26 (CREDINTA IN CEL NEVAZUT de icoane este perfect legitima in Biserica Onodoxa si se poate intemeia pe o tadite foarte veche. Cu toate acestea, dupa cum am incercat si artim aici, icoanele nu-si ca- pata sensul deplin decit atunci cand sunt orinduite pentru 4 aleatui decorarea unei biserici, armoniindu-se cu athi- tectura pentru a face din constructia intreag 0 mani- festare a intregit opere de mantuire. Numai in aceste conditi se reveleaza pe deplin dubla lor functie, de mar- turisie a credinfei in aceasta iconomie a mantuirii si de a o face prezenti printre noi, in deplinatatea tainei liurgice. Capitolul al XIII-lea PROBLEMA RAULUL Cum se impaca prezenta rlului in lume cu existenta uunui Dumnezen Atoxputemic si bur? Est © problema care sa pus dintordeauna; ea se clovedeste ins deosebit de ingrijoratoare in zilele noastre, dupa ce am cunoscut na- ismul si lagirele mortii, bomba atomic’, gulagurile staliniste si poststaliniste, disperarea tirilor din lumea a treia, Problema, sau mat degraba scandalul raului, este una dintre sursele ateismului modern. fnea de la inceputul secolului al 1V-lea, scritorul crestin Lactantiu. o exprima in cuvinte care nu sau pierdut nimic din forra sau din actualitate: (011 Dumnezeu ves suprime rl, car nu poate. Or poate, dar nu vrea. Ori nics nu poate nich nu veea, Daca Hea s bw poate exe neputincis, cee ce © contra natu Sale. Dac poate si nu rea, este lu, ceea ce isi e contra na ‘uri Sale. Dac nicl nu vrea si nici mu poate, ste deopo- tava rau sf slab si, prin umare, nu este Dumnezeu. Dar daca vrea st poate, ceea ce de fape se potrveste cu ceea ce exe Fl, de unde vine aul st de ce ail suprima?™ Filosofii care au vrut si explice modul in care Dum- nezeu conduce lumea s-au prevalat de doui argumente. in primul rand, Dumnezeu nu este autorul raului, si nu este, pentru simplul motiv ci raul nu exist ca 0 **Lactance, De la colére de Dieu, 13, 20(SC289, p. 159 5).28 (CREDINTA IN CEL NEVAZUT realitate autonomé, Raul nu este un Iucra printre altel, ni este una dintre creatur. El este negare, absent, privare de ceea ce o realitate ar trebui sa aiba penteu a fi pe deplin ea insai fn al doilea rnd, Dumnezeu ingaduie riul ca pe 0 conditie inevitabil, int-un univers creat, pentru un bine ‘mult mai mare + El ingaduie raul fzic, precum suferinta, diferitele calamitti, catastrofe gi distryger, deoarece ele sunt inevi- tabile intr-un asemenea univers creat si deci imperfect, alcatuit din finte multiple al ciror bine propriu nu poate i coincida intotdeauna cu binele celorlal; inst exis- tenta acestui univers si armonia lui de ansamblu este mai presus de relele pe care le cuprinde. ‘+ El ingiduie raul moral din respect fata de liber- tatea cu care a inzestratcreatusile rationale. Un asemenea rispuns nu este deloc neadevarat. Este singurul raspuns posibil, daca ne limitam la un punct de vedere strict rational, ficind abstractie de ceea ce Dum- nezeu ne-a revelat din planul Sau referitor la om si univers. insi acestei vizuni strimte a flosofiei, reveatia divina ii substituie 0 viziune dinamica, istorica, care ne deschide orizonturiinfinit mai larg Un univers pur .natural", pe care Dumnezeu nu-l transfigureazi pitrunzindu-l de energile Sale necreate, ccontine in mod necesar suferinta si moartea. Este sin- gurl tip de univers ce poate fi conceput de rayiunea ‘omencasci, cu imitele e. Totus, prin Cavntul Sau, Dum- nezeu ne-a revelat faptul cA nu a creat lumea pentru ca aceasta sa rimand inchisd in limitele naturi, Natura nu cexista decit pentru a fi trasfigurata prints-o participare sratuita la energille necreate ale dumnezeiti, care st 0 ; Problema riului 2 fac si straluceasca de slava divina. Scopul actiunii ere- atoare a lui Dumnezeu este 0 lume transfigurata, in care thu vor mai fi nici calamitafi, nici suferinta si nici moarte, in care Dumnezeu va fi totul in tofi. Acest univers defi- nitiv, obiectivul final al planului lui Dumnezeu, ne este descris in capitolul 21 din Apocalips ‘Siam vazut cer nou si pamint nou. Caci cerul cel dint si pimantul cel dintai au trecut; st marea nu mai este. Siam vizut cetatea sfintd, noul lerusalim, pogorindu-se din cer dde la Dumnezeu, gatita ca 0 miseasi, impodobita pentru miele ei, Siam auzit, din ton, un glas puternic care zicea -lata, cortul lui Pumnezeu este cu oamenii si El va sakslui u et si ei vor 6 poporul Lui si Insusi Dumnezeu va fi cu ei Siva stenge orice lacrinst din ochil lor si moarte nu va mai Ai niet plingere, nici strigat, niei durere nu vor mai fcc cele dintai au trecut™, $1 Cel ce sedea pe ron a grit noi le facem pe toate” (Apocalipsa 21, 1-5), Dar de ce nu a creat Dumnezeu inci de la inceput universul in aceasta stare definitiva, in aceasta conditie ‘indumnezeiti, din care lipsesc toate formele raului? Ras- punsul este ci indumnezeirea creaturilor Inzestrate cu inteligenta, a ingerilor si a oamenilor, prin intermediul arora slava cea dumnezeiasc’ va striluci asupra creatu- rilor nerationale, este o unire de iubire, o intrepatrundere a vointei divine necreate cu voinjele create, intr-o iu bire personalat reciproca, Aceasta presupune, din partea creaturilor, ingeri si cameni, un rispuns liber, o conlucrare a libertati lor cu harul divin. Pentru ca indumnezeirea fipturii sa se in- Fiptuiasca, pentru ca ea si fie cu adevarat o comuniune personala totald in iubire reciproci, trebuie ea aceasta faptura sa se poatt darui in mod liber iubirii sau sa 0 oat refuza, Starea actuaki a lumii este provizorie; in20 (CREDINTA IN CEL NEVAZUT planul lui Dumnezeu, ea reprezinta un spatiu in care li- bertatea omeneasca se poate manifesta sub forma unei alegeriintre Dumnezeu si egoism, autosuficienta Eaptur “Aceasta condlitie prezenta a creatiei se caracterizeaza, ‘in mod coneret, prin doua trasaturi: * Pe de o parte, lumea materiald si animala este su- pus la ceea ce Sfinti Parinti numese ,sticdciune”, adiea Ia suferinga si la moarte. Ea nu este inca transfigurata de energile dumnezeiest,fiinded nici omul nu este. Ea se afla intr-o stare provizorie, care se va sfarsi odata cu Parusia. Aceasta stare nu este numai o consecini a pa ccatului creaturilor rationale: inainte de crearea Tui Adam side greseala lui, universul material nu era transfigurat. fe insd cert ca pacatul ingerilor, cel al protoparintilor nostri si cele ale umnasilor lor au agravat aceasta stare de stricaciune” a universului material sia lumi animale. * Pe de alta parte, unii ingeri, dupa exemplul lui Lucifer, si toti oamenii, ipitti de diavolul si dupa exem- plul lui Adam, primul lor parinte, si-au folosit au kiber- {atea si au pacatuit, despariindu-se astfel, in mod voit, de Dumnezeu, iavorul viet Ingerit cazuti, datorita perfectiunii natu los, statornicit pentru totdeauna in ura fata cle Dumnezeu si de planul Sau de iubire, devenind demoni. Omul, chip al lui Dumnezeu, pe care Creatorul nu Fa supus mort si suferingei si care ar fi putut fi definitv lipsit de acestea, daca ar fi ramas in comuniune de voing’ cu Dumnezeu, sa despanit de El si s-a agezat astfel in rndul anima- lelor, devenind asemenea lor, stricacios", supus sufe- rintei si mort. Este ceea ce ne invat cartea Facerii lar femeit i zis, Nor inmuli mereu necszurile tale, mai ales ‘in vremea sarcinil tale; in dureri vei naste cop atrast vei fi Problema riului 251 de catre barbatul tau si el te va stipiini". tar lui Adam ba zis: Pentru ca ai ascultat vorba femeii tale si ai maneat din pomul din care (iam poruneit si nu mandinci, blestemat va fi pamantal pentru tine! Cu ostenealt si te hrinesti din lin toate zilele viet tale! Spini si plamada iti va rock el si te vei hrani cu iarba cimpului In sudoarea feel tale it vei rmainea painea ta, pn te vei intoarce in paimsincul din care ti lua; cci pamint esti si in pamant te vel intoaree”. Sia pus Adam femeii sale numele Eva, adica via’, pentru ct cea ent si fle mama tuturor celor vii. Apoi a facut Domnul Dumnezeu lui Adam si femeii lui imbracaminte de pile si ia imbricat. Sia zis Domnul Dumnezeu: lata, Adam s-a facut ea unul dintre Noi, cunescind binele si riul. $i acum ‘nu cumva sii intind mana gis ia roade din pomul viet, ‘si manince ss rasca in vee.” De aceea La scos Domi Dumnezeu din gridina cea din Fen, casa lucreze pamtul in care fusexe Ina. $i izgonindl pe Adm, [a asezat in presi gridinitcelei din Eden si a pus heruvimi st sabie de fla cir valvaietoare, si pazeasci drumul catre pomul vietii (Pacerea 3, 16-24), Gitim tn Cartea ingelepciunii lui Solomon: Dumnezeu a zidit pe om spre nestrictciune si La fieut dupa chipul fiinfei Sale. lar prin pizma diavolului moarten a intrat in lume si coi ce sunt de partea lui vor ajunge si 0 ccunoasca (Cartea infelepeiunil 2, 23-24). Jar Sfantul Apostol Pavel ne spune in Epistola catre Romani: De aceea, precum print-un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, asa si moartea a trecut la tol oameni, ‘Pentru ca to4i au pacatuit in el (Romani 5,12) Conditia suferinda si muritoare la care este supus omul este deci o consecinta a picatului. Aceasta nu in- seamna ci orice boala de care suferi omul este cauzata de pacatele lui personale; ea este insi o consecint a