Singurele biserici de lemn UNESCO neelectrificate din lume se află în Maramureş-

România

Când spui Maramureş, te gândeşti în primul rând la bisericile de lemn, cel mai cunoscut
brand şi atracţie turistică a regiunii, biserici care au răspândit faima şi frumuseţea locului, dar şi a
întregii Românii, până la marginile Pământului. Aceste biserici sunt adevărate muzee de
arhitectură şi artă, adăpostind fresce, icoane, cărţi, mobilier şi piese textile din secolele 15-19,
fiind atât de preţioase (dar insuficient valorificate), încât unele au devenit Patrimoniu Mondial
UNESCO.
În acest context, în urmă cu câteva luni a fost recepţionat proiectul „Circuitul Bisericilor
de Lemn din Transilvania de Nord”, finanţat prin POR 2007-2013, Măsura 5.1, implementat
între anii 2012-2016, cu o valoare totală de 19.851.274,44 lei (cca 4,5 milioane euro) – cea mai
mare investiţie în turism din istoria Maramureşului.
Proiectul a avut ca scop chiar „punerea în valoare” a 16 biserici vechi de lemn din cele 90
aflate pe cuprinsul judeţului Maramureş, şapte dintre ele Patrimoniu Mondial UNESCO:
Bârsana-Jbâr, Budeşti-Josani, Deseşti, Ieud-Deal, Plopiş, Poienile Izei şi Şurdeşti, respectiv nouă
monumente istorice de interes naţional: Bogdan Vodă, Botiza, Călineşti-Căeni, Cărpiniş, Ieud-
Vale, Remetea Chioarului, Rozavlea, Sat Şugatag şi Săcălăşeni. Aşadar, au fost selectate doar
şapte biserici UNESCO din cele opt, fabuloasa biserică de la Rogoz fiind lăsată pe din afară,
pentru că, vezi Doamne, ar fi atât de bine pusă în valoare încât nu mai are nevoie de nimic1!
Printre obiectivele specifice ale proiectului s-au aflat: reabilitarea drumurilor de acces
(binevenită), realizarea de împrejmuiri (aşa a fost distrus cel mai frumos gard cu pietre de
mormânt încastrate, cel de la Ieud-Deal), parcări şi alei de acces (cu pietre mişcătoare puse direct
peste nisip sau cu exces de beton)‚ construirea unor puncte de informare turistică (cu aer
tradiţional, dar supradimensionate şi uneori amplasate prost – la bisericile Sat Şugatag sau Ieud-
Vale) sau „realizarea iluminatului stradal, arhitectural şi de punere în valoare a obiectivelor”.
Numai că, această realizare a lăsat tot fără curent electric bisericile de la Bârsana-Jbâr şi
Ieud-Deal (ambele monumente UNESCO), Călineşti-Căeni şi Bogdan Vodă, deci un sfert dintre
bisericile prinse în proiect, respectiv tot un sfert din cele opt biserici de lemn patrimoniu
UNESCO! Totodată, numitele biserici maramureşene au rămas singurele monumente UNESCO
din România aflate în picioare (excludem aici ruinele dacice), neelectrificate, dar şi singurele
biserici de Patrimoniu Mondial din lume fără curent electric!!!
Mai concret, la bisericile respective s-au realizat drumuri de acces, parcări, puncte de
informare turistică, instalaţii de apă-canal şi iluminatul exterior – cu diferite modele de
reflectoare chinezeşti, dar nimeni nu s-a gândit că ar trebui lumină electrică şi în interior!
Aceasta, în condiţiile în care cablurile electrice au fost îngropate de jur-împrejurul bisericilor, la
distanţe de nici 2-3 m! Toate acele biserici vechi au uşile şi ferestrele foarte mici, lumina
naturală fiind insuficientă mai ales în perioada iernii ori în zilele noroase.
Apoi, nu au fost prevăzute paratrăznete la nici una din cele 16 biserici, cele montate pe
turnuri în anii 1960-1970 fiind, aproape toate, defecte sau ineficiente.
 Cele două biserici UNESCO rămase fără curent au fost restaurate ultima dată în anii
1990. În 1997, atunci când s-a depus dosarul de nominalizare către cel mai înalt for cultural al
lumii2, a fost întocmit proiectul de electrificare a interiorului bisericii Bârsana-Jbâr, preconizat a
fi pus în practică în anul următor, lucru prevăzut şi pentru biserica Ieud-Deal (electrificată iniţial
într-un mod improvizat şi lăsată fără curent la ultima restaurare în vederea refacerii instalaţiei,
ceea ce nu s-a mai realizat).
Numai că, în 1999, bisericile respective au fost introduse de către UNESCO pe lista
Patrimoniului Mondial, fără ca românii să le mai racordeze la reţeaua de electricitate... Iar
celelalte două biserici-monument, Călineşti-Căeni şi Bogdan Vodă, deşi au cunoscut la rândul lor
mai multe restaurări, nu au fost electrificate în interior niciodată...
Această situaţie absurdă îi pune pe turişti în imposibilitatea de a se bucura de comorile
din interioarele semiobscure, după ce fac atâta drum şi plătesc biletul de intrare. Ei pot folosi
lanterna telefoanelor (!) pentru că alte modalităţi de iluminat în bisericile întunecate nu există
(doar ghidul de la Ieud-Deal pune la dispoziţia tuturor o lanternă electrică portabilă...)!
Apoi, fără electricitate, nu pot fi instalate sisteme antiefracţie şi nici detectoare pentru
fum, deşi, proiectul a prevăzut 16 sisteme antifurt, câte unul pentru fiecare biserică3! Aş vrea să
văd şi eu „sistemele antiefracţie” de la cele patru biserici neelectrificate...
Cum s-a ajuns la această aberaţie strigătoare la cer (incompetenţă? indiferenţă?)?! Din
cauza proiectantului (Aedilis Proiect SRL) şi a beneficiarului (Consiliul Judeţean Maramureş),
care ar fi putut facil include în proiect, dar nu au făcut-o, dotarea completă a tuturor bisericilor.
Conform Ghidului Măsurii accesate (5.1), între cheltuielile eligibile sunt acceptate tot
ceea ce înseamnă „restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor”, inclusiv:
„cheltuieli pentru alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic,
energie electrică, ventilare, climatizare, PSI, siguranţă la foc, antiefracţie, telecomunicaţii şi alte
tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului de patrimoniu”, cu precizarea că „lista
activităţilor eligibile este orientativă, alte activităţi decât cele de mai sus putând fi considerate
eligibile dacă solicitantul justifică necesitatea derulării lor”4!
Şi atunci, cum de i-a lăsat inima să rateze asemenea ocazie, refuzând să electrifice
bisericile şi să le lase la mâna hazardului, fără sisteme de securitate şi paratrăznete?!
Direcţia de Cultură (DJCCPCN Maramureş) a criticat lipsa paratrăznetelor eficiente5, mai
ales că, din lista de mai sus, bisericile UNESCO din Şurdeşti, Deseşti şi Ieud-Deal au avut deja
turnurile afectate de descărcări electrice în anii 1919, 1920 şi 1973, alte biserici fiind distruse
complet de fulgere (ultima în 1996, în satul Valea Stejarului). O parte a presei a subliniat excesul
de beton, calitatea pavajelor sau montarea unui gard peste morminte (!), o singură publicaţie
remarcând lipsa electrificării interioare6.
Rezultatul a fost doar un „drept la replică” halucinant al managerului de proiect de la
C.J., Claudia Maria Breban7... Conform acesteia, vina este a ziaristului, nu a C.J., a
proiectantului şi a executanţilor, „abaterea de la proiect” nici nu poate fi pusă în discuţie (de
ce?!), iar „realizarea branşamentelor la reţeaua de energie electrică … reprezintă o altă categorie
de lucrări care exced proiectului realizat”… Dar, cine i-a împiedicat să facă un proiect complet?!
 Din nefericire, atât pe parcursul derulării proiectului, cât şi la momentul recepţiei
acestuia, gravitatea situaţiei a fost estompată de cvasi-majoritatea presei, care a exultat cu laudele
la adresa unuia „dintre cele mai reprezentative proiecte implementate de Consiliul Judeţean
Maramureş”.
Apoi, „Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” a primit „Premiul de
Excelență” la Gala Turismului Românesc „pentru realizările remarcabile ce contribuie la
dezvoltarea și promovarea turismului”!
Nici nu mai are vreun rost să pomenim că personalul angajat să deservească cele 16
centre de informare a fost selectat deseori pe baza legăturilor cu parohul locului, fiind angajaţi
chiar şi clopotari cu şapte clase, care nu cunosc o boabă în vreo limbă străină! E drept, la unele
biserici există însă şi ghizi foarte buni.
Mai trebuie ştiut că preoţii bisericilor UNESCO Bârsana-Jbâr, Poienile Izei şi Ieud-Deal
continuă să interzică total şi inexplicabil, fotografiatul în interiorul lăcaşurilor, cu sau fără bliţ!
Până la urmă se putea încă şi mai rău, dar proiectul de 4,5 mil. euro a fost încheiat fără ca
bisericile să mai fie supuse la „restaurările” de ultimă modă... Ne referim la genul de „restaurări”
cu termopane de la Sighişoara, la rezidirile fanteziste şi butaforiile de beton armat de la Deva,
Rupea, Suceava, Feldioara etc., la fluviile de beton de la alte biserici de lemn precum cele din
Baica, Racâş ori Ciumărna din Sălaj8 ş.a...
Ce este acum de făcut în cazul singurelor biserici UNESCO din lume rămase fără curent
electric, adică cele două din Maramureş – România: Ieud-Deal şi Bârsana-Jbâr, pentru că
celelalte 6 biserici româneşti, respectiv 44 de biserici de lemn ale Patrimoniului Mondial din
Polonia, Slovacia, Ucraina, Finlanda, Norvegia, Rusia şi Chile (de toate sunt doar 51!) sunt
electrificate – unele din lăcaşurile străine având chiar sisteme automate de stingere a incendiilor,
de care pe la noi nici măcar nu s-a auzit?!
Gravitatea situaţiei impune intervenţia grabnică a Guvernului, prin Institutul Naţional al
Patrimoniului (de ce, oare, n-a intervenit până acum?!), pentru că C.J. Maramureş pare depăşit,
neînţelegând practic despre ce este vorba... La alţii n-are rost să se apeleze, Comisia Naţională a
României pentru UNESCO fiind condusă, începând din 2011, de către Ani Matei9.
Soluţia este clară: se impune echiparea urgentă – prin „sărirea” etapelor cronofage, cu
instalaţii electrice interioare, sisteme antiefracţie şi alarme pentru fum (sau, de ce nu, direct cu
sisteme de stingere automate!), precum şi montarea de paratrăznete funcţionale la toate bisericile
monument de lemn!

1
http://patrimoniu.gov.ro/ro/component/content/article/9-monumente-istorice/37-raport-de-monitorizare-al-
bisericilor-din-lemn-din-jud-maramures-inscrise-pe-lista-patrimoniului-mondial-2011.
2
http://whc.unesco.org/uploads/nominations/904.pdf
3
Vezi nota 1.
4
http://regio-adrcentru.ro/wp-content/uploads/2016/06/Ghid-5.1.pdf
5
http://www.graiul.ro/2015/12/28/monumentele-istorice-din-maramures-in-pericol/
6
https://ziarmm.ro/jenant-doua-biserici-monument-unesco-din-maramures-fara-curent-electric-in-2016/
7
http://www.cjmaramures.ro/comunicate/drept-la-replica-proiectul-circuitul-bisericilor-de-lemn-din-transilvania-
de-nord-nu-presupune-racordarea-la-reteaua-electrica-a-bisericilor-monument-unesco
8
http://www.salajulpursisimplu.ro/marele-kitsch-biserici-vechi-de-lemn-din-salaj-batjocorite-in-numele-
turismului/
9
http://www.cotidianul.ro/ani-matei-de-la-uascr-la-unesco-132011/

©Teofil Ivanciuc, martie 2017