ZU 628.245.04 STANDARD DE STAg | STAS 3051-91 EDITIE OFIGIALA WOMANIA INSTITUTUL ROMAN | Inioenione SISTEM DE CANALIZAT | CANALE ALE RETELELOR DE CANALIZARE fundamentale de peat Stas sesren TERIOARE Clasticore® attanumeried ) STANDARDIZ.AIU aos Systemes dee | GUANNES OF ERTEARNAL bana Deen NELWORKS datoa tate: oi eta res Thissement doe prelele | Lis BL RII SATOMI € ‘Ooioanie peru thn. poe Tape KML Defi Heteaua extevioaa de eanalizare este partea din sintemul de canalizare, ale’ canale coleetoare si constuctii aeoesarif, cu ajator! eizeia sipele de canalizare sint col rausportate in afara suprafetel nei folosinte Do rit din ciate u de aplieare reilevile prezentului standavd s¢ aplick caualelor refelelor exterioare de canalizare | ealiti(itor, intre eXiminele de raeord ale abonafilor deservifi care ale refelolor de canalizare in instalatiile de eparare sau = domeniulit publ ai punctele de desei inal reeeptor intelor abiectivelor social-culturale si economice de orice fel, de la locul de iesire rojelei interioare de eaualizare pind li desedirearea in alti rejea de camalizare sau iu reeeptor 14 Provederi generale 14.1 Byacuarea apelor de supm trait cxnstee itatilor 5 turale se face, i, prin sol & si metearion de pe terenurtle sitnate in afara perime- incintelor izolate ale abiectivelor economice 3 xovial-eul- independiente de rejenia esteriours de earmlizan In sitnatii speciale, justifieate di witaren acestor ape prin refeauin ext nico-eeonomic, se poate admite & Pentru. dimensionarea hidreulied a neestor Inert 1810-99, STAS 4088/1-82, STAS 4098/2-87 si STAS 4271 1.4.2 Odabii cu proiectarea refelelor exterinare ile canalizare, se anal vinle, provenite din plot exceptionale, in petimetrud construtbil al lncelitattior sau obfectiveler social-economic rare mu se preiau elele de canalizare, precum $i posibilitiitile de seurger superticiala « acestor debite (pe strizi, alei, terenuri) artfel iucit si au se produc inundat §, finindu-ve seltina de prevederile SPAS 4OG8/1-81, STAS 4008/2-87 gi STAS 4275-88. Debitele excedentare astfel determinate se folosese la elaborates studiilor si proiectelor de sistematizare ale perimetrelor aiectate. au in vedere si prevederile STAS . debitele de ape phi- pilirea procedentut de canalizare (separatiy, unitay analie comparative a mai multor variante, Inindu-se in conside evacueazi, posihilitatile de epurare, influenta apelor epi cxalonati A investitiilor, efieienga ect sete, fini st Au mist) se face pe ara vn re caraateristicile apelor co ie te neupra receptorului, realizaren ma si de prevederile BTAS 1481-86. ES "Yad Havin aS well RA es past INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE| ata Intrdell mig Str. Jean Louis Calderon nr. 13 ” BUCURESTI 1991-09-01 ‘Telex 11912 TRS RSTAS 3051-91 2- 1.5 Standarde conexe STAS 10893-85 Alimentixi eu api si canaliziri, Terminologic SPAS 8591/1-91 Amplasarea in Iocalitati retelelor edilitare subterane executate in sipituri, 2 PRESORIPTIE FUNDAMENTALE 2.1 Forma gi dimensiunife canalelor 2.14 Forma gi principalele caracteristici geometrice gi hidrwuliee ale eanalelor inchise Sint” prezentate in anexele A, B si C la prezentul standard. 4 Secjiunile uzuale ale canglelor deschise sint triunghiulare, dreptunghiulare gi trapezol- dale, - Jn eazuri justificate din punct de vedere tehniea-cconomie, se pot adepta si alte forme de canale. 5 EN 21.2 Forma tecfiunii transversale a canalelor se stabileste Inindu-se in considerare : — conditiile hidraulice de curgere, pentrn asigurarea vitezei de autocurtfine 5 — condipiile de fandare ; — gabaritele de oxecutie disponibile ; — durata de executie ; — existenta altor construetii subterane sau supraterane din zonii (fundatii, reqele ete) ; = aspectele economige. 24.3 Pentru a se asigura funetionares corespunzitoare a re(elei de canalizare, im special in zonelewi incipiente, se recomandi ca dimensiunile minime ale sectianti transversale a eanalelor si fie: — pentru canalele eirculare : — in sistem de eanalizare unitary, 300 mm 5 = — sn sistem de eanalizare separativ — 300 mm pentru ape meteorice ; = 250 mm pentru ape nzate; — pentrm canale ovoide : — 300 x 450 mm. 22 Materiale 2.2.1 Alegeroa-materialelor eanalelor se face pe baza unei analize tebnico-economice si durse seama de,caracteristicile apei transportate, ale solulul sl apei subterane, de solic ‘mecanice maxiige Ia eare pot fi supuse e@ si de gradul de etamseitate necesar, 2.2.2 Canalele desehise pot fiz — ew taluzuri inierbate sau brizduite (mumai in afata localitiitilor) ; en peren useat din piatra — en peren Zidit din piatri = cu peren zidit din dale de beton Gin beton simplu cate din beton armat. — din prefat 2.2.3 De reguli, canalele inchise se realizeani din beton simplu sau armat, monolit sau din elemente prefabricate., - =-s— STAS 3031-91 2.3 Amplasarea canalelor si eonstruejiilor accesorii 2.3.1 Amplasarea canalelor in plan orizontal si vertical, in localititi, se face coordonatew. celelalte rejele existente sau proiectate. : Tn cazul amplasirii canalelor in piminturi sensibile la umezire se au in vedere masurile previzute de reglementirile specifice in vigoare. 2.3.2 La proiectarea canalelon se iau anixnri pentrit protejarea caiulelor fafa de agresivitates, ‘apelor subterane (in eazal canalelor de heton, agresivitatea apelor se determing conform STAS 3349-79) cib i pentru protejarea straturilor de api subterani xi a surselor de apd, ca si a soln- Adincimea de fundere a canalelor se stabileste pe considerente tehnico-economice, tehnologice (preiuarea racordurilor si canalelor laterale), asigurarea pantel longitudinale, avin- du-se in vedere proteotia lor contra inghetulul_(atineimea de inghet, Inati in considerate este conform STAS 605 si impotriva degradirilor datorate solicittrilor mecanice 2.34 La proiectarea canalelor din tuburi prefabrieate, x asigur’ realizarea unui contact intre baza tubului si patul de fundare, pe o suprafat’ eorespunaitoare unui unghi Ja centra de minimum 90°, > Modul de realizate a patului de fundare se stabileste prin proieet, In funeyle de nabura terenulul gi de solieitarile exterioare. nt conform STAS 2448-82. r Ciminele de vizitare *2.3.6 Se previd climine de vizitare in urmitoarele situatii : 2) la canale nevizitabile (ou inalyimea interiogr’ sub $00 mm): — in aliniamente, la digtanye de maximum 60m; punetele de schimbare a dimensinnilor ; punetele de schimbare a pantelor; — in punetele de schimbare a directiei ; — tn punetele de deseareare in alte canale coleetoare ; — in punctele de intersectie cn canale avind Iitimea interioard de maximum 500 mm; h) la canalele semivizitabite (en inaltimea interioar’ intre $00 si 1500 mm) : — in aliniamente, la disianje de maximum 75 m; — in punctele de intersecjie cu canale avind litimea interioari de maximum 500 mm; c) Ia canale vizitabile (en inail{imen interioari peste 1500 mm] : — in aliniamente, la distanje de maximom 150 m. . La toate canalele de mai sus, se previid cimine de vizitare gi in urmitoarele locuri : — in punetele unde apele de canalizare jecesitit un control ealitativ 5 ee ee — in punetele de racord, pentru eanale de racord cu aria seefiunii mai mare de 0,12 ny; — In punetele de racord, pentru canale care evacueazt debite mai mari de 100 1/s. 7 La intersectiile canalelor en ijimt interioare peste 500 mm, se previid camere de inter- seotie vizitabile, 8 La canalele cu litimi interioare mai mari de 1000 mm, schimbarea direetiei _refelei se poate realiza prin curbaren traseulul eu o raz egulii cu 3.10 ori Kifimea canalulwi, in funeti> de amplasament. 9 Pe canalele semivizitabile si vizitabile in sistem unitar, in functie de importanja zone canalizate, se pot prevedea guri de zipada, inst la min. 500 m ‘in amonte de statii de pompare, deversonre sau sifoane. . 2.3.10 fn punctele incipiente ale refelei de canaliaare cit si pe traseu, oriunde nu se poate realiza viteza de autocurijire, se amplaseazi cimine de spilare la extremitates smonte a porpiunii respective, Tipul, volumele utile si distantele de amplasare a ciminelor de spilare se stubilese, de Ja caw Ia car in raport cu lungimes, panta efectiv’, formele gi arifle seetiunilor colectoareler, precum gi de yariatin debitelor aferente acestora.