Seismicitatea României

România are un risc seismic major în privința cutremurelor între 6 - 7 grade pe

scara Richter.Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă,
prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate și caracterul
persistent

Cea mai importanta dintre regiunile seismogene ale Romaniei este Vrancea; in zona situata la
Curbura Carpatilor Orientali se produc cele mai frecvente seisme din Romania, care sunt
cutremure cu focar adanc, avand cele mai mari magnitudini si cu efecte distrugatoare
manifestate pe arii foarte intinse. Practic, zona Vrancea este responsabila de peste 90% din
totalul cutremurelor produse in Romania, eliberand peste 95% din energia seismica.

Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș -
Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.[2] Alte zone epicentrale de
importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de
nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română

Din cele mai vechi timpuri, a fost remarcat faptul ca in special Moldova si Muntenia au fost, in
multe cazuri, zguduite cu o violenta mai mare de cutremure, in timp ce in Transilvania, de
exemplu, efectele miscarilor seismice au fost, in general, mai reduse.

Nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat in sudul si estul tarii, in timp ce in
Transilvania si in extremitatea de vest a Romaniei riscul seismic este ceva mai scazut.

Frecvența cutremurelor Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea

(aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu
magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.[4]

Cutremurul din 1802

Turnul Colțea

Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie 1802 a fost un
cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter cu epicentrul în
zona Vrancea.A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat. A fost simțit
din Moscova până în Istanbul. În București s-au prăbușit toate turlele bisericilor
Cutremurul din 1940[
Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter,
produs la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de
circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană.A durat 3
minute.Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia.
Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000de răniți, majoritatea în Moldova. Din
cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile
fiind cenzurate în timpul războiului. După cutremur Asociația Generală a Inginerilor
din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton
armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic
copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată
într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile
construite în perioada postbelică.
Cutremurul din 1977

Harta cutremurului din 1977

Biserica Enei

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora
21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine
de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care
1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ
35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București
unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.Cutremurul a afectat de asemenea
și Bulgaria si s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, Deși cutremurul a fost foarte puternic
(unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică
pe scara Richterd, cea mai puternica fiind de 4,9 grade pe scara Richter. nord-estul Munteniei,
sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și
fenomene de lichefiere a solului.
Cutremurul din 1986 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7.1 grade pe scara Richter.A
afectat România, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina.A distrus 55.000 case,
omorând peste 150 de oameni, și rănind alți 558.[12][13]
Cutremurele din 1990 au fost 3 cutremure (30/31 mai) cu magnitudini de 6.9, 6.4 respectiv
6.1. În România, au fost 13 morți și 362 răniți.Au mai afectat Republica
Moldova, Bulgaria și Ucraina.[15]