Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept

Lucru individual
Drept locativ
Tema: Folosirea locuinţelor din fondul
privat de locuinţe

A elaborat: M.Lazari
Profesor: N.Chibac

Chișinău, 2019

1
 Cuprins

1. Drepturile şi obligaţiile proprietarului şi ale memrilor familiei acestuia…………………….3;

2. Contractul de închirierea a locuinţelor din fondul privat de locuinţe………………………..4;
3. Acordarea locuinţei în cazul retragerii casei pentru necesităţile statului……………………7;
4. Privatizarea – temei de apariţie a dreptului de proprietate asupra locuinţei………………..9;
5.Concluzie…...…………………………………………………………………………………11;
6.Bibliografie……………………………………………………………………………………12.

2
1. Drepturile şi obligaţiile proprietarului şi ale memrilor familiei
acestuia.
Potrivit legii, cetăţenii, care au în proprietate o casă sau o parte din casă, o folosesc pentru
domicilierea personală şi pentru domicilierea membrilor fasmiliei sale. Proprietarii locuinţelor au
nu numai drepul de ale folosi, ci şi dreptul de a dispune de ele. Proprietarii au dreptul să instaleze
alte persoane în locuinţa ce le aparţine. Proprietarii de case de locuit sunt obligaţi să asigure
păstrarea casei în bune condiţii, să facă pe cont propriu reparaţia curenţă şi capitală a casei, să
întreţină în ordine terenul aferent casei .Membrii familiei prorietarului încăperii de locuit,
instalaţi de aceasta, sunt în drept de a folosi această locuinţă la fel ca proprietarul, dacă în timpul
instalării nu s-a prevăzut altceva .
În cadrul fondului privat de locunţe nu putem vorbi despre egalitatea în drepturi a
proprietarului şi a membrilor familiei lui, deoarece membrii familiei nu au dreptul de a dispune
de locuinţă, precum şi alte dreptuir ce aparţin proprietarului. Cu acordul proprietarului ei sunt în
drept să instaleze în locuinţa ocupată pe membrii familiei sale. Pentru instalarea copiilor minori
la părinţi nu se cere acordul proprietarului încăperii de locuit. Membrii familiei proprietarului
trebuie să aibă i atitudine grijulie faţă de încăperea în care locuiesc. Membrii majori al familie
proprieatului sunt oblogaţi să soporte cheltuielile legate de întreţinerea casei şi a terenului
aferent.
În caz de apariţie a litigiilor cu priovire la participarea la cheltuieli, părţile de adresează în
instanţa de judecată. Membrii familiei proprietarului au dreptul de a folosi locuinţa atît timp, cît
proprietarul dispune de dreptul de proprietate asupra ei. Dreptul de folosire a încăperii încetează
cînd membrii familiei proprietarului rupe raportuirle familiale cu proprietarul şi pleacă cu traiul
permanent în altă locuinţă. Membrii familiei proprietarului îşi menţin dreptul de folosire a
încăperii şi în cazul încetării raporturilor familiale cu proprietarul locuinţei, dobîndind calitate de
foşti membri ai familiei proprietarului. Ei îşi păstrează acest drept dacă continuă să locuiească în
această încăpere şi dacă la momentul înstalării n-a fosr o altă înţelegere cu prorietarul.
Dreptul de folosire a încăperii nu se menţine pentru foştii membrii al familiei proprietarului,
dacă la momentul instalării lor s-a prevăzut că ei nu vor dobîndi acest drept sau că acest drept
încetează odată cu încetarea raporturilor falimiale. Membrii familiei proprietarului, precum şi
foştii membrii ai familiei acestuia pot fi evacuaţi din încăperea de locuit în cazurile – dacă
distrug sau deteriorează sistematic încăperea de locuit, nu o folosesc după destinaţie sau dacă

3
prin încălcarea regulilor de convieţuire fac imposibilăpentru alţii conlocuirea în aceeaşi
locuinţă.1

2. Contractul de închirierea a locuinţelor din fondul privat de

locuinţe.
Persoana care are în proprietate o casă de locuit, are dreptul să o închirieze. În acest caz
suntem în prezenţa contractului comercial de închieire, deaorece proprietarul locuinţei urmăreşte
obţinerea unui venit prin închirierea ei.
În baza contractului de închiriere a spaţiului locativ, locatorul îşi asumă obligaţia de a
transmite locatarului un spaţiu locativ destinat pentru domiciliere permanentă, pe un termen
limitat sau nelimitat, iar locatarul îşi asumă obligaţia să folosească acest spaţiu locativ conform
destinaţiei şi să achite chiria. Contractul de închiriere a locuinţelor din fondul privat se
caracterizează prin faptul că se încheie prin realizarea acordului părţilor asupra tuturor condiţiilor
esenţiale. În acest caz legea nu cere respectarea unor condiţii, ce se referă la evidenţa locativî şi
acordarea încăperilor.
Normele ce reglementează contractul de închieriere a spaţiului locativ din fondul privat, sunt
norme dispozitive, părţile contractului stabilind prin negociere condiţiile contractuilui. În calitate
de locator apar persoanele fizice şi juridice, proprietari al locuinţelor, iar în calitate de chiriaş –
persoane fizice. În contract trebuie de menţionat persoanele, care vor folosi locuinţa de rînd cu
chiriaşul (membrii familiei lui). Membrii familiei chiriaşului au dreptul de a folosi spaţiul locativ
ca şi chiriaşul. Persoanele juridice dobîndesc folosinţa locuinţelor din fondul privat în baza
contractului de arendă. Obiect al contractului de închieire a spaţiului locativ este o încăpere
izolată sau neizolată, destinată pentru domiciliere permanentă – apartament, casă de locuit, o
parte din ea. În acest caz legea nu înaintează careva cerinţe cantitative şi calitative faţă de
obiectul contractului.2
Nu se cere ca locuinţa închiriată să fie amenajată potrivit cerinţelor existente în localitatea
respectivă. Contractul de închirierea a locuinţei din fondul privat trebuie încheiat în forma simplă
scrisă. Dacă contractul se încheie pe un termen mai mare de 3 ani, el urmează a fi înregistrat la
organele cadastrale teritoriale. Constratul de închierierea a locuinţelor din fondul privat se

1
http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/102__Dreptul_locativ_si_rela
tii_de_arenda.pdf;

2
Legea privatizării fondului de locuinţe din 10 martie 1993 /MO;2000, nr.5-7/;
4
încheie pe un anumit termen sau fără termen, la acordul păţilor. Plata pentru folosirea încăperii,
precum şi termenul de achitare a ei se stabileşte la acordul părţilor.
Dacă în contract nu s-a prevăzut altceva, plata pentru serviciile comunale se achită separat
de chirie.
Locatorul este obligat să pună la pună la dispoziţia chiriaşului încăperea de locuit liberă şi
utilă petnru trai. În timpul valabilităţii contractului locatorului este obligat să asigure exploatarea
casei de locuit, în care se află încăperea închiriată. El este obligat să facă la timp reparaţia
capitală a casei, să asigure funcţionarea neîntreruptă a instalaţiilor tehnico-sanitare, întreţinerea
cuvenită a spaţiilor de uz comun şi a terenului aferent .În cazul în care locatorulşp nu face
reparaţia încăperii, chiriaşul are dreptul de a o efectua personal, pe contul locatorului, dacă acesta
are caracter urgent. Chiriaşul este obligat să folosească locuinţa după destinaţie, s-o păstreze în
bune condiţii, să respecte regulile de întreţinere a casei şi a terenului aferent. Chiriaşului se
interzice să facă replanificarea şi reamenajarea încăperii de locuit fără acordul locatorului.
Chiriaşul este obligat să achite la timp plăţile de chirie. Dacă contractul nu prevede altceva,
chiriaşul este obligat să plătească şi serviciile comunale. Chiriaşul este obligat să facă reparaţia
curentă a încăperii de locuit pe contul propriu, iar după încetarea contractului s-o predea în
ordinea stabilită. Chiriaşul are dreptul să instaleze în încăperea ocupată pe copiii săi minori fără
acordul locatorului.
Dacă chiriaşul ocupă o încăpere izolată, el are dreptul, cu consimţămîntul membrilor
familiei sale, să instaleze pe soţul şi pe părinţii săi inapţi de muncă. Instalarea altor persoane se
admite numai cu consimţămîntul locatorului. Chiriaşul are dreptul, cu consimţămîntul
locatorului, să schimbe încăperea de locuit ocupată cu încăperea de locuit ocupată de un alt
chiriaş din aceeaşi casă sau din altă casă proprietate privată, transmiţăndu-se reciproc drepturile
şi obligaţiile, potrivit contractelor de închiriere. Pentru efectuarea schimbului este necesar
consimţămîntul în scris al membtirlor majori ai familiei chiriaşului, inclusiv a celor ce lipsesc
temporar, dar care îşi menţin dreptul de folosire a locuinţei. Refuzul locatorului de a da
consimţămîntul pentru efectuarea schimbului nu poate fi ataca5t de cale judiciară. Chiriaşului şi
membrilor familiei lui li se menţine dreptul de folosire a locuinţei dacă lipsesc pe un termen de 6
luni sau un termen mai mare. Modificarea şi rezilierea contractului. Potrivit regulii generale,
contractul de închiriere a spaţiului locativ din fondul privat poate fi modificat la acordul părţilor,
cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, cînd contractul poate fi modificat unilateral, din
iniţiativa unei părţi.3

3
Legea privatizării fondului de locuinţe din 10 martie 1993 /MO;2000, nr.5-7/;
5
 Contractul de modifică unilateral în următoarele cazuri:
1. cănd chiriaşul, instalează alte persoanel în locuinţa ocupată, fără acordul locatorului;
2. contractul se modifică şi în cazul decesului chiriaşului, deaorece locatorul este obligat să
încheie contract, pe termenul rămas, cu unul din membrii majori ai familiei decedatului, care a
locuit în această încăpere. În cazul în care dreptul de proprietate asupra casei, în care se află
încăperea închiriată, trece la o altă persoană, contractul de închirieire rămîne în vigoare pînă la
expirarea termenului indicat în el.
Modificarea ce priveşete obiectul contractzului are loc în cazul efectuării reparaţiei capilate
a casei. Dacă este necesar să se facă reparaţie capitală a casei şi dacă reparaţia nu poate fi făcută
fără evacuarea persoanelor ce locuiesc în această casă, locatorul este în drept că ceară evacuarea
chiriaşului. Locatorul nu este obligat să-i acorde chiriaşului o altă locuinţă pe timpul reparaţiei
capitale. După terminarea reparaţiei locatorul este obligat să-i acorde chiriaşului încăperea pe
care a ocupat-o mai înainte sau o altă încăpere, cu excepţia cazurilor cînd încăperea ocupată de
chiriaş nu se va păstra.
Chiriaşul are dreptul în orice moment să rezilieze contractul de închieire, nefiind obligat să-
l notifice în prealabil pe locator şi să-i repare prejudiciul cauzat. Contractul de închiriere
încetează odată cu expirarea termenului pwentru care s-a încheiat. După expirarea termenului,
chiriaşul are dreptul la prelungirea contractului. Locatorul are dreptul să refuze prelungirea
contractului, prevenindu-l despre aceasta pe chiriaş cu 3 luni înainte de expirarea termenului,
dacă încăperea este necesară pentru domicilierea sa şi domicilierea membrilor familiei sale,
precum şi-n cazul neîndeplinirii sistematice de către chiriaş a obligaţiilor contractuale .Chiriaşul
nu are dreptul să ceară prelungirea contractului, dacă contractul a fost încheiat pe un termen mai
mare de un an cu angajamentul de a elibera încăperea la expirarea termenului. Dacă contractul a
fpst încheiat pe termen nedeterminat, locatorul are dreptul să ceară rezilierea lui pe cale
judiciară, dacă încăperea închiriată este necesară pentru domicilierea sa şi domicilierea
membrilor familiei sale. Despre desfacerea contractului chiriaşul trebuie să fie înştiinţat cu 3 luni
înainte. 4
Locatorul are dreptul să ceară rezilierea contractului, dacă chiriaşul sistematic nu plăteşte
chiria şi serviciile comunale. Contractul poate fi reziliat, iar chiriaşul evacuat în cazurile
prevăzute de art.102, alin1 CL, dacă sisitematic distruge sau deteriorează încăperea, nu o
foloseşte potrivit destinaţiei sau dacă prin încălcarea regulilor de conveţuire socială face
imposibilă pentru alţii domicilierea în această locuinţă sau casă.

4
https://noi.md/md/news_id/62509;
6
3. Acordarea locuinţei în cazul retragerii casei pentru necesităţile
statului.

Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică din 8 iulie 1999 /MO, 2000, nr.42-44/,
Hotărîrii PCSJ “Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătopreşti a legislaţiei ce
reglementează evacuarea persoanelor din casele supuse demolării în legătură cu retragerea
loturilor de pămînt pentru necesităţile statului” din 29 mai 1989, Buletinul CSJ, 2000, nr.1.
Potrivit art.46 din Constituţia RM, persoana poate fi expropriată numai pentru o cauză de
utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.5 Cazurile în care poate fi facută
exproprierea şi procedura sunt reglementate de Legea exproprierii pentru cauză de utilitate
publică. Obiect al exproprierii sun bunurile imobile şi dreptul de folosinţă s acestor bunuri. În
cazul în care sunt retrase terenuri, iar pe aceste terenuri sunt situate case de locuit.
În cazul demolării caselor de locuit, proprietate privată, în legătură cu retragerea locturilor
de pămnt pentru necesităţile statului, proprietarilor şi membrilor familiie lor, precum şi altor
persoane, care locuiesc permanent în aceste case, li se acordă locuinţe în casele fondului de stat.
În afară de aceasta, proprietarilor 23 acestor case, la dorinţa lor, fie li se plăteşte costul caselor,
construcţiilor şi instalaţiilor demolate, fie li se acordă dreptul de a folosi materialele rezultate din
demolarea acestora.
Potrivit art.9, alin4 Legea exproprierii, în cazul exproprieirii de locuinţă, proprietarului i se
propune în porprietate o altă locuinţă. Dacă costul locuinţei propuse este mai muc decăt cel al
locuinţei ecpropriate, proprietarului i se va plăti diferenţa de preţuri. La dorinţa proprietarului,
autorităţile publice locale cor asigura posibilitatea de a se înscrie cu prioritate într-o cooperativă
şi de a primi apartament. În cazul demolării casei, dreptul la acordarea spaţiului locativ îl au
proprietarii şi membrii familieii acestora, inclusiv şi cel care lipsesc temporar, dar cărora li se
păstrează locvuinţa.6
În procesul soluţionării litigiilor de această natură, instanţele de judecată trebuie să
stabilească componenţa reală a familiei proprietarului, raporturile dintre proprietar şi membrii
familiie lui.
Potrivit p.13 Hot.PCSJ foştii membrii ai familiei proprietarului au dreptul ăs ceară acordarea
unui apartament separat, dacă ei ocupau în casa demilată odăi sau o odaie separată. Chiriaşilor

5
Constituția RM;
6
Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică din 8 iulie 1999 /MO, 2000, nr.42-44/;

7
locuinţelor proprietate privată, se urmează a fi demolate, li se acordă o altă locuinţă, dacă
contractul de închiriere a fost încheiat pînă la adoptarea hotărîrii cu privire la exproprierea şi
dacă casa demolată este pentru ei unicul loc de trai.
Încăperile de locuit acordate persoanelor evacuate din casele ce urmează a fi demolate
trebui să corespundă prevederilor art.42-44 CL. Aceste încăperi trebuie să fie amenajate potrivit
cerinţelor existenţe în localitatea respectivă, să corespundă cerinţelor tehnice şi sanitare.
Încăperile de locuit acordate persoanelor evacuate din casele construite fără autorizaţie şi care
sunt supuse demolării, trebuie să corespundă cerinţelor tehnice şi sanitare, nefiind însă
amenajate. (p.10 Hot. PCSJ). După cantitate încăperea acordastă trebuie să asigure căte 9 m.p.
pentru fiecare persoană, dar nu mai puţin de 8 m.p. 7
Dacă proprietarul sau unul din membrii familiei lui au dreptul la spaţiul locativ suplimentar,
locuinţa se acordă ţinînd cont şi de acest drept. După numărul de camere locuinţa acordată
trebuiă să corespundă celei demolate, dacă acest lucuru nu va crea spaţiu locativ excedentar.
Numărul odăilor şi suprafaţa spaţiului locativ se va determina fără a se lua în consideraţie
încăperile construite fără autorizaţie.
Dacă se demolează o casă ce se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane,
care fomează familii distinate în sens locativ, fircare coproprietar are dreptul să primească o
locuinţă separată şi despăgubilire, proporţional cu cota-parte cei revine. Persoanele care nu au
primit despăgubire pentru casele şi construcţiile demolate, au dreptulo să privatizeze gratuit
încăperile acordate din fonful de stat. La dorinţa proprietarilor, casele de locuit şi construcţiile,
care urmează a fi demilate, pot fi mutate sau restabilite în alt loc .Dacă proprietarul declară că
doreşte să permute casa cu mijloacele proprii şi pe cont propriu, instanţa va acorda un interval de
timp organelor competitive pentru repartizarea unui teren (p.4 Hot. PCSJ).

7
Hotărîrii PCSJ “Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătopreşti a
legislaţiei ce reglementează evacuarea persoanelor din casele supuse demolării în legătură cu
retragerea loturilor de pămînt pentru necesităţile statului” din 29 mai 1989, Buletinul CSJ, 2000,
nr.1;

8
4.Privatizarea – temei de apariţie a dreptului de proprietate asupra
locuinţei.

Legea privatizării fondului de locuinţe din 10 martie 1993, republicată în /MO, 2000, nr.5-
7/, Hotărîrea PCSJ “Cu privire la unele întrebări legate de aplicarea de către instanţele de
judecată a Legii privatizării fondului de locuinţe” din 30 ianuarie 1996. Privatizarea constituie
unul din modurile de trecere a locuinţelor din fondulde stat în cel privat. Privatizarea este
definită ca fiind înstrăinarea sau transmiterea gratuită a fondului de locuinţe ce aparţine statului
sau organizaţiilor obşteşti, în proprietatea cetăţenilor, pentru satisfacerea necesităţilor locative.
Potrivit art.2 Legii_ privatizarea fondului de locuinţe se efectuează pe baza liberului
consimţămînt, contdea bonuri patrimoniale şi mijloace băneţti, cît şi cu titlu gratuit. Participanţii
privatizării sunt chiriaţii şi membrii familiie lui, pe de o parte, şi agenţiile teritoriale ale
Departamentului privatizării şi administărrii proprietăţii de stat, pe de altă parte. Organul care
reprezintă interesele Departamentului sunt Comisiile de privatizare a fondului locativ (vezi anexa
nr.1 la Legea privatizării fondului de locuinţe). Comisia efectuează munca 24 organizatorică şi
practică în vederea privatizării locuinţelor din fondul de stat, pregăteşte decizii şi le prezintă spre
aprobare agenţiei teritoriale a Departamentului.
O familie poate primi gratuit în porprietate o singură locuinţă. Dacă cetăţenii au participat la
privatizarea unei locuinţe, ulterior ei pot privatiza o altă locuinţă, achitînd integral costul acesteia
la preţul comercial stabilit de Guvern (alin.4, art.5 Legea). Se permite privatizarea locuinţelor de
stat şi în cazul în care cetîţenii au în proprietate privată o altă locuinţă provenită nu în rezultatul
privatizării. Cumpărarea sau primire cu titlu gratuir a locuinţei se face cu acordul tuturor
membrilor majori ai familiei, care locuiesc în această încăpere.
Nu se admite contestare pe cale judiciară a refuzului membrului major a familiei chiriaşului
de a da consimţămîntul la privatizarea locuinţei (p.4 Hot.Plen). Privatizarea apartamentului în
care locuiesc copii minori orfani se face de tutore în numele lor, în baza autorităţii scrise de
autorităţile tutelare. Obiect al privatizării sunt încăperile de locuit din casele fondului de stat,
ocupate de persoane în baza contractului de închiriere.8
În prezent se admite şi privatizarea apartamentelor nefinisate. În cazul în care finisarea
construcţiei apartamentelor s-a efectuat din costul mijloacelor proprii ale persoanei fizice, costul
8
Hotărîrea PCSJ “Cu privire la unele întrebări legate de aplicarea de către instanţele de
judecată a Legii privatizării fondului de locuinţe” din 30 ianuarie 1996;

9
apartamentului se micşorează conform ponderii elementelor constructive restabilite, reparate
sdau construite (ali.2, art 9 Legea). Nu pot fi privatizate locuinţele, care se află în orăşelele
militare de tip închis, căminele, locuinţele de serviciu (ai căror locatari au lucrat mai puţin de 10
ani la unitatea respectivă), locuinţele avariate şi ireparabile, casele ce urmează a fi demolate
(alin2, art.5 Legea).
Prin derogare de la prevederile ce se referă la privatizarea căminelor, se admite privatizarea
încăperilor de locuit în căminele de tip cameră (cu excepţia căminelor instituţiilor de învăţămînt
(neconstituţională?), căminele aflate la balanţa instituţiilor de ocrotire a sănătăţii şi a căminelor
de tip par-loc) cu condiţia că cel puţin 60% din locatari la adunarea generală şi-au exprimat în
scris dorinţa de a le privatiza. În acest caz, persoanele împuternicite de adunare, în termen de o
lună după convocarea ei, sunt obligaţi să prezinte comisiei pentru privatizare documentele
necesare pentru toţi locatarii, care doresc să privatizeze locuinţa de cămin. Persoanele care
doresc să cumpere sau să primească cu titlu gratuit locuinţa, depun cereri scrise la Agenţia
teritorială, care prin intermediului comisiilor de privatizare sunt obligate în termen de 2 luni să
stabilească costul locuinţei şi să adopte decizia respectivă. Decizia respectivă este temei pentru
încheierea contractzului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate
privată. Contractul în cauză se încheie cu unul din soţi, cu acordul în scris al membrilor majori ai
familieii, care locuiesc împreună. 9
Contractul de vînzare-cumpărare, transmiter-primire se autentifică notarial şi se
înregistrează la organele cadastrale teritoriale. După încheierea contractului, locuinţele
privatizare se includ în fondul privat de locuinţe. Locuinţa privatizată devine proprietate comună
a chiriaşului şi a membrilor familiei lui. Înstrăinarea ulterioară a apartamentului privatizat se face
cu consimţămîntul în scris al tuturor membrilor majori ai familiei, care locuiesc în această
încăpere şi au participat la privatizarea ei (alin.2, art.12 Legea). Refuzul unui membru major al
familiei, care a participat la privatizare, de a da consimţămîntul în scris la înstrăinarea
apartamentului, nu poate fi atacat pe cale judiciară. Înstrăinarea apartamentelor privatizate în
numele copiilor minori poate fi efectuată numai atunic cînd acestea ating majoratul.

9
Legea privatizării fondului de locuinţe din 10 martie 1993 /MO;2000, nr.5-7/.

10
 Concluzie
În concluzi putem sa menționăm faptul ca proprietarii unei locuințe pe lîngă faptul că dispun
de anumite drepturi cei prevalează, în spatele lor sunt și o sumedenie de obligații pentru a fi
proprietari buni și de merit.
Astfel proprietarii locuinţelor au nu numai drepul de ale folosi, ci şi dreptul de a dispune de
ele. Proprietarii au dreptul să instaleze alte persoane în locuinţa ce le aparţine. Proprietarii de
case de locuit sunt obligaţi să asigure păstrarea casei în bune condiţii, să facă pe cont propriu
reparaţia curenţă şi capitală a casei, să întreţină în ordine terenul aferent casei.
În cadrul fondului privat de locunţe nu putem vorbi despre egalitatea în drepturi a
proprietarului şi a membrilor familiei lui, deoarece membrii familiei nu au dreptul de a dispune
de locuinţă, precum şi alte dreptuir ce aparţin proprietarului.
Dacă ar fi să facem o referire la contractual de locațiune atunci observăm că locatorul îşi
asumă obligaţia de a transmite locatarului un spaţiu locativ destinat pentru domiciliere
permanentă, pe un termen limitat sau nelimitat, iar locatarul îşi asumă obligaţia să folosească
acest spaţiu locativ conform destinaţiei şi să achite chiria.
În final am putea evidenția și despre faptul exproprierii cît și privatizării locuințelor și
anume ,,Persoana poate fi expropriată numai pentru o cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi
prealabilă despăgubire,,.
Privatizarea constituie unul din modurile de trecere a locuinţelor din fondulde stat în cel
privat. Privatizarea este definită ca fiind înstrăinarea sau transmiterea gratuită a fondului de
locuinţe ce aparţine statului sau organizaţiilor obşteşti, în proprietatea cetăţenilor, pentru
satisfacerea necesităţilor locative.

11
 Bibliografie
1. Constituţia RM;
2. Legea privatizării fondului de locuinţe din 10 martie 1993 /MO;2000, nr.5-7/;
3. Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică din 8 iulie 1999 /MO, 2000, nr.42-44/;
4. Hotărîrii PCSJ “Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătopreşti a legislaţiei ce
reglementează evacuarea persoanelor din casele supuse demolării în legătură cu retragerea
loturilor de pămînt pentru necesităţile statului” din 29 mai 1989, Buletinul CSJ, 2000, nr.1;
5. Hotărîrea PCSJ “Cu privire la unele întrebări legate de aplicarea de către instanţele de judecată
a Legii privatizării fondului de locuinţe” din 30 ianuarie 1996;
6.http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/102__Dreptul_locativ_si_rel
atii_de_arenda.pdf;
7. https://noi.md/md/news_id/62509.

12