Problematica grupurilor sociale

Principalele formatiuni sociale sunt :

1) Grupurile ;
2) Colectivitatile ;
3) Organizatiile.

1) Grupurile sunt acele formatiuni sociale in care indivizii interactioneaza in mod direct
intre ei pe baza unor reguli si norme si in urma caruia ei se recunosc ca apartinand unei
entitati distincte.
2) Colectivitatile sunt formatiuni sociale ce au la baza aceeasi recunoastere a unor norme
si prescriptii, dar care nu presupun interactiuni directe intre membri. Ex. Cazul etniilor
sau credinciosilor unui cult.
3) Organizatiile sunt formatiuni sociale ce sunt deliberat constituite in vederea atingerii
unui scop si care folosesc strategii explicite de control si de decizie.

Caracteristici generale ale grupurilor sociale

1) Tipul grupului – tine de numar de membri, relatiile dintre acestia si de natura
activitatii desfasurate.
2) Marimea grupului – influenteaza semnificativ o serie de indicatori cum ar fi :
performanta sau creativitate.
3) Compozitia grupului - reflecta caracteristicile psihosociale ale membrilor sub
aspectul varstei, sexului, nivelului de educatie, statutului profesional.
4) Structura grupului – reliefeaza modul de configurare al relatiilor interpersonale
dintre membri. Acestea pot fi relatiile socioafective, relatiile de comunicare, relatiile
de influenta, relatiile de coordonare, relatiile de control.
5) Sarcina grupului – consta din obiectivul propriu-zis ce urmeaza a fi realizat in urma
activitatii comune a tuturor membrilor. Acest parametru are o deosebita functie de
a structura viata grupului.
6) Coeziunea – exprima ansamblul fortelor care mentin unitatea grupului si este o
rezultanta a relatiilor dintre membri, a caracteristicilor psihosociale ale acelor
membri, a contextului social in care se desfasoara activitatea grupului.
7) Nivelul de integrare – reprezinta expresia gradului de maturizare a relatiilor
psihosociale din cadrul grupului si a masurii in care fiecare membru se identifica cu
grupul din care face parte. Indirect, nivelul de integrare exprima si gradul de
elaborare a constiintei colective, ce devine un element de fond pentru coeziunea de
grup.

1
 8) Eficienta grupului – exprima sintetic parametri calitativi si cantitativi de realizare a
sarcinii, dar si pe cei ce se refera la mentinerea grupului si la satisfacerea nevoilor
membrilor sai.

Grupul social exprima un mediu interactiv in care are loc armonizarea trebuintelor indivizilor cu
mediul social, dar este si un mediu ce creeaza indivizilor noi nevoi, noi trebuinte, noi reprezentari,
comportamente, conduite si atitudini. Fenomenul de remodelare psihologica la nivel grupal se realizeaza
prin : ajustari si adaptari sau prin restructurari in plan cognitiv, in plan motivational, in plan atitudinal, in
plan relational si in plan comportamental.

Clasificarea grupurilor sociale

In functie de caracterul relatiilor dintre membri, enumeram :

a) Grupuri primare/de contact face-to-face ;

b) Grupuri secundare – predomina relatiile indirecte, denumite relatii de releu.

Dupa modul in care se formeaza :

a) Grupuri naturale – iau nastere spontan : sunt mentionate 4 astfel de grupuri cu caracter
universal in istoria umanitatii : I) familia ; II) grupul de joc al copiilor ; III) grupul de vecinatate ;
IV) comunitatea de batrani.
b) Grupuri artificiale – se formeaza in urma unui proiect stiintific, in urma unui proiect de utilitate
practica. Ex. Grupurile de laborator, grupurile de dezbatere a unor probleme, grupurile
terapeutice.

In urma activitatii desfasurate :

a) Grupuri scolare ;
b) Grupuri de munca ;
c) Grupui militare ;
d) Grupuri sportive.

In functie de existenta cadrului formativ ce le reglementeaza existenta :

a) Grupuri formale/institutionale ;
b) Grupuri informale/spontane.
In cazul grupurilor informale, neexistand un cadru institutional anterior, dinamica proceselor
interrelationale va fi determinata preponderent de factorii socioafectivi spontani.

In functie de raporturile existente intre membri si grupuri :

a) Grupuri de apartenenta ;
b) Grupuri de referinta ;
c) Grupuri de presiune.

2
 Grupurile de apartenenta sunt cele in care membrii apartin la un moment dat in mod natural
sau datorita activitatii concrete pe care ei o desfasoara. In acest caz, participarea efectiva la viata
grupului nu inseamna si o participare psihologica.
Grupul de referinta este acela de la care individul imprumuta valorile, normele si atitudinile
considerate de referinta, datorita prestigiului de care acestea se bucura.
Grupurile de presiune sunt acele grupuri ce au capacitatea de a exercita influenta semnificativa
asupra unor persoane sau asupra unor alte grupuri, datorita puterii pe care o detin, datorita prestigiului
sau datorita resurselor de care dispun. Aceste resurse pot fi economice, politice sau ideologice.