CURS 8 ELECTROCHIRURGIA 8.1 Introducere Exist multe dispozitive care pot fi clasificate ca instrumente chirurgicale; pentru a le lua pe toate in considerare ar fi nevoie de mai multe volume. Totusi existi dispozitive electrice si electronice care sunt importante pentru ingrijirea chirurgicala a pacientului, in plus faffi de cele folosite pentru monitorizarea pacientilor din incdperile de recuperare. Dispozitivele electrice care asista in procedurile chirurgicale prin asigurarea t&ierii si a hemostazei (oprirea séngeririi) sunt folosite operajie. Aceste dispozitive sunt cunoscute ca electrocautere, Acestea pot fi folosite pentru a taia fesutul, pentru‘a distrage Jesutul prin desecare si sA opreasc& sangerarea, cauzand coagularea singelui. Procesul implica aplicarea unui are RF intre o proba si tesut pentru a incailzirea si distrugerea acelui tesut. Schema bloc a unititii de electrochirurgie este ardtata in figura 8.1. [5] Puterea de frecvenfé inaltd necesara pentru producerea arcului vine de la un generator de putere inalt’ gi cu frecvenfa ridicats, Puterea de operare a generatorului vine de la o surs& de putere, iesirea poate fi in unele cazuri modulate pentru a produce o form’ de und& mai adecvata pentru actiuni particulare. in acest caz, un circuit modulator controleazé iegirea generatorului. Aplicarea frecventei inalte de Ja generator este intr-un final controlat de c&tre chirurg printr-un circuit de control, care determind cnd puterea este aplicata electrozilor pentru a aplica 0 anumit& actiune. De multe ori, iesirea energiei din generatorul de frecventa inalta necesita si fie la diferite nivele pentru diferite functii 8.1 Schema bloc a unitiii electrochirurgicale. ii_oscilatorli de frecventA inalté si putere mare sunt generaji si cuplaji cu electrozii pentru a tiia si coagula fesutul. Forma de unda eleciried generat de unitatea de electrochirurgic lifer in fimejie de modurile de actiune. Pentru desecare si coagulare, dispozitivul foloseste pulsuri sinusoidale 1dupa cum este aratat in figura 8.2. i de obicei sunt . Tensiunile circuitului se situeazi intre 300 si 2000 V, iar puterea pentru 500 Q se situeazi intre 80 si 120 W. Magnitudinea tensiunii si a puterii depinde de aplicatie. Taierea este reaizaté co sutst CW RF, dips cum est arta in figura 8.2. De mule or unitiile nu pot produce unde continue, astfel este prezer se situeaza cu tensiune de circuit deschid pana la 9 kV. Nivelele de putere se situeaz intre 100 si 750 W, in functie de aplicatie. 8.2 Trei tensiumi electrice diferite care pot aparea la iesirea unititii de electrochirurgie pentru efectuarea diferitelor funct Initttile de electrochirurgie pot face acest lucru figura 8.2). Freeventa acestei aceiasi ca frecvenfa pentru curentul de taiere. Pentru pentru a genera formele de unda ardtate in Figura 8.2. O diagrama bloc a unei unitati de electrochirurgie tipicd este aritat& in figura 8.3. Oscilatorul RF asigura semnalul de frecven{a inalt&, care este amplificat si modulat pentru a de iuce thi i formel mo by omit si oprita de mijloace ale circuitului de control conectat fie la un comutator de mana de pe electrodul activ, fie la un comutator pe picior cdtre electrozii activi si de dispersie. Intreaga unitate isi deriva puterea de la circuitul de alimentare care este condus de liniile de putere.Fig 8.3 Diagrama bloc a unei unitatii tipice de eletrochirurgie Electrozii folosifi cu. unitatea electrochirurgicala vin in diferite forme si marimi, in functie de producator si aplicatie, Electrodul activ este profilat pentru functia destinat. Cea mai simpla forma consti dintr-o sonda care pare a fi similara cu 0 sonda de test folosita cu un instrument electronic cum ar fi un multimetru sau un osciloscop. O sonda metalic ascutitt intra intr-o maniveld izolatoare si este manevrata de un chirurg precum un pix. Comutatorul de deget localizat pe manivela este momentan apisat cénd chirurgul doreste si aplice putere pe sonda. intrucat scopul sondei active este de a aplica energie fesutului local prin capaitul sondei si astfel rezultdnd coagularea, tierea sau ambele, electrodul de dispersie are o functie diferit El trebuie sa termine circuitul RF catre pacient Piri a avea densitiji de curent atat de mari fncdt si distrug’ jesutul. Cel mai simplu electrod de dispersie este o plac mare din metal refolosibil plasat sub sezutul sau spatele pacientului. Majoritatea procedurilor folosese un electrod de dispersie din polimer adeziv, conductiv si de unica folosin{a, de 70 de em” plasat pe coapsa. Un alt tip de electrozi are un burete imbibat cu gel susfinut de o folie metalica si inconjurat de spum, si adeziv sensibil la presiune. Alt tip capacitiv are un izolator Mylar susfinut de o folic si intreaga fafa acoperita cu adeziv sensibil la presiune. Este important ca acest electrod are un contact bun cu pacientul pe intreaga suprafaja astfel ca “locurile calde” sinu se dezvolte. Prin utilizarea curentului de inalté freeventa se constata absenfa actiunii de stimulare, inevitabila in cazul curentului continuu sau de joasi freevengi. Conectdnd pacientul la un electrod neutru de suprafati mare si folosind in loc de bisturiu un electrod activ de diverse forme (bucla din fir de platina sau wolfram, bisturiu sau lance din ofel inoxidabil ete) se obfine prin curentul de inalté frecvent o incizie (téietura) ca urmare a exploziei lichidului celular si uscarea fesutului atins. in acelagi timp, se constata si un efect de coagulare electric. In privinfa functiei de timp a curentului, tiietura se face in regim cvasi-armonic, iar coagularea, cu trenuri de oscilafii amortizate. Ambele tipuri de curenfi sunt de radiofrecvengi (300-3000 KHz). La baza electrochirurgiei se afla efectul termic al cémpului electromagnetic produs intre electrodul activ si fesut. Parametrii care intervin in producerea efectului termic sunt: densitatea de curent, durata de actiune a curentului si forma (functie de timp) a curentului. Energia termick degajat’ (W,), conform formei locale a legii Joule-Lenz, este proportional cu rezistivitatea fesutului (p), cu patratul densititii de curent (J) si cu durata acfiunii curentului (0):