1.

Introducere
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta
precum cea desfasurata in alte sectoare-cheie din economia mondiala (industrie,
agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat
deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar,
antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi .
Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate
in operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia
periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al
XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile
viitoare privind practicarea calatoriei.
Turismul devine un fenomen de masa complex la sfarsitul secolului al
XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.
Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a
fost definit in variante dinte cele mai felurite: “arta de a calatori pentru propria
placere” (M. Peyromarre Debord); “activitatea din timpul liber care consta in a
voiaja sau a locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna,
imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a
unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat
pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului
inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al
dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport” (Guy
Freuler).
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic,
diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism.
Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt:
- turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru
cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice;
- turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru
drumetie
- cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna;
- turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale
unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat);
- turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura
si a altor realizari ale activitati umane;
- turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari
manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori;
- turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice,
folclorice) nationale sau internationale;
- turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si
international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive,
interne si internationale , pana la manifestari sportive de amploare
(olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.);

1
 - turismul de vanatoare (safari) ce reprezinta o forma de turism “distractiv”,
a carui dezvoltare -; marcata de spectaculos si inedit -; aduce mari
prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau,
dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului
faunistic al Terrei., etc
Turismul a devenit o componentă fundamentală a procesului de
specializare internaţională, alături de celelalte servicii. Pentru multe ţări, turismul
a reprezentat şansa de dezvoltare a economiei naţionale până la acel nivel de
dezvoltare care le împingea în categoria ţărilor dezvoltate, cu potenţial economic
în plin proces de expansiune. Pentru alte ţări, supradimensionarea turismului a
fost generatoare de perturbări economice şi sociale, a determinat drenarea
valorilor create de munca naţională spre exterior, a alterat cultura, uzanţele,
mediul înconjurător. Turismul reprezintă pentru ţările lumii cea mai importantă
activitate generatoare de încasări valutare care influenţează pozitiv atât balanţa
de plăţi, cât şi procesul de creştere economică.

2. Motivatia alegerii temei

Asia este lumea unde minunile naturii, civilizatiile antice si peisajele
citadine moderne coexista intr-o armonie perfecta. Fiecare port ofera o
experienta diferita, se pot vizita temple antice si sate pitoresti, turistul se poate
bucura de clipe de neuitat pe plaje neatinse de om, lua parte la petreceri de
neuitat si vizita metropole asiatice extraordinare.
Ca si destinatie turistica, Asia are multe de oferit tuturor tipurilor de
turisti. Am ales zona de Est a Asiei pentru ca cel mai adesea turistul asociaza
Asia cu unele dintre cele mai cunoscute state ale acestui continent: China si
Japonia. Alaturi de acestea doua am mai ales Coreea de Sud datorita legaturilor
puternice pe care acest stat le-a avut inca din antichitate cu cele doua mai sus
mentionate, dar si datorita frumusetii contrastului turistic dintre traditionalitate si
meodernism.
Continentul asiatic se situează pe locul doi ca destinaţie turistică şi
ca ritm de creştere a circulaţiei turistice. În cadrul acesteia, Asia de Vest primeşte
jumătate din fluxul de turişti care vizitează continentul, insa cea mai dinamică
circulaţie turistică ce provine din ţările europene se îndreaptă spre Asia de Est.

2
3. Turismul in Japonia, Coreea de Sud si China:
Posibilitati de explorare

Pe acelaşi spaţiu geografic se pot practica mai multe tipuri de turism

în funcţie de resursele de care dispune spaţiul respectiv. Aceasta este o tendinţă
a turismului actual.
Tipul de turism apare astfel ca o sumă de însuşiri fundamentale ce
se intercondiţionează pe un anumit spaţiu, pe o perioadă de timp deteminată.
Încercarea de diferenţiere a activităţilor turistice şi clasificarea lor în tipuri şi
forme este diferită în literatura de specialitate.
Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând
varietatea şi, prin acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.
Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte
studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice
tipice anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de amenajare complexă a
acestora. Deşi nu s-a ajuns la o viziune taxonomică unitară în domeniu, diferitele
accepţiuni utilizate pe plan internaţional relevă următoarele unităţi ce pot fi luate
în consideraţie:
- Regiunea turistică, concepută ca un spaţiu de mari dimensiuni, cu o structură
organizatorică bine consolidată şi un patrimoniu turistic diversificat: spre exemplu
Insula Hainan - considerata centrul turismului litoral din China, insula Jeju din
Coreea de Sud sau muntele Fuji din Japonia)
- Zona turistică – un areal mai restrâns consacrat pentru activitatea turistică de
un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaţii pentru
turism: de exemplu Shanghai-ul Chinei, vechiul oras Kyongju (Coreea de Sud)
inscris in Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO sau Nara – leaganul culturii
japoneze.
- Centre turistice, reprezentând puncte de convergenţă (puncte de plecare pentru
zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a
unor fluxuri de turism, cum este Tokyo pentru Japonia. Acest oras este o
excelenta baza pentru drumetii efectuate in zona din jurul sau: Yokohama,
Kamakura, Muntele Fuji, Nikko, etc.
- Puncte turistice amenajate: peşteri, defilee, gheţari, temple si altare, etc: Cele
trei defilee de pe fluviul Yangtze (China), Templul Heinsa care adaposteste
Tripitaka coreeana – cea mai mare colectie de scrieri sacre budiste, sau lacul
Biwa – cel mai mare lac din Japonia.
Într-o serie de ţări cu vechi tradiţii cum sunt China, Japonia si Coreea
de Sud, turismul este susţinut de un patrimoniu natural şi antropic de excepţie,
mai importante fiind parcurile şi rezervaţiile naturale sau alte zone cu peisaj
deosebit: rezervatia naturala din insula Hainan – Hawaii Asiei (China), Parcul
National Jiri-san din Coreea de Sud cu trasee turistice si munti de peste 1500 m
inaltime, sau Parcul National Fuji Hakone Izu – simbol japonez de necontestat.
La acestea se adaugă un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat
ale culturi şi civilizaţiei asiatice, elementele ale culturii populare, etnografice şi

3
manifestări traditionale care personalizează modelele culturale naţionale,
individualizand fiecare dintre statele anterior mentionate.

3.1 Turismul cultural

Turismul cultural apare ca un tip de turism clar diferenţiat de celelalte

forme sau tipuri de turism mai ales prin motivaţie. El poate fi definit ca o formă de
mobilitate turistică al cărei scop principal este lărgirea orizontului de cunoştinţe
prin descoperirea patrimoniului cultural-artistic sau arhitectural şi al teritoriilor în
care acesta se înserează.
Conform Micului Dicţionar Enciclopedic, cultura reprezintă expresia
civilizaţiei materiale şi spirituale generate a unui popor. În sens larg cuprinde atât
cultura materială (toate bunurile materiale şi tehnicile necesare producerii lor),
cât şi cultura spirituală (creaţiile din domeniul ştiinţei, literaturii, artelor).
În acest context turismul cultural reprezintă o formă de valorificare a
resurselor antropice şi tocmai de aceea în sfera sa de cuprindere se poate
include şi turismul citadin şi turismul rural-etnografic. Turismul cultural trimite
obligatoriu la noţiunea de patrimoniu, care reprezintă componentele materiale şi
imateriale ale identităţii oricărei societăţi, elaborate, apoi transmise şi
reactualizate în teritoriu. Patrimoniul material cuprinde muzeele, monumentele,
ansamblurile arhitectonice, oraşele de artă, satele cu tradiţii bine păstrate, siturile
arheologice, grădinile, edificiile de natură religioasă sau militară. Patrimoniul
imaterial include sărbătorile şi manifestările culturale, tradiţiile şi aptitudinile
creative acumulate în timp.
Din acest punct de vedere, Asia de Est este una dintre zonele care
se bucura de faorte multa polularitate in rindul turistilor deoarece aceasta imbina
cu succes civilizatiile antice si peisajele citadine moderne, oferind o combinatie
placuta intre cultura traditionala si modernismul din prezent.
Pentru a evidentia potentialul turistic ale celor trei state puse in
discutie voi prezenta o varietate de regiuni, zone si obiective turistice care fac
obiectul numeroaselor itinerarii de vizitare pentru milioane de turisti interesati de
turismul cultural al Asiei de Est.
Turismul cultural este asadar impartit in mai multe categorii pe care
Claude Origet du Cluzeau le-a denumit “teme” in cartea sa “Le tourism culturel”.
Astfel autorul francez sintetizeaza principalele teme ale turismului cultural şi
formele de manifestare turistică (tipul de pachet turistic) pe care le generează:

4
 Formula turistică /
Tema
pachetul turistic
Pelerinaj, întâlniri
Religioasă
carismatice
Descoperirea de oraşe,
Circuit, sejur cu excursii
regiuni, ţări
Istorică Circuit, vizitarea sitului
Artistică Circuit, stagiu
Circuit tematic, excursie
Artizanat / Industrie
în situri industriale
Parcuri şi grădini Circuit, sejur, excursie
Festivaluri, manifestări
Sejur
culturale
Sejur, circuit, stagiu
Gastronomic
culinar
Cumpărături Sejur în oraş
Lingvistică Sejur în şcoală, în familii
Pedagogia culturii Ore în afara şcolii
Exemple obiective
turistice
Templul Todaiji – regiunea
Nara, Japonia
Regiunea Nordica
Gyeongsang, Coreea de
Sud
Centrul arheologic Xi’an,
China
Spectacol de teatru
kabuki in Gion, Teatrul
Minamiza - Japonia
Vizitarea Centralei
Nucleare Kashiwazaki-
Kariwa (Japonia), cea mai
mare din lume
Parcul national Halla-san,
insula Jeju, Coreea de
Sud
Zona de Expozitie a
Culturii Vaselor Ceramice
Jingdezhen din China sau
Sarbatoarea Ciresilor in
Japonia
Curs de gastronomie
japoneza
Plimbare si shopping in
Ginza, Tokyo, comparabil
cu 5-th Avenue din New
York
China, Japonia, Coreea
de Sud
Ore de patrimoniu.
Călătorii de studiu

Turismul cultural este forma de turism cel mai des intalnita deoarece
majoritatea turistilor sunt interesati de tot ceea ce este nou, dorind sa cunoasca
cat mai in detaliu alta tara decat cea natala.In ultimii ani s-a inregistrat o crestere
semnifivativa in ceea ce priviste fluxul vizitatorilor in Asia de Est, tarile acestui
continent fiind considerate in mare parte o enigma pentru Europeni in special.
In continuare am realizat o varianta de pachet turistic, un circuit
cultural in Japonia, pe care orice persoana interesata il poate realiza in momentul
in care doreste sa cunoasca tara Soarelui-Rasare.

5
Am inclus pe langa un posibil intinerariu al acestui circuit si tarifele aproximative
pentru diverse excursii optionale, cazare, zborul cu avionul si alte taxe obligatorii.
Asadar, turistul poate estima un cost total inainte de a pleca in aceasta calatorie

3. 1. 1 Circuit Japonia – 10 zile

Ziua 1

Plecare din Bucuresti la ora 08:40, de pe aeroportul Henry Coanda catre Tokyo,
via Moscova.

Ziua 2

Sosire in cursul diminetii in Tokyo la ora 10:00 pe aeroportul international Narita.

Primul contact cu civilizatia si cultura Japoniei il vom avea printr-un tur panoramic
al orasului Tokyo. Se pot vizita Domeniile Palatului Imperial precum si Altarul
Meiji, situate in apropiere. Acesta este construit din chiparosi japonezi, acoperind
o suprafata de 70 hectare, si fiind populat de aproape toate speciile de arbori
japonezi –donatii facute altarului.
Cazare.

Ziua 3

Micul dejun. Vizitarea muzeului Edo precum si a templului Sensoji (numit si

Kanonsama) din Asakusa, construit in sec VII, conform unei legende, de catre
trei pescari ce au gasit in plasele lor o statueta a Zeitei Iertarii-Kannon. Alatri de
acesta se afla Gradina Dembo-in, una dintre cele mai frumoase gradini japoneze.
In continuare se poate observa unul dintre aspectele cele mai intalnite din
Japonia: impletirea traditionalului cu inalta tehnologie japoneza: Cladirea Flamme
d’Or.
Optional, in aceasta zi, se poate face o croaziera pe Sumida – gawa.
La intoarcere se poate face o plimbare si o sesiune de shopping prin vestita
Ginza, un bulevard plin de magazine, comparabil cu 5-th Avenue din New York.

Ziua 4

Micul dejun. Excursie in Yokohama – al doile mare oras al Japoniei sic el mai
important port al tarii. Vizitarea Turnului Landmark – unul dintre cele mai inalte
cladiri ale tarii (296 m), Muzeul Maritim, Muzeul Matasii, Gradina Sankei-en,
turistii putand lua pranzul in Chinatown Yokohama – cel mai mare cartier
chinezesc din Japonia.
In continuare se poate merge catre Kamakura – fortareata samuraior si orasul
templelor (peste 60 de temple budiste). Se viziteaza Templul Kotoku-in cu

6
veritabilul sau Daibutsu (Buddha Urias). La doar 500 m se afla Templul Hase-
dera, cu o priveliste minunata asupra golfului Sagami.
In plimbarea prin Kamakura poti alege si alte temple sacre pe care le poti vizita in
masura in care timpul iti permite: Altarul Tsurugaoka, Templul Engaki-ji, Templul
Toke-ji, Muzeul Tezaurului National, sau Templul Kencho-ji.
Intoarcere in Tokyo. Cazare

Ziua 5

Micul dejun. Excursie in Nikko, la 128 km in nordul capitalei japoneze, unde se

gasesc unele dintre cele mai importante situri istorice. La inceputul calatoriei prin
aceasta lume fantastica te intampina Shin-Kyo (Podul sacru). Se poate vizita
apoi Templul Rinno-ji, Altarul Tosho-gu cu sculpturile minunate ce imbogatesc
aspectul constructiei si vestitul trio de maimute “Sa nu auzi ceva rau”, “Sa nu vezi
ceva rau” si “ Sa nu spui ceva rau”.
Timp liber pana la intoarcerea in Tokyo. Cazare

Ziua 6

Micul dejun. Vizitarea unui veritabil simbol japonez: Parcul National Fuji-
Hakone-Izu. In timpul ascensiunii muntelui Fuji cu telecabina se pot vizita si alte
obictive intersante: Muzeul in aer liber Hakone, Owakudani ”Valea Marelui
Clocot”, lacul Ashino-ko, Altarul Hakone Gongen, cele Cinci Lacuri Fuji. In cazul
in care se doreste o vizitare mai amanuntita a acestei rezervatii se poate innopta
intr-una din statiunile de pe munte. Cazare

Ziua 7

Micul dejun. Plecare catre Osaka. Dupa sosire se poate face un tur al orasului si
poate vizionarea unui spectacol de teatru de papusi Bunraki – simbol al acestui
centru al artelor dramatice, Osaka.
Se pot face cumparaturi in Umeda – zona plina de malluri cu o arhitectura
moderna ce s-a dezvoltat pe verticala.
Cazare

Ziua 8

Micul dejun. Excursie in Nara – leaganul culturii japoneze. Se pot vizita Parcul
Caprioarelor – Nara Park, Altarul Kasuga, construit dupa traditie shintoista,
Templul Todaiji., etc. La intoarcere, seara se poate vizita cel mai vestit cartier de
Distractii din Osaka – Dotomburi.

Ziua 9

7
Micul dejun. Excursie in Kobe. Tur al orasului si vizitarea unor obiective turistice,
din apropierea acestuia, cum este: Castelul Himeji ( 55 km de Kobe) cel mai
faimos si mai fotografiat castel din Japonia si primul obiectiv cultural al Japoniei
intrat in patrimoniul UNESO, complex arhitectural format din 83 de cladiri din
lemn.
Intoarcere in Osaka si pregatirea bagajelor pentru plecare catre aeroport.
Plecare catre Bucuresti pe ruta Tokyo – Viena.

Ziua 10.

Sosire in Bucuresti, pe aeroportul Henri Coanda in jurul orei 20:00.

Costuri estimative pentru stabilirea unui buget alocat realizarii

acestui circuit:

Cheltuieli transport:
- Zbor avion pe ruta Bucuresti – Tokyo (tur) si Osaka– Bucuresti (retur) :
1200 euro / persoana, clasa economic
- Taxe de aeroport: 370 euro / persoana (valabile in present)
- Transfer individual catre obiectivele turistice (tren, telecabina, etc): 100-
150 euro

Cheltuieli cazare si masa:

- Cazare 7 nopti in - hoteluri de 3* (pozitionate semicentral) : 350 euro /
persoana in camera dubla standard
- hoteluri 4* (pozitionate semicentral): 600 euro /
persoana in camera dubla standard
- Masa inclusa in pret : mic dejun

Cheltuieli pentru vizitarea obiectivelor turistice (Unele excursii optionale pot fi

procurate la fata locului de la diverse agentii turistice, in cazul in care turistul
doreste sa fie insotit de un ghid turistic):
- intrarile la obiectivele turistice vizitate : 100 euro / persoana
- excursie organizata in Kamakura: 90-100 euro / persoana
- excursie organizata in Nara: 80 – 100 euro / persoana
- excursie organizata in Kobe si Himeji: 120 – 130 euro / persoana

Total costuri estimative: ± 2750 euro / persoana

8
 Fluxurile turistice în cadrul turismului cultural se caracterizează
prin alcătuirea dintr-o clientelă proprie care poate fi fie specializată într-o anumită
tematică (capabilă să parcurgă distanţe impresionante pentru a surprinde încă o
faţetă a pasiunii lor), fie atrasă de tot ce este cultural, fie ocazională, care este de
obicei majoritară şi se constituie din cei care, aflaţi în concediu sau vacanţă în
scopul odihnei şi recreerii, vizitează şi obiectivele turistice antropice din spaţiul în
care se află.
O altă caracteristică a fluxurilor care participă la realizarea turismului
cultural o reprezintă apartenenţa participanţilor la categorii socio-profesionale
superioare sau cu un nivel de educate mediu şi ridicat: elevi, studenţi, intelectuali
şi de aceea caracterul sau de masă este incert. Preponderentă în alcătuirea
fluxurilor turistice este populaţia urbană.

Practicile turistice culturale sunt şi ele destul de diferite, variind de

la vizitarea muzeelor şi monumentelor în scopul cunoaşterii efective a
patrimoniului acestora, la simpla lor utilizare, ca decor al unor practici ludice
(frecventarea unei cafenele sau a unui bar situat în apropierea unui obiectiv de
patrimoniu, de exemplu). Există, se pare, şi o diferenţiere a practicilor culturale
pe sexe: femeile sunt mai atrase de artele plastice şi de arhitectură, dominând
net mişcările turistice culturale; bărbaţii preferă siturile tehnico-ştiinţifice, tradiţiile
şi artele populare.
În general există o preferinţă pentru siturile culturale în aer liber,
ruinele atrăgând mai mulţi vizitatori decât multe monumente păstrate intactate.
În ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte
mult, luând forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic.
Îmbogăţirea ofertei turismului cultural se realizează sub presiunea a
doi factori: cererea publicului, tot mai curios şi exigent şi atitudinea comunităţilor
locale care doresc să obţină beneficii de pe urma activităţilor culturale pe care le
finanţează.
Eficienţa turismului cultural este cea mai redusă dintre toate tipurile
de turism, dar dezvoltarea sa prezintă şi o serie de avantaje, ce se referă la
faptul că cererea este stabilă, solidă şi nu ţine cont de modă, aşa cum a fost
cazul turismului balneo-climateric. Potenţialul de extindere este imens, mai ales
în contextul mondializării.

9
3.2 Ecoturismul

Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a

turismului durabil. Ideea de turism durabil este de dată mai recentă, pentru că îşi
are originea în ideile Conferinţei de la Rio din 1992. Aceasta a apărut în scopul
ocrotirii naturii pentru viitor, îndeosebi a speciilor fragile şi a pădurilor tropicale.
Ca urmare, componenţa de mediu este foarte puternică.
Prin noţiunea de ecoturism, spaţiul este privit sub dublul aspect, şi
anume:
- pe plan cantitativ, prin capacitatea de primire a teritoriului, care poate fi naturală
sau creată;
- pe plan calitativ, prin activitatea sa sau prin valoarea turistică a teritoriului, care
poate fi naturală sau creată.
Dezvoltarea ecologică a turismului în zone turistice de maxim interes
vizează în principal patru planuri:
- economic. Prin creşterea gradului de valorificare a resurselo, îndeosebi a celor
mai puţin cunoscute, prin reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatate;
- ecologic. Prin asigurarea utilizării raţionale a tutror resurselor, reducerea şi
eliminarea deşeurilor, reciclarea lor, asigurarea conservării şi protecţiei mediului,
scăderea procesului de sustragere a terenurilor agricole şi forestiere din circuitul
agricol şi silvic;
- social. Prin sporirea numărului de locuri de muncă, menţinerea unor meserii
tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea diferitelor forme de turism;
- cultural. Prin valorificarea elementelor de civilizaţie, artă şi cultură deosebite,
care exprimă o anumită identitate culturală şi dezvoltă spiritul de toleranţă.
Asia beneficiază de 211 238 935 ha areale protejate, 22,5% din
totalul mondial, dar cu o distribuţie neuniformă în cadrul statelor.Ţările cu cele
mai mari areale naturale pretabile ecoturismului sunt: Rusia, China, Indonezia si
India. Dezvoltarea ecoturismului în acest continent are ca avantaje: potenţialul
natural imens, oferte mixte, tradiţii apreciate, acces variat, iar ca dezavantaje:
distanţele mari faţă de ţările emitente, riscul contaminării prin unii vectori,
instabilitatea politică, terorismul, comunicare dificilă în limbile de circulaţie
mondială. Cu toate acestea, ecoturismul este o soluţie pentru micşorarea
impactului pe fondul actual al măririi fluxurilor de turişti etc.
Turiştii de pretutindeni au inceput sa arate o dorinţă crescândă de a
desfăşura activităţi în zone bine administrate din punct de vedere ecologic. Sunt
preferate unităţi de cazare nu deosebit de luxoase,punându-se accentul pe
activităţile în aer liber şi nu pe cazare. Calitatea călătoriei este dată şi de
prezenţa ghizilor şi a unor programe de interpretare calitative. Călătoriile
preferate sunt cele de lungă durată, de şapte zile şi chiar mai mult. Parcurile şi
activităţile desfăşurate în parcurile naţionale s-au dovedit a fi elemente foarte
importante ale experienţei ecoturistice.
Tendinţele mai recente din turismul asiatic arată o piaţă a
ecoturismului în creştere, in special in Asia de Est. Pornind de la dimensiunile

10
pieţei potenţiale, problema cheie devine furnizarea de produse ecoturistice care
să răspundă nevoilor pieţei şi care, în acelaşi timp, să aibă un impact economic
şi asupra mediului pozitiv.
Experienţa internaţională oferă numeroase exemple de acţiuni ale
operatorilor din industria turistică, menite să răspundă cerinţelor ecoturiştilor
potenţiali. Sunt cunoscute, în acest sens, lăudabilele iniţiative materializate în
modelul Blue Flag (Steagul Albastru) şi Green Flag İnternaţional (GFİ) – Steagul
Verde. Obiectivele acestora sunt în principal de a lucra în asociere cu
organizaţiile din industria turismului în scopul aducerii de îmbunătăţiri mediului
înconjurător. Sunt verificate din punct de vedere ecologic produsele turistice
oferite, organizatorii şi gazdele vacanţelor ecologice.
Touroperatorii au sesizat creşterea interesului pentru ecoturism şi au
încercat să promoveze produse turistice „eco” precum:
- ecotour (ecocălătorie);
- ecotravel (excursie ecologică);
- ecovacation (ecovacanţă);
- ecoadventures (aventuri ecologice);
- ecocruise (ecocroaziere);
- ecosafari;
- ecoexpedition (expediţii ecologice);
Deşi aceste iniţiative nu au fost realizate în directă legătură cu ariile
protejate, totuşi ale sunt o bună experienţă pentru conturarea unor produse
ecoturistice în aceste areale. La ora actuală, piaţa turistică din Asia de Est oferă
însă tot mai multe produse ecoturistice în destinaţii constituite din parcuri
naţionale sau zone umede, unde exotismul cadrului natural şi cultural începe să
devină tot mai exploatat.
In Asia de Est una dintre tarile care s-au implicat activ in promovarea
acestui tip de turism, este Coreea de Sud. Parcurile Naţionale ale acesteia
acoperă 6,5% din suprafata ţarii (suprafaţa de teren 3,8%, zona maritime 2,7%)
si au peisaje naturale splendide, care cuprind o varietate de caracteristici
geografice, inclusiv munţi, coaste si mare. Ele reprezinta ecosisteme majore
extreme de cautate de turistii din intreaga lume.
In anul 2000 unul dintre proiectele cu cele mai mari sanse de
success a fost lansat in Coreea de Sud: crearea unui eco-sat in DMZ (Zona
demilitarizata a Coreei). Datorita izolarii sale, aceasta intindere contine una dintre
ultimele vestigii naturale de habitat.
Coreea, cu frumusetea ei pitoreasca si mostenirea culturala si
istorica unica, are multe de oferit turistilor. Tara peninsulara cu patru anotimpuri
distincte, ea se mandreste cu frumoasele ei plaje, munti si rauri.
La ora actuală, piaţa turistică oferă însă tot mai multe produse
ecoturistice în destinaţii diverse din Asia de Est unde exotismul cadrului natural şi
cultural începe să devină tot mai exploatat.
In aceasta idee tot mai multi tour-operatori au dezvolatat pachete
turistice care se adreseaza persoanelor amatorare ala acestui tip de turism
ecologic. Aceste pachete include de obicei excursii in diverse rezervatii naturale
cum sunt cele trei vestite parcuri rezervatii naturale din Coreea de Sud:

11
 - Sorak-san (Muntele sfintei zapezi) ce acopera 345 km patrati si cuprinde
paduri luxuriante, cascade magnifice si izvoare termale;
- Jiri-san, in sudul tarii, acesta fiind cel mai vchi dintre cele trei. Cu trasee
turistice si munti d epeste 1500 m inaltime, parcul este popular printer
exursionisti si alpinisti;
- Halla-san, ce acopera insula Jeju, cu cel mai inalt munte din Coreea de
Sud – Halla-san – un Vulcan de 1950 m.
In general, sunt preferate unităţi de cazare nu deosebit de luxoase,
punându-se accentul pe activităţile în aer liber şi nu pe cazare. Calitatea
călătoriei este dată şi de prezenţa ghizilor şi a unor programe de interpretare
calitative. Călătoriile preferate sunt cele de lungă durată, de şapte zile şi chiar
mai mult. Parcurile şi activităţile desfăşurate în parcurile naţionale s-au dovedit a
fi elemente foarte importante ale experienţei ecoturistice.

3.3 Turismul rural - etnografic

În accepţiunea Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a multor

organizaţii europene de turism rural, turismul rural – etnografic este o formă a
turismului care include orice activitate turistică organizată şi condusă în spaţiul
rural de către populaţia locală, valorificând resursele turistice locale naturale,
cultural-istorice si umane specifice fiecarui popor, precum şi dotările, structurile
turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.
Cererea turistică şi alegerea destinaţiilor turistice au fost puternic
influenţate de formele de agrement şi animaţie oferite de fiecare zonă în parte,
de poziţie şi accesibilitate, cadrul natural precum şi cel socio-economic,
etnografia şi folclorul local.
Turismul rural - etnografic trebuie privit drept producător de valori,
activitate complementară celor tradiţionale şi agricole – mai ales pentru femeile şi
tinerii din mediul rural; în acelaşi timp el este un instrument de educaţie,
civilizaţie şi modelare a conştiinţelor, modalitate de uşurare a cooperării şi
realizării de schimburi de experienţă cu activităţi europene asemănătoare.
An de an, statisticile demonstrează că turismul în spaţiul rural a făcut
tot mai mulţi adepţi in Asia de Est, in special in Japonia, Coreea de Sud si China.
Numeroase raţiuni sunt invocate pentru a explica această evoluţie: influenţa
ideilor ecologiste, dorinţa de a se sustrage structurilor turistice clasice, căutarea
unui cât mai bun raport calitate/preţ, insa nu in ultimul rand curiozitatea
europenilor de a intelege cat mai bine cultura, traditiile si poporul asiatic,
considerat inca o enigma.
Potrivit formelor de manifestare şi practicii mondiale, aceste trăsături
ale turismului rural – etnografic ar putea fi:
- apropierea de natură;
- absenţa mulţimii (de semeni);
- linişte si un mediu ambiant “nemecanizat”;

12
 - posibilitatea de a cunoaste cultura si traditiile unor popoare
- senzaţia de continuitate şi stabilitate, de trăire a unei istorii, vie şi trainică;
- posibilitatea de a cunoaşte îndeaproape locuri şi oamenii acelor locuri;
- contactul nemijlocit cu autorităţile locale, cu preocupările şi activitatea
specifică zonei;
- cunoaşterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;
- posibilitatea prelevării de imagini legate de identitatea indivizilor comunităţii;
- şansa integrării în comunitate pe perioada sejurului.
Una dintre cerinţele practicării durabile a turismului rural-etnografic
constă în prezervarea elementelor esenţiale ale ruralului, deoarece este unanim
acceptat faptul ca adevaratele traditii si folclorul popular specific fiecarui popor
se regasesc cu precadere in aceste zone si nu in aglomeratiile urbane. În aceste
condiţii definirea turismului rural-etnografic ia în calcul şi o serie de elemente
precum dimensiunile:
- psihologică (bazată pe trebuinţa umană de a se bucura de odihnă şi
recreere intr-un spatiu nepoluat si zgomotos, cum sunt in general marile orase);
- socială (generată de contactul cu lumea rurală, cu traditiile autentice si
folclorul acesteia);
- geografică (legată de configuraţia reliefului, ce favorizează ori limitează
dezvoltarea activităţilor de turism);
- urbanistică (modul de organizare spaţială, mărimea aşezărilor, nivelul
dotărilor şi cel al infrastructurii).
Turismul rural – etnografic din Asia de Est a sedus în special
europenii, în mod deosebit locuitorii marilor aglomerări urbane, dar nu numai.
Pentru aceasta tot mai mulţi dintre touroperatorii turistici încearcă o dezvoltare
cât mai orchestrată a echipamentelor şi zonelor turistice cu mediul natural şi
socio-cultural al ariilor de recepţie. Atât prestatorii cât şi turiştii încearcă o
armonizare a interesului pentru o vacanţă excelentă cu dorinţa de a îmbunătăţi
impactul acesteia – din punct de vedere social, cultural şi al protejării, respectiv
atenuării efectului de degradare – asupra mediului înconjurător
Aceste preocupări fac ca din ce în ce mai mulţi turişti - an de an mai
numeroşi – să descopere vraja, romantismul, libertatea şi facilitatea practicării
turismului în spaţiul rural. În general aceşti turişti doresc condiţii de cazare şi
viaţă tipic rurale, un grad de confort decent, preparate culinare
tradiţionale şi specifice regiunii în care se află, aşteptând o diversificare în timp a
ofertei.
După maniera în care ele sunt constituite se pot distinge următoarele
tipuri de produse turistice prioritar solicitate de către turistul:
a) produsele turistice alcătuite de turistul însuşi plecând de la elementele
constitutive ale vacanţei în care el se înscrie.
b) produsele turistice dinainte aranjate de către mediul de primire.
c) produsele turistice alcătuite de un profesionist în turism pentru clientela
sa, pornind de la elemente răspândite sau disparate. Este cazul sejururilor
organizate;
d) produsele turistice “All Inclusive”, răspândite sub numele de “produse
forfetare”.

13
 Asadar, pentru a exemplifica ce inseamna mai exact un pachet
turistic specific turismului rural – etnografic, voi prezenta una din variantele
mentionate anterior, pe care o poate incerca orice turist interesat de latura
populara, traditionala a unui popor Asiatic – produsul turistic alcatuit de
turistul insusi:

3.3.1 Sejur individual in China, regiunea Xi’an

In cazul in care nu se apeleaza la o agentie de turism specializata,

turistul poate gasi cazare pe cont propriu in asa numitele “binguan” – case
pentru oaspeti. Aici se poate caza pe toata perioda sejurului pe care si-a propus
sa-l petreaca sau poate pleca in mai multe regiuni, deoarece aceste unitati de
cazare se intalnesc in toate zonele cu un character rural mai pronuntat, sau in
apropierea marilor orase.
In regiunea Xi’an se poate plati intre 40 si 100 $ pe camera pentru o
noapte intr-o astfel de unitate de cazare si de cele mai multe ori pretul va include
si un mic dejun traditional, avand in vedere ca binguan sunt in general afaceri
familiale.
Astfel cazat in aceasta zona turistul poate experimenta mai departe
viata poporului chinez. In drumul spre diverse obiective turistice, se poate intra
foarte usor in contact cu istoria si cultura chineza.
Spre exemplu obiective turistice care trebuie vizitate sunt Turnul Celor Opt
Nemuritori sau Muzeul Padurii de Tablete de Piatra, insa pana la acestea, turistii
se pot opri in Piata de Relicve organizata in fiecare zi de miercuri si duminica a
saptamanii. Aici se gasesc mii de obiecte specifice folclorului chinezesc si istoriei
acestui popor, precum: busturi de ceramica ce provib din diverse dinastii
chinezesti, monocluri antice, pipe vechi, hartie funerara magica, fotografii sterse
ale imparatesei Cixi, bijuterii din jad, etc.
De asemenea, intr-o astfel de excursie turistii nu trebuie sa rateze
ocazia de a viziona un spectacol in Centrul cultural din Xi’an pentru a intra in
contact si cu acceptiunea de arta a Chinei. Biletul de intrare la un astfel de
spectacol variaza intre 60 si 100 yuani.
Turistii pot asista, in cazul in care calatoria a fost planificata la
inceputul lunii martie, la unul dintre festivalurile cele mai faimoase chinezesti –
Festivalul Lampioanelor cunoscut si sub numele de Festival al Galustelor. Acesta
are loc pe data de 4 Martie in fiecare an si marcheaza incheierea intregii
perioade festive prilejuita de Sărbătoarea Primăverii din Anul Nou Chinezesc.
Admirarea lampioanelor şi degustarea găluştelor sunt două aspecte de nelipsit
ale acestei sărbători. Cu aceasta ocazie se confecţionează lampioane în diferite
culori, forme şi dimensiuni şi cu diferite materiale. Sunt cunoscute „lampionul
muntelui broaştei ţestoase" şi „lampionul rotativ al cailor", care au o istorie de
peste o mie de ani. Oamenii se adună împreună cu familiile lor în parcuri sau în
alte locuri publice, admiră lampioanele, încearcă să dea răspunsuri la ghicitorile
lipite pe lampioane şi dansează dansul lampionului dragon.
În această zi de sărbătoare, se prepară şi se consumă în fiecare gospodărie
găluşte din orez glutinos, cu diverse umpluturi.

14
 Astfel, in functie de interesele fiecarui turist in parte, se poate
strabate intreaga China, in cautarea adevaratelor valori traditionale si a spiritului
popular chinezesc.

3.4 Turismul balneoclimateric

Turismul balneo-climateric este o forma specifica a turismului de

odihna care a luat o mare amploare nu atat ca urmare a dorintei de a preveni
anumite imbolnaviri, cat mai ales cresterii surmenajului si a bolilor profesionale
determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de
anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele
minerale, termale, pentru namoluri, mofete, etc. situate intr-un climat de crutare.
Este si motivul pentru care el reprezinta una dintre formele de circulatie turistica
cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care contribuie la ridicarea
coeficientilor de utilizare a capacitatii de cazare si la realizare a unor incasari
medii sporite pe zi / turist.
Inca din antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de
seama in arsenalul terapeutic atat al medicinelor "savante", cat si a celor
traditionale.
Scurgerea vremurilor si progresul tehnologic din domeniul stiintelor medicale nu
au reusit sa diminueze insemnatatea balneoterapiei. Chiar acest mod de
tratament s-a perfectionat, s-a nuantat cu indicatii si contraindicatii precise, s-a
imbogatit cu proceduri noi si si-a castigat o fundamentare stiintifica.
Paralel cu aceasta, numarul statiunilor balneare si al izvoarelor de
ape minerale a crescut, iar instalatiile balneare s-au perfectionat. Semnificativ
este faptul ca in jurul lor s-a structurat o adevarata industrie hoteliera si ca
localitati rurale necunoscute s-au transformat in statiuni de balneoterapie,
elegante, in cadrul carora toata recuzita turistica si-a gasit o ampla posibilitate de
dezvoltare.
Astazi balneoterapia sau mai cuprinzator balneoclimatologia a
devenit o specialitate medicala de seama implicata in procesul de ameliorare a
sanatatii publice, cu posibilitati profilactice si recuperatorii, dar si o ramura a
turismului cu un rol important in economia nationala.
In ultimile decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice,
turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre
care se concentreaza importante mijloace materiale si umane, cu o implicare tot
mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor servicii turistice si medicale de o
factura complexa si de un inalt nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele
vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de
sanatate a populatiei.
In Asia de Est, cu precadere in Japonia, turismul balneoclimateric a
capatat amploare, beneficiind de o buna promovare nu numai nationala ci si
internationala.

15
 Fiind tara vulcanica, Japonia este impanzita de izvoare termale,
exploatate inteligent in toate sezoanele, pe baza unei largi publicitati, care
evidentiaza binefacerile si proprietatile fiecarui izvor in parte.
Turismul balnear poate insa fi considerat un turism social. Turistii
care se adreseaza statiunilor pentru a petrece acolo mai multe zile, cu sau fara
recomandare medicala, cu sau fara asigurare de sanatate, nu vor sa fie
considerati bolnavi pentru ca nici nu sunt. Vor insa sa petreaca un sejur relaxant
avand grija nu numai de sanatatea lor fizica ci si de cea psihica, deoarece genul
acesta de turism mizeaza mult pe oferta unor pachete turistice ce vor include
tratamente corporale precum si un mediu relaxant.
Asadar, voi prezenta in continuare o varianta de sejur in una din
multele statiuni balneoclimaterice din Japonia:

3.4.1 Spa & Wellness in statiunea Nyuto Onsen,

regiunea Akita-ken, Japonia

Durata: 4 nopti / 5 zile

Transport: avion,
Cazare: Hotel Tazawa 4* sau asemanator
Masa: Mic dejun inclus
Servicii incluse: bai si piscine termale interioare si exterioare, sauna, tennis, sala
de jocuri, etc.

Costuri estimative:
- zbor avion dus – intors Bucuresti, Henri Coanda – Akita-ken , Japonia.
Zbor cu escala in Amsterdam si Tokyo, operat de companiile aeriene All
Niponn Airways si KLM Royal Dutch Airlines. Pret informative : 1000 euro /
persoana
- servicii cazare tip Bed & Breakfast pentru 4 nopti – 750 euro / persoana

Costuri totale estimative: 1750 euro / persoana

In Nyuto Onsen sunt sase hoteluri cu spa, toate japoneze – stilul

ryokan – intr-o frumoasa asezare de munte din care pornesc si cararile pentru
drumetii. Asadar, turistii pot face si diverse trasee turistice, in cazul in care nu
doresc doar sa se relaxeze pe intreg parcursul sejurului.
Aceste bai si izvoare termale poarta denumirea de “onsen” in limba japoneza, iar
unele au reputatia de a fi din perioada Edo (1603 – 1868). Avand atat bai
interioare cat si “rotenburo” – bai rustice in aer liber, hotelurile din Nyuto Onsen
sunt locul perfect pentru o experienta onsen.
De asemenea, un alt procedeu acvatic menit sa relaxeze cat si sa
combata stresul cotidian este sauna japoneza “ofuro”.
Aceasta sauna nu este una obisnuita ci implica trei procedee specific nipone:
In prima faza corpul trebuie incalzit intr-un butoi cu apa calda la 45-55 grade si
saruri minerale din izvoarele termale; intr-o cada dreptunghiulara “furako”

16
persoana va fi stropita cu rumeguș de rășinoase fierbinte, incepand să transpire.
Astfel are loc deschiderea porilor si absorbirea uleiurilor esențiale de cedru, care
au un efect curativ asupra organismului Apoi, vizitatorul se culcă pe pietre
fierbinţi, amplasate într-a doua cadă dreptunghiulară. Aici el se odihnește, şi dacă
dorește, poate comanda un masaj cu pietre fierbinți, care va înlătura tensiunea
coloanei vertebrale.
Dupa cum se observa, exista multe variante de tratamente corporale
pe care un turist le poate experimenta in cadrul unui sejur Spa & Wellness intr-o
statiune balneoclimaterica din Japonia.

3.5 Turismul de croaziera

In ultima perioada, asupra turismului au actionat o multitudine de

factori, care i-au indreptat evolutia spre concretizarea lui drept un fenomen de
masa. In mod particular, turismul de croaziera, accesibil candva doar claselor
sociale cu venituri ridicate, s-a modificat sub incidenta diversilor factori, devenind
un produs de masa, destinat unui public larg.
Insemnand, in acelasi timp, un model de tehnologie si o destinatie de
vacanta, croazierele oferite in forma actuala sunt rezultatele deciziilor adoptate,
in vederea satisfacerii nevoilor turistilor. Croaziera este un produs turistic, rezultat
al asocierii si independentelor dintre zonele de interes turistic vizitate, si serviciile
de baza si suplimentare oferite la bordul navei.
Transporturile turistice pe cale nautica, ca o modalitate de deplasare
spre destintiile turistice, au evoluat de la o simpla calatorie spre una care îmbina
deplasarea cu agrementul. Dupa datele statistice, circa 3% din traficul turistic
international este reprezentat de transportul naval. Prin avantajele pe care le
ofera croazierele - ca mod de petrecere a vacantei -, relaxare totala, distractie,
confort si siguranta, piata transporturilor navale si implicit cererea, este în
continua expansiune
Turismul de croaziera se refera la timpul petrecut pe un vas cum ar fi
navigarea cu flota, croaziere lungi, croaziere pe râuri, navigare cu yachturi
decapotabile sau charter cu yacht. Totusi, raportul despre acest segment de
piata se axeaza în special pe croazierele pe mare.
Cererea pentru croaziere a devenit din ce in ce mai diversa, cu multi
tur-operatori care intra pe piata la toate nivelurile, oferind o gama larga de
produse. Diferitele tipuri de piete de croaziera includ croaziere pentru familii,
sistem all-inclusive, linii de lux, nunti si croaziere tematice. Fiecare tip de
croaziera atrage un segment specific de piata si cu toate pietele care
înregistreaza acum cresteri serioase, operatorii pot sa se pozitioneze pe piata pe
care considera ca se potriveste cel mai bine lor si care este cea mai profitabila
pentru operatiunile lor. Croazierele atrag rapid piata familiilor deoarece parintii

17
considera ca, in comparatie cu vacantele terestre, croazierele sunt mult mai
libere. Catering-ul pentru aceasta piata, facilitatile pentru copii care exista la
bordul celor mai noi vase, de la discoteci pentru tineret la centre virtuale
depasesc serios statiunile terestre.
De-a lungul secolelor, scopul calatoriilor in Asia de Est nu s-a
schimbat foarte mult, atractiile si cumparaturile fiind in fruntea listei. Exista mii de
temple si altare, plus palate, manastiri, gradini si alte bogatii nationale, fiecare cu
propriile calitati mistice. Bineanteles, nicio calatorie in China, spre exemplu, nu
este completa fara un tur bine pus la punct al principalelor obiective turistice,
precum Marele Zid Chinezesc, Orasul Interzis, Templul Raiului, Palatul de Vara si
Piata Tian An Men. Pe langa acestea, nu trebuie ratate siturile arheologice ce
inconjoara mormantul imparatului din Xian. Aici, cele 7.000 de statuete
confectionate manual, din teracota, reprezentand soldati, pazesc sarcofagul.
Peisajul rural din Japonia, China sau Coreea de Sud ofera un contrast puternic
cu orasele moderne, iar programul de excursii ghidate de o zi ofera turistului
ocazia sa observe viata de zi cu zi a locuitorilor, sa deguste bucataria traditionala
si sa viziteze studiourile artistilor si fermele de orhidee.
Cu toate acestea insa, exista doar cateva linii de croaziera care
navigheaza in fiecare sezon in Asia de Est intre octombrie si mai, varful
sezonului fiind in lunile februarie, martie si aprilie. Croazierele au intre 14 si 21 de
zile, depinzand de vas, data plecarii si itinerariu. O calatorie in aceste tinuturi
indepartate merita o vizita extinsa, majoritatea liniilor oferind programe pe tarm
extinse, inainte sau dupa croaziera, pentru a oferi turistilor sansa sa profite la
maxim de aceste destinatii.
Pentru o mai buna intelegerea a conceptului de pachet turistic de tip
croaziera, voi prezenta in cele ce urmeaza un astfel de produs:

3.5.1 Croaziera 11 zile – Asia de Est

Ziua 1 – Imbarcare din Shanghai, China. Cazare in cabina. Masa si program

artistic.

Ziua 2 si 3 – Pe mare. Turistii beneficiaza de programele artistice de pe nava,

precum si de alte facilitate precum sala de jocuri, piscine, jacuzzi, teatru,
discoteca etc.

Ziua 4 si 5 – Beijing, China. Aici turistii pot vizita diverse obiective turistice alaturi
de un ghid avizat in cazul in care solicita acest lucru sau pot face traseele
individual. Ca si posibile obiective tursitice ce trebuie avute in vedere sunt
Templul Paradisului , Piata Tienanmen, Orasul Interzis, Mormintele Imparatilor
Ming si sectiunea Mutianyu a Marelui Zid Chinezesc, situate la 70 de km de
Beijing.

18
Ziua 6 – Pe mare

Ziua 7 – Insula Jeju, Coreea de Sud. Aici turistii pot vizita Parcul si rezervatia
naturala Halla-san cu cel mai inalt munte din tara - un vulcan stins, ce ajunge la o
inaltime de 1950 m. Optional se poate face windsurf pe plaja Sinyang din estul
insulei.

Ziua 8 – Busan, Coreea de Sud. Obiective turistice: Turnul Busan – simbolul

orasului, Piata international ade peste – Jagalchi, Bulevardul Nampodolg, Parcul
Oceanic Taejongdae, Altarul Chungnyolsa, etc.

Ziua 9 – Hiroshima , Japonia. Obiective turistice: Parcul si Muzeul Memorial al

Pacii, Domul Bombei Atomice, Insula Miyajima, etc.

Ziua 10 – Pe mare

Ziua 11 – Tokyo, Japonia. Debarcare.

Servicii incluse:
- cazare in cabina interioara la bordul vasului Silver Shadow Lux
- masa All Inclusive
- taxele portuare
- activitati de recreere: piscine, jacuzzi, teatru, pista in aer liber pentru jogging

Servicii neincluse:
- transportul cu avionul pana si de la imbarcare / debarcare
- transfer aeroport-port-aeroport
- excursiile optionale la fiecare destinatie
- asigurare medicala

Tarif : 3500 euro / persoana

19
3.6 Alte tipuri de turism

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic

– natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt
organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial
in afara celor deja mentionate in Asia de Est sunt:
- turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru
drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna; In Asia de Est
lider pentru aceasta piata este in continuare Japonia care mizeaza pe un
flux puternic permanent de turisti ce paractica sporturi de iarna in zona
muntelul Fuji.
- turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice,
folclorice) naţionale sau internaţionale; Acest tip de turism este bine
reprezentat atat de Japonia cat si de China si Coreea de Sud, deoarece
intreaga cultura folclorica asiatica este considerata in continuare o enigma
pentru majoritatea europenilor.
- turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi
internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive,
interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de amploare
(olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.);
- turismul de vânătoare (safari), este o forma de turism “distractiv”, a cărui
dezvoltare – marcată de spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii
echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau, după caz
cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al
Terrei.
- turismul pop-cultural este o forma de a calatori care permite turistilor sa
viziteze locatii cunoscute prin intermediul literaturii, filmului, muzicii etc.
Acest tip de turism este recomandat in special fanilor unui film sau unei
carti, deoarece acestia pot sa vada locurile in care s-a filmat, destinatiile
care apar in cartea lor preferata etc. China se situeaza din acest punct de
vedere in topul clasamentului datorita popularitatii templelor shaolin din
povincia Henan aparute in filmul “Shaolin temple”.
- turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri
comerciale, guvernamentale sau educationale, având partea de agrement
(leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, în
general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de
km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata
strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. Acest tip
de turism este foarte popular in Japonia in special, aceasta tara fiind un
motor economic important pentru inteaga lume, gazduind târguri si
expozitii, întalniri de afaceri pentru tranzactii si negocieri pe tot parcursul
anului.
- turismul de shopping sau turismul pentru cumparaturi este categoria de
turism in care scopul principal al vizitatorilor este acela de a face
cumparaturi. Aceasta categorie include cumpararea de bunuri de consum

20
 pentru uz personal sau cadouri, exceptand cazurile in care acestea sunt
revandute sau folosite pentru un viitor proces productiv.
- turismul de weekend, in care turistul petrece 2 sau 3 zile de vacanta
pentru a se relaxa si scapa de stresul cotidian.
- turismul de tip luna de miere, in aceasta situatie fiind preferate sejururile
in diverse locatii exotice cu o clima calda. In aceasta categorie, mereu
prezente in clasament ca si destinatii de top pentru luna de miere se afla
Insula Jeju din Coreea de Sud, denumita si Hawaiiul corean, Insula
Hainan din China vestita pentru plaja sa “Tianya Haijiao: (Sfarsitul lumii” )
o plaja presarata cu pietre de granit pitoresti, recife de corali si golfuri
isolate.; etc
- turismul educațional dezvoltat datorită creșterii popularității învățării și
predării de cunoștințe care să amelioreze gradul de competență tehnică în
afara sălii de clasă. În turismul educațional, principala țintă a turului sau
vizitei într-o altă țară este de a studia despre cultură, sau de a munci
pentru a aplica teoria învățată (Programe de Training, Programe
Educaționale).
- turismul creativ definit ca o forma a turismului ce se referă la participarea
activă a turiștilor în cultura comunității gazdă, prin seminare interactive și
experimente de învățământ informal. În același timp, conceptul de turism
creativ a fost preluat de organizații prestigioase precum UNESCO, care
prin programul Creative Cities Network, a promovat turismul creativ ca pe
o experiență susținută, autentică care angajează o cunoaștere activă a
trăsăturilor culturale specifice ale unei destinații turistice.
- turismul culinar – o forma de turism adoptata de persoanele interesate
de arta culinara a diferitelor tari, acestea participand de cele mai multe ori
in diverse workshopuri si invatand sa deprinda arta culinara specifica tarii
vizitate. Pentru aceasta categorie de turism intregul continent asiatic este
renumit, numerosi turisti fiind interesati de insusirea artei culinare asiatice
cu aromele sale unice.

21
4. Concluzie

Conform ultimelor statistici ale Organizatiei Mondiale ale Turismului

(UNWTO) continentul asiatic se situează pe locul doi ca destinaţie turistică şi ca
ritm de creştere a circulaţiei turistice. În cadrul acesteia, cea mai dinamică
circulaţie turistică ce provine din ţările europene se îndreaptă spre Asia de Est şi
de Sud.
Activitatea turistică se analizează pe baza unor indicatori ce exprimă
cat mai fidel intensitatea, cantitatea şi calitatea turismului.
Aceşti indicatori sunt:
- nr turiştilor străini (stabilit de nr vizelor la frontiere sau nr sejururilor)
- veniturile anuale (exprimate în $ SUA)
Dupa o analiza detaliata, s-a dovedit ca cele mai ridicate fluxuri internaţionale
(80% din sosiri) din continental Asiatic se realizează in in partea de Sud – Est a
Asiei. Intre aceste tari Japonia, China si Coreea de Sud ocupa un loc important.
Cererea turistică internaţională se caracterizează prin mari inegalităţi
şi printr-o orientare preponderentă către ţările dezvoltate.Ţările în curs de
dezvoltare sunt în progres la acest capitol,ele reprezentând o treime.
De asemenea se remarcă tendinţa de creştere a sosirilor,dar cu o
evoluţie diferită.Astfel,între anii 1975-1997,sosirile au crescut de peste 3 ori în
Asia de Est şi zona Pacificului spre deosebire de Asia de Sud ce a înregistrat o
creştere de doar 3 procente (0.70% - 0.73 %).
Din punct de vedere al cererii turistice primează Japonia, si Coreea
de Sud, care însuma 61 mil.sosiri în 2005,adică 12 % din total. In Coreea si
China insa, se înregistrează si cele mai mari creşteri ale capacităţii hoteliere, aici
formandu-se si lanţurile hoteliere Mandarin,Shanrila si Peninsula.
Cu toate acestea, noul pol asiatic al turismului international prezinta
un numar de particularitati, susceptibile sa-l faca si mai important intr-un viitor
apropiat. Exista o mare diversificare a motivatiilor pentru sejururile in Asia de Est,
iar acest lucru contribuie la o mai mica vulnerabilitate a fluxurilor turistice din
zona.
In sfarsit, Japonia, Republica Coreea de Sud si China constituie un
potential considerabil de oferta turistica.
Incasarile din turism au crescut considerabil in ultimii 10 ani, iar
aceasta evolutie este rezultatul cresterii calitatii prestatiilor turistice in noile tari
ale Asiei, ceea ce a asigurat imbunatatirea raportului calitate-pret si
atragerea clientelei turistice din partea superioara a gamei.
Succesul dezvoltarii turistice al acestor tari se bazeaza pe
competitivitatea produselor lor, asociata cu un raport calitate-pret corect stabilit si
acoperit prin servicii corespunzatoare pretului pretins si platit.
In aceste conditii, viitorul turismului in Asia de Est si implicit in China,
Japonia si Coreea de Sud nu poate decat sa infloreasca, aducand economiilor
fiecarei tari in parte mari beneficii si reusind sa promoveze valorile pisagistice si
culturale in fata tuturor potentialilor turisti.

22
5. Bibliogarfie:
1. Bornoff Nicholas, “National Geographic Traveler – Japonia”, Editura
Adevarul, Bucuresti, 2010.
2. Harper Damian, “National Geographic Traveler – China”, Editura Adevarul,
Bucuresti, 2010.
3. “Marea Enciclopedie – Statele lumii: Asia de Est, de Sud-Est si de Sud”,
Editura Litera, Bucuresti, 2009.
4. “Mic Dicţionar Enciclopedic”, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucuresti,
1978.
5. Neacşu N., “Turismul şi dezvoltarea durabilă”, Editura Expert, Bucuresti,
2000.
6. Stăncioiu Aurelia F., “Dicţionar de terminologie turistică”, Editura
Economică, Bucuresti,1999.
7. Chang-Gi Yi,”Linking Green Productivity to Ecotourism – Ecotourism in
Korea”, Asian productivity organization, Tokyo, 2002, pag.119 – 128.
8. Palau Nicoleta, “ Statistica in turism”, Editura Albastra, Bucuresti, 1998
9. Nistoreanu P., “Ecoturism si turism rural”, Editura ASE, Bucuresti, 2003.
10. Neacsu N., Cristureanu C., Baltaretu A., “ Turism international – Studii de
caz”, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1999.
11. www.paravion.ro – bilete de avion online
12. www.hotelcon.net – rezervari online cazare

23