Citi]i ne online la

www.polirom.ro/supliment.html

VOI N A}I ~NTREBAT,

-

F|R| ZAH|R V| R|SPUNDE:

„Dunitru“ de Bobo, pag. 5

CRONIC| DE CARTE:
Alexandru C\linescu despre
1.50 lei „Porunca lui Rabbi Akiba“
de Valeriu Gherghel:
„Erudi]ia ludic\“,
pag. 6 7 -

Nr. 64 • 18-224 februarie 2006 • S|PT|M~NAL REALIZAT DE EDITURA POLIROM {I „ZIARUL DE IA{I“ • APARE S~MB|TA • E-M
MAIL: supliment@polirom.ro

„O provocare planificat\ Haide, f\, c\ ajungem

din partea noi la putere!
presei daneze“
Un interviu cu Günter Grass `n PAGINA 3 Teatru la rotisor `n PAGINA 13

Consumabilele literaturii
Exist\ c\r]i de care ne e ru[ine. Le-am citit, dintr-un motiv sau altul, la
un moment dat. Nu doar Sandra Brown, Barbara Cartland sau Pavel
Coru]. Pot fi [i acele ciudate specimene ale timpurilor
glorioase, care serveau drept educa]ie sexual\ pentru
tineri. Consumabilele literaturii. Le-am citit dintr-un
accident [i, tot dintr-un accident, pentru c`teva ore,
c`t timp a durat lectura, ne-au pl\cut sau doar ne-au
„tulburat“. „Suplimentul de cultur\“ scoate
maculatura de la col].
Eugen Uricaru:
„Eu i-am citit pe tineri,
ei nu m-au citit pe mine“
Eugen Uricaru afirm\ pentru „Suplimentul de cultur\“ c\
scandalul legat de acuza]iile c\ ar fi colaborat cu fosta
Securitate se va `ncheia `n cur`nd. ~[i explic\ imaginea de-
favorabil\ din pres\ prin faptul c\ at`t timp c`t a fost [eful
USR avea de lucru, nu de „comunicat“. Despre tinerii scrii-
tori, Uricaru are o p\rere tran[ant\: „Au talent, dar n-au [ti-
in]\!“. ~n interviu, autorul Supunerii identific\ [i problema
num\rul unu a culturii scrise, distribu]ia: „Aici e rostul sta-
tului, s\ rezolve aceast\ chestiune, pentru c\, p`n\ la urm\,
e o treab\ de siguran]\ na]ional\“.

PAGINILE 89
-

Ast\ sear\, la Dezenciclopedia

Scandalos. Eronat. Mali]ios.
Sarcastic. Parc\ un pic
amuzant. Parc\ de-a dreptul
hilar. Parc\ plin de umor. Cam
astfel se pot rezuma impresiile
rezultate la o prim\ citire a
Dezenciclopediei (Uncyclo-
pedia – http://uncyclo-
pedia.org), o parodie a celebrei
Wikipedia, cea mai mare enci-
clopedie gratuit\ online, rea-
lizat\ prin contribu]ii voluntare.
PAGINA 4

Scriitorii din .ro au

o Wikipedia doar a lor Citi]i despre
www.scriitori
PAGINILE 10 12
-
romani.ro `n
Ace[tia pot spune adev\rul despre opera
lor sau `[i pot inventa pe loc biografia. PAGINA 2
Doar s\ [tie cum se utilizeaz\ site-ul!
Texte de Liviu Antonesei, Nora Iuga, Robert B\lan, Radu Pavel Gheo [i Simona Popescu
 actualitate ordinea de zi

Lucian Dan TEODOROVICI

Nominaliz\rile la premiile UNITER
CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: „Inim\ de c`ine“ [i „Woyzeck“, `n cursa pentru
Ceva nu se leag\ cel mai bun spectacol din 2005
Nu se leag\ cu a[tept\rile noastre, cu suspiciunile noastre, con-
struite deja pe un model vechi de un deceniu [i jum\tate. Ne-am
obi[nuit, `n timpul \sta, s\ descoperim permanent c\ vinova]ii
oficiali pentru dezastrele României s`nt din r`ndurile opozi]iei,
indiferent de ce culoare e respectiva opozi]ie. Adic\ puterea era
alb\, pur\, corect\, iar opozi]ia... Cum oare s\ nu te g`nde[ti atunci
la faptul c\ justi]ia este manipulat\ politic? Iar acum, c`nd lu-
crurile se repet\, cum s\ nu te g`nde[ti la acela[i lucru? Intervine
aici o problem\ de con[tiin]\: s\ ne bucur\m, pur [i simplu, c\
N\stase, Dan Ioan Popescu, Mitrea et al. par a-[i g\si, `n fine,
na[ii, sau s\ ne `ngrijor\m c\, pe l`ng\ ei, pesedi[tii, justi]ia româ-
neasc\ nu se `ndur\ s\-l mai [icaneze dec`t pe un Patriciu al
c\rui spate politic este destul de [ubred `n prezent?
Se accept\, p`n\ la urm\, orice explica]ie, inclusiv: „P\i, pe
cine altcineva s\ anchetezi, dac\ nu pe cei care au fost la putere
[i au avut mijloacele corup]iei `n m`n\?“, dar gustul amar r\m`ne
dincolo de justific\ri. Pentru c\, accept`ndu-le `n virtutea unei
aparente logici, subscriem, de fapt, ideii c\ fenomenul corup]iei
implic\ exclusiv oamenii care fac parte dintr-o putere politic\ a
unui moment. Or, nu putem s\ ne l\s\m p\c\li]i `n felul \sta. E
adev\rat c\ cei de la putere au `n m`n\ mult mai multe p`rghii,
dar asta nu `nseamn\ c\ ei le folosesc pe criterii politice. Dim-
potriv\, cunoa[tem deja, f\r\ s\ ne mai minun\m m\car, c`t de
bine „conlucreaz\“ puterea cu opozi]ia c`nd e vorba de afaceri.
Cunoa[tem, m\car „`n teritoriu“, cazuri `n care lideri ai unor par-
tide „inamice“ pe plan politic s`nt ac]ionari la aceea[i firm\ sau
chiar `mpart fr\]e[te c`te un SRL. Iar asta reprezint\ doar o mic\
form\ de asociere `ntre oameni de la putere cu oameni din opo-
zi]ie, [i `nc\ una cu aparen]e oneste.
Prin urmare, indiferent de explica]ii, faptul c\ justi]ia nu pare
interesat\ prea mult de puternicii zilei `ncepe s\ deranjeze. Nu Ada Navrot [i
din perspectiva politic-ipocrit\ a liderului P.S.D., spre exemplu, Marius St\nescu
care `ncearc\ s\ ne conving\ c\ tr\im `n plin\ v`n\toare de vr\ji- `n Nu se [tie cum
toare, pentru c\, de fapt, anchetele declan[ate `n r`ndurile membrilor
marcan]i ai fostului partid de la guvernare ne mai tempereaz\
Nominaliz\rile au fost f\cute de un juriu
pu]in frustr\rile adunate `n anii de dup\ revolu]ie [i mai cu seam\ Spectacolele Inim\ de c`ine de la format din criticii Magdalena Boiangiu, Ion
`n perioada de nu foarte vesel\ amintire dintre 2000 [i 2004.
Dimpotriv\, ne deranjeaz\ din perspectiva investi]iei de `n- Teatrul Na]ional din Bucure[ti [i Cazaban, Andreea Dumitru, Cristina Mo-
credere pe care-am f\cut-o `n actuala guvernare. {i pe care Woyzeck de la Teatrul Maghiar de dreanu [i Mircea Morariu. Un alt juriu va
românii o fac `n continuare, dac\ nu `n ansamblul numit Alian]a stabili c`[tig\torii, care vor fi anun]a]i `n
D.A., m\car, o relev\ sondajele, `n Traian B\sescu. Stat din Cluj au ob]inut cele mai seara de 3 aprilie, la ceremonia ce va avea
Iar dac\ am ajuns aici, la pre[edinte adic\, n-avem cum s\ nu multe nominaliz\ri, c`te trei, la loc `n Sala Mare a Teatrului Na]ional din
ne `ntreb\m cum se face c\, prea pe nesim]ite parc\, nimeni nu Bucure[ti (TNB).
se mai intereseaz\ de Radu Berceanu, spre exemplu. Sau de Gala Premiilor UNITER de anul La cea de-a XIV-a edi]ie a Galei au mai
marmura lui Adriean Videanu. ~n schimb, ca jertf\ pe altarul acesta, ce va avea loc pe 3 aprilie. ob]inut c`te o dubl\ nominalizare o serie de
bunei-credin]e, ne este oferit mai sus amintitul Dinu Patriciu, de- cinci spectacole: Nu se [tie cum – cea mai
spre care nu putem afirma c-ar fi f\r\ de p\cat, dar despre care Inim\ de c`ine, `n regia lui Yuriy Kor- bun\ scenografie (József Bartha) [i cel mai
[tim totodat\ cu siguran]\ c\ se afl\ `n dizgra]ia – acut\ a[ spune – donskiy, concureaz\ la premiul pentru cel bun actor `n rol principal (Marius St\nescu),
a pre[edintelui. {i iar\[i parc\ ceva nu se leag\. Sau poate c\ se
mai bun spectacol, dar a ob]inut [i dou\ O zi din via]a lui Nicolae Ceau[escu – cea
prea leag\, iar asta deranjeaz\ [i mai mult.
nominaliz\ri la categoria cel mai bun actor mai bun\ actri]\ `n rol principal (Coca
Nu putem noi s\ suger\m justi]iei pe cine s\ ancheteze [i pe
cine nu, dec`t dac\ avem dovezi. ~ns\ justi]ia, care nu-i o entitate `n rol principal, datorit\ interpret\rilor lui Bloos) [i cea mai bun\ regie (Alexandru
nedefinit\ ce-[i poart\ duhul nepersonalizat peste suflarea româ- Marius Manole [i Victor Rebengiuc. Woy- Tocilescu), Plastilin\ – cea mai bun\ actri]\
neasc\, ci `nseamn\, `n mare m\sur\, oameni, ar da dovad\ c\ zeck, `n regia lui Mihai M\niu]iu, este `n `n rol secundar (Elena Popa) [i cea mai bun\
iese din letargie chem`nd `n fa]a ei al]i oameni din tot spectrul competi]ie cu Inim\ de c`ine la trofeul regie (Radu Afrim), A[tept`ndu-l pe Godot
politic. Sigur, sun\ a truism aceast\ observa]ie, dar, `n România, pentru cel mai bun spectacol. Montarea a – cea mai bun\ actri]\ `n rol secundar (Péter
truism pare s\ nu `nsemne un adev\r acceptat de to]i, ci un mai fost nominalizat\ la dou\ categorii in- Hilda) [i cel mai bun spectacol [i Nevestele
adev\r ignorat de to]i. {i-atunci merit\ s\-l readuci `n discu]ie. Fie terpretative: cea mai bun\ actri]\ `n rol vesele din Windsor – cel mai bun actor `n
[i numai pre] de-un articol dintr-un col] de pagin\. principal – Kézdi Imola [i cel mai bun actor rol secundar (Richard Balint) [i cea mai
`n rol secundar – Hathazi Andras. bun\ regie (Victor Ioan Frunz\). Marius Manole `n Inim\ de c`ine

O Wikipedia a scriitorilor din. ro c\ acum situa]ia nu e prea fericit\.

Constantin Vic\
Mar]i, la Muzeul Na]ional al
Literaturii Române, s-a lansat un site
(cu mari [anse de a deveni portal) al
scriitorilor români –
www.scriitoriromani.ro. Nu e vitrin\
de muzeu, ni s-a spus la lansare. E
ceva activ, `ntre dic]ionar `n continu\
„progresie“ [i o Wikipedia de scriitor.
P\r]ile bune s`nt multe. ~n primul
r`nd, e o ini]iativ\ public-privat. ~n al
doilea r`nd, scriitorul se mut\ acolo
unde trebuia s\ stea: `n lumea
virtual\. {i, pe deasupra, mai trebuie
s\ fie [i responsabil cu propria
identitate. Adic\ scriitorul va primi o
adres\ [i o parol\ [i `[i va `ngriji
singur pagina. {i bine ar face, pentru
Cu toate c\ site-ul se laud\ (chiar de
pe prima pagin\) cu 1.828 de
scriitori `nregistra]i (to]i n\scu]i dup\
1920) [i cu 14.620 de opere, dai un
click [i povestea se schimb\. ~n r\u.
Scheletul proiectului `l constituie
baza de date realizat\ de Lauren]iu
Ulici, o baz\ onest\, dar deloc
suficient\. Baza o constituie un
manuscris dactilo de 204 pagini
realizat `n 1996, ca o eviden]\ a
membrilor Uniunii Scriitorilor din
România. Materialul ordona alfabetic
membrii USR la acea dat\, din ]ar\
sau din diaspora, [i consemna
operele editate p`n\ `n anii
1989-1990. Acum dai click [i vezi:
nume autor, prenume, pseudonim,
data na[terii [i c\r]ile ap\rute. C\r]ile
au anul de apari]ie, dar lipse[te
editura, genul c\r]ii (toate s`nt de
gen „Opere“), ISBN [i a[a mai
departe. Probabil toate complet\rile
s`nt treaba scriitorilor (scriitor =
editor de pagin\ web!), dar nu orice
scriitor poate face aceast\ treab\.
Unii nu [tiu, al]ii nu vor [i, uneori,
ceilal]i nu mai s`nt prin lumea real\
s\ se poat\ conecta la cea virtual\.
O alt\ problem\ este veridicitatea
datelor oferite de autori. Poate c\ to]i
s`nt la un click distan]\ de Premiul
Nobel, al]ii `[i vor folosi spa]iul ca
s\-[i construiasc\ biografii
fantastice. WWW [i scriitori, o lume
de basm! Nimeni nu-[i asum\
responsabilitatea pentru aceast\
semi-Wikipedia. Dac\ acum site-ul e
plin de „cioturi“, dac\ nu [tim prea
bine diferen]a `ntre „scriitori“ [i
„scriitori celebri“ (uneori paginile
afi[eaz\ termenul celebru, alteori
nu), problemele vor ap\rea c`nd
biografiile [i bibliografiile se vor
`nmul]i periculos. {i dac\ se mai
apuc\ vreun scriitor de hacking,
ne-am scos.
„Site-ul apare cu 10 ani
`nt`rziere“, spunea Bogdan Ghiu la
lansare. {i, cu toate acestea,
diferen]a nu pare recuperat\. Mul]i
scriitori tineri lipsesc (chiar dac\ s-au
dat asigur\ri c\ vor fi), motorul de
c\utare `ntoarce rezultate aiurea
(nu-l c\uta]i pe Nichita St\nescu
dup\ „St\nescu“, c\ nu-l ve]i g\si,
`ncerca]i „Nichita“ simplu), nu exist\
interfa]\ `n limbi str\ine [i nici link-uri
c\tre alte site-uri, reviste, baze de
date. Pentru 50 de milioane lei
vechi, c`t a costat site-ul, primim, din
index, o carte pe zi, 2 c\r]i rare
(copertele lor, desigur) [i noile
apari]ii ale editurii MLR. C`t despre
succinta bio-bibliografie a scriitorilor
români, vom afla `n episodul viitor.
Dac\ va mai exista.

2 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006

 ordinea de zi actualitate
Günter Grass, autorul romanului Toba de tinichea, despre Radu Pavel GHEO
caricaturile reprezent`ndu-l pe Mahomed:

O provocare
ROMÂNII E DE{TEP}I
„
Limbotentul
planificat\ din partea Ne-am pl`ns – [i m-am pl`ns – de nenum\rate ori de felul greoi

presei daneze “ `n care vorbesc jurnali[tii sau oamenii politici. Le-am criticat
incapacitatea de a se exprima logic sau m\car limpede. Am r`s de
importan]a gonflat\ cu care folosesc termeni despre care habar
n-au [i senin\tatea t\l`mb\ cu care fac dezacorduri. Uneori, c`nd
aud cum `ncepe c`te unul cu „preg\tirea implement\rii progra-
melor de aliniere la cerin]ele aquis-ului comunitar, care... adic\
~n urm\ cu o s\pt\m`n\, cotidianul spaniol noi trebuie s\... preg\tim implementarea `n...“, c`nd `i aud, zic,
„El Pais“ a publicat un interviu cu scriitorul `ncerc`nd s\ pun\ punct undeva, de[i se vede clar c\ au uitat ce
au vrut s\ spun\ [i c\, de fapt, nici nu [tiau prea bine dac\ au
german Günter Grass, pe tema caricaturilor de spus ceva, a[ prefera s\ se limiteze la propozi]ii mai simple,
reprezent`ndu-l pe profetul Mahomed ap\rute care s\ exprime, oric`t de cretin, o idee, o explica]ie, ceva, acolo...
S\ aud un politician spun`nd, de exemplu: „România va intra `n
`n presa danez\. Grass s-a `nrolat la 16 ani, UE. UE are legi. Noi avem alte legi. Legile la noi nu-s ca la ei.
Trebuie s\ fie. Facem noi ceva. Vota]i-ne. M\rim salariile“. Sau
a fost r\nit `n r\zboi [i luat prizonier de s\ ]in\ gura `nchis\ [i s\ r\spund\ din c`nd `n c`nd la `ntreb\ri
americani. Dup\ eliberare, a fost cioplitor `n simple, puse de reporteri simpli, d`nd din cap `n semn de „Da“
sau, mai rar, „Nu“.
piatr\ pentru morminte, ceea ce avea s\-i Da, toate astea s`nt adev\rate [i triste: politicienii nu prea [tiu
slujeasc\ drept mijloc de subzisten]\ `n timpul s\ vorbeasc\. Nici s\ scrie. Nici mul]i jurnali[ti f\cu]i la apelul bo-
cancilor `n facult\]ile r\s\rite pe fug\ dup\ 1989 nu [tiu s\ scrie.
studen]iei (la grafic\ [i sculptur\) `n Düsseldorf (Din fericire, exist\ destui care [tiu, iar aici concuren]a mai eli-
min\ din agrama]i.) Pericolul `ns\ e mult mai mare: dup\ vreo
[i Berlin. A mai fost traficant pe pia]a neagr\ trei decenii `n care liceul a devenit un fel de intrare la metrou cu
[i baterist `ntr-o forma]ie de jazz. diplom\ pentru fidelitate, iar facultatea, un fel de club de fi]e,
incompeten]a lingvistic\ se extinde. Mul]i avoca]i – limbi ascu]ite
prin defini]ie – nu s`nt `n stare s\ lege dou\ vorbe. Purt\tori de
A]i fost mirat de faptul dicteaz\ pia]a. De fapt, presa cuv`nt abia dac\ pot purta povara unei fraze mai lungi. Traduc\-
c\ publicarea caricaturilor este doar o parte din numeroa- tori din limbi de circula]ie nu-[i g\sesc cuvintele `n român\ [i nu
a st`rnit o asemenea sele grupuri de `ntreprinz\tori mai s`nt `n stare s\ ]in\ minte ortografia limbii-mum\.
polemic\? care monopolizeaz\ opinia pu- De c`]iva ani `ncoace a ap\rut [i savantul agramat, autorul de
Da [i nu. Cunoa[tem cu to]ii c\ blic\. Am pierdut dreptul de a c\r]i [tiin]ifice care nu [tie române[te, impotentul lingvistic –
exist\ o lege scris\ [i una ne- ne c\uta ap\rarea `n fa]a liberei limbotentul. Limbotentul are o frecven]\ de r\sp`ndire mai mare
scris\, care le interzice musul- exprim\ri a opiniilor. Nu s`nt `n spa]iul [tiin]elor umaniste – psihologia, sociologia, pedagogia
chiar at`t de vechi timpurile etc. –, unde se pot spune multe lucruri vagi, asezonate cu citate
manilor s\ realizeze imagini cu
c`nd se ini]iau procese pe margi- [i lipsite de concluzii sau rezultate clare. De obicei, limbotentul
Allah [i cu profetul s\u Ma- are o idee vag\ despre ce vrea s\ spun\, `ns\ nu reu[e[te s\ l\-
homed. Aici este vorba despre o nea ofenselor aduse Majest\]ii
Sale [i nu trebuie s\ uit\m c\ mureasc\ pe nimeni. Scrie greoi [i abuzeaz\ de cuvinte parazit.
provocare con[tient\ [i planifi- Frazele lui alambicate s`nt pline de forme impersonale folosite
cat\ din partea presei daneze. Ei exist\ locuri unde Biserica nu
abuziv (c\ci orice scriere [tiin]ific\ are [i ea limita ei de imperso-
au anun]at un concurs de carica- este separat\ de stat. De unde nal), care dau senza]ia de birocra]ie a [tiin]ei. Compila]iile de
turi, `n cadrul c\ruia, `n pofida oamenii din Occident au at`ta citate adunate de-a valma, multe din volumele pe care le public\
tuturor tabu-urilor, participan]ii arogan]\ s\ stabileasc\ ce se limbotentul, s`nt lipsite de orice valoare [tiin]ific\ [i reprezint\
`l desenau pe Mahomed. Redac- poate [i ce nu se poate face? ~n mai degrab\ mostre de grandomanie patologic\.
torii chiar s-au consultat cu un realitate, le-a[ recomanda tutu- Se `nmul]esc mai ales birocra]ii din [tiin]ele umaniste. ~i vezi
specialist danez `n Islam, care a ror s\ se uite m\car o dat\ la folosind sistematic expresii parazite, care parc\ vor doar s\ spo-
]inut s\-i aten]ioneze. Totu[i, `n aceste caricaturi. Ele amintesc reasc\ num\rul de pagini. Cum v\ sun\ „e de surprins faptul de
de o cunoscut\ publica]ie din a face“? Dar „semnificativ nu este at`t faptul de a nu avea
pofida acestei aten]ion\ri, gaze-
vremurile naziste – „Stuermer“. atingere“, „privitor la aflarea“ sau „se distinge realitatea faptului
tarii danezi [i-au f\cut `n conti-
~n acela[i stil, acolo erau publi- de a fi“? Ca s\ nu mai zic despre epocala deschidere de fraz\
nuare treaba, pentru c\ ei s`nt „conform cu situa]ia de surprindere a faptului de a...“. Sau a
cate caricaturi antisemite. Nu
ni[te jurnali[ti de dreapta xeno- faptului de a nu a... cui `i mai pas\? La sf`r[it, dac\ vrei s\ faci
po]i invoca dreptul privind li-
fobi [i extremi[ti.
„Propria imagine despre cultur\
bertatea de exprimare a opini- un rezumat al celor dou\ sute de pagini citite, vezi c\ abia po]i
ilor, f\r\ s\ analizezi cum este alege ceva... din citate. Ce-a vrut limbotentul? Un nume adunat
V-au uimit actele
de violen]\ ce au urmat
realizat `n realitate acest drept determin\ propriile interdic]ii“ pe-o carte [i, probabil, un titlu universitar.
Mai grav e c\, de obicei, savantul agramat nu e `n stare nici
dup\ aceasta?
`n Occident. s\ respecte regulile specifice cercet\rii [tiin]ifice. Nu [tie s\ fac\
o bibliografie. D\ citate din autori care nu-i apar `n indicele de
Tr\im `ntr-o epoc\ `n care un Astfel se manifest\ nume [i are `n indice autori care nu apar `n carte. Scrie
act de violen]\ urmeaz\ dup\ un „confruntarea dintre V-a]i confruntat personal cu manifesta]ii de intoleran]\? trimiterile bibliografice cum `i vine la `ndem`n\ – c`nd cu autorul
altul. Primul a fost interven]ia civiliza]ii“?
~n calitate de autor, m-am confruntat cu un anume fel de into- la `nceput, c`nd cu titlul c\r]ii la `nceput, c`nd cu anul la `nceput,
Occidentului `n Irak. La ora ac- Asta `[i doresc fundamentali[tii leran]\. Dup\ publicarea romanului Toba de tinichea, a fost ini- c`nd cu „Editura X“, c`nd cu „Ed. X“, c`nd f\r\. Inventeaz\ ter-
tual\ [tim c\ `n acest fel s-a din ambele tabere. Cu toate a- ]iat un proces juridic, `n timpul c\ruia cartea a fost acuzat\ de meni ce brutalizeaz\ urechile [i limba [i `i repet\ cu obstina]ie,
`nc\lcat dreptul interna]ional. cestea, noi trebuie s\ facem o profanare [i de pornografie. Iar `n ]\rile comuniste, precum [i `n a[a c\ la un moment dat ne putem trezi pe pia]\ cu vreo cinci-
R\zboiul s-a dus exclusiv pe diferen]iere: din fericire, la noi Spania [i Portugalia, aceast\ carte a fost `n general interzis\. Cu [ase termeni care denumesc acela[i lucru, singura deosebire
baza argumentelor fundamenta- dintre ei fiind c\ s`nt folosi]i de cinci-[ase autori diferi]i.
a existat epoca Rena[terii, noi c`]iva ani `n urm\, m-am `nt`lnit la Yemen cu scriitori occi- Cu alte cuvinte, incompeten]a c`[tig\ teren. C\r]ile respective
liste ale lui Bush, cum c\ acesta am tr\it un secol de Iluminism dentali [i arabi, pentru a discuta pe marginea a tot felul de teme
ar fi o lupt\ dintre bine [i r\u. vor fi folosite ca bibliografie de al]i autori, care vor scrie [i ei a[a,
pentru a trece prin acest proces literare. Printre altele, s-a discutat [i despre erotic\. Pentru lite- mai departe... {i a[a mai departe.
Ast\zi ne este clar c\ a fost un dureros care ne-a adus o serie ra]ii arabi, acest lucru nu era unul obi[nuit, `ns\ un pic mai t`r-
r\spuns fundamentalist la o ac- de libert\]i, libert\]i ce continu\ ziu discu]ia s-a legat. Prin urmare, se poate vorbi despre orice,
]iune fundamentalist\. Nu este s\ se afle sub amenin]are. ~n lu- inclusiv pe marginea unor teme conflictuale, dac\ fiecare ar
`n nici un caz o ciocnire `ntre mea islamic\ nu a existat nimic manifesta toleran]a pe care o a[teapt\ de la al]ii. Pentru c\ fie-
civiliza]ii, ci mai degrab\ o con-
fruntare `ntre dou\ civiliza]ii.
asem\n\tor, ei se afl\ `ntr-o alt\
etap\ de evolu]ie. Iar acest lucru
care are propria imagine despre cultur\, imagine ce este deter-
minat\ de propriile interdic]ii. Activitate publicistic\
trebuie respectat.
~n acest caz ce ar trebui Gunter Grass a debutat `n 1956 cu volumul de versuri Avan-
`ntreprins? Va fi oare de aceste ]\ri parteneri egali. S-a raport privind problemele rela]i- tajele g\inilor-giruet\. ~n 1960 `i apare Toba de tinichea, care
Vor continua [i pe viitor
ajutor autocenzura? asemenea excese dovedit imposibil s\ creezi pen- ilor dintre Nord [i Sud, raport cunoa[te un uria[ succes mondial [i care va fi transpus\ pe pe-
incendiare? tru sine asemenea condi]ii de `n care a prezis dificult\]ile cu licul\ de Volker Schlondorf `n 1979, primind Palme d’Or la
La ora actual\, `n Occident se Festivalul de Film de la Cannes. Dintre romanele sale, mai
care noi continu\m s\ ne pre- care ne confrunt\m acum. Acest
discut\ `n mod infatuat despre Mi-e team\ c\ da. R\nile s`nt a- amintim: Pisica [i [oarecele (1961), Anii c`inelui (1963), Cam-
ocup\m. ~n anii ’70, la cererea raport continu\ s\ fie de ac-
libertatea presei. ~ns\ nu trebuie d`nci – [i nu numai `n ]\rile bula (1977) [i scrierea autobiografic\ Secolul meu (1999). ~n
Organiza]iei Na]iunilor Unite, tualitate.
s\ ne min]im pe noi `n[ine, ca [i arabe, ci `n toate ]\rile s\race `n 1998 i se decerneaz\ Premiul Nobel pentru Literatur\. La Edi-
cum nu s-ar [ti c\ ziarele tr\iesc general. Se pare c\ oamenii din Willy Brandt (cancelarul federal tura Polirom au ap\rut volumele: ~n mers de rac (2002) [i
din publicarea de materiale [i c\ Occident nu s`nt `n stare s\ al Republicii Federative Germa- (Traducere de Toba de tinichea (2005).
ele iau `n calcul ceea ce le g\seasc\ un mijloc de a vedea `n ne `ntre 1969 [i 1974) a scris un Adriana Matcovschi)

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006 3 pop-cultura

)
 pop-cultura

)
teorie [i practic\

Ast\ sear\, la Dezenciclopedia

Adriana BABE}I

ARS COQUINARIA

Play it, Bazil. Play…

Naaa, gata [i cu fudmuviurile, cu filmele despre haleuri adic\,
pentru cine nu s-a prins din prima. De[i ni-i mare poft\ a v\
povesti cum, de-o vreme, ne sare-n ochi orice m`ncare servit\
pe ecran, ne-om `nfr`na [i-om pune multe bun\t\]i la p\strare.
Cum ar fi, de-un pamplezir, felul `n care se `mbuc\ un nemai-
pomenit amor din capul de oper\ In the Mood for Love al lui
Wong Kar-wai cu ni[te am\r`]i de t\ie]ei c\ra]i `n bidona[ sau cu
prima cin\ la restaurant a sclavilor iubirii. Ce fine]e de goblen!
Da-n 2046, tot a’ lu’ Wong, dac\ a]i uitat cumva? C`t\ chinez\rie!
C`te-n]elesuri de nedeslu[it pentru pl\ie[ii ce ni-s, cu Ioropa
noastr\ cu tot! C`nd s\ ne revenim `n sim]iri din extaza extrem-
r\s\ritean\ (pe care-am garnisit-o grabnic cu ni]elu[ Roland
Barthes, d`nd iama `n imperiul semnelor [i-n arta potoalelor
orientale), hop, o epistol\ electronic\ de la trimisul nostru spe-
cial `n nordul francofon al Africii. Vasile Popovici, ambasadorul
extraordinar [i plenipoten]iar al României `n Regatul Marocului.
Unu’ [i-acela[i, pe bune, cu Eu, personajul, da’ [i cu autorele Uncyclopedia i-a schimbat de pe bancnote pe Eminescu [i Iorga cu Fizz [i Gu]\
c\r]ii despre Preda, peste care nici un morome]olog nu poate
trece, cum nici vreun rimbaldolog peste Rimbaud-ul semnat tot
A[a se face, de exemplu, c\
de (pour les amis) Bazil. M\d\lina COCEA George Bush `l are ca vicepre[e-
Ce ne a[ternu pe ecran Excelen]a Sa, cu pan\ meseria[\, ca
dinte pe Bill Clinton, este `n-
un nou Alecsandri ori Ghica? O maroco-descrip]ie, cu ceva
surat cu Paris Hilton [i, a[a cum
iepic, ba[ca rabat la cele mai mici chi]ibu[uri. Cum ar fi un ca-
COOLTURISME deja o [tiam cu to]ii, fiul lui
meleon zbenguit prin vegeta]ia luxuriant\ din curtea-parc, care,
Hitler. Este deosebit de priceput
spicuim, „`]i taie r\suflarea, de un verde `nchis, ca o p\dure
la geografie, concentr`ndu-[i
`nalt\, veche de secole: imagine de carte po[tal\“. Acolo deslu- ROMÂNIA. Moto na]ional : „Capra cercet\rile asupra cooper\rii
[im, din scrisa Excelen]ei Sale, „bambu[i enormi, `n p`lcuri dese, vicinum intereo quoque“. Limba transfrontaliere `ntre Canada [i
ce sc`r]`ie leg\na]i de v`nt de parc\ ar fi care `nc\rcate, de-abia oficial\: C++, Jav(r)a, SQL, PHP. Mexic. A avut un rol major `n
urnite, r\[inoase, palmieri uria[i, portocali, plante luxuriante cu
Capital\: Gura Humorului. r\zboiul din 2003 dintre Statele
ciorchini de flori oranj“. Care va s\ zic\, un fel de micro-rai ce
Voievod: Traian B\sescu. Dezbinate ale Americii [i Irak,
r\sculeaz\ `n noi toate amintirile magrebine din c\r]i, r\v\[e[te
Paharnic: C\t\lin-Popescu bombard`ndu-i pe to]i. Produc-
gusturi, mirosuri, arome, spre a ne `nfierb`nta `nchipuirea. Dar
T\riceanu (sau poate nu). Eroi ]ia de petrol este `n afara ori-
s\ d\m glas unui cr`mpei culinar din epistol\, cu `ncuviin]area
na]ionali: Bul\, Jiji Becali, {tefan c\rui pericol. Nici un american
expeditorului:
cel Mare, Vlad }epe[ [i Alexandru nu a fost r\nit. Victime colate-
„La vizita lui B., am cobor`t 400 de km spre sud, la Mar-
rale – neglijabile. Contribuabilii
rakech. Uluitor. Un ora[ ro[u, complet ro[u, gem`nd de turi[ti, cu Johan Cuza. Independen]\:
`l ador\ pe George. Acum, ira-
zeci de monumente vechi de dinainte de catedrala Notre-Dame nerecunoscut\ de Imperiul kienii se bucur\ din plin de ma-
din Paris. ~n mijloc, o pia]\ uria[\, cu cobre care danseaz\, cu Moldovean. Imn na]ional: gia democra]iei americane, re-
ghicitoare din sudul `ndep\rtat, de[ertic, cu dansatori, acroba]i, „Oooooooooooooooooooooo, via]a nun]`nd, `n mod c`t se poate de
cercuri de oameni care povestesc (povestitul e o art\ vie), cu o mea“, de Adi de Vito. Abrevia]ie: firesc, la orice prezen]\ religi-
medina labirintic\, gem`nd de magazine cu artizanat [i tot ce vrei,
RRO. Ziua Na]ional\: Inunda]iile. oas\ `n conducerea ]\rii.
cu zeci [i zeci de restaurante populare, unde se m\n`nc\ melci,
Dezenciclopedia este pe at`t
pui, kebab, fripturi... Pia]a se nume[te `n traducere Reuniunea
Bush, fiul lui Hitler de neserioas\ pe c`t este de
Mor]ilor, fiind un fel de Place de Grève, unde se executau `nainte
serioas\. La doar un an de la
condamna]ii la moarte. Scandalos. Eronat. Mali]ios. creare, Uncyclopedia a ajuns s\
Pe urm\ – m`ncarea. E de nepovestit [i de nedescris, fiind, Sarcastic. Parc\ un pic amuzant. Wikipediei,
con]in\ peste 18.000 de defi- ~nainte de
dup\ cea francez\ [i chinez\, a treia buc\t\rie din lume ca rafi- Parc\ de-a dreptul hilar. Parc\ sora cea vitreg\
ni]ii, fiind cel de-al treilea wiki `ncheiere,
nament. Bucatele s`nt condimentate cu zeci de arome, totul ba- plin de umor. Cam astfel se pot [i informat\, proiec-
ca m\rime. Conform m\rturisi- a[ dori s\ eviden]iez
zat pe gusturi contradictorii. La o mas\ se pun c`te [ase-[apte tul a luat startul `n luna
rezuma impresiile rezultate la o rilor „autobiografice“, Funda]ia o precizare important\
feluri. Dac\ termini ce ai `n farfurie, se consider\ c\ mai vrei. ~n- ianuarie 2005, ca reac]ie la o
prim\ citire a Dezenciclopediei Uncyclopedia a fost `nfiin]at\ de
cepi cu vreo opt salate foarte diferite `ntre ele ca savoare, pagin\ dedicat\ tuturor glumelor din Dezenciclopedie:
(Uncyclopedia – http://uncyclo- Oscar Wilde `n urm\ cu dou\
delicio[i ardei cop]i `n ulei de m\sline, ghiveciuri diverse, cu nereu[ite [i absurdit\]ilor care Dragostea din Tei
pedia.org), o parodie a celebrei secole, pentru a p\zi `n]elepciu-
gusturi dintre cele mai nea[teptate, dup\ care urmeaz\ pastilla fuseser\ `nl\turate din textele NU este imnul na]ional al
Wikipedia, cea mai mare enci- nea uman\ `n fa]a vremurilor
(un fel de pl\cint\ umplut\ jos cu un strat de amande `ndulcite enciclopediei.
clopedie gratuit\ online, rea- rele ce aveau s\ vin\. Conform României, ci al Moldovei.
peste care se pune o carne tocat\ din porumbel sau fructe de
mare cu legume, un deliciu suprem [i consistent), apoi tajinul lizat\ prin contribu]ii voluntare.
Ca [i sora ei, Uncyclopedia este Gata. The end. (End este una din cele mai
(f\cut `n vase ca ni[te furnale, din p\m`nt ars, `n care legumele
sau fructele se coc cu carne de pui, vi]el, pe[te sau miel timp de un wiki, put`nd fi accesat\ [i Cine a v\zut un comunist maro? periculoase taste ale unui computer. Dac\ o
ore `n [ir la foc foarte mic, aromat cu ghimbir, cumin [i alte modificat\ de oricine. Diferen]a ap\sa]i, ve]i fi transporta]i la cap\tul lumii.
Defini]iile dezenciclopedice nu se opresc doar
cinci-[ase condimente, dac\ faci tajin s\rat, iar dac\-l faci cu este c\, aici, enciclopedia este Este, de fapt, o modalitate de c\l\torie `n timp.
la poant\ –„pl\smuirile“ au adeseori parfum de
fructe, prune uscate mai ales, pui scor]i[oar\, vanilie, altele pe plin\ de „minciuni neru[inate“ De obicei, s`nt prev\zute m\suri de precau]ie
credibilitate.
care nu le [tiu), apoi cuscusul (o nebunie care se tope[te `n gur\, (a[a cum se precizeaz\ `nc\ din Ce este comunismul? Unii tineri tind s\ `mpotriva ap\s\rii accidentale: odat\ ce a]i
cu safran, vreo zece legume [i sosuri u[oare de consisten]a statut), iar oferirea unor infor- cread\ c\ a purta [osete ro[ii [i tricouri Che ac]ionat-o, ave]i la dispozi]ie cinci secunde s\
unei supe aromate), apoi friptur\ de miel, care se aduce jum\t\]i ma]ii factuale, obiective [i ade- Guevara `nseamn\ s\ fii comunist. De fapt, ap\sa]i tasta Esc pentru a sc\pa din aceast\ si-
la mas\, pe platouri mari, f\cut\ `n cuptoare speciale [i cu un v\rate este considerat\ cel mai nimeni nu [tie ce este acela un comunist. Ni- tua]ie.)
gust pe care trebuie s\-l aib\ mielul nostru copt `n p\m`nt, apoi, oribil [i mai nepoliticos gest din meni nu a v\zut vreun comunist, unii au v\zut
`n sf`r[it, pui umplut cu ficat [i ceap\ (durere!) f\cut `n safran. La lume. Satira, umorul, ironia, un stalinist sau un maoist, dar nimeni nu a v\-
sf`r[it vin fructele, apoi ni[te pr\jituri, la care marocanii s`nt cei gluma, zeflemeaua ]in locul in- zut un comunist `n carne [i oase. Se spune c\
mai mari me[teri: paste din migdale, pache]ele umplute cu nuci, forma]iei. adev\ratul comunist este at`t de darnic [i iu-
susan [i alte semin]e, cornule]e care se topesc `n gur\, torturi bitor, `nc`t ar fi `n stare s\-[i `mpart\ armele cu
imense... Platourile se aduc [i se duc parc\ la fel de `nc\rcate, inamicul – sau cel pu]in a[a spunea Karl Marx,
fiindc\ nimeni nu r\zbe[te. Asta la pr`nz. La ora 5 se ia ceaiul, `n Manifestul comunist.
prilej de alte delicatese dulci, apoi vine, peste c`teva ore, cina, Dumnezeu: probabil, cea mai cunoscut\
pentru cine mai poate. Dup\ care te culci sau mori. Iei kilograme entitate fic]ional\ de pe p\m`nt, dup\ Beatles.
doar citind. Cred c\ ]i-am f\cut capul calendar“. A fost ales pentru cel de-al 2006-lea an conse-
Pentru numele lui Allah, nu! Am fi `n stare a sorbi zi [i noapte, cutiv ca Dumnezeu, la mare concuren]\ cu zeul
ca la caravanserai, o mie [i una de pove[ti, f\r\ s\ ne s\tur\m. egiptean al soarelui Ra, Omnipotentul Odin [i
At`ta de bine le concocta]i, Excelen]a Voastr\. Da’ [i a noastr\. Atotputernicul Zeus (actualmente, `n tratament
Peseu. Exc. Sa ar dori s\ nu pierdem cumva din vedere fap- de dezalcoolizare).
tul c\ a dejunat acum vreo lun\ cu dl Secretar de Stat Teodor Logo-ul Uncyclopedia: Mc Hammer: HTTP Error 403: Can’t touch
Baconsky fix la Rick’s Café din Casablanca. A]i desprins unde un cartof care imit\ forma this! Pagina pe care o c\uta]i este, momentan,
voim a ajunge? globului p\m`ntesc adoptat\ indisponibil\.
de c\tre Wikipedia

4 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006

 pop-cultura

)
teorie [i practic\

Florin L|Z|RESCU (flazarescu@yahoo.com) Alex SAVITESCU

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL LA LOC teleCOMANDA

Flegmentines Day
Atacul
nilor de pe strad\ c`nd
li se puneau un micro-
fon [i o camer\ de fil-

scrollilor [i
mat `n fa]\, imediat Lumea a luat-o razna sau mi se pare mie? I-am privit mereu cu
dup\ Revolu]ie. Unii o mil\ pe cei din juru-mi, care [i-au tras pelerina asta de guru ai
luau pur [i simplu la dec\derii sociale. Curat nasol e c\, de c`teva zile `ncoace, `ncep

al trollilor
M-am surprins de mai multe ori `n fa]a
televizorului, uit`nd de emisiune, pus pe
g`nduri de mecanismul psihic al celor care
trimit sms-uri pe scroll. Evident, motivele
expedierii lor s`nt diferite, dup\ caz:
– „Ru[ineeeeeeee! Eu mor de foame, iar
voi... Copii mei pl`ng de foame. Ru[i-
neee!“ (s\racul muritor de foame, vai de
capul lui, de unde o fi av`nd bani de mo-
-bil, de sms-uri, de pl\tit cablul?);
– „felicit\ri ptr emisiune d. Diaconescu.
D. Becali, nu v\ l\sa]i, s`nte]i cel mai
cre[tin a neamului \sta. Am nevoie ur-
gent\ de o sum\ de bani. Suna]i-m\! }i-
ne]i-o tot a[a“;
– „m..e dinamooo! hai STEAUA!!!“;
– „s`ntem o ]ar\ de ho]i. eu plec“;
– „Mariana, ne vedem la teatru!“
Etc. etc. Dincolo de orice considerente per-
sonale ale fiec\ruia, e [i o bucurie a libert\-
]ii de expresie, pe care românii au `nv\]at-o
`n timp. ~mi aduc aminte de reac]iile oame-
Suplimentul lui JUP
fug\. Al]ii erau jena]i,
`i pufnea r`sul sau
`ncercau s\ dea r\spun-
suri pedante. Cu tim-
pul, to]i au devenit din ce `n ce mai relaxa]i,
au `nv\]at c\, dac\ au ceva de spus, o pot
face f\r\ s\-i aresteze nimeni. Pe scurt, au
ap\rut premisele unei con[tiin]e de cet\-
]ean, asem\n\toare cumva cu cea a america-
nului care-]i spune cu m`ndrie: „It’s a free
country“. Adic\ faci [i spui ce vrei.
Problema e c\, obi[nui]i s\ ard\ etapele
peste noapte, mul]i români au trecut `n
cealalt\ extrem\: „Eu s`nt poporul. Eu vor-
besc `n numele lui. Trebuie s\ m\ asculta]i.
Pot s\ `njur [i s\ acuz c`t `mi pofte[te inima
f\r\ nici un argument“. Pe cei care scriu
mesaje injurioase la televizor, doar ca s\ se
afle `n treab\, `i numesc „scrolli“ (prin
analogie cu „trollii“ de pe Internet care in-
tervin `n discu]iile de pe forum, comb\t`nd
orice, ca s\ enerveze pe toat\ lumea).
Referitor la articolul meu din num\rul
trecut, „B\tr`ni [i tineri“, am primit o reac]ie
emailat\, cumva du[m\noas\ [i lipsit\ de
noim\, `n care eram acuzat c\ n-am avut
curajul s\ dau nume (persoana amu[inase o
ceart\ [i, fiind `n afara subiectului, murea
de curiozitate s\ afle, nominal, „concret“,
VOI N-A
A}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE
cine se bate cu cine), c\ vorbesc despre lu-
cruri care nu intereseaz\ publicul larg,
adic\ despre scriitorii contemporani (aici `i
dau dreptate, publicul larg are alte proble-
me: nunta lui Prigoan\, copilul Mihaelei
R\dulescu, rochiile Madonnei, `ntoarcerea
lui R\doi la Na]ional\...). {i `n final eram
sf\tuit s\ abordez teme de „interes general“.
OK, de s\pt\m`na viitoare o s\ scriu numai
despre scumpirea gazului, maneli[ti, pensii,
Andreea Marin [i alte lucruri pe care
sondajele de opinie le dovedesc a fi de
interes general.
Dar, p`n\ una-alta, rog trollii s\-mi scrie
numai dac\ doresc un schimb de idei, nu-
mai dac\ au ceva de spus. Nu doar ca s\-mi
transmit\ c\ pe ei nu-i intereseaz\ subiec-
tele tratate de mine – [i, `n general, nimic
legat de cultur\ –, pe care le citesc `n fug\
doar c`nd `ntrev\d s\m`n]\ de scandal,
pentru a le combate cu str\[nicie. C\, de
altfel, nici pe mine nu m\ intereseaz\ p\re-
rea lor. S-o trimit\ pe scroll la TV. Fra]ilor,
pute]i avea maxim\ audien]\ `n emisiuni de
interes general, la OTV.
Bobo [i Bobi
s\ alunec [i eu, u[or, `n conjura]ia pesimi[tilor de curs\ lung\.
Cu-rat na-sol! P\i, spune]i [i domniile voastre, ce dracu se pe-
trece prin telecoloarele noastre, de primul, ultimul, cel mai tare [i
de nedobor`t e[afod pe care s`nt urca]i adversarii invita]ilor din
nop]ile cu vorb\rie mult\ este BE}IA. Da, da, da, be]ia, nu lipsa
de idei, nu imoralitatea, nene Iancule, nu, nici m\car vreun defect
fizic, vreo privire str`mb\, vreo afacere e[uat\, ceva, orice, nimic!
Vadim, [ti]i dumneavoastr\ care, [i-a concentrat tirul de flegme
spre Leonida Lari, ultimul fugit din PRM. Care a fost argumentul
de nedobor`t, ghilotina cea mai t\ioas\, „ra]ionamentul“ cu efect
de napalm asupra imaginii [i credibilit\]ii Leonidei Lari? C\ are
probleme cu b\utura! C\, a scris „Serviciul de Dezalcoolizare al
României Mari“, `mpricinata, „be]ivanca“ adic\, „s-a c\rat la alt\
mas\“. Evit, din ra]iuni de ridicol, s\ fac vreo analiz\ stilistic\ sau
s\ rog un psihiatru s\ comenteze fraze de genul „o machitoare
bol[evic\, ce se t\v\le[te cu trosc\itorii `n chefuri porce[ti“. V\
las s\ judeca]i [i s\ v\ cruci]i singuri. Am mai aflat, cam din
acelea[i zone ale politicii române[ti, c\ Gigi Becali ar trage liniu]e
la nu [tiu ce hotel din Bucure[ti, unde, logic, „sursele noastre“
l-au v\zut drogat, umbl`nd brambura prin `mprejurimi.
Dar, nu, Doamne fere[te!, nu doar Vadim [i cei din juru-i lan-
seaz\ asemenea bombi]e cu scuipat `nt`rziat, ci [i o parte dintre
cei care-i s`nt `n vizor. Miercuri seara, la emisiunea unui domn
M\d\lin nu-mai-[tiu-cum, pe Na]ional TV, domnul Ilie Neac[u sus-
]inea sus [i tare c\ Daniela Buruian\ (wtf is Daniela Buruian\?)
le-ar trage [i d`nsa la m\sea. {i c\, oroare!, ar mai da [i cu m\-
tura prin biroul lui Vadim. Ce n-am reu[it s\ `n]eleg (pentru c-am
adormit cam fix la jum\tatea scuipatului `n direct) a fost dac\
doamna Buruian\ bea [i dup\ aia, dezinhibat\ devenind, se apu-
c\ de fug\rit praful din biroul [efului, sau dac\ trage la m\sea de
necaz c\ are de plimbat m\turoiul revolu]ionar `n co[melia pere-
mist\. Dar asta e o `ntrebare la fel de ridicol\ ca [i aia cu geneza
oului [i-a g\inii…
Scenele de mai sus s`nt grote[ti, mizerabile, sc`rboase, spu-
ne]i-le cum vre]i. Acestea fac `ns\ parte din noul, pare-se, trend
al emisiunilor de televiziune, acolo unde interlopii, demagogii [i
politicienii dubio[i au reu[it s\ omoare mitul be]ivanului simpatic

Dunitru
Dunitru se ridic\ de jos [i se scutur\
de praf. Mahmur. Casc\ ochii `mpre-
jur [i realizeaz\ brusc unde se afl\.
~[i umple gura cu din]i g\lbeji]i, `ntr-un
z`mbet t`mpit, nevinovat [i satisf\cut.
Se holbeaz\ la gard at`t c`t s\ i se umfle
inima ca un aluat [i o [terge m`ndru
spre cas\ `nainte s\-l prind\ soarele.
Cu o noapte `nainte. Dunitru `n
cr`[m\ al\turi de trei prieteni. Beau
[i fumeaz\. Doi dintre ei, proasp\t
`ntor[i din Europa. Unul poveste[te
despre o ]ar\ Danemarca unde te po]i
be[i pe strad\ [i po]i s\ scuipi pe oa-
meni `n cap de pe pod [i po]i s\ furi
Salut\ri de la Petrila din magazine, c\ \ia-s pro[ti [i nu se
prind. Cel\lalt zice c\ `n Italia erau
de ION BARBU doi care din cauz\ c\ nu-i l\sau p\-
rin]ii s\ fac\ sex s-au otr\vit ca pro[tii
fix `n ziua `n care nu era nimeni
acas\. Dunitru are [i el o problem\
cu o fat\. Una din cel\lalt sat. Pe
care el ar cam vrea s\ o... fut\, da
nu [tie cum s\-i spun\, c\ fata vrea
iubire din aia serioas\. Ceilal]i r`d de
el [i-i zic c\-i prost cu carul. C\ ar
trebui s\-i spun\ din prima, f\r\ oco-
li[uri. Fetelor a[a le place. Dar dac\
se ru[ineaz\, atunci trebuie s\-i lase
un mesaj. Chiar `n noaptea asta. {i iar
beau, iar fumeaz\.
Diminea]a, fratele mai mare iese
primul pe poart\, dar nu bag\ de
seam\ scrisul. Mai t`rziu, un vecin
care trecea prin fa]a casei `l vede [i
strig\ la gard. Iese toat\ familia, a[a
mult\ de parc\ nu se mai termina,
to]i brune]i cu spr`ncenile `mpreu-
nate, [i casc\ ochii la inscrip]ie. Cres-
t\tura e lung\ c`t tot gardul. TE I
UBESC VALENT INA S–I VRAU
SANI CULC |M, iar dedesubt, `n „de la Românica“, vorba cuiva. {ti]i care, \la care se `ntoarce
dreapta [i mai mic CU TI N I. Stu- noaptea, beat cri]\, praf [i pulbere, [i intr\-n cas\ d`rd`ind de fric\
poare. Imposibil! s\ nu-l prind\ nevasta. A doua zi diminea]\, cet\]eanul nostru se
Crim\! Gardul lui bunicu’, pe treze[te: se pip\ie – pijama de m\tase!, se uit\ `n jur – curat `n
care l-a ridicat `nc\ dinainte de r\z- camer\, masa pus\, tac`murile alea bune, flori pe mas\!, nu-i
boi, gardul care a trecut peste comu- vine s\ cread\ [i se uit\ mai atent – un bilet pe care st\ scris: „Iubi,
nism, simbol al neclintirii [i neat`r- am plecat s\ fac pia]a, m\ `ntorc repejor, pupi“. ~[i cheam\ fiul,
n\rii familiei, pav\z\ `mpotriva ho]i- b\i, ce dracu s-a `nt`mplat ast\-noapte?, ce-am, f\cut? Iar fecio-
lor, grani]\, piedic\ `n calea c`inilor rul `ncepe: „P\i, tat\, ai venit beat cri]\, f\cuse[i pe tine, aveai
altor oameni, f\r\ pic de g\uri `n el, sacoul rupt, c\ma[a ud\ [i murdar\, un singur pantof `n picioare,
gard sfin]it de fericitul tata preotului murdar de noroi pe pantaloni. Mama [i cu mine te-am t`r`t `n pat,
de acuma, care om mai minunat [i ea a `nceput s\-]i scoat\ hainele, c\ma[a, sacoul… Dar c`nd a
mai bun [i mai cu credin]\ n-ai s\ ajuns la pantaloni, ai ]ipat: «Ho, femeie, p`n-aici, c\-s b\rbat
vezi c`t oi tr\i. A fost violat cu in- `nsurat!»“…
scrip]ii umilitoare la adresa mezinei.
A[a ceva numai cineva din satul ve-
cin putea face. A[a ceva nu poate r\-
m`ne nepedepsit. Trebuie trimis un
mesaj c\tre cei din satul vecin, ca s\
`n]eleag\ c\ ce au f\cut ei nu e bun
[i nici lucru curat nu e. Cine de la noi
din sat e din satul vecin? Ion Borgea.
Ion Borgea? Da. Mergem s\ vorbim
cu el? Da. Mergem. Mergem s\-i d\m
foc la cas\!
Amurg. Dunitru trezit din mahmu-
real\ bea dintr-o jumate de sama-
hoanc\ tras\ la amiaz\ din beci `n
spatele casei. Parc\ a[a frumos apus
nu s-a mai v\zut niciodat\ la el `n
sat. Uite cum joac\ dup\ deal culorile.
C`nd portocaliu, c`nd galben, c`nd
ro[u. Ba parc\ a fost [i una alb\struie.
6 km mai la vest, Ion Borgea, cu
lacrimi `n ochi, este tr`ntit pentru a
23-a oar\ la p\m`nt de cons\tenii
care `ncearc\ s\-l `mpiedice pe ne-
fericit s\ intre `n casa arz`nd\ pentru
a-[i salva ce mai poate din lucruri. }i-
ne]i-l bine, oameni buni! S\ nu intre
`n cas\ c\ se arde. Nu-l putem l\sa
s\ moar\, Doamne Sfinte. C\ doar
nu s`ntem animale…
Bobo

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006 5 carte

 carte

Erudi]ia ludic\
printre r`nduri

Emil BRUMARU (hobbitul@yahoo.com)

DUMNEZEU SE UIT| LA NOI CU BINOCLUL

~n desi[
de f’uturi de[i „Nu pun la socoteal\ constitu]ia multipl\ a eului
`nsu[i, despre care a vorbit, la modul definitiv, `ntr-un
Pictandro cu via]a van\, dar la spus minciuni avan\, crezi tu ce eseu despre Pascal, Aldous Huxley, dac\ nu m\
vrei, io mi-am pierdut o zi umorul, `ns\ voi scrie aici mereu c\ ]in `n[el“; „In De animalibus historia (sau `n alt\ parte,
la tine, c\ mi-e doooooooor de g\l\giile tale, de zg`rieturile tale, locul precis av`nd, `n fond, mai pu]in\ importan]\),
de tot ce e al t\u. Repet, ca s\ pricepi ([i tu vei pricepe sigur):
Aristotel descrie cu lux de am\nunte...“; „La cursurile
de orice e al t\u, de tot ce e al t\u, de al t\u `n h\u... Acum mi-e
trupul pu]in slab [i nu mai pot sc\pa de zgomotul \sta din urechi, sale, care vor fi fost ne`ndoielnic interesante
a[a ca n-am cum s\-]i reparez piciorul (b\nuiesc c\ ]i-ai julit (Kirkegaard pretinde `ns\ c\ l-au plictisit), Schelling
genunchiul, fato!), a[a c\ o s\ treac\. {i e[ti `n roz... Hm! B\- (sau Fichte?) `[i `ndemna alumnii...“ (s.m.): iat\ cum
nuiam c\ o s\ fii `n roz! ~n povestea aceea minunat\, pe care tu un erudit, st\p`n autoritar pe sute [i sute de referin]e,
ai v\zut-o, dar io o citesc, e un balaur juc\u[ [i c`nt\re], Balaurul
noroc-bun, alb, unduios, cu ochii ro[ii... Trag concluzionul c\ o poate mima uitarea, graba sau ignoran]a. Nimic mai
s\ vin\ [i o vreme mai bl`nd\, nu cu Pictandre `mbufnate cum simplu, e[ti tentat s\ spui la o prim\ vedere, ca
e[ti tu acum cu mine (ce naiba ai?, spune c\ n-o fi floc, `n]e- autorul s\ fi c\utat locul exact din Aristotel ori s\ fi
legem, ne str\duim s\ nu fii tristu]\). Mi-am adus aminte cum tran[at `ntre Schelling [i Fichte: textul ar fi pierdut
mi-ai spus tu: „C`nd eram copil m\ uitam `n cer la nori, s\ v\d ce
fac ei acolo“. Azi m-am uitat mult timp, pe geamul deschis, la
`ns\ din farmec, s-ar fi [ters impresia de
nori, „s\ v\d ce fac ei acolo“, [i m-am g`ndit c\ `ngerii au avut spontaneitate, de joc al min]ii, de prospe]ime a
grij\ s\-i zic\ lui Dumnezeu despre tine [i mine, despre am`ndoi. asocia]iilor. Mai e ceva: Valeriu Gherghel este un
{i s\-i mai [opteasc\ [i s\ aib\ mil\ de sufletele noastre, de autor care spune eu cu o anume insisten]\, miz`nd
vie]ile noastre, de orice este al nostru. Cred c\ am f\cut bine c\
m-am rugat `n g`nd... [i-apoi n-am mai [tiut ce s\ fac, doream s\
pe autenticitatea [i pe transparen]a confesiunii.
vorbesc cu tine, dar mi s-a f\cut fric\ s\ nu repet `ntruna c\ ]in Lucrul acesta se observ\ de la `nceput, din scurtul
la tine, la rochia ta roz, la genunchiul t\u, la mucii t\i (nu glu- „Avis au lecteur“; afl\m acolo, printre altele, c\
mesc), la transpira]ia ta, la r`sul t\u, la vocea ta, la... orice e al „erudi]ia din aceste articole (c`t\ e!) ]ine, fire[te, de
t\u, am mai zis. Ce scurt mesagiu? Oare a[a fac pictandrele c`nd
tacticoasa parodiere a obiceiurilor savante“.
prind hobbi]ii de urechi, nu mai au ele nimic de spus, se gr\besc
s\ scape de d`n[ii cu trei r`nduri? Ru[ine lor dac\ nu-[i dau
seama ce catastrofe-n lan] produc, s`nt incon[tiente de c`t o s\
Alexandru C\linescu Va afla, pu]in mai `ncolo, c\ au-
sufere chiar ele dup\ aceea, c`te remu[c\ri negre n-or s\ le
torul [tie c\ i se `nt`mpl\ s\ se

A
road\ `mbr\c\mintea trupului, [i-a min]ii, [i-a inimii, [i-a sufle- utoportretul autoru- contrazic\ de la un articol la altul
tului. Ce s`nt eu, dovlecel?, Pictandr\ drag\, drag\, drag\ de nici lui se poate reconsti- [i c\ o face f\r\ complexe, c\ se
nu b\nuie[ti, c\ dac\-i afla ai c\dea-n fund, fund care [i el ne tui din fragmentele consider\ – i s-a spus asta de c\-
este drag, ca toate cele ale tale, fomeie!!! Te pup\iesc lipicios io dispuse, `n mod aparent ale- tre feluri]i „savan]i“ – un om cu
acum, pe picior (`n `ntregime!) [i `n rest de codru des... Hobbitul atoriu, `n diferite texte. {i aplecare spre imaginativ, de unde
cel pup\cios la gur\, c`nd `i cade-o pictandrur\ cu caimac [i cu nu o dat\ la modul parodic „pregnan]a viziunilor [i ameste-
glazur\... [i ironic, precum `n textul
cul coloristic adiacent“. Din a-
care deschide cartea: „Am,
proape `n aproape, confesiunea
cum se [tie, inima slab\ [i
* * *. devine exerci]iu de stil, autorul se
naturelul sim]itor (...) Nu
mi-am propus s\ uluiesc amuz\ – p\str`nd `ns\ acela[i aer
Am trimis ieri o scrisoare halandalist\ la care nu am primit nici
umanitatea printr-o serie de serios – `nmul]ind trimiterile li-
un r\spuns. {i c`t m-am chinuit, mi-am dat sufletul pe tav\ [i ultime adev\ruri sfruntate, vre[ti [i dubl`nd tonul ceremonios
poftim!, nimic, parc\ e[ti Plastilina aia a ta, stai cu nasu-n sufle- `n numele faptului c\ mi-am cu formul\ri de o expresiv\ fami-
tul meu [i torci de una singur\ [i te faci c\ plou\ cu bul-buci (Sa- conceput propozi]iile la per- liaritate: „~n acest scop, m\ a-
tannici r`nje[te din oglinzi!). Bun, o s\ ]in minte [i o s\ fiu mai cu soana `nt`i. Mi-am propus, propii de obiecte (dac\ mai poate
viziera tras\ peste inim\; fii tu de[teapt\, io s`nt t`mpit! E bine c\ pur [i simplu, s\ nu m\ bag fi vorba despre vreo apropiere, de
ai ajuns la concluzia c\ trebuie s\ te duci pe la redac]ie, c\ ei `n seam\. Mai mult, nu cred vreme ce obiectele m\ sufoc\ din
s`nt buni, nu-s ni[te c\pc\uni [i `ncetul cu `ncetul o s\-]i plac\ o iot\ din cele pe care le toate p\r]ile) cu o inten]ie ipocrit\
foarte mult s\ stai c`nd se alc\tuie[te un num\r nou. S\ vezi ce declar ritos `ntr-o privin]\ de uciga[ exersat `ntr-o inume-
poante face Manolescu... [i ceilal]i, hai, du-te, io nu te-am mai sau alta. {i nu declar ritos rabil\ serie de crime nedovedite.
`ndemnat, fiindc\ ai f\cut c`r cu fi]`ieli... de ce-i cu ei!... de nu-]i dec`t lucruri `n care nu Am aspectul mizericordios al doc-
dau importan]\... p\i, cum s\-]i deie dac\ te strecori ca vinovata cred“. Iat\-l a[adar pe ci- torului Jekyll [i sur`sul perfid al
de crim\ [i viol pe acolo. Ei te-au prins cu m`]a-n sac, am io ni[te titor `n cuno[tin]\ de cauz\. domnului Hyde“; „Func]ia mea
semnale ale mele... Domne, da io `n scrisoroiul \la la care nu
mi-ai r\spuns ]i-am ar\tat semnul pupatului pe Internet (aflat de
la Satanniciul obsedant, `n ziua lui libertin\) care e }{, mi[to Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba
semn! S`nt enervat la culmile gheenei! Dac\ ai tu ceva[ilea
culmi... sau e[ti otova? S\-mi r\spunzi, nu te mai infantila de mi- colec]ia „Plural M“, Editura Polirom, 2006
moz\. Ce naiba, c`nd devin [i io fluviu de dr\g\l\[enii tu taci
m`lc, \sta e un muci `n batist\, f\! Mie mi se f`lf`ie de ce crezi,
n-am timp, simt, `mi zboar\ de sub pantofi, pe strad\, `n cas\, SEMNAL
oriunde. Clipa e fugace-n troscot! }{, al naibii semn. }{ }{! Chiar
m-a `nverzit chestia c\ nu ai dat ni[te zg`rieturi, acolo, la scriso-
rul meu gem`nd. }{ }{ lung [i cu uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. Azi O carte despre miracolele de l`ng\ noi, despre copil\rie [i naivit\]ile ei, despre jocuri [i prietenie, despre
a fost frig, n-am citit, am scris pentru nebuna sf`nt\ ce nu te ar\]i fotbal [i dorin]e, dar, mai ales, despre t\r`mul familiei, cu toate ritualurile, iubirile, a[tept\rile [i dezam\-
la miezul trupului. C\ dac\ io scriu ceva mai m\g\re], tu taci... `]i girile lui. ~n dialogul dintre autori, un fel de muzic\ la dou\ instrumente, afirma]iile unuia s`nt repozi]ionate
place, da’ nu sporov\e[ti nimic... ce, s`ntem la siha[tri? C\ dac\ [i reformulate de cel\lalt, istoriile cap\t\ mize diferite `n func]ie de unghiul din care s`nt privite, per-
nu [i nu, nu-]i mai trimit poezii cu }{! Facem o excep]ie c\-i vineri sonajele, dup\ o scurt\ „carier\“ `ntr-un capitol, s`nt demascate ironic `n urm\torul... O literatur\ plin\ de
[i m`ine te sc\p din lacrim\... farmec, `n care peste oameni [i omule]i (de la cei fantastici, precum {tim [i {tam, p`n\ la cei „reali“, `n
P.S.: N-am primit r\spuns la scrisoarea „Prin leu[teanul m\sura `n care realul `nseamn\ un compromis `ntre viziuni diferite) se pliaz\ nostalgia, una sus]inut\ [i
compensat\, cu virtuozitate, de umor, de sarcasm blajin [i de gustul dulce-am\rui al unor pove[ti ce
nostru moale“. A[tept `nc\p\]`nat cu to]i hobbi]ii sub pat. }{ }{ }{
st`rnesc `n fiecare dintre noi pofta `ntoarcerii la propria copil\rie.
}{ }{ Te-am pupat deci de cinci ori, s\ ]ii minte p`n\ mori. (Tu ai
p\r la sub]iori? C\ dac\ nu ai s`nt trist, aproape nu mai exist. „M\ simt alt om – cu s`nge cald [i cord inteligent – `n fa]a dezinvolturii cu care cei doi numesc lucruri im-
Las\-l, fa!, s\ creasc\-n voie pe unde este nevoie. C\ de asta portante, obiectele [i fiin]ele laolalt\, tot ce mi[c\ [i nu mi[c\, mamele, ta]ii, bunicii, fr\]iorii, bicicletele,
e[ti fomeie din popor!!!! Hobbitul din dormitor care vreau s\ te funigeii, profesoarele [i fotbalul minut cu minut, duminic\ de duminic\, vedeniile, fandacsiile [i miracolele p`n\
omor dac\ nu-mi r\spunzi corect\, fa!, insect\. C\ io s`nt [i tu nu la acel strig\t magic de pe strad\: «tiche goae, ooooo!».“ (Radu Cosa[u)
vrei muia-]i-a[ curu-n mujdei. Vrei? }{ }{ }{ Trei!
Filip Florian, Matei Florian, B\iu]eii, prefa]\ de Radu Cosa[u, colec]ia: „Ego. Proz\“,
Editura Polirom, 240 de pagini, 17.90 RON

6 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006


imaginativ\ se comport\, astfel,
ca un soi de burghiu irezistibil,
`nfipt `n crusta am\gitoare a fi-
in]elor“.
Autorul [i-a am`nat
nepermis de mult debutul
editorial
Acest amestec de erudi]ie [i
joac\, de retractilitate [i denu-
dare, de rigoare [i fantezie face
originalitatea [i farmecul texte-
lor lui Valeriu Gherghel. ~n anii
’80, Valeriu Gherghel s-a re-
marcat prin eseurile pline de
substan]\ pe care le publica `n
„Opinia studen]easc\“ [i `n
„Dialog“. Scrie s\pt\m`nal, de
c`]iva ani, `n „Ziarul de Ia[i“,
pred\ filosofia la universitate.
{i-a am`nat nepermis de mult
debutul editorial, probabil tot
din cauza scrupulelor excesive.
Cartea de acum e una care con-
sacr\ un eseist str\lucit, capabil
s\-[i atrag\ [i s\-[i surprind\
cititorul la fiecare pagin\.
Dac\ titlul c\r]ii – Porunca
lui rabbi Akiba – este ermetic,
subtitlul ne d\ c`teva indica]ii
suplimentare: Ceremonia lectu-
rii de la sf`ntul Augustin la Sa-
muel Pepys. Eseuri [i auto-
fric]iuni exegetice. Dar, [i aici,
avem o capcan\: textele debor-
deaz\ limitele anun]ate de autor,
care face multe incursiuni `n
modernitate [i postmodernitate.
Tema lecturii e, `ntr-adev\r,
firul central. Cum, `nt`mpl\tor
(?), predau la masterat un curs
de istoria lecturii, pot garanta
c\ informa]iile pe care le furni-
zeaz\ Valeriu Gherghel s`nt de o
irepro[abil\ corectitudine. {i
asta chiar dac\ nu s`nt cita]i
speciali[tii `n materie Chartier,
Carvallo, Manguel etc. Dar nu
cu prelegeri universitare avem
noi a face aici [i nici cu cons-
pecte con[tiincioase, ci cu eseuri
dezinhibate care permit cele mai
nea[teptate asocieri. La Des-
cartes e identificat un exerci]iu
de lectur\ pe care `l reg\sim, `n
vremea noastr\, la Georges
Perec; de la un text al lui Elias
Canetti trecem, printr-o simpl\
tr\s\tur\ de condei, la Phaidos
al lui Platon; enciclopedia lui
Borges se `nt`lne[te cu visul lui
Descartes („Ceea ce viseaz\
Descartes devine, la Borges, na-
ra]iune didactic\, exerci]iu dia-
lectic. Povestirea ofer\, astfel, o
cheie explicativ\ pentru visul
cartezian“); un articol despre
autofic]iune ne conduce, `n zig-
zag, de la Proust la Tolstoi, de
la Tolstoi la Kurt Vonnegut, de
la Vonnegut la Nathaniel Haw-
thorne, de la acesta la Wode-
house, apoi la Ibr\ileanu, Eco,
Gogol etc. De notat `ns\ c\
aceste racorduri se fac `n chipul
cel mai firesc cu putin]\, f\r\
efort [i f\r\ pedanterie. Obser-
va]ii subtile, paradoxale [i inci-
tante s`nt r\sp`ndite peste tot.
Autorul nu e de acord cu teza
valorii fluctuante a textului [i
aduce argumente conving\toare;
recite[te pe Montaigne [i no-
teaz\ c\ la acesta primeaz\ nu
c\r]ile, ci `nt`mpl\rile reale, lu-
mea vizibil\; [tie c\ cititul
cheam\, fatalmente, scrisul [i
afl\ cum scriau Machiavelli,
Tolstoi, Voltaire etc; gloseaz\
inspirat pe marginea departa-
mentului de studii imposibile
imaginat de Eco `n Pendulul lui
Foucault; define[te, dup\ at`]ia
al]ii, lectura bun\: „Doar dac\
textul `nsu[i, `n literalitatea sa,
`mi sus]ine ipoteza ([i numai cu
aceast\ condi]ie), pot s\-i atri-
bui o semnifica]ie direct opus\
aceleia pe care a prezentat-o
autorul“; revine, oportun [i nu-
an]at, asupra descrierii lecturii
solitare [i t\cute la Augustin;
refuz\ imaginea-cli[eu a unui
Ev Mediu `ntunecat, rudimentar
[i violent; remarc\ faptul c\, la
Dante, „lectura `ns\[i devine o
commedia divin\, un exerci]iu
hermeneutic reu[it, o izb`nd\“;
lanseaz\ ironii devastatoare la
adresa postmodernismului, a lui
Coelho, a scritorilor pe care-i
socote[te supraevalua]i sau com-
promi[i (v. calificarea lui Sartre,
en passant, drept „idolul galic“
[i drept „marele filosof [i bu-
fon“).
~[i permite unele „imperti-
nen]e“ pentru c\ e condus de un
gust literar sigur, exersat prin
lecturi multe, variate [i dificile.
Recomand\, pe bun\ dreptate,
traducerea lui Lovinescu, `n
proz\, din Odiseea; nu d\ Cri-
m\ [i pedeaps\ pentru Ravel-
stein, nici Ape de prim\var\
pentru ~n afara destinului (a lui
Imre Kertész) sau ~nvierea pen-
tru Pianista Elfriedei Jelinek (`l
aprob f\r\ rezerve); prefer\,
oricum, lecturile rare sau de-a
dreptul „marginale“: La Sibylle
a lui Zielinski ori Poésie latine
chrétienne du Moyen Age a lui
Spitzmuller, ca s\ nu mai vor-
bim despre filosofii antici [i
medievali. Autorul are, `n fine,
darul formul\rilor memorabile:
„La fel [i modernii: cred mai
mult `n proza lumii dec`t `n
lumea prozei. Cuceresc lumea,
dar pierd cartea“; „~n materie
de lectur\, donjuanismul este
exclus. A[a cum exist\ o femeie
care le rezum\ pe toate celelalte
din trecut [i viitor, femeia pe
care, `n pofida ap\s\rii timpu-
lui, continu\m s\ o iubim (cu o
iubire neafectat\ de vremi),
femeia de la cap\tul visului, la
fel exist\ lecturi «capitale», ca o
pedeaps\ pe via]\...“; „Dac\
am b\gat bine de seam\, sufe-
rin]a pricinuit\ de dispari]ia u-
nui romancier e de o alt\ esen]\
fa]\ de suferin]a la dispari]ia
unui poet. ~n primul caz, sufe-
rin]a se traduce printr-o predis-
pozi]ie epic\, rev\rsat\ diluvial
`n nara]iuni contorsionate. ~n al
doilea, prin compunerea de ver-
sete cu o semnifica]ie impene-
trabil\“. Ar merita, de aseme-
nea, re]inute pasajele `n care g\-
sim ceva din t\ietura frazei [i
plasticitatea verbal\ ale lui An-
drei Ple[u – cum ar fi descrierea
moravurilor vie]ii noastre litera-
re (pp. 238-239).
O astfel de carte nu se re-
zum\ [i nici nu trebuie s\ abu-
z\m de citate, oric`t de mare ar
fi tenta]ia. Inteligent, cultivat,
lucid, (auto)ironic, ludic [i grav
totodat\, Valeriu Gherghel e un
eseist de for]\, la care inventi-
vitatea se armonizeaz\ fericit cu
erudi]ia. E `ntotdeauna de o f\r\
fisur\ coeren]\ [i de o perfect\
lizibilitate. Voi mai cita doar un
pasaj din ni[te considera]ii de-
spre talent: „pentru a-]i dovedi
talentul nu mai este de ajuns s\
`nve]i pur [i simplu a grafia li-
terele [i a-]i scruta imagina]ia,
sub un impuls divin. E necesar,
`n schimb, s\ cercetezi labirintul
bibliotecii [i s\-]i exerci]i `n
toate direc]iile memoria“. Do-
vada o aduce Valeriu Gherghel,
`n Porunca lui rabbi Akiba, cu
prisosin]\.
printre r`nduri carte
{erban FOAR}| (serfoar@yahoo.com)
TELENOVELA NOVA
Un mire f\r\ c\p\t`i
(cap. XII)
Jeana-i la finea lunii-a doua
sau cam prin ziua-a patrujnoua
a sarcinii, dup\ amurg, –
atunci c`nd vechiul taumaturg
din Agrigent spunea c\ plodul
cel modelat pe calapodul
uman, este dotat deja
cu membre; astfel c\ mijea,
`n timp ce ea st\tea la mas\,
un om minuscul `n mireas\,
put`nd s\ spun\, `ntr-o zi,
c-a fost la nunta maic\-sii.
Dar de-a sc\pat de tine, ciocle,
nu-i gra]ie lui Empedocle
pe care-l cam ignor\ to]i
nunta[ii, mai cinsti]i, mai ho]i:
M\rgic\, na[a, na[ul, Jeana
de care i se ud\ geana
lui Carlo amintindu-[i brusc
str\vechiul cimitir etrusc
din care o chema prin Nokia
sim]ind-o c\-[i `nfoaie rochia
at`ta c`t s\-[i v`re, sub,
un deget (ca un cald hulub
ce i-ar fi ciugulit de-a valma
gr\un]e [i m\lai din palma
deschis\) g`dil`nd-o-n [an],
ca pe Theodora din Bizan]
un c`rd de g`[te t\b\r`te
pe boabele,-n jgheab str`mt, v`r`te.

Noul volum al scriitorului Dan Giosu, Patru plus

patru [i ceilal]i patru, va fi lansat miercuri, 22 fe-
bruarie, ora 17.00, la Libr\ria Humanitas „Eugčne
Ionesco“. Despre Dan Giosu [i al s\u Patru plus
patru [i ceilal]i patru vor vorbi Liviu Antonesei [i
{erban Axinte.
Dan Giosu s-a n\scut `n 1960, la Bucure[ti. A
fost redactor la revista „Timpul“ `ntre 1992 [i
1998, public`nd de asemenea `n reviste precum
„România literar\“, „Observator Cultural“, „Con-
vorbiri literare“ sau „Contrapunct“. P`n\ `n
prezent, i-au ap\rut volumele: ~ntoarcerea cuvin-
telor (versuri, 1984), Liber ca pas\rea (versuri,
1989), Sc`ndura lui Afansol (proz\, 1991), Patru
plus `ngerul (versuri, 1994) [i P\tratul umbrei
(versuri, 1995).

SEMNAL
Surprinde [i atrage `n acest roman contrastul dintre cenu[iul existen]ial
pe care protagonistul, Tudor, un ziarist trecut de treizeci de ani, `l
`neac\ `n vizite zilnice la cr`[ma de cartier [i cr`mpeiele colorate,
exotice care i se desf\[oar\ pe dinaintea ochilor. Printre plictiseli fa-
miliale [i aparenta monotonie de „drum egal al fiec\rei zile“ se strecoa-
r\ povestea Zenaidei din Babadag, care fuge de la un tat\ de `m-
prumut, nea }`r]`c, ajunge „artist\“ `ntr-o trup\ de ru[i, aterizeaz\ `n via]a
abulic\ a lui Tudor [i `ncepe s\ se rafineze, asemenea unei Eliza
Doolittle sau a unei Galatee – dup\ cum se am\ge[te eroul. Dar, pe
l`ng\ ea, „curg“ nest\vilite nenum\rate alte mici istorii: a co[arului de la
barul „Carmen“, preocupat de politica din Br\ila natal\, a lui Sile, vecinul
care nu-[i pl\te[te `ntre]inerea, dar p`nde[te cea mai mic\ abatere a
celorlal]i de la regul\, a lui nea Ambrozie, justi]iarul din Suceava care
merge la Strasbourg, „la Curtea European\“, cu un autobuz de nedrept\]i]i.
Tudor Lavric, Nec\s\tori]ii, prefa]\ de Doris Mironescu, colec]ia:
„Ego. Proz\“, Editura Polirom, 224 de pagini, 16.90 RON
Nemuritorul Zogru, un personaj fabulos n\scut `n „S\pt\m`na Mare a
anului 1460“ [i folosind ca vehicule de `naintare prin istorie (p`n\ `n
prezent) trupuri umane, este, la r`ndu-i, vehiculul prin care Doina Ru[ti
ne atrage `ntr-o lume fascinant\ a evenimentelor mici din istoria mare,
a pove[tilor savuroase, a fantasmelor. Prin `ncreng\tura pove[tii `ns\,
extrem de atr\g\toare, vie, se dezvolt\ mesajul. C\utarea de sine a celui
venit `n alte lumi ne poart\ prin sentimente profund omene[ti,
sentimentul iubirii sau cel al unei singur\t\]i acute, ba chiar,
surprinz\tor poate, `[i face loc `n roman ata[amentul fa]\ de istoria [i
locurile române[ti – iar asta se `nt`mpl\ printr-un moralism ascuns,
`nchis `ntre r`nduri, sub`n]eles. Ironia fin\ [i umorul debordant, perso-
najele fantastice, de la spiridu[i la fantome, via]a de dup\ moarte a
unor personalit\]i istorice, toate acestea vin s\ contureze rama unui
tablou `n care reg\sim probleme [i mize mereu actuale.
Doina Ru[ti, Zogru, cuv`nt `nainte de Ioan Gro[an,
colec]ia: „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 272 de pagini, 19.80 RON

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006 7 interviu

 interviu `ntrebarea moarte n-are

Eu i am citit pe tinerii scriitori,

EUGEN URICARU
„ -

ei nu m au citit pe mine -
“

Sandra Brown. Acum, lumea [tie c\ exist\ [i

Eugen Uricaru afirm\ pentru literatur\ român\. Atunci parc\ se uitase cu
„Suplimentul de cultur\“ c\
scandalul legat de acuza]iile c\ ar
totul. U[a bucluca[\ de la sediul Uniunii
Cartea dumneavoastr\ are ca ~ntr-un interviu din „Suplimentul de cultur\“ (nr. 49/ 29
fi colaborat cu fosta Securitate se subiecte comunismul [i traumele pe octombrie-4 noiembrie 2005), Nicolae Manolescu explica faptul
va `ncheia `n cur`nd. „Am care le-a provocat acest sistem at`t c\ printre alte motive pentru care presa s-a ar\tat mai interesat\
celor care i s-au supus, c`t [i celor
convingerea c\ lucrurile se vor care s-au opus, urm\rindu-[i
`n ultima perioad\ de USR se num\r\ [i „un program pe care
l-am propus de la `nceput de desecretizare a ac]iunilor Uniunii.
termina, dar nu `n ziare“, spune personajele din primii ani comuni[ti Am `ncercat s\ deschidem la propriu [i la figurat u[ile. Chiar o
fostul pre[edinte al Uniunii p`n\ dup\ 1989. Care crede]i c\ mai
este gradul de interes al publicului
u[\ din biroul meu, care d\ `n sala de al\turi, unde se ]in
conferin]ele, blocat\ p`n\ acum cu ni[te dulapuri, se deschide
Scriitorilor din România. ~[i explic\ pentru aceast\ problematic\?
mai nou de fiecare dat\ c`nd avem musafiri. Am f\cut un site, pe care vom pune tot,
imaginea defavorabil\ din pres\ P`n\ la urm\, nu este vorba doar despre co- ca s\ nu mai existe impresia c\ aici se `nt`mpl\ nu [tiu ce chestii nemaipomenite, se
prin faptul c\ at`t timp c`t a fost munism, e vorba despre o rela]ie `ntre om [i cheltuiesc bani anapoda“.
violen]\, un anumit fel de putere exercitat\
[eful USR avea de lucru, nu de prin violen]\. Iar aceast\ rela]ie este ve[nic\ Dup\ patru luni, Eugen Uricaru a replicat: „Acolo este sala de
„comunicat“. Despre tinerii [i deci poate st`rni tot timpul interesul. Eu [edin]e care are o intrare pentru toat\ lumea [i o intrare din
am `ncercat `n carte s\ `n]eleg ce ni s-a biroul pre[edintelui. Am blocat-o pe aceasta din urm\ cu ni[te
scriitori, Uricaru are o p\rere `nt`mplat, iar ceea ce ni s-a `nt`mplat nu a rafturi cu c\r]i, pentru c\ am zis c\ to]i membrii institu]iei
tran[ant\: „au talent, dar n-au avut loc pe buc\]i sau `ntre paranteze, ci a trebuie s\ intre pe aceea[i u[\. Nu intram eu pe o alt\ u[\. Am
[tiin]\!“. ~n interviu, autorul avut loc continuu. Au fost diferite forme de vrut s\ fim to]i egali“.
violen]\ `mpotriva omului, a fost `nt`i o pe-
Supunerii identific\ [i problema rioad\ a violen]elor evidente, apoi a vio-
num\rul unu a culturii scrise: len]ei insiduoase. {i cred c\ ea continu\. la jum\tate de an sub noua face scriitor, nu este o institu]ie care `]i d\
conducere? talent, nu este o institu]ie care te impune. Au
distribu]ia: „Aici e rostul statului, `ncercat tinerii s\ intre [i nu i-am primit?
Lucrul acesta `l afirma]i [i pe coperta Mi se pare cuprins\ de dorin]a de a c\p\ta o
s\ rezolve aceast\ chestiune, c\r]ii, spune]i c\ vremurile acelea alt\ imagine dec`t cea care a fost, despre
Iar dac\ nu vor, atunci de ce `i intereseaz\ ce
se `nt`mpl\ acolo? Oamenii vor s\ se simt\
pentru c\, p`n\ la urm\, e o treab\ continu\ [i azi. Cum vine asta? care nu [tiu dac\ a fost mai bun\ sau mai
persecuta]i, dar nimeni nu `i persecut\. Au
de siguran]\ na]ional\.“ Spun asta pentru c\ s`ntem copiii mamei rea. Constat acum o preocupare mai mare impresia c\ dac\ e[ti persecutat, `nseamn\
noastre, adic\ lumea `n care am tr\it, ceea pentru comunicarea cu presa. Recunosc c\ c\ ai importan]\, `nseamn\ c\ te afirmi. Or,
ce ni s-a `nt`mplat nu se poate s\ nu fi l\sat atunci c`nd am condus USR nu aveam o nu `i persecut\ nimeni.
Interviu realizat de R. Chiru]\ urme. {i mai exist\ o alt\ situa]ie, la care nu bun\ comunicare cu presa, pentru c\ aveam Poate am [i eu o vin\ pentru toate astea,
prea am v\zut s\ se fac\ referire: chiar cei de lucru, nu de comunicat. Pe de alt\ parte, poate nu am [tiut s\ m\ port cu ei. De[i,
Recent, a ap\rut la CARTEA care nu au tr\it `n acea perioad\ sufer\ con- v\d c\ toate ini]iativele mele au intrat `n iat\, i-am invitat la USR, s\ vin\ la cenaclul
ROMÂNEASC| un nou roman al secin]ele a ceea ce s-a `nt`mplat atunci, pentru practic\, `n acest moment indemniza]iile de ce exista sub egida noastr\, ca s\ aflu c\ a
REPERE: dumneavoastr\, Supunerea, primul c\ tr\iesc `ntr-un mediu creat atunci. merit exist\, legea privind compensarea pen- devenit apoi un loc `n care Uniunea e f\cut\
pe care l-a]i scris dup\ 15 ani. De ce siilor arti[tilor [i ale scriitorilor cu 50% din harcea-parcea. Adic\, domnule, c`nd te in-
! Eugen Uricaru a]i avut nevoie de o pauz\ at`t de {tiu c\ lucra]i de mai mult timp la valoarea lor pentru contribu]ia pe care au vit\ cineva `n casa lui…
s-a n\scut la 1 lung\? aceast\ carte. Totu[i am s\ v\ `ntreb: adus-o patrimoniului na]ional s-a votat.
noiembrie Nu a fost o pauz\, `ntre timp am f\cut [i alte `n ce m\sur\ apari]ia ei acum vine ca Nu p\re]i a fi prea `ng\duitor cu
1946, `n lucruri, am f\cut ni[te scenarii de film, care un r\spuns la ceea ce s-a `nt`mplat Mai au nevoie scriitorii români tinerii scriitori. Chiar a]i afirmat, la
Buhu[i. s-au [i realizat, am publicat o carte de eseuri, anul trecut, c`nd a]i fost acuzat c\ a]i de o Uniune a lor? Tinerii, cel pu]in, un moment dat, c\ ace[tia nu prea
! debuteaz\ am tradus c\r]ile care mi-au pl\cut, Calvino,
fi colaborat cu Securitatea? sus]in c\ nu mai au nevoie. au citit [i nu prea cunosc literatur\
editorial `n Soljeni]`n, [i am mai multe c\r]i `ncepute. E Ceea ce s-a `nt`mplat anul trecut `nc\ nu s-a român\…
1974 cu Eu mi-a[ pune `ntrebarea `n ce m\sur\ ti-
drept, aceasta este prima carte la care, cum terminat. Se va termina `n cur`nd, a[a c\ nerii au `n]eles ce `nseamn\ Uniunea. {i Da, a[a am zis. Eu cred c\ dac\ vrei s\ faci
volumul de se spune, am t`nd\lit. Pentru c\ `n general eu r\spunsul va veni pe alt\ cale. Anul trecut a
povestiri apoi, nu to]i scriitorii trebuie s\ fie membri parte din literatura român\, trebuie s\ [tii
aveam un alt sistem de a scrie romane, fost un moment foarte greu pentru mine. Un ai USR. Fiecare `[i alege calea… din ce faci parte. Chiar dac\ nu `]i place.
Despre meditam foarte mult asupra unui subiect, dar om care afl\ c\ `n 1973 avea dosarul deschis
purpur\. M\car s\ [tii ce s-a scris, s\ spui „nu `mi
realizarea propriu-zis\ era relativ scurt\, pentru atitudini `mpotriva or`nduirii [i poli- place, dar pot s\ argumentez de ce“. Cred c\
! dup\ cartea de Desigur, dar de multe ori USR a fost
`ntre una [i dou\ luni. De data aceasta, au ticii de stat a fost acuzat c\ ar fi contribuit la lipsa asta de cultur\ a tinerilor vine din
debut, public\ acuzat\ c\ este o ga[c\ mai mare,
fost mai multe situa]ii `n `nt\rirea politicii respective. M-au uimit grab\, din ideea c\ `n literatur\ pot avea loc
volumul de unde se `mpart interese obscure,
care am g`ndit mai mult violen]a atacului, concertarea lui unde scriitorii s`nt promova]i nu revolu]ii sociale, nu estetice. Iar a inventa
nuvele Antonia [i am scris mai greu. [i lipsa de fair-play, `n sensul s\
(1977) [i roma- neap\rat dup\ criterii valorice. apa cald\ ast\zi mi se pare caraghios, mai
~n plus, p`n\ prin i se acorde [i celui acuzat po- ales c\ e scump\. Toate experimentele avan-
nele Rug [i 1998-1999 eram sibilitatea de a se exprima. Asta e o prostie, pentru c\ un scriitor se pro-
flac\r\ (1977), gardiste s`nt prezentate ca mari descoperiri.
decis s\ nu public, Eu `n ziare n-am v\zut moveaz\ `n m\sura `n care este acceptat de Dac\ scriitorii tineri ar fi citit literatur\
Mierea (1978), pentru c\ intere- nici o prob\ real\ `mpo- public. Nu cred c\ ni[te scriitori reu[esc s\
A[tept`ndu-i pe român\, ar fi constatat c\ mai existau astfel
sul pentru litera- triva mea, am aceast\ impun\ publicului al]i scriitori, dac\ \ia de experimente. Aceast\ idee c\ s`ntem la
barbari (1981, tura român\ era convingere c\ p`n\ la n-au valoare. USR nu este o ma[in\ de pro-
1999), Vladia punctul zero, c\ tot ce s-a scris p`n\ acum
destul de sc\zut, urm\ lucrurile se vor ter- pagand\ sau o institu]ie `n care dac\ ai intrat nu mai e valabil [i de abia de acum `ncepe
(1982), 1784 – ap\reai pe pia]\ mina, dar nu `n ziare. prime[ti [i talent. A doua chestiune – din
Vreme `n literatura este o chestiune care aduce atin-
[i erai acoperit c`te [tiu eu, `nc\ de pe vremea comunis- gere chiar interesului na]ional. Pentru c\ o
schimbare de aa mului, Uniunea a fost o institu]ie democra-
(1984), St\p`-
Tot anul trecut, pe literatur\ despre care se spune c\ n-a avut
fondul acestor acuza]ii, tic\. Era printre pu]inele, dac\ nu chiar sin- aproape mai nimic valabil p`n\ `n 2000 este
nirea de sine a]i plecat [i de la gura, `n care func]iona votul secret. Func-
(1986), Glorie
luat\ peste picior.
conducerea Uniunii ]ioneaz\ [i ast\zi. A treia chestiune: s`nt
(1987), Penti- Scriitorilor din România multe persoane care nu s`nt membre `n USR,
mento (2000), C`t\ literatur\ român\ [tia]i
(USR). Cum vi se pare dar au ceva `mpotriva ei. S\ aib\ ceva `m-
Navigare dumneavoastr\ c`nd v-a]i apucat
aceast\ organiza]ie potriv\ numai cei care s`nt `n\untru… de scris?
(2001).
! c\r]ile autorului Dovad\ c\ m\ pricepeam este c\, `n 1968,
De ce nu [i cei din afar\?
au fost distinse am reu[it cu un grup de tineri s\ public\m
cu premii ale Dar ce leg\tur\ au ei? USR este uniunea revista „Echinox“. ~n primul num\r al a-
Uniunii Scri- membrilor ei. Nu este o institu]ie care te cestei reviste am publicat Eliade, Cioran.
itorilor din Ro-
mânia (1980,
1985) [i cu
Premiul Acade-
miei Române
„Acum, lumea [tie c\ exist\ [i literatur\ român\. P`n\ prin
(1985). 1998-1999 ap\reai pe pia]\ [i erai acoperit de Sandra Brown.“

8 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006


S\ publici `n ’68 texte [i comentarii de
Eliade [i Cioran, s\ publici Heidegger mi se
pare o chestiune suficient de probatoare
pentru seriozitatea mea `n domeniu.
Dar [i revistele actuale conduse
de tineri abordeaz\ subiecte
c`t se poate de serioase.
S-ar putea, nu [tiu. Nu acuz o genera]ie sau
o mul]ime de intelectuali. Pe mine m\
`ngrijoreaz\ c\ anumi]i autori care au talent
nu `[i dau seama c\ dispunem de un fond
cultural mult mai matur dec`t `[i `nchipuie
ei. De fapt, vreau s\ le transmit: „Domni-
lor, pierde]i timpul. Aten]ie! Lucrurile astea
s-au f\cut. Merge]i mai departe“. Ce rost are
s\ descoperi acum sexualismul `n poezia
român\, c`nd el a fost la `nceput de veac
experimentat [i trecut prin toate. Nemaivor-
bind c\ eu nu cred c\ po]i s\ construie[ti o
oper\ literar\ `n jurul unor cuvinte tabu. Po]i
s\ folose[ti cuvintele alea, dac\ au rost. Dar
at`t.
S`nt tineri scriitori români pe care `i
aprecia]i?
Sigur, sigur c\ s`nt. ~i apreciez chiar [i pe
ace[tia de care vorbesc, au talent, repet, au
talent. Dar n-au [tiin]\.
Numi]i c`]iva despre care ave]i o
p\rere bun\.
P\i, v\ pot da nume de tineri chiar ta-
lenta]i... Aaa… Dar de fapt, dac\ v-a[ da
nume, i-a[ pune pe al]ii `n discu]ie. Oricum,
singura prob\ pe care o am este c\ am avut
discu]ii cu ei `n care le-am demonstrat c\ eu
i-am citit. ~n schimb, d`n[ii nu au putut de-
monstra c\ m-au citit pe mine. M\car at`ta.
Literatura este o chestiune foarte serioas\.
C`t de acut\ crede]i c\ este aceast\
ruptur\ `ntre genera]ii? Se risc\
marginalizarea b\tr`nilor?
Nu cred c\ `n literatur\ exist\ b\tr`ni [i
tineri, exist\ doar opere. {i s-ar putea ca
marginaliza]i s\ fie chiar tinerii valoro[i. Se
poate [i a[a ceva, pentru c\ marginalizarea,
p`n\ la urm\, nu este dec`t o problem\ de
marketing. ~n perioada comunist\, lucrurile
erau mult mai complicate, dar `n situa]ia ac-
tual\ e o chestiune de marketing. Dac\ se
propune publicului cu insisten]\ un anumit
nume [i un anumit titlu, acelea vor avea un
relativ succes. ~n schimb, exist\ autori care
`[i v\d de treaba lor, dar care cu triste]e con-
stat\ c\ nu s`nt lua]i `n seam\ pentru simplul
fapt c\ nu apar]in unui grup de interese.
P\i, tocmai spunea]i c\ doar publicul
promoveaz\ un scriitor…
Aten]ie, grupuri de interese nu `nseamn\
Uniunea Scriitorilor, ci grupurile editoriale,
grupurile de pres\, de televiziune, care spun
la un moment dat ace[tia s`nt oamenii mei,
pe ace[tia `i promovez. N-avem `ncotro, ele
exist\, e important s\ fie c`t mai multe. Cu
c`t vor fi mai multe
„Supunerea nu s-a petrecut dintr-odat\.
Supunerea a început din clipa în care tot
mai mul]i oameni au fost de acord c\
important este s\ treci puntea, chiar dac\
ar trebui s\ faci o în]elegere cu el,
administratorul Infernului. De cele mai
multe ori, nici nu-]i dai seama c\, de fapt,
îl aju]i pe el s\ o treac\. Singur n-ar fi
reu[it niciodat\. De multe ori, nici tu.“
astfel de grupuri, cu at`t mai bine, pentru c\
vor putea fi promovate mai multe talente.
Mai apare o problem\: la noi nu
exist\ impresari literari.
Nici nu au cum s\ existe, cu 2.000 de
exemplare tiraj de succes al unei c\r]i nu
supravie]uie[te nici un agent literar. Dar eu
am mai spus asta: problema num\rul unu `n
România este distribu]ia. Aici e rostul statu-
lui, s\ rezolve aceast\ chestiune, pentru c\,
p`n\ la urm\, e o treab\ de siguran]\ na]io-
nal\. Nu pot s\ `mi `nchipui c\ `ntr-un jude]
se v`nd 50 de c\r]i dintr-un titlu de succes.
~n 1990, prima industrie care s-a privatizat a
fost industria distribu]iei c\r]ii, pentru c\
existau multe libr\rii, buticuri, toat\ lumea a
putut s\ fie editor, c\ era cizmar sau nu [tiu
ce… Nu s`nt adeptul teoriei conspira]iei, dar
parc\ chiar aici s-a lovit prima dat\, provo-
c`ndu-se fenomenul acesta de aculturalizare,
care determin\ apari]ia a[a-ziselor sub-
culturi, se creeaz\ diferen]e `ntre regiuni, nu
mai exist\ circula]ie de c\r]i. Iar multe lucr\ri
nici nu s`nt promovate. Dac\ ar exista un sis-
tem bine pus la punct al distribu]iei c\r]ii, eu
cred c\ s-ar `nregistra o cre[tere masiv\ a
v`nz\rilor de c\r]i.
Bine, [i cine trebuie s\ pun\ la punct
acest sistem?
Ori vine un str\in cu bani [i atunci `[i vede
de treaba lui, ori s-ar putea face un partene-
riat public-privat, cu editurile, organiza]iile
de scriitori, iar statul s\ sprijine. Nu e foarte
complicat.
Declara]i `ntr-un interviu mai vechi,
dar f\r\ s\ explica]i concret, c\
societatea româneasc\ nu este `ntr-o
criz\ a culturii [i a literaturii, ci este
`n criz\ din cauza culturii [i
Eugen Uricaru
`ntrebarea moarte n-are interviu
REPERE:
! volumele sale
„S`nt multe persoane au fost traduse
`n german\,
care nu s`nt membre polon\, greac\,
`n USR, dar au ceva maghiar\, rus\
`mpotriva ei. S\ aib\ [i s`rb\.
! este, de
ceva `mpotriv\ asemenea,
numai cei care s`nt traduc\tor din
`n\untru…“ limbile italian\
(Curzio
Malaparte, Italo
Calvino) [i rus\
(Alexandr
Soljeni]`n),
precum [i autor
de scenarii de
film. Filmele
Rug [i flac\r\ [i
Stare de fapt
(realizate dup\
scenariile sale)
au fost distinse
cu Marele
Premiu la
Festivalurile de
la Santa Rem
(Portugalia,
1979) [i,
respectiv, San
Marino (1995).
literaturii. Explica]i-ne ce a]i vrut s\
spune]i atunci.
S`ntem `ntr-o criz\ pentru c\ nu mai avem „Am c\zut `n capcana
`ncredere `n cultur\ [i, `n special, `n litera-
unui dialog nefructuos“
tur\ ca depozitar\ a specificului na]ional,
c\ci folose[te limba. ~n schimb, ni se propun
grile [i valori care nu prea au un ecou con-
structiv, ci doar un ecou de imita]ie, de
adaptare la situa]ie. Ce v\ repro[a]i din timpul c`t a]i fost la
conducerea Uniunii Scriitorilor?
Cine ne propune? Sigur c\ mai trebuiau f\cute multe lucruri, dar atunci c`nd
P\i, toate canalele de televiziune, presa... Eu am candidat am spus: „Candidez ca s\ duc la cap\t un pro-
fac parte din public `n acest moment [i ceea gram“. Pe care l-am f\cut 100%. Pot s\ `mi repro[ez foarte
ce mi se propune mie este `ndoielnic [i f\r\ limpede c\ am c\zut `ntr-o capcan\ a unui dialog nefructuos
nici o leg\tur\ cu tradi]ia mea cultural\. O cu tinerii scriitori. Eu voiam s\ le comunic ceva ce ei nu
s\ v\ dau un exemplu simplu: am avut voiau s\ asculte. Poate ar fi trebuit s\ `i ascult eu mai mult,
s\ v\d pe ce subiecte vor ei s\ dialogheze. Eu am pornit strict
discu]ii cu intelectuali veni]i din Occident,
care erau foarte uimi]i c\ `n România literar [i, de fapt, punctul lor de vedere nu era neap\rat li-
studentele, fetele obi[nuite se `mbrac\ precum terar. Pe mine m\ interesa literatura, pe tineri `i interesa insti-
prostituatele de dincolo. {i atunci mi-am pus tu]ia USR.
`ntrebarea: de unde? P\i, singurul contact pe
care l-au avut dinspre Occident au fost cli-
purile muzicale, care se refereau la anumite
medii. Tinerii no[tri `[i `nchipuie c\ `n Occi- „Trebuie s\ cheltui
mai mul]i bani cu un
dent toat\ lumea umbl\ a[a.
Sus]ine]i, oarecum, c\ o vin\ o are [i
presa. Dar a]i fost, la un moment dat, scriitor din România“
directorul Radio România Cultural [i
b\nuiesc c\ a]i constatat c\ audien]a
este destul de sc\zut\. Cine e de vin\,
publicul sau modul de multe ori anost Una dintre discu]iile curente `n domeniu se refer\
`n care se fac emisiunile culturale?
la gradul mic de penetrare a literaturii române `n
E o discu]ie important\ aici: umbl\m dup\ Occident. Ce crede]i c\ `i lipse[te literaturii
audien]\, [i atunci facem compromisuri, sau noastre pentru a fi mai cunoscut\ peste hotare?
aducem publicul la nivelul nostru? Eu cred Reiau aici o fraz\ pe care am spus-o `n fa]a a doi pre[edin]i
c\ trebuie combinate cele dou\ aspecte: s\ [i a trei prim-mini[tri ai României: `n secolul al XIX-lea,
`i propui publicului lucruri accesibile [i cu ]arul Rusiei a alc\tuit un fond special de ruble-aur ca s\
acele lucruri s\ `l duci `ntr-un mediu cultural asigure traducerea lui Dostoievski, Turgheniev [i Tolstoi la
pe care `l creezi tu. Optez pentru o opera]iune Paris. Pentru c\ sim]ea nevoia ca literatura rus\ s\ fie
de iluminare a publicului, nu una prin care cunoscut\. {i era vorba despre cei trei mari. Poate avem [i
furnizorul de cultur\ scade [tacheta doar ca noi nume de acest calibru, dar `nc\ nu le-am descoperit.
s\ v`nd\. Deci trebuie s\ cheltui mai mul]i bani cu un scriitor din
România, dec`t dac\ l-ai avea pe Dostoievski.
Dar de multe ori realizatorii acestor
emisiuni nu `n]eleg c\ trebuie s\ se Adic\ e o chestiune de valoare sau de bani?
adreseze publicului larg, nu unor
speciali[ti. E, pe alocuri, [i un sno- Nu, lipse[te un proiect care s\ fie sus]inut cu bani. Am v\-
bism al complic\rii mesajului cultural. zut c\ Institutul Cultural Român a lansat aceast\ idee de a
Tocmai asta a fost [i interven]ia mea la promova peste hotare 20 de scriitori. N-ar trebui s\ propu-
Radio România Cultural. Am introdus ni[te nem noi autorii. Eu a[ face mostre din to]i autorii, de la cei
lucruri care s\ fac\ leg\tura `ntre gustul comerciali la cei valoro[i, mostre de 20-50 de pagini de la
existent [i gustul pe care ni-l dorim. Am fiecare, ceea ce `nseamn\ bani, [i le-a[ pune la dispozi]ia
`ncercat s\ facem leg\tura `ntre publicul larg [i editorilor str\ini, s\ aleag\ ei. Pentru c\ noi nu putem s\ `i
speciali[ti. C\ci, `ntr-adev\r, dac\ „specia- impunem. Unul singur a fost impus [i se cheam\ Nicolae
li[tii“ culturali discut\ numai `ntre ei, misiu- Ceau[escu. {i nu a avut nici un efect.
nea lor e pierdut\.
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006 9 dosar
 dosar prob\ scris\

Consumabilele
literaturii
Exist\ c\r]i de care ne e ru[ine. Le-am
citit, dintr-un motiv sau altul, la un moment
dat. Nu doar Sandra Brown, Barbara
Cartland sau Pavel Coru]. Pot fi [i acele
ciudate specimene ale timpurilor glorioase,
care serveau drept educa]ie sexual\ pentru
tineri. Consumabilele literaturii. Le-am citit
dintr-un accident [i, tot dintr-un accident,
pentru c`teva ore, c`t timp a durat lectura,
ne-au pl\cut sau doar ne-au „tulburat“. Le
]inem `n spatele c\r]ilor frumoase sau
le-am aruncat `n spatele memoriei. Am
uitat c\ le-am gustat [i nu vorbim despre
ele. Nu d\ bine s\ le ]inem `n primele
r`nduri, nici ale bibliotecii, nici ale lecturilor
noastre. „Suplimentul de cultur\“ v\ invit\
la un exerci]iu de sinceritate. La o
provocare. S\ scoatem maculatura de la
col] [i s\ vorbim despre ea.
Dosar realizat de Elena Vl\d\reanu

Nu-mi este deloc ru[ine de lecturile mele „ru[inoase“

Pe l`ng\ locuin]a propriu-zis\, Paul Liviu Antonesei dar din respect pentru restul operei dup\ Kant, Eminescu sau Borges, ci `n Doyle, Agatha Cristie, John Le Carre
autorului, m-am oprit pu]in `nainte de c`teva rafturi speciale din biblioteca ori Vladimir Volkoff nici nu mai

Valéry avea o garsonier\ secret\ `n
Paris. Oric`t ar p\rea de ciudat\
aceast\ `mprejurare, acel domiciliu
secund a fost achizi]ionat la solicitarea
expres\, dac\ nu chiar la presiunile
so]iei sale. Ei bine, acolo, eminentul
poet [i academician nu se deda nici
desfr`ului, nici exceselor bahice, nici
scrisului `n singur\tate, nici nu [tiu
c\ror cercet\ri secrete. Pur [i simplu,
respectiva garsonier\ era plin\ p`n\ `n
tavan de romane poli]iste, pe care
poetul, s\tul uneori de abstrac]iuni [i
inefabil, le devora cu pasiune extrem\.
Trebuia s\ se ascund\ acolo de
jurnali[ti, pentru c\, `n opinia so]iei
sale, nu se c\dea ca ditai
academicianul s\ se dedea unui
asemenea viciu de lectur\!
C
red c\ ast\zi asemenea pudi-
bonderii de sf`r[it de secol al
XIX-lea [i `nceput de secol XX
s`nt dep\[ite, a[a c\ nu-mi ascund
deloc lecturile „ru[inoase“. Sigur c\
n-am citit dec`t vreo 50 de pagini
dintr-o Sandra Brown, c`nd oaspete
fiind undeva nu reu[eam s\ adorm, dar
mi-am dat seama c\ romanele mani-
heiste din vremea comunismului pri-
mar erau mai bine scrise dec`t aseme-
nea produc]ii de consum jos. Cred c\
se chema Violul. Am citit [i un Pavel
Coru], cred c\ primul, dar dup\ ce am
dat peste bubuli, m-am g`ndit c\ ori
autorul are grabnic\ nevoie de un con-
sult medical, ori aplic\ la condi]iile
locale o re]et\ consumist\ de larg suc-
ces aiurea. Am `ncercat s\ citesc [i De
ce iubim femeile de Mircea C\rt\rescu,
jum\tate.
~ns\ acestea au fost doar r\t\ciri
pasagere. Citesc `n schimb c`teva ro-
mane poli]iste [i de spionaj pe s\pt\-
m`n\. Cum John Le Carre, care-mi
place enorm, nu scrie at`t de mult, iar
San Antonio a murit, m\ mul]umesc [i
cu autorii americani tradu[i `n Serie
Noire. Nu doar clasici, precum Ham-
met, Chase, Roos McDonald, Chen-
ney, ci [i unii de care n-am auzit
niciodat\, pentru c\ to]i „au poveste“ [i
[tiu s\ contureze din c`teva linii
atmosfera [i personajele. Sigur, nu
mi-au sc\pat mae[tri precum Agatha
Christie, Simenon sau Rex Stout, pe
care uneori, `n lips\ de ceva nou [i
atractiv, se mai `nt`mpl\ s\-i recitesc.
Cum nu ascund aceste lecturi, nu
ascund nici c\r]ile. Ele nu stau dosite
mea principal\, chiar la vedere.
SAS-urile, excelente pentru adormit!,
s`nt `mpr\[tiate peste tot – pe pat, `n
buc\t\rie, `n baie – [i de ele m\
dispensez u[or.
Selecta mea
bibliotec\ erotic\
~ntre timp, m-am contaminat [i `n zona
audio-vizual\. Urm\resc cu pasiune
Crimele din Midsomer, pentru frumu-
se]ea asasinatelor de acolo, dar [i pen-
tru atmosfera de roman englezesc. ~mi
place, de asemenea, stilul sadic al an-
chetelor [i interogatoriilor lui Vincent
d’Onofrio din Inten]ii criminale [i nu
mai pu]in `nscen\rile lui Michael
Madsen din R\zbunare f\r\ limite. De
capodopere, ecraniz\ri dup\ Conan
vorbesc!
Dac\ nu m-am compromis destul,
amintesc mica [i selecta bibliotec\ ero-
tic\, unde stau frumos al\turi Memo-
riile lui Fanny Hill, Adorable roumaine
de Isidor Isou, dou\ splendide romane
de Apollinaire, unul dintre ele – m\ sfi-
esc s\ citez titlul! – av`nd drept perso-
naj principal un foarte viril „hospodar“
român, dar [i unele mai recente pre-
cum Ultimul tangou la Paris – de[i
prefer filmul! – sau Emanuelle. Aces-
tea nu stau la vedere, ci `ntr-un dul\-
pior al bibliotecii. Nu de ru[ine, ce
naiba!, ci ca s\ nu mi le fure Emil
Brumaru, dac\ vine `n vizit\! Da, [i
dou\ din volumele lui de poezie s`nt
acolo – ca s\ nu mi le fure al]i vi-
zitatori!

10 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006


Ascunz\toarea
Contesei de Montespan
De la o vreme m\ surprind
cu g`ndul aiurea, ca s\ m\
exprim mai frumos, visez
des cu ochii deschi[i; exista
[i un cuv`nt pentru starea
asta, „reverie“, acum e pe
cale de dispari]ie, e prea
soft [i nou\ ne plac
cuvintele hard. V`rsta vrea
mereu s\ se `ntoarc\ `n alt\
v`rst\ [i b\tr`ne]ii `i convine
cel mai mult adolescen]a.
Cu adolescen]a se
suprapune perfect, cum se
suprapun dou\ jum\t\]i de
par\, umezite de acela[i
suc dulceag.
Nora Iuga
„Reveria e continu\ la v`rsta c`nd
sexul ezit\“, spunea prietenul meu
de [aizeci de ani c`nd eu aveam
patruzeci [i nu m\ aflam deloc la
v`rsta ezit\rii. Acum `mi fac mereu
de lucru prin reverie cum a[ scotoci
`n dulapul din dormitor s\ mai cos
o bretea rupt\, s\ mai `nlocuiesc un
elastic. C`nd m\ aflu `n reverie, v\d
scene vechi cu mine, dar nu s`nt `n
g`nd, fiindc\ pielea se `ntinde, p\rul
cre[te [i vine fiorul \la de atunci ca
un curent [i m\ face s\ func]ionez
identic cu cea din memorie.
Stau `n balansoar, nu mi-am scos
[or]ul negru din satin c`nd am venit
de la [coal\, oricum Omama spal\
vasele la buc\t\rie. Cartea de istorie
e mare [i groas\, Salomeea, demo-
nul regelui Irod `ncape perfect `n
ea, [i Secretul Anei de Boleyn, [i
Lola Montez [i Contesa de Montes-
pan. Nori, iar s-a r\cit paprica[u `n
rain\ [i nici n-ai pus gura s\
m`nci... [i era frumoas\ cu pelerina
ei neagr\ cu glug\ c`nd au dus-o `n
calea[c\ la palat [i b\ie[i]ele au
dezbr\cat-o [i au `ntins-o `ntr-o
albie mare de lemn [i spuma parfu-
mat\ `i aluneca peste sf`rcuri [i
sf`rcurile lui Nori se `nro[esc [i se
fac tari ca s`mburii de vi[in\ [i m`i-
nile regelui `i descle[tau genunchii
cum rupi un m\r cu degetele [i p`-
r`ie `n Nori p`r`ie arcul `ntins la
maximum [i Nori simte cum intr\
`n ea [arpele cu solzi [i moare de
fric\ [i de ru[ine c\ pe-acolo intr\
unde nici cu m`na nu e voie s\ um-
bli noaptea c\ m`inile trebuie s\ stea
deasupra plapumei [i moare de fric\
[i de ru[ine c\-i place [i-i vine a[a
din senin s\ se legene [i c`nd se
leag\n\ `i place [i mai mult – ci-
team pe ner\suflate, g`f`ind, m\
sufocam – [i au tuns-o [i au dus-o `n
c\ma[\ de c`nep\ alb\ `ntr-o cu[c\
cu gratii pe ro]i la e[afod [i b\rbatul
ro[u cu fa]a acoperit\ o a[tepta aco-
lo cu o secure mare [i ascu]it\ [i-a
pus capul pe butuc [i a murit de
fric\ [i de ru[ine c\ iar i-a pl\cut…
Nori [tie c\ pl\cerea e p\cat c\
de-asta i-au t\iat capul [i capul e p\-
cat fiindc\ [i [arpele are capul lui
d\t\tor de pl\cere, g`nde[te Nori cu
mintea ei speriat\ de 13 ani, `[i pu-
ne m`na la ochi de ru[ine s\ nu-[i
mai vad\ g`ndul [i spune Tat\l Nostru.
Ce-i place mai mult [i mai mult
pe lume – „S\ fiu curtezan\“
La dou\zeci de ani, c`nd eram `n
anul trei la facultate, am `nceput s\
m\ trezesc `n fiecare noapte la ora 2
fix cu aceea[i fraz\ pe buze: „s\
vin\ c\l\ul s\-mi pun\ capul pe bu-
tuc [i s\ mi-l taie cu sat`rul“. Un an
jumate, noapte de noapte, mi-am
cer[it decapitarea. Nu [tiu dac\ sexul
meu mai ezita, sim]eam tot ce simte
o femeie, de[i nu eram `nc\ femeie.
N-am spus nim\nui. Credeam `nc\
orbe[te c\ pl\cerea nu poate fi dec`t
momeala p\catului, p`n\ `ntr-o zi
c`nd am g\sit o plo[ni]\ pe pern\ [i
am tras studioul pe care dormeam
ca s\ dau cu insecticid [i ce-am g\-
sit `ntre perete [i marginea studiou-
lui? O c\rticic\ din colec]ia „Femei
celebre“ pe care scria Contesa de
Montespan. Coperta `nf\]i[a o perdea
ro[ie, un butuc pe care se prelin-
geau [iroaie de s`nge [i un b\rbat cu
fa]a acoperit\ care ]inea `n m`n\ un
cap de femeie f\r\ trup. Dac\ pe
Nori ar fi `ntrebat-o cineva, c`nd se
leg\na `n balansoar, ce-i place ei
mai mult [i mai mult pe lume [i nu
ar fi fost paralizat\ de ru[ine, ar fi
r\spuns f\r\ s\ stea pe g`nduri:
„S\ fiu curtezan\“. M\ uitam la co-
perta aia, rar am v\zut un kitsch
mai grosolan; o puneam pe scaun
pe partea cu poza s\ n-o mai v\d,
iar o luam `n m`n\. Trebuia s\ `n-
]eleg. Era clar c\ aici era cheia do-
rin]ei mele nocturne. {i deodat\
nodul s-a dezlegat, firul de deasu-
pra s-a l\sat desprins de cel de
dedesubt: „p\i, dac\ vrei cu ade-
v\rat s\ fii curtezan\, trebuie s\-]i
asumi tot destinul ei p`n\ la cap\t“
[i de c`nd am `n]eles nu m-am mai
trezit noaptea la dou\. E [i ra]iunea
bun\ la ceva, mi-am zis, [i nu mi-a
mai fost nici fric\, nici ru[ine de
pl\cere. Am devenit femeie.
Un singur lucru nu `n]eleg, cum
am putut s\ citesc pe ner\suflate
c\r]i at`t de vulgare, de agramate,
de imbecile, `n aceea[i perioad\ `n
care citeam Micul Prin] sau Alice `n
}ara Minunilor sau Prin]ul fericit?
{i de ce, chiar [i azi, c`nd ajung la
sta]ia de metrou Titan [i aud CD-urile
cu manele sau ce-or mai fi, cu so-
norul dat la maximum, m\ opresc
s\ ascult textele alea stupide „fru-
moasa mea `n noaptea asta ne vom
iubi ca doi nebuni/ vei fi mireasa
vie]ii mele, voi fi iubitul t\u dint`i“
[i m-apuc\ reveria. P\i, cum s\ nu
mori de ru[ine. Asta ce-o mai fi?
SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006 11
prob\ scris\ dosar
Gata!
Mai `nt`i trebuie s\ fac o precizare. Nu am obiceiul s\
citesc c\r]ile care nu-mi plac. Dac\ primele 10–20
de pagini nu m\ fac s\ citesc mai departe, dac\ m\
plictisesc sau dac\ pur [i simplu `mi dau seama c\
nu am stare de citit sau nu am chef de cartea
respectiv\, o las balt\. Uneori rezultatele au fost
excelente. Adic\ au fost destule volume abandonate
pe care le-am reluat [i chiar mi-au pl\cut. Au fost, `n
schimb, altele pe care am `ncercat de nenum\rate ori
s\ le reiau [i pur [i simplu n-am putut.
Robert B\lan
{i `nc\ o precizare. C\r]ile pe care am fost
obligat s\ le citesc (pentru [coal\ sau pentru
altceva) mi-au provocat `ntotdeauna repulsie.
Cu teatrul `ns\ a fost `ntotdeauna altfel.
Prin liceu, `n loc s\-i citesc pe mul]ii „mari“
autori români ([i trebuie s\ spun c\ pe
majoritatea nu i-am citit [i nici n-am de g`nd
s-o fac), citeam o groaz\ de c\r]i de teatru.
Dramaturgie, `n principal. Ce-mi pica `n m`n\,
ce g\seam pe la biblioteci sau anticariate.
N-aveam nici un criteriu. De majoritatea
autorilor chiar nu auzisem. {i `n felul \sta am
lecturat o gr\mad\ de prostii. {i, sincer, nu
cred c\ m-au ajutat `n vreun fel, la fel cum nu
m-a ajutat nici perioada de dup\ liceu, c`nd
vedeam c`te cinci spectacole pe s\pt\m`n\.
(Singurul efect este c\ acum m\ plictisesc
imediat la majoritatea reprezenta]iilor la care
m\ duc. Desigur, exist\ [i excep]ii.) Dar acest
timp pierdut nu-l regret. Era un fel de frond\: a
nu face ceea ce e[ti pus s\ faci.
~mi pare r\u `ns\ pentru timpul pierdut
dup\ aceea. Un timp c`nd, uneori f\r\ criterii,
alteori din obliga]ia de a citi pentru facultate,
am lecturat din nou o gr\mad\ de prostii. Prea
multe. {i nu [tiu ce cred domnii litera]i, dar din
punctul meu de vedere, Blaga sau Iorga sau
Camil Petrescu sau Eminescu (asta ca s\ dau
nume cunoscute) nu prea au leg\tur\ cu
teatrul. Or fi ei buni `n alte domenii, dar cu
dramaturgia „nu prea [tie“. {i nu cred c\ au
vreo leg\tur\ cu teatrul `nc\ o pleiad\ de
autori, care din lips\ de altceva mai valoros,
figureaz\ cu „litere de aur `n Marea Carte a
Teatrului Românesc“...
E suficient s\ scrii „o chestie“
ca s\ ajung\ `n libr\rii?
Al doilea lucru de care `mi pare r\u s`nt banii
pe care i-am cheltuit degeaba. Iar f\r\ criterii,
`n lips\ de texte, cump\ram la un moment dat
aproape orice carte pe care scria „Teatru“. {i
cred c\ din c`teva zeci sau sute de volume
achizi]ionate astfel, cele care chiar meritau
citite nu erau mai mult de zece. Acum stau [i
m\ `ntreb dup\ ce criterii decideau editurile s\
le publice. Chiar e suficient s\ scrii o chestie
care e pus\ `n pagin\ ca o pies\ (adic\ e cu
dialoguri [i are eventual o descriere a
decorului [i a personajelor) ca s\ ajung\ `n
libr\rii? {i m\ `ntreb care au fost criteriile de
judecare a textelor la cele cin[pe milioane de
concursuri de dramaturgie, c\ aproape nici
unul nu ajunge s\ fie pus `n scen\? (Vezi
concursul Uniter). Cred c\ pe la uniunea
scriitoriceasc\ oamenii s`nt convin[i c\ ei scriu
piese geniale, numai c\ pro[tii de regizori nu
s`nt `n stare s\ simt\ sensul m\re]iei lor
literare. De altfel, din c`te am z\rit prin gazete,
membrii minunatei sec]ii de dramaturgie a
uniunii consider\ c\ ei `n[i[i nu trebuie s\ aib\
vreo leg\tur\ cu teatrul.
Eu nu mai fac dec`t o ultim\ precizare: nu
am de g`nd s\ mai pierd vremea cu prostii
d-astea. Gata!
dosar
 dosar prob\ scris\

Lecturi ru[inoase
Cunosc at`]ia oameni care nu se ru[ineaz\ c\ nu citesc, `nc`t
nu mi-a trecut prin cap c\ ar fi cazul s\-mi fie ru[ine fiindc\
citesc ceva anume. Indiferent ce... sau aproape. E drept, cum
n-am avut un `ndrum\tor de lectur\ p`n\ t`rziu, prin
adolescen]\, n-a avut cine s\-mi spun\ la momentul potrivit c\
exist\ c\r]i pe care, chiar dac\ le cite[ti, nu-i frumos s\ le
citezi `ntr-o anumit\ societate.

Radu Pavel Gheo

Copil\ria mi-am petrecut-o devor`nd f\r\ mil\ c\r]i de
toate felurile, cu un accent special pe science fiction. Am
citit SF proletcultist cu miile de pagini, p`n\ c`nd `n ima-
gina]ia mea tot universul cunoscut s-a umplut cu cosmo-
nau]i sovietici ([i români) membri ai Partidului Comunist,
omule]ii verzi [i-au f\cut CAP-uri pe Marte, iar centa-
urienii (din constela]ia Alpha Centauri) au na]ionalizat mij-
loacele de produc]ie. Am citit [i Misterele Parisului. Cei
trei mu[chetari `i mai recitesc din c`nd `n c`nd [i azi [i nu

Luffa, „specificul na]ional “

ascund volumul `n dosul celorlalte, ci-l pun frumos la lite-
ratur\ francez\, la litera D. ~n timpul facult\]ii, cum era
imediat dup\ Revolu]ia din decembrie 1989, am prins
acel boom editorial care mi-a permis s\-mi satisfac toate

[i „`nmormoloceala “
frustr\rile lecturale: am citit [i ceva filosofie (mergea mai
greu), [i din „interzi[ii“ no[tri Noica, Eliade, Cioran (`l pre-
fer totu[i pe Ionesco), dar [i ciclul asimovian al Fun-
da]iei, [i am citit cu `nd`rjire [i toate volumele – proaste,
dar ce conteaz\? – ale seriei de r\zboi semnate de Sven
Hassel. Banchetul [i Gestapo. Rinocerii [i A doua Fun-
da]ie. O zi mai lung\ dec`t veacul [i Shining al lui Ste- Acum vreo lun\, o doamn\ care la pantalonii evaza]i sau la cer- Un academician m-a trecut, pe detractoare. S`nt c\r]i care dis-
vrea s\-[i v`nd\ biblioteca m-a ceii din plastic sau la bluzele cu chestia asta, la „detractori“. I-a[ trug tineri scriitori, tineri inte-
phen King.
`ntrebat dac\ m-ar interesa o cercuri din anii ’70, la rochiile r\spunde dac\ a[ avea unde. lectuali.
E ceva de ru[ine? Nu pot s\-mi dau seama. Trebuia
colec]ie de clasici francezi. Erau alea caraghioase cu umeri largi, Prin anii ’80, pe vremea ce-
s\ mi-o spun\ cineva mai demult. Acum e prea t`rziu, am
c\r]i legate `n coperte cartonate, cu burete, din anii ’80. ~ndu- C\r]i care fac din tine naclului Universitas condus de
citit toate c\r]ile alea, care de consum, care de propa- io[\tor… Au ap\rut de cur`nd su- Mircea Martin, ca s\ dau un
gand\, unele mai bune, majoritatea mai proaste... Iar frumoase. Nu m-au interesat, o maimu]\ sau un papagal
le-aveam acas\, chiar dac\ ratele lor, scumpe ca naiba, „de exemplu din trecut, era notorie
c\r]ile citite `n copil\rie, mai ales alea, p\streaz\ un lux“, pe foaie velin\, antipatice, Zilele trecute am fost la p\rin]ii stupiditatea, ca litera]i, a celor
farmec care n-are nici o leg\tur\ cu valoarea lor literar\. necartonate, dar m\ interesau, `n
invad`nd libr\riile de tip Diverta, mei acas\. Acolo a mai r\mas de la filosofie. Se `ncurcaser\ `n
Dac\ recitesc azi jalnicul roman SF Chemarea nesf`r- schimb, altele: despre broderii,
`n care `ncep s\ se l\f\ie volu- ceva din biblioteca mea de [co- ni[te autori care, `n loc s\ fie eli-
despre pescuit, despre croitorie
[itului al lui I. M`nzatu, `mi amintesc de zilele `n care mele „practice“, insipide (mai a- lar. De-a lungul anilor am tot c\- beratori, erau doar astup\tori. ~n
st\team [i-l citeam pentru prima sau a doua (sau a opta) (nu m\ ocup cu nimic din toate les despre rase de c`ini sau busi- liceu, eu `ns\mi mi-am b\gat `n
rat lucruri la Bucure[ti, de la
astea!), despre cre[terea ness, c\ci cine ar mai scoate azi cap ni[te lucruri pe c`t de ono-
oar\, `ntins pe jos pe o mochet\, `ntr-un coridor r\coros, Lumea t\cerii a lui Cousteau, la
vi]ei-de-vie [i mai ales una care o carte despre luffa!), care iau rabile (`n sistemul valoric al al-
`n timp ce `n curte cimentul ardea sub razele soarelui. Poemul medicinei a lui Avicenna
A[a c\ volumul `l p\strez [i azi. se numea Buretele vegetal. Ca s\ locul literaturii, filosofiei… [i de la Evolu]ia speciilor ani- tora), pe at`t de nocive structurii
iau ceva din categoria asta f\r\ male a unui tip Tufescu, la Cos- mele. Am luat ni[te premii na-
s\ m\ fac de ru[ine, am mosul dintr-o privire a unuia ]ionale pe chestia asta. ~n clasa a
Ni[te foi ce nu te oblig\ la nimic cump\rat [i c`teva c\r]i Cum am `nlocuit Joyce
Höfling. Exist\ undeva, separat XII-a, c`nd m-am eliberat de sco-
Cred c\ fiecare dintre noi [i-a citit norma de c\r]i proaste „serioase“, m-am g`ndit c\ o s\ cu Sei Sonagon de bibliotec\, un raft dezagre- riile unor obiecte mentale str\ine
sau de consum, care nu-s neap\rat proaste. C\ pe unele le dau cadou studen]ilor mei. Prin var\ a descins la mine acas\ abil, al c\r]ilor care-mi aduc a- mie, am luat dou\ note care spun
le mai ascundem, sau nici m\car nu le ascundem, `n o mic\ echip\ de filmare din minte de [coala cea sinistr\, de totul despre ce se `nt`mpla cu
bibliotec\, ca s\ le mai recitim... asta ]ine de o nostalgie Simona Popescu Fran]a pentru un interviu. F\r\ partea ei comunist\. C\rticele (sau mine [i cu sistemul de formare-
a lecturilor unui anumit moment. Sau, `n alte cazuri, de s\ m\ `ntrebe, dup\ ce am ter- c\r]oaie) de analize de text, plicti- deformare `n care intrasem: un
Cartea despre burete, Luffa cilin-
nevoia de lectur\ lejer\, f\r\ obliga]ii. De prea multe ori minat de vorbit, au luat din coase de s\ mori, plachete edu- zece [i un patru. Am numit a-
drica (a nu se confunda cu bure-
bibliotec\ ni[te volume pe care cative cu pionieri, o enciclopedie ceast\ perioad\ ru[inoas\ a ado-
oamenii de cultur\ se simt sili]i s\ citeasc\ pentru ca s\ tele de ap\, animal!), e, de fapt,
le-au risipit pe mas\, ca fiind re- de lucruri practice foarte politi- lescen]ei mele, a lecturilor ru[i-
„`nve]e“ ceva sau s\ „descopere“ altceva. C`nd obose[ti, o plache]ic\, are patru autori, a
prezentative pentru mine, cred. zat\, c`teva c\r]i cu poezii patrio- noase (de c\r]i, repet, impor-
parc\ `]i vine s\-]i mai [i odihne[ti ochii pe ni[te foi ce nu ap\rut `n 1985 [i con]ine, din
Erau doar autori cu nume so- tice primite la concursuri pio- tante pentru unii, care `ns\ nu
te oblig\ la nimic, dintr-o carte la care po]i renun]a ori- punctul meu de vedere, 100% ex-
nore. I-am oprit, am luat toate niere[ti (de „orientare `n natu- m-au ajutat cu nimic, care nu
c`nd [i de la care nu a[tep]i nici o revela]ie. E un fel de presivitate involuntar\: am ci-
tit-o ca pe o carte pur suprare- c\r]ile si am pus `n locul lor ni[te r\“?). Dar astea st\teau neatinse m-au emo]ionat niciodat\, dar pe
terapie a glandei lecturale, o baie odihnitoare a creierului
alist\ [i, `n acela[i timp, ca pe o autori de-ai mei, poate nu a[a sau, r\sfoite, erau cu totul [i cu care le-am citat ca prostul, `n
`ntr-o lectur\ lipsit\ de surprize. De[i `ntre timp a ap\rut r`nd cu „pro[ti-d\[tep]i“ ca mi-
supersubtil\ parabol\ involuntar\ cunoscu]i. Cred c\ oamenii n-au totul inofensive.
televizorul... ne), `nmormoloceal\. M-au sc\-
a regimului comunist sau ca pe o `n]eles ce m-a apucat s\-l `nlo- C\r]ile ru[inoase, din punctul
Ca s\ `nchei mai la subiect, `mi amintesc c\ am citit cuiesc pe Joyce, de pild\, cu Sei meu de vedere, s`nt cele care ne pat de ea ni[te prieteni [i alte
totu[i odat\ un text pe care m-a[ fi ru[inat s\-l am `n proz\ de Mircea Horia Simio-
nescu. Cartea despre vi]a-de-vie Sonagon [i tot a[a. pot transforma `n ni[te fiin]e mon- c\r]i, al]i autori. Consensurile s`nt
bibliotec\ [i chiar s\ spun c\ l-am citit. Se `nt`mpla
a unui domn Tudose e altceva de- Mai demult a venit la mine ci- struoase (exist\ [i o monstruo- adesea ru[inoase, ca [i bestsel-
`nainte de 1989. Am primit de la un prieten „Numai
c`t ce-am citit eu `n ghidul gr\di- neva s\-mi fac\ ni[te fotografii zitate cultural\): c\r]i prost ci- lerurile, uneori.
pentru o zi, ai grij\!“, o povestire de vreo [aizeci de pa- narului amator al domnilor Lup[a pentru o expozi]ie de portrete. tite, c\r]i care n-au nici o leg\-
gini b\tute la ma[in\, intitulat\ Pisica `n cizme. Foile erau [i B\l\nescu, pe care l-am cum- Una dintre ele a ap\rut `ntr-o re- tur\ cu noi [i pe care le citim din P.S. Legat de c\r]ile care con]in
toate zdren]uite [i `nnegrite pe la col]uri de at`ta citit, iar p\rat acum c`]iva ani de la un vist\. Avea ca fundal cotoarele ignobil snobism, c\r]i citite ca s\ sexualitate [i care trec [i ele
marginile lor, din c`te mi-am dat seama, fuseser\ cusute anticariat. Am g\sit mult mai pu- unor c\r]i pe care scria mare fii `n r`ndul lumii, c\r]ile care ]in drept ru[inoase (nu c\ unele
la loc de mai multe ori. Dup\ cadrul `n care era plasat\ ]ine lucruri tehnice (care m\ de- „Arta româneasc\“. M-a luat un de-o mod\, c\r]ile turmei, c\r]i dintre ele n-ar fi!), dou\
(colegiu, campus, studente, c\l\torii cu avionul de acas\ lectau) [i mai mult\ literatur\ amic peste picior, a crezut c\ am care-]i fur\ personalitatea, care vorbe... Mai `nt`i de toate…
la [coal\), am realizat c\ e o traducere din englez\, din (trimiteri culturale etc.). Dar nu-mi f\cut-o inten]ionat. Amicul nu te transform\ `n slujitor, c\r]i ca- pornografia e `n alt\ parte!
cine [tie ce c\rticic\ sau revist\ deocheat\. Pisica `n pare r\u c\ am luat-o. Mi-a pl\- [tia nimic despre mine! Nu [tia, re te supun, care nu te elibe- Nu demult am citit poeziile
cizme era, desigur, o blond\ cu cizme lungi, care nu [tiu cut pagina despre „cru[oanele de de pild\, c\ am oroare de cei reaz\, c\r]i care fac din tine o unor adolescente, „fecioare
cum se f\cea, dar cum `nt`lnea un b\rbat (sau doi-trei), vin“. Toate aceste c\rticele de care se afi[eaz\ cu „specificul maimu]\ sau un papagal, c\r]ile tari“, cum ar zice Hortensia
se [i culca cu el (sau ei). ~nt`lnirea era descris\ pe cin[pe format mic, ap\rute prin anii na]ional“, indiferent sub ce form\ care umfl\ falsa con[tiin]\, c\r]i Papadat-Bengescu. Sexualitatea
r`nduri, iar „culcatul“, pe vreo dou\ pagini, dup\ care ’70-’80, erau ieftine [i simpatice. ar ap\rea el. Fac parte dintr-o care te pierd. S`nt c\r]i de autori acestor lolite despletite m-a
povestea re`ncepea. ~n seara (noaptea) aceea am citit Costau cam c`t dou\ `nghe]ate. genera]ie care a fost `mbuibat\ cunoscu]i, c\r]i, pentru unii, im- amuzat, dar mi-a [i p\rut r\u de
Pisica... de vreo trei ori. A doua zi am returnat-o [i Erau scrise f\r\ preten]ii, pentru p`n\ la grea]\ cu „specificul“ de portante, c\r]i „curriculare“. Nu fete. Le-a[ fi pus `n bra]e un
un cititor simplu [i au un aer rigoare. Am spus asta de cur`nd pot s\ dau exemple, mi-e c\ vine Sade. Pornografia nu ]ine de
presupun c\ p`n\ la Revolu]ie ea [i-a continuat traseul
naiv. M\ uit la ele a[a cum te ui]i `ntr-o emisiune despre Eminescu. iar vreun academician [i m\ face sexualitate, ci de creier!
pe teritoriul ]\rii, ajung`nd cine [tie unde.
Apropo, a mai citit-o cineva pe vremea aia? O ave]i
pe undeva, prin bibliotec\? S`nt curios...
~n num\rul urm\tor: Ionu] Chiva, Mariana Codru], Bogdan Perdivar\, Adrian Schiop, C\t\lin Sturza, A. Urmanov

12 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006 arta grea

)
 arta grea

)
lovitur\ de teatru

SCRISOARE PENTRU MELOMANI

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga
„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Pianista Luiza Borac

la Avie Records
Ultimele `nregistr\ri enesciene
ale pianistei Luiza Borac, un set
de dou\ discuri SACD
(SuperAudio), sub eticheta
companiei britanice Avie
Records, vor fi distribuite `n
magazine la 27 februarie.
„Revolu]ia român\. Pianista
Luiza Borac `[i continu\ seria
jalon Enescu“, enun]\ o pagin\
publicitar\ din num\rul pe
martie al revistei de specialitate
„Gramophone“. Vreau s\ sper,
c\ `n ciuda pre]ului ridicat,
propriu discurilor SACD, setul va
fi achizi]ionat de distribuitorii
români pentru a face [i bucuria
melomanilor din patria lui
Enescu. Dar, p`n\ una-alta, vi-l
semnalez [i recomand `n
avant-premier\.
dint`i [i a treia, cum se [tie ([i
se spune pentru necunosc\tori [i
pe coperta discului), cea de-a
doua nefiind „a[ternut\ pe h`r-
tie“, Enescu repet`nd adesea c\
ea exista `ns\ `n mintea lui. Dis-
curile s`nt `nso]ite de prezent\ri
ale lui Enescu [i ale caracteris-
ticilor compozi]iilor lui pentru
pian, redactate de Luiza Borac
`ns\[i [i de criticul Martin An-
derson, unul dintre promotorii
cei mai pasiona]i din Occident
ai operei enesciene.
~i las pe criticii muzicali de
profesie s\ discute calitatea [i
particularit\]ile jocului interpre-
tativ al Luizei Borac, `n raport
cu pu]inele [i cu mai restr`nsa
circula]ie a `nregistr\rilor ante-
rioare datorate Mariei Fotino [i
Aurorei Ienei. Criticii vor extin-
de, probabil, discu]ia [i la `nre-
iect discografic enescian. Celor
dint`i le-au trebuit circa cinci
ani pentru a ap\rea pe disc. ~n
cazul mai tinerei pianiste istoria
proiectului, cum o povestea cu
har muzicologul Martin Ander-
son `ntr-un lung articol `n revista
american\ „Fanfare“, [i-a avut
originile `ntr-o `nt`lnire cu vi-
itorul inginer de sunet al discu-
rilor, John Barnes, `n 1994. Un
proiect ce s-a maturizat lent p`n\
la `mplinire `ntr-o succesiune de
etape `n care talentul de excep]ie
al Luizei Borac s-a `mpletit cu
[ansa de a fi sus]inut\ de mul]i
oameni pasiona]i, de la criticul
münchenez Joachim Kaiser, la
compozitoarea Violeta Dinescu,
de la profesorul ei de pian Karl- Coperta noului set SACD
Heinz Kämmerling, la directoa- Avie Records (2006)
rea Stadttheater din Lindau [i
p`n\ la pastorul bisericii St.

E
ste al doilea volum Enescu
al Luizei Borac la Avie
Records, dup\ cel cuprin-
z`nd cele trei suite de pian,
ap\rut `n 2003 [i care a f\cut s\
se vorbeasc\ mult at`t despre
compozitor, c`t [i despre inter-
pret\. Un disc care a dat m\sura
[i a calit\]ii excep]ionale a sune-
tului `nregistr\rilor ce poart\
marca Avie. Noul set include pe
un prim disc Preludiu [i fug\ `n
do major (1903), Nocturna `n re
diez major (1907), Scherzo
(1896) [i Piesa pe numele Fauré
(1922). Cel de-al doilea disc este
consacrat Sonatelor de pian, cea
gistr\rile din 1994-95 ale lui
Cristian Petrescu, considerate p`n\
acum, cel pu]in `n Vest, de refe-
rin]\ [i cu o soart\ interna]io-
nal\ mai favorabil\, ale unui pi-
anist, s-a spus, „controversat, dar
charismatic“. Edi]ia ini]ial\, a-
p\rut\ la casa francez\ Accord,
`n 1999, a fost readus\ pe pia]\
anul trecut, cu ocazia aniver-
s\rii lui Enescu.
Ceea ce le este comun `nre-
gistr\rilor lui Cristian Petrescu
[i celor ale Luizei Borac este,
`ntre altele, ceva exterior, a[
spune, muzicii intrinsece: difi-
cultatea de a materializa un pro-
Dunstan de la Mayfield [i Simon
Foster, directorul companiei Avie
Records, ultimii din Marea Bri-
tanie.
Cert, cariera Luizei Borac
este indisolubil legat\ de Ro-
mânia, unde `n 1991 a fost lau-
reata Concursului „George E-
nescu“. Dar a trebuit ca un critic
respectat, münchenez, Joachim
Kaiser, s\ scrie de bine despre
ea, dup\ o presta]ie mai pu]in
`ncununat\ de succes la Con-
cursul „Busoni“ de la Bolzano,
pentru a fi luat\ `n seam\ `n
lumea german\ [i a i se oferi, `n
1992, o burs\ de studiu din
partea Societ\]ii Chopin din
Hanovra. Ministerul Culturii din
landul Saxonia inferioar\ a fost
cel care i-a dat o burs\ pentru
proiectul Enescu. Iar prin inter-
mediul profesorului ei, K-H.
Kämmerling, avea s\ i se pun\
la dispozi]ie un pian Steinway,
la teatrul din Lindau, [i s\ `n-
registreze cu un inginer de sunet
britanic, `n 2002, materialul pri-
mului volum Enescu. Un disc
de succes ce avea s\ conduc\, `n
iulie 2005, la Mayfield `n An-
glia, la `nregistrarea celui de-al
doilea set, care apare acum.
~ntrebat\ `n interviul cu
Martin Anderson din revista
„Fanfare“, publicat `n 2004,
despre cunoa[terea muzicii enes-
ciene de c\tre tineretul român
dup\ 1989, Luiza Borac r\s-
pundea: „Dup\ c\derea comu-
nismului, tot ce nu este ro-
mânesc este [considerat] intere-
sant [i va lua timp p`n\ c`nd se
va petrece o revenire [i se va
`n]elege ce mare este tezaurul pe
care `l posed\m“. Pianista spu-
nea atunci [i c`t de `ndatorat\
este Muzeului George Enescu
din Bucure[ti, unde a putut re-
asculta vechile `nregistr\ri cu
muzica de pian, c`ntate chiar de
compozitor [i de Dinu Lipatti, a
putut consulta manuscrisele ori-
ginale [i vedea un „interesant
film documentar cu o mul]ime
de interviuri cu Enescu, pe c`nd
tr\ia, c`ntind din Oedipe, vor-
bind despre muzica lui“. {i m\
g`ndeam, citind-o [i neg\sind
suficiente cuvinte de laud\ pen-
tru Avie Records [i discurile
britanice Enescu, de ce nimeni
la Bucure[ti nu a avut ini]iativa
s\ publice m\car [i s\ distribuie
sub forma unui DVD, `n lumea
`ntreag\, un asemenea documen-
tar `n anul anivers\rii lui Enescu...

Mihaela MICHAILOV
TEATRU LA ROTISOR
Academia de ~nalte Studii Economice acord\ titlul de doctor `n economie tovar\[ului
Nicolae Ceau[escu. Stima noastr\ [i m`ndria, Ceau[escu, România. Academiciana de
renume mondial, tovar\[a Elena Ceau[escu, inventeaz\. Amoneacul, Nicule, na]iul [i
t`mpi]ii \[tia care scrie `n c\r]i c\ furnalilii
se mi[c\ repede, m\ z\p\ce[te.
Aiurea, f\, c`nd o s\ fim noi
sus, n-o s\ se mai mi[te
nimic. Orice asem\nare
a propozi]iilor de mai
sus cu lucruri
auzite c`ndva e o
pur\ `nt`mplare a
memoriei afective.
O zi din via]a lui Nicolae
Ceau[escu (Teatrul Mic) e o
halc\ de istorie neagr\, b\t\-
torit\ caricatural ca o talp\ de
cauciuc. De altfel, grosierul
deliberat, tu[ele ]ip\toare s`nt
marker-ul cu care Tocilescu,
pornind de la textul lui Th.
Denis Dinulescu, deseneaz\
© foto Tudor Predescu
Haide, f\, c\ ajungem noi la putere!
sau cum s\ ba]i cuie la Scornice[ti [i s\ le sco]i prin talp\ la Bucure[ti
control [i manevrat\ cu abilitate. Mani-
pulat\ f\r\ drept de apel. E spectacolul
unei atitudini regizorale decongestionate,
care adopt\ ironia supraponderat\ pen-
tru a putea zgudui [i elibera frustr\rile
dureroase.
Dimensiunea de show pe care re-
gizorul o imprim\ mont\rii, de car-
naval al imbecililor care conduc un po-
por sp\lat pe creier, e exploatat\ p`n\
la ultimul detaliu. Mascarada C`nt\rii
României cu pionieri, [oimi [i c`nt\re]i
de oper\, care-l ova]ioneaz\ pe „tova-
r\[ul tovar\[ilor“, pe c`rmaciul „lumi-
nat“, compromisurile scriitorilor `ng\-
la]i `n discursuri encomiastice, conce-
diile la Neptun `n familia alcoolizat\ de
putere, cuv`nt\rile inepte, marotele mito-
logiei personale (asocierea cu {tefan,
Mihai etc.) s`nt scanate de regizor cu
un amuzament frisonant.
Prin debu[eul parodiei, Tocilescu
scene prea lungi, a unui comportament
viciat [i ultrastupid.
Mae[trii sini[tri
ai ecarisajului libert\]ii
Istoria e confiscat\ brutal de doi t`m-
pi]i, de doi analfabe]i care pocesc cu-
vintele, transforma]i peste noapte `n
conduc\tori supremi, `n doctori do-
cen]i. ~n jurul lor, un cordon de supu-
nere, toleran]\ [i t\cere. Nicu [i Leana
`[i rescriu biografiile [i anexeaz\ c\r]i-
lor de istorie setul de minciuni fabri-
cate `n eprubete `nnegrite de prostie.
Ca [i cum lumea `ncepe [i se termin\
cu ei, to]i cei din jur le pompeaz\ ego-
bestializarea.
S`nt mae[trii sini[tri ai ecarisajului
libert\]ii, perfect personaliza]i de
Florin C\linescu [i Coca Bloos. C\li-
nescu portretizeaz\ cu o non[alan]\
mimic\ perfid\, mereu la p`nd\.
Excelent e [i Mihai Dinvale `n mai
multe roluri de trep\du[ slugarnic.
Tocilescu vomeaz\ r\ul r`z`nd. E
singura form\ de con[tientizare lucid\
[i distan]at\, care poate anula marja de
patetic [i te poate repune `n ipostaza le-
gitim\ de raportare obiectiv\. De fapt,
Tocilescu propune un ghid al privirii
retrospective cinice [i ne`ncr`ncenate,
pentru a putea scormoni mai ad`nc `ntr-o
realitate deprimant amputat\.
Tratamentul regizorului e unul cu
acizi hilari, care s`nt `n stare s\ dea
m\sura flagrantei ipocrizii de care e-
ram ar[i. Doar a[a recuperarea unei pe-
rioade fracturate la nivel de identitate
poate fi f\cut\.
România din spectacolul lui Toci-
lescu e ca o cizm\ scof`lcit\ de mersul
diform al unor handicapa]i. Doi. El,

harta unei ]\ri care respir\
artificial prin simulacrul
normalit\]ii. O zi din via]a
lui Nicolae Ceau[escu e spec-
tacolul cretinismului tare, prin
care România a fost ]inut\ sub
relaxeaz\ asumarea traumelor necica-
trizate care ne b`ntuie. Spectacolul lui e
[i un exerci]iu de reconciliere deta[at\
cu puroiul trecutului. Singura problem\
a mont\rii e dilatarea ac]iunii din par-
tea a doua, plusarea prea evident\, `n
uluitoare mitoc\nia [i tembelismul ciz-
marului agramat, care silabise[te la
congrese [i e luat de valul psihozei
puterii. Coca Bloos (nominalizat\ la
UNITER pentru cea mai bun\ actri]\ `n
rol principal) e Leana smochinit\, cu o
congressman-ul viitorului luminos, cu
degetul mic `n piscina progresului [i e-
galit\]ii, ea – codoista chimist\, mama
savant\, fosfat\ [i azotat\. T\lpile pan-
tofilor calc\ peste noi, aplaudacii idio-
tiza]i ai unui show de co[mar.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006 13 fast-food

 fast-food fe]e-fe]e

Cu de[tiu’n gur\,
Iulia BLAGA a

CRONIC| DE FILM

~
ncep cu cel care mi-a mers
cel mai mult la inim\, Luni
diminea]\/ Lundi matin, re-
alizat `n 2002 de cineastul de
origine georgian\ Otar Iosse-
liani. E un film din alt\ lume,
comparat cu grosul filmelor a-
mericane de pe ecrane. E din
alt\ paradigm\. Timpul curge
altfel, evenimentele s`nt unele
absurde ori legate incoerent, lu-
crurile care se `nt`mpl\ s`nt la
nivelul firului ierbii comparate
cu cele din alte filme – nimicuri
de zi cu zi care fac via]a ori un
iad, ori o pl\cere.
Problema eroului este c\ tre-
buie s\ plece pu]in pentru a avea
unde se `ntoarce. Adic\ pleac\
`ntr-o zi din satul lui, s\tul de
so]ia lui gras\ [i nemul]umit\,
de copiii obraznici, de slujba de
la uzina din ora[, pleac\ a[adar
la Vene]ia. Dar la Vene]ia s\ nu
crede]i c\ programul lui e unul
foarte riguros, turistic – muti-
lant la s`nge. Pentru Iosseliani,
timpul nu curge ca `n alte filme
sau ca la al]ii. La el e vorba de
dolce farniente, de pl\cerea de a
colinda unde te duc picioarele,
de a o lua la dreapta ori la st`nga
dup\ cum ai chef, de a cunoa[te
oameni.
Filmul e `nc`nt\tor, plin
de culori vii [i de
chipuri memora-
aabile, cu
poante
fine
ori
la filmele
momentului
Ghiveciul de azi are `n vedere mai multe
filme care au intrat pe ecranele noastre
`n ultima vreme, majoritatea merit`nd
cheltuiala de timp [i bani.
foarte fine, cu o filosofie per-
sonal\ a timpului, dar mai ales
plin de bun\voin]\ fa]\ de exis-
ten]a noastr\ m\runt\ [i de bu-
curia de a fi `n via]\. V\ spun,
duce]i-v\ s\-l vede]i [i pe urm\
o s\ v\ mira]i de c`t de receptivi
s`nte]i la micile `nt`mpl\ri su-
prarealiste din via]a real\ (ca s\
zic a[a).
Efecte reale
[i totu[i speciale
Mi-a pl\cut [i Fra]ii Grimm/
The Brothers Grimm, varianta
personal\ [i personalizat\ a lui
Terry Gilliam despre basmele
celebrilor culeg\tori germani de
folclor. E un film fantezist, `n
care realitatea are pu]ine re-
plici. Ideea bun\ a fost de
a-i pune pe fra]ii Grimm
pe drum [i de a le
scoate `n cale personaje [i
situa]ii din basmele lor de mai
t`rziu. Gilliam se joac\ cu
perspectivele, timpul [i vo-
cea auctorial\, dar ascunde
postmodernismul sub covorul
zbur\tor al basmului, ca pe o
pl\cere vinovat\.
Nu s-a f\cut risip\ de efecte
speciale, dar cele folosite s`nt
excelente. Dac\ ai l\sa un pic de
la tine, le-ai crede reale. Mi-a
mai pl\cut c\ filmul te prinde ca
un basm, nu ca un film, c\ te
`nva]\ s\ te a[tep]i la cele mai
tr\snite lucruri. Totul pun`ndu-te
`n situa]ia de a te `ntreba cine
face c\r]ile, cine e autorul, cine
e cel care se crede fluture sau
vi]eversa, [i a[a mai departe.
Cu degetu’n gur\/ Thumb-
sucker (premiul de interpretare
pentru junele Lou Pucci, anul
trecut, la Berlin) e un reu[it
lungmetraj de debut, `n ton cu
stilul vremii – mai relaxat, mai
decolorat, mai natural, adev\-
rata Americ\ [i oamenii ei obi[-
nui]i. Mike Mills nu pare s\ fie
mobilat ca o Sofia Coppola sau
ca un Zach Braff. Are `ns\ un
foarte bun instinct la actori [i,
dup\ cum se vede pe ecran, capa-
citatea de a [ti ce s\ scoat\ de la ei.
~n filmul \sta mi-a pl\cut
teribil Vincent D’Onofrio, mare
[i st`ngaci, mai prostu], a[a, `n
rolul tat\lui care nu [tie s\-[i
asume propriile e[ecuri pentru a
le putea pre`nt`mpina pe cele ale
fiului s\u. Pornind de la un a-
dolescent care `nc\ `[i mai suge
degetul, dar care, `n urma unui
tratament, devine fruncea lice-
ului, `ns\ [i drogat, Mike Millls
face un film despre dependen]a
de toate felurile [i despre cre[-
tere. Un film `n care defici-
en]ele de scriitur\ se compen-
seaz\ prin faptul c\ p`n\ la final
povestea se str`nge fuior [i de-
vine uman\.
„Povestea lui Johnny Cash“ –
at`t de plicticoas\...
F\r\ control/ Derailed este tot
un film de debut, dar de alt gen.
Un film care pleac\ de la jocul
Luni diminea]\/ Lundi matin –
[anselor ce face ca un b\rbat `n-
2002, regia Otar Iosseliani
surat s\ `nt`lneasc\ o femeie pe-
Cu: Jacques Bidou, Anne
riculoas\ [i care cote[te la un
Kravz-Tarnavsky, Narda
moment dat, brusc, spre thriller.
Blanchot
Filmul are cu ce te prinde, dar
cel mai surprinz\tor e Clive Fra]ii Grimm/ The Brothers
Grimm – 2005, regia Terry
Owen, care e atr\g\tor f\r\ s\
Gilliam
fie frumos [i pregnant f\r\ a juca
Cu: Matt Damon, Heath
`ngro[at.
Ledger, Peter Stormare
Am l\sat inten]ionat la urm\
Walk the Line/ Povestea lui Cu degetu’n gur\/
Johnny Cash, de]in\tor deja a Thumbsucker – 2005, regia
Mike Mills
trei Globuri de Aur [i nomina-
lizat la cinci Oscaruri. Cu: Lou Pucci, Tilda Swinton,
Vincent D’Onofrio
Mi s-a p\rut plicticos, iar
interpret\rile at`t de aclamate
F\r\ control/ Derailed – 2005,
ale lui Joaquin Phoenix [i Reese regia Mikael Håfström
Witherspoon, corecte f\r\ a fi
Cu: Clive Owen, Jennifer
str\lucitoare. Aniston
Filmul nu e nici pe departe
Walk the Line/ Povestea lui
de coeren]a [i de elegan]a lui
Johnny Cash – 2005, regia
Ray, dovad\ c\ James Mangold,
dup\ Copland [i Girl Interrup-
James Mangold
ted, mai are probleme cu lipsa Cu: Joaquin Phoenix [i Reese
Witherspoon
unei viziuni personale.

Muzici/ Frequency Modulation/

R\zvan }UPA

MUZIC| PE LITERE 3 strig\turi/ (single no 1)

S-a vorbit mult despre industria
entertainment-ului d`mbovi]ean, dar muzica
româneasc\ pe care po]i „s\ o prinzi“ la radio
sau pe micul ecran nu iese din c`teva cli[ee.
B\nuiesc c\ nume precum Genius sau K1 nu
mai spun mare lucru ast\zi, dar putem s\
recuper\m oric`nd. {i asta poate s\ fie strig\tor
la cer… ca s\ `ncep cu un cli[eu.
prin recul), func]ioneaz\ undeva prin s\lile
`nghesuite de oameni care nu cred `n vedete
dec`t ca subiect comun de b`z\.
Club A se aga]\ cum poate de o istorie
respectabil\ `n ceea ce prive[te muzica vie a
anilor ’70. De fiecare dat\ c`nd vorbesc despre
asta `mi este greu s\ g\sesc pozi]ia just\ fa]\
de entuziasmul retr\it de cei pentru care
libertatea muzical\ se numea folk sau rock
Kerouac [i multe alte lucruri de la care „C\r-
t\rescu [i Co[ovei se revendic\ acum“. Tot
Stanca se simte dator s\ completeze: „Dar eu
am scris beat cu 10 ani `nainte“. Pentru cei
care nu au `n]eles ironia… Merit\ s\ caute c`-
teva poezii semnate de beatnicul autodeclarat.
R`sul este garantat.
Am ]inut s\ fac acest excurs `n lumea pa-

M
i s-a p\rut c\ am epuizat subiectul
strig\turilor `n dou\ apari]ii ale ru-
bricii din „Supliment“. Corect este
s\ amintesc [i de cealalt\ fa]\ a industriei. Cea
nev\zut\, care, `nainte s\ devin\ mainstream
aa(deci neinteresant\ dec`t
(„muzic\ t`n\r\“). La sf`r[itul lunii ianuarie
am ajuns `n Club A la lansarea unei c\r]i
semnate de Doru Ionescu. Era un „Jurnal de
c\l\torie `n arhiva TVR“ cu titlul Timpul chi-
tarelor electrice. Pe l`ng\ film\rile din epoc\,
volumul reface, pentru mine, cel pu]in, un ta-
blou pe care nu aveam de unde s\ `l am. Im-
presia c\ o ruptur\ de actualitatea din afara
]\rii ar fi fost cauza sensibilit\]ii de ser\ `n
care s-a dezvoltat muzica româneasc\ s-a
pr\bu[it.
Pentru o l\murire necesar\ o s\ m\ refer
la un fragment din volumul pomenit mai
sus. George Stanca, altfel o
prezen]\ pitoreasc\ oriunde a-
pare, poveste[te cum se citeau
`ntre anii 1968 [i 1972 Gins-
berg `n traducere româneasc\,
razit\rii memoriei muzicale numai pentru a
putea s\ vorbesc despre motivul pentru care
am insistat asupra bucuriei renun]\rii la vedete
pe care o aduc micile sau marile s\li ale
muzicii refuzate de radiourile de la noi. Din
c`nd `n c`nd, Muzeul Na]ional de Art\
Contemporan\ organizeaz\ seri de muzici
alese. Nu prinzi a[a ceva la nici un post de
radio. Cu ani `n urm\ parc\ era o emisiune,
„Lipstik traces“, la care puteai s\ ai o mostr\
de altceva dec`t adult contemporary, umbrela
sub care se `nghesuie mai tot ce e comercial
soft sau hot. Dar, de ani buni, asemenea
elemente inclasificabile au fost eliminate din
emisiunile de radio. Pentru muzici f\r\ vedete
trebuie s\ ie[i din cas\ s\ le cau]i. E o chestie
care te prive[te mai personal dec`t oric`nd.

14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006

 fe]e-fe]e fast-food
Matei BEJENARU
Prive[te c\tre Est cu prietenie SPECTACOLUL S|PT|M~NII
de Oana Stoica

ARTE VIZUALE
Omul care are
La `nceputul lui februarie, doar trecut
pe un frig cumplit, am
Pentru Krapp, prezentul e neputin]\, viitorul nu
plecat `mpreun\ cu C\t\lin exist\, iar trecutul nu se mai poate schimba. Ce
Gheorghe la Kiev, pentru a `i mai r\m`ne este refacerea memoriei afective
care se modific\ `n timp. C\ci problema lui
stabili primele contacte cu Krapp este timpul. Exist\ trei timpi `n spectacol:
„scena“ artistic\ de acolo unul al `nt`mpl\rii propriu-zise, altul, variabil, al
`nregistr\rilor, comentarii ale timpului tr\it, [i un
[i a aduce materiale despre al treilea, al prezentului. Evolu]ia `n timp a
arti[ti [i ini]iative artistice percep]iei lui Krapp asupra unui eveniment
trecut este oglinda `mb\tr`nirii lui. Krapp devine
pentru arhiva VAD, pe care neputincios, el se `nc\p\]`neaz\ doar s\ existe,
dorim s\ o construim la nu s\ tr\iasc\, el prelunge[te trecutul `n prezent
[i `[i anuleaz\ viitorul. Krapp are, de fapt, mai
Galeria Vector. Dup\ ce am multe ipostaze, s`nt mai mul]i Krapp. Unul
f\cut rost de viza de la prezent, pe care `l vedem pe scen\ morfolind
Consulatul Ucrainei din banane [i arunc`ndu-le coaja alene cu piciorul,
altul `n urm\ cu 13 ani, a c\rui voce se aude pe
Suceava [i am pierdut band\, [i al treilea, mult mai demult, atunci c`nd
trenul direct, am fost „mai era o speran]\ de fericire“. Povestea acelei
rat\ri a speran]ei o ascult\ Krapp continuu,
nevoi]i s\ lu\m autobuzul „dobitocul cretin cu care s-a confundat timp de
care face leg\tura zilnic 30 de ani“. Aceasta este `nfr`ngerea lui Krapp,
concentrarea doar pe un singur eveniment din
`ntre Suceava [i Cern\u]i. via]a lui, pe care `l retr\ie[te continuu `n timp ce
via]a trece pe l`ng\ el. Acesta este Krapp cel

C
\l\torii erau `n general „ba-
bu[ca“ ucrainence care du-
ceau enorme plase de rafie
[i vindeau prin pie]ele din Moldova
zah\r, ]ig\ri, conserve, c`[tig`nd
astfel vreo cincizeci de dolari pe o
„c\l\torie de afaceri“. {oferul [me-
cher [i „uns cu toate alifiile“, dup\
cum am constatat atunci c`nd a mi-
tuit deopotriv\ vame[ii români [i u-
craineni, vindea benzin\ la canistr\,
pentru c\ `n ]ara vecin\ pre]ul ei este
la jum\tate fa]\ de cel de la noi. Din
momentul `n care am intrat `n auto-
buz [i am citit cu greu `n chirilic\
stickerele de pe parbriz, ne-am fa-
miliarizat cu campania electoral\ `n
plin\ desf\[urare. Se pare c\ [oferul
era un fan de-al pre[edintelui Iu[-
cenko, ca, de altfel, majoritatea lo-
cuitorilor din vestul Ucrainei, care,
`n decembrie 2004, au sus]inut pro-
gramul politic de independen]\ fa]\
de Rusia [i de orientare a ]\rii c\tre
Occident.
~n Ucraina, la fel ca
`n România, educa]ia artistic\
este tradi]ional\
Kievul este un ora[ de dou\ ori mai
mare ca Bucure[tiul, `n care, pe l`ng\
toate semnele neo-capitalismului
s\lbatic convie]uind aparent pa[nic
cu cele ale trecutului sovietic, te
impresioneaz\ arhitectura religioas\
din trecut, precum [i cea imperial\.
De aproape cincisprezece ani, de
c`nd Ucraina [i-a declarat inde-
penden]a fa]\ de Uniunea Sovietic\,
cultura oficial\, subven]ionat\ cu
bani publici, a fost cea care a sus-
]inut construc]ia identitar\ prin
reinterpretarea istoric\ [i prin dis-
cursul etnocentric. Astfel, arti[tii
contemporani – care vorbesc de re-
gul\ o limb\ cosmopolit\, s`nt cri-
Fotografie de Sergey Bratkov – Spetcraspredelitel, 2000
tici sau subversivi, se orienteaz\ cam
mult c\tre Moscova [i o v\d ca pe o
ramp\ de lansare pentru o carier\
interna]ional\ nu prea au avut sus-
]inere. Centrul Soros pentru Art\
Contemporan\, acum denumit CCA,
a fost institu]ia care a sus]inut arta
contemporan\ din Ucraina mai bine
de un deceniu. Curatori precum Marta
Kuzma, care face acum o carier\ in-
terna]ional\ de succes, Iurii Onuch,
Natalia Filonenko, Alexandr Soloviov
sau Oleszya Ostrovska au organizat
expozi]ii unde au expus arti[ti con-
sacra]i, precum fotografii Boris
Michailov ori Sergey Bratkov, ori
al]ii mai tineri, precum Maxim
Mamsikov, Alevtina Cahitze sau
grupul artistic RES (Revolutional
Experimental Space).
La fel ca `n România, `n Ucra-
ina, educa]ia artistic\ este tradi]io-
care „mul]ume[te lui Dumnezeu c\ s-a terminat“
tinere]ea lui. Krapp ar trebui s\ uite ca s\
tr\iasc\. Dar el exact asta nu poate face.
Blestemul lui Krapp e memoria pe care o
cultiv\, ca o autoflagelare, cu oare[ce
nal\, iar sistemul artei nu este dez- masochism. Blestemul lui Krapp s`nt amintirile.
voltat, dar societatea, `n straturile
sale cele mai dinamice, este preg\- Joi, 23 februarie, ora 19.00
tit\ pentru arta contemporan\. O si- Teatrul Act
Ultima band\ a lui Krapp de Samuel Beckett
tua]ie aparte este cea a omului de
cu: Marcel Iure[ (foto).
afaceri Viktor Pinchuk care, aseme-
nea patronului echipei Chelsea, Ro-
Regia: Alexandru Dabija
man Abramovici, [i-a asumat pos-
tura de mecena al artelor [i a fondat
propriul muzeu de art\ contempo-
ran\, beneficiind de sus]inerea [i
`ndrumarea criticului francez Nico-
las Bourriaud.
Chiar dac\ este o mare discre-
pan]\ `ntre satele tradi]ionale [i ca-
pital\, am descoperit la Kiev o sce-
n\ artistic\ dinamic\ [i complex\,
care reflect\ contradic]iile din so-
cietatea ucrainean\. Sper\m s\ o
facem cunoscut\ [i `n România, `n
anii viitori.

Nou la Editura LiterNet – Georg Büchner, Woyzeck

Criticul de teatru Iulia
Popovici poveste[te
despre piesa Woyzeck [i
despre Georg Büchner,
t`n\rul autor care a
decedat la numai 23 de
ani: „Woyzeck a devenit,
`n timp, cea mai montat\,
discutat\ [i disputat\
dintre piesele medicului
german“. „C\pitanul
care-[i bate joc de
soldatul ce-l slug\re[te nu
e un monstru, e doar o
ma[in\rie birocratic\,
doctorul c\ruia Woyzeck `i
serve[te de cobai nu e un
prototip al creatorului lui
Frankenstein, e doar un
dresor [tiin]ific de pisici.
Uria[a inginerie a
terorismului social de zi
cu zi din astfel de fiin]e,
de o banalitate devenit\
apocaliptic\, e format. De
la Woyzeck `ncoace,
teatrul e populat aproape
numai de astfel de
oameni obi[nui]i. Büchner
a reu[it `ns\ cumva s\-i
g\seasc\ forma absolut\.
A r\ut\]ii [i distrugerii.
Traducerea Mihaelei S`rbu
e prima versiune
româneasc\ a textului
büchnerian publicat\ dup\
cea din edi]ia de Scrieri
alese, ap\rut\ `n anii ’50.
Este, `n plus, [i cea dint`i
transpunere integral\ a
piesei, `n exact forma de
[antier l\sat\ de autor,
av`nd ca punct de plecare
edi]ia Lehmann. De[i s-ar
putea s\ treac\ prea pu]in
observat [i comentat,
acest Woyzeck ar trebui
s\ fie – [i este – o specie
rar\ [i rafinat\ de
eveniment...“, afirm\ Iulia
Popovici.
Volumul poate fi
desc\rcat gratuit de pe
adresa Editurii LiterNet:
http://editura.liternet.ro.

EDITURA POLIROM SA
Director general: Silviu Lupescu
GRUPUL DE PRES| MEDIANET SRL
Director: Gabriel Rusu
Redactor-[ef: Toni Hri]ac
COLEGIUL DE REDAC}IE:
George Onofrei (redactor-[ef),
Emilia Chiscop,
Lucian Dan Teodorovici,
Florin L\z\rescu
SECRETAR GENERAL
DE REDAC}IE: Victor Jalb\
REDACTOR: Ana-Maria Onisei
RUBRICI PERMANENTE:
Adriana Babe]i, Emil Brumaru,
{erban Foar]\, Radu Pavel Gheo,
Florin L\z\rescu,
Lucian Dan Teodorovici;
Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului.
Carte: Lumini]a Marcu, Doris
Mironescu, C. Rogozanu;
Muzic\ : Victor Eskenasy,
Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),
R\zvan }upa;
Film: Iulia Blaga;
Teatru: Mihaela Michailov,
Oana Stoica;
Arte plastice: Matei Bejenaru;
Caricatur \: Lucian Amarii (Jup);
Colaje foto: Ion Barbu;
TV: Alex Savitescu;
ADRES|: Ia[i, B-dul Carol I,
nr. 4, etaj 3, CP 266,
tel. 0232/214.100, 0232/214111,
0724/574355, fax: 0232/214111,
e-mail: supliment@ @polirom.ro
PUBLICITATE: Oana Asaftei,
tel. 0232/252294
DISTRIBU}IE / ABONAMENTE:
Mihai S`rbu, tel. 0232/271333
! `n Ia[i: Media Distribution SRL,
tel. 0232/216112
! `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti,
tel. 021/224420, int. 192
! abonamente la orice
oficiu po[tal din ]ar\
! cititorii din str\in\tate se pot
abona la adresa „Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-
export@@rodipet.ro
„Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\
logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-
fluxurile de [tiri MEDIAFAX namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet
din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.
TIPAR: SC PRINT
MULTICOLOR SRL, Tarife de abonament:
Ia[i, Strada Bucium
nr. 34, ! 18 lei (180.000) pentru o perioad\ de 3 luni
tel. 0232/211225,
0232/236388
! 36 lei (360.000) pentru o perioad\ de 6 luni
! 69 lei (690.000) pentru o perioad\ de 12 luni

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006 15 vedeta culturala

)

)
 vedeta culturala
)
Luiza VASILIU
EN}ICLOPEDIA
ENCARTA
Frica
Dup\ un calcul deloc dificil,
se poate spune, cred, f\r\
gre[eal\, c\ pe lume exist\
mai multe frici dec`t oameni.
Fiecare muritor t`r`ie dup\ el
o cantitate nenum\rat\ de
frici (ele `ns\, nemuritoare)
mai tot timpul. Ne e fric\ de
„ceva“ c`nd ne trezim, c`nd
ne ducem la du[, c`nd des-
chidem televizorul, c`nd
vorbim, c`nd dormim, c`nd
t\cem. Bine`n]eles, fricile
astea minuscule nu ne
terorizeaz\, ci ne pun s`n-
gele [i g`ndul `n mi[care. Ne
e fric\ s\ nu alunec\m pe
ghea]\, s\ nu fim ridicoli, s\
nu ne uit\m umbrela acas\,
s\ nu ne lipseasc\ vreun act
la ghi[eu, s\ nu rat\m vreun
examen, s\ nu `ncurc\m
[osetele. {i atunci ne con-
centr\m, `ncerc`nd s\ evit\m
pericolul. Exist\ `ns\ [i fricile
de care nu putem sc\pa,
care ne pun plumb `n papuci
[i ne `ncetinesc mersul. Frica
de `ntuneric, de [erpi, de
trecut, de fantome, de co[-
maruri, de singur\tate, de
b\tr`ne]e, de moarte. Teme-
rea „tratat\“ se poate vin-
deca sau se poate face din
ce `n ce mai mare, stri-
vindu-ne „u[ur\tatea fiin]ei“.
Cred c\ asta ]ine [i de
norocul fiec\ruia – adic\
dac\ a fost n\scut pentru
fric\ [i ratare sau pentru
curaj, glorie [i nemurire.
Opozi]ia e, evident,
superficial\. Leul fricos din
Vr\jitorul din Oz e cel mai
bun exemplu pentru o specie
de oameni foarte puternici,
dar pe care o fobie m\runt\
`i transform\ `n elefan]i
`nfrico[ati de un [oricel. C`te
animale au intrat la rubrica
„fric\“! {i `nc\ n-am spus
nimic de p\ianjeni, rechini [i
scorpioni – c`mpul de temeri
zoologice r\m`ne deschis.
La mod\, zilele astea, s`nt
fricile televizate. S\ nu cad\
avionul cu care o s\
c\l\torim, s\ nu explodeze o
bomb\ l`ng\ noi, s\ nu
facem grip\ aviar\, s\ nu ne
calce ma[ina, s\ nu ne
`ngr\[\m, s\ nu ne schimbe
cineva copilul la maternitate.
Nimeni nu pare s\ vad\ c`t
de ne`nfrica]i s`nt oamenii de
fapt, cum trec ei de fiecare
nou\ zi prin at`tea frici [i
sperieturi [i cum nu le
tremur\ cea[ca de cafea `n
m`n\, c`nd se g`ndesc prin
c`te nebunii mai au de trecut.
~ns\ seara, `nainte de
culcare, fricile se cuib\resc
sub pern\ [i pun la cale
planuri de r\zbunare. Cine
[tie ce ne mai a[teapt\ a
doua zi.
16 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 64, 18-24 FEBRUARIE 2006
)
mediatiza]i [i de[tep]i
Cinicul McEwan, pus sub acuzare de critica literar\:
Exploateaz\ violen]a [i sexualitatea
pentru c`[tigul garantat
La `nceputul anilor ’80, dup\
o perioad\ de acalmie a
lumii literare britanice, o
nou\ genera]ie `nt`mpina
publicul de carte, dovedind
efervescen]\, rigoare [i
spectaculozitate. De la
impertinentul, abilul,
impozantul roman Copiii din
miez de noapte al lui Salman
Rushdie (Premiul Booker `n
1981), nu a fost dec`t un pas
spre „deschiderea de stil“
propus\ de Martin Amis sau
Ian McEwan. ~n topul celor
mai bine cota]i autori
britanici ai momentului –
William Boyd, Graham Swift,
Kazuo Ishiguro, Julian
Barnes – avea s\ ajung\, `n
scurt timp, [i cinicul
McEwan, a c\rui privire
analitic\, de o r\ceal\
clinic\, a disecat personajele
p`n\ la succesul r\sun\tor,
sub privirile avide ale
publicului.
Ana-Maria Onisei
I
an McEwan „a debutat“
prin a fi acuzat de exploata-
rea unui senza]ionalism
[ocant. ~n mare parte indepen-
dent de scriitura proasp\t\, bri-
tanicului i s-au adus acuze refe-
ritoare la natura subiectelor
sale: aspecte deviante ale sexu-
alit\]ii, violen]a psihic\ [i fi-
zic\, rela]iile de putere dintre
oameni, toate „uneltite“ pentru
un succes garantat. Din p\cate
pentru criticii c`rcota[i, temele
lui McEwan s-au dovedit tocmai
baza pentru acel gen de intros-
pec]ie care r\stoarn\ tabu-uri,
provoac\ adeseori comentarii
spumoase `n leg\tur\ cu (non)- furioase, nu era altceva dec`t re-
valorile societ\]ii contemporane ac]ia lui McEwan la literatura
sau ]intuiesc, prin tonul grav al de tip „class-bound“, dependen-
povestirii, figurile imorale, tu- ]\ de subiectele sociale. Dintre
multurile interioare, angoasele romanele ce au urmat, criticii
generale. Nu `nt`mpl\tor a fost vor intui aplecarea britanicului
considerat inovator al prozei c\tre abisurile con[tiin]ei odat\
britanice: prima sa colec]ie de cu debutul, Gr\dina de ciment
povestiri, de-a dreptul macabre (1978), iar consacrarea va veni
pentru abia apusele vremuri ale `n 1998, c`nd romanul Amster-
dulcelui clasic, de o „extrava- dam `i va aduce prestigiosul
gan]\ s\lbatic\“, aveau sufici- Booker Prize.
ente condimente „`nfior\toare“
ca s\ scoat\ literatura britanic\
Fascinante s`nt
din amor]eal\. De altfel, com-
doar `ntortocheatele c\i
binarea ra]ionalului cu nebunia
for]elor ascunse ale psihicului, ale psihicului uman
toate proiectate `n t\ria sau, Imensul scandal st`rnit la a-
dimpotriv\, sl\biciunea unor pari]ia Gr\dinii de ciment va
personaje complexe, aproape confirma totodat\ st\p`nirea
Ian McEwan s-a n\scut la 1948, `n
Hampshire. Este cel mai important scriitor
format la cursul de crea]ie literar\
„Malcom Bradbury“. Trei dintre romanele
sale – Tihna str\inilor (1981), C`inii negri
(1992) [i Isp\[ire (2001) – au fost
nominalizate pentru Premiul Booker, iar
Amsterdam (1998) a fost recompensat cu
acest important premiu literar britanic. ~n
române[te au ap\rut, la Editura Polirom:
Amsterdam (2001), Gr\dina de ciment
(2002), Isp\[ire (2003), Inocentul (2004),
M`ng`ieri str\ine (2004), Copilul furat
(2005) [i C`inii negri (2006).
des\v`r[it\ a mijloacelor epice
[i puterea fabuloas\ de analiz\ a C`inii negri , cel mai
autorului britanic. Povestea tra- politic dintre
gic\ a adolescentului Jack pre- romanele lui McEwan
veste[te indiferen]a lui McEwan
fa]\ de moral\ ori justi]ie:
fascinante s`nt doar `ntor- Construit pe mai multe
planuri, ultimul roman al
tocheatele c\i ale psihicului
lui McEwan tradus `n
uman, puse `n poveste cu fer-
române[te, C`inii negri,
mitatea unui analist deta[at.
jongleaz\ cu dilemele [i
McEwan `[i iube[te personajele,
`ns\ le secondeaz\ de la dis-
ezit\rile intelectualului
tan]\, urm\rindu-le parc\, f\r\
contemporan confruntat
cu spectrele trecutului plin
vreun fel de interven]ie, reac]iile
de oroare al lumii `n care
haotice. ~n Gr\dina de ciment, tr\ie[te. Drama
incestul pune `n umbr\ drama
personajului dintr-o
unei mor]i, iar modul `n care
Jack alege s\ ascund\ trupul
societate lipsit\ de
scrupule se asociaz\
mamei sale decedate, `ngro- confrunt\rii cu tenebrele
p`ndu-l `n ciment, nu las\ loc istoriei. A[a cum `l descrie
dec`t pentru lini[tea `nsp\im`n- „Boston Globe“, C`inii
t\toare pe care McEwan nu ezit\ negri este „un roman
s\ o strecoare `n fiecare fraz\. impecabil realizat, despre
Amsterdam continu\ motivul felul `n care reac]ion\m `n
singur\t\]ii existen]iale, firul fa]a violen]ei. Ne pune `n
pove[tii fiind, de aceast\ dat\, situa]ia de a alege `ntre
ghidat c\tre implica]iile pe care diverse viziuni asupra
le au politica [i h\r]uirea coti- `nt`mpl\rilor, oblig`ndu-ne
`n acela[i timp s\ ne
dian\ `n existen]a personajelor.
examin\m atitudinea fa]\
Pe fundalul thatcherismului –
de art\ [i via]\ atunci c`nd
evocat pasager de g`ndurile pro-
tagoni[tilor –, romancierul schi- au loc evenimente
groaznice“.
]eaz\ un dans grotesc, `ncep`nd
cu o incinerare [i sf`r[ind cu o
dubl\ moarte survenit\ `n urma
unui pact `ncheiat `ntre cele
dou\ personaje principale. Com-
pozitorul Clive Linely [i gazeta-
rul Vernon Halliday aleg – `n
capitala ]\rii unde este permis\
eutanasia – s\ se sinucid\, pen-
tru a fi scuti]i de dec\derea fi-
zic\ [i de ru[inea unor gre[eli
sau e[ecuri asumate. Astfel,
McEwan `nsu[i `[i asum\
con[tiin]a personajelor: le
ucide `n frazele sale, f\r\ re-
mu[care, iar cititorului `i r\-
m`ne doar siguran]a unei drame
ie[ite din comun.