0
Series1 Series2 Series3

Figura 4 – Valorile Modulului de deformaţie edometric pentru loess

Argile prafoase
14000
Pa)

12000
etricEeod200-300(K

10000

8000

6000
oduledom

4000

2000
M

Series1 Series2 Series3

Figura 5 – Valorile Modulului de deformaţie edometric pentru argilă prăfoasă

Argile
30000
etricEoed200-300(KPa)

25000

20000

15000
oduledom

10000

5000
M

Series1 Series2 Series3

Figura 6 – Valorile Modulului de deformaţie edometric pentru argilă

6 CONCLUZII

Este cunoscut faptul că valoarea rezistenţei dinamice pe con este influenţată de natura şi
caracteristicile fizico –mecanice ale terenului, de adâncimea de cercetare, de prezenţa apei
subterane, de succesiunea stratelor, de caracteristicile utilajului, de viteza de penetrare, de prezenţa

274
concreţiilor calcaroase sau de prezenţa fragmentelor de diferite dimensiuni a rocii ce alcătuieşte
stratul de bază, care apar în imediata apropiere a acestuia.
Analizănd rezultatele prezentate în graficele de mai sus se constată ca valorile obţinute, prin
prelucrarea datelor penetrărilor dinamice,pentru coeziune care se încadrează în domeniul
rezultatelor obţinute prin încercări de laborator sunt: seria 1 - Terzaghi-Peck, seria 3 - Terzaghi-
Peck (1948), seria 4 - U.S.D.M.S.M şi seria 9 - Shioi – Fukui.
Rezultatele obţinute folosind relaţiile de corelaţie ale celorlalţi autori indică valori foarte mari
ale coeziunii, valori ce depăşesc limitele obţinute pentru aceleaşi tipuri de pământuri în laborator.
De asemenea se observă că cu cât procentajul de argilă din compoziţia pământurilor este mai
mare cu atât rezultatele obţinute prin interpretarea penetrărilor dinamice sunt mai apropiate de cele
obţinute în laborator.
Analizând graficele în care sunt prezentate valorile modulului edometric de deformaţie se poate
observa că valorile obţinute cu relaţiile de corelaţie -seria 2 Trofimenkov (1974) Mitchell Gardner
şi seria 3 - Buisman-Sanglerat sunt foarte apropiate de valorile obţinute prin încercări de laborator,
iar valoarea obţinută cu Seria 1 - Stroud e Butler (1975) este foarte apropiată de valorile obţinute
prin încercări de laborator pentru modulul edometric de deformaţie pe probe inundate.
Dacă în cazul pământurilor nisipoase penetrarea dinamică poate furniza valori ale parametrilor
mecanici ai pământurilor apropiate de realitate, în cazul pământurilor argiloase aceste valori ridică
mari semne de întrebare mai ales în ceea ce priveste coeziunea pamanturilor.
În concluzie testele de penetrare se pot folosi la completarea studiilor geotehnice dar nu pot
înlocui efectuarea forajelor geotehnice şi determinarea parametrilor geotehnici în laborator. Testele
de penetrare trebuie efectuate în paralel cu forajele geotehnice şi încercările de laborator clasice
pentru a putea, în acest mod, calibra diagramele de penetrare şi relaţiile de corelaţie şi a le „mula”
pe terenul din amplasamentul studiat.

BIBLIOGRAFIE
1. G.B. Cazacu, Teză de doctorat.
2. C. Ciurea, Teză de doctorat
3. Coduri, normative şi Standarde româneşti în vigoare
4. Studii geotehnice

275