Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică din Moldova

FCIM
Catedra Automatică şi Tehnologii Informaţionale

Lucrare de laborator №4
La disciplina: Cercetări operaţionale.
Tema: Optimizarea liniară.

A elaborat: Student grupa: TI – 091

Bencheci Igor

A verificat: Lector superior

Catruc Mariana

Chişinau 2011
Scopul lucrării şi sarcina lucrării: De rezolvat problema de PL utilizînd instrumentul SOLVER al MsEXCEL şi cu
ajutorul pachetului de programe QM

Problema: O secţie a unei uzine fabrică , 10 produse P1, P2, …, P10. Pentru fiecare produs este necesară executarea
a 6 operaţii de prelucrare la 6 maşini unelte diferite M1, M2, …, M6. Timpul necesar pentru prelucrarea unui produs
Pj, j = 1…10; timpul maxim de funcţionare a maşinii Mi, I = 1…6 şi beneficiul realizat într-o unitatea de produs sunt
date în urmatorul tabel:

Prod Timpul (min) pe unitate de produs Timp lunar

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 maxim de
Mas. functionare
unelte al masinii (ore)
M1 10 8 7 9 6 5 7 9 7 8 560
M2 13 9 8 10 11 9 6 12 4 3 480
M3 5 4 3 2 k 8 11 10 9 7 370
M4 3 k 2 1 k 0 2 3 2 1 150
M5 7 6 6 7 7 6 5 6 3 2 450
M6 15 14 13 12 11 10 12 11 3 14 700
Benef. 103 90 95 105 80 90 123 95 70 75 ---
realizat
(lei)

K=3 ,numarul dupa registru al fiecărui student.

Procesul de producţie este condiţionat de următoarele:
maşina M2 trebuie folosită la max;
în producţia secţiei produsele P1, …, P6 au o pondere de cel puţin 40(1+1/k)%.

Se cere :
 Să se alcatuiască modelul matematic ;
 Să se scrie problema duală ;
 Să se resolve problema primală;
 Să se facă o analiză a rezultatelor obţinute ( interpretarea soluţiei şi a funcţiei scop; cum se va consuma
totalul disponibil ş.a. );
 Să se scrie soluţia optimă a problemei duale şi să se aducă interpretarea economică a problemei duale.
 Să se analizeze restricţiile problemei folosind soluţia duala.
 Să se facă analiza sensibilităţii soluţiei optime (modificarea coeficienţilor din funcţia scop; modificarea
coeficienţilor constanţi din relaţiile de restricţie).
 Să se afle soluţia optimă dacă disponibilul se modifică astfel încît partea dreptă a primei restricţii cu
preţul umbra nenul se mareşte cu 15%.
 Să se tragă concluzii generale asupra soluţiei optime şi analizei problemei.
 Să se alcatuiască un raport.
Modelul matematic:

În restricţiile:
Transformăm orele de funcţionare în minute şi primim următoarele restricţii

Problema duală:
g ( y )  33600y1  28800y 2  22200y 3  9000 y 4  27000y5  42000y 6  min

În restricţiile:

Rezolvarea cu Microsoft Excel

Rezolvarea problemei cu ajutorul pachetului QM
Analiza rezultatelor obţinute:
Rezultatul aproximativ este x4 = 1884, x7 = 1580 şi x9 = 105 întrucît funcţia Z în aceste puncte va fi maximă
Zmax = 380052. Deci fabrica practic nu va produce produse de tipul 1,2,3,5,6,8 şi 10 necătînd la acest fapt uzina va avea
un beneficiu maxim de 380052 lei.

Soluţia optimă a problemei duale şi interpretarea economică:

Din rezultatele primite putem spune că maşina nr.3 şi maşina nr.6 funcţionează cel mai bine şi produc cel mai mare
număr de produse, respectiv beneficiul va fi maxim de aproximativ 397900 lei.

Analiza restricţiilor problemei folosind soluţia duală:

Pentru a avea un beneficiu mai mare putem mari pretul pentru elementele produse de masina cu nr 3 şi 6 astfel vom
obţine un beneficiu mai mare ca cel precedent.

Analiza sensibilităţii soluţiei optime:

Modificînd coeficienţii C2=100, C3=120, C5=100 şi C9=130 ai funcţiei scop se observă o creştere considerabilă a
bineficiului total, şi observăm că se vor produce numai elemente de tipul 3 şi 9.
Soluţia optimă dacă mărim cu 15% partea dreaptă a restricţiilor cu preţul umbră nenul:
În cazul când mărim partea dreaptă a restricţiilor cu 15%, avem o creştere esenţială a funcţiei scop (obţinerea unui
beneficiu maxim), marirea fiind realizată la restricţiile C4 şi C7.

Concluzie:
Reeşind din rezultatele obţinute putem spune că fabrica funcţionează stabil şi ca orice uzină este cointeresată să aibă
un venit mare cu cheltuieli minime, astfel modificînd coeficienţii observăm schimbări radicale la beneficiul total, şi în
cazul 2 cînd modificăm timpul de funcţionare la fel obţinem un beneficiu mai mare ca în condiţia iniţială.