Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT,INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI
DEZVOLTARE RURALA

MODELAREA ȘI SIMULAREA SISTEMELOR AGRICOLE

Profesor: Necula Raluca


Student : Alexandru Mihai Octavian
Grupa : 8405
CUPRINS

CAPITOLUL 1 MEDIUL IN CARE ISI DESFASOARA ACTIVITATEA EXPLOATATIA


1.1 Date generale
1.1.1Asezare geografica,date despre clima(temperatura medie anuala,precipitatii medii
anuale,tipuri de sol predominante in zona)
1.1.2 Caracterizarea profilului agricol al localitatii
-culturi predominante in zona
-productii medii obtinute pe hectar(anul 2018)
-preturi de vanzare la recoltat(anul 2018)
1.1.3 Statutul juridic si asezarea administrativa(justificare)
1.2Suprafata agricola a exploatatie pe modul de folosinta
1.3 Activitatile exploatatiei(4 culturi si o pensiune agroturistica)
Caracterizarea culturilor:
-denumirea stiintifica a plantei,familia
-cerinte fata de clima si sol
-importanta in agricultura Romaniei
-plante premergatoare
-produse obtinute
1.4 Intocmirea asolamentului
-restrictii

CAPITOLUL 2 OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR PRIN METODA


VARIANTELOR LOGICE
2.1 Rezultate previzibile si consumuri pe ha
Tabel 2.1 Consumul de ZIle Om pe 1 ha
Tabel 2.2 Consumul de Zile Mecanizate pe 1 ha
Tabel 2.3 Consumul de Retributii Manuale pe 1 ha
Tabel 2.4 Cosumul de motorina pe 1 ha
Tabel 2.5 Rezultate previzibile pe 1 ha
2.2 Intocmirea si calcularea variantelor logice multiple
Variante 1-4
Comentarii
CAPITOLUL 3 OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR CU AJUTORUL
PROGRAMARII LINIARE
3.1 Constructia modelului matricei
a)Stabilirea activitatilor si a resurselor
b)Forma algebrica a modelului mathematic
c)Forma matriciala a modelului mathematic
d)Fisier .txt
3.2 Rezolvarea modelului mathematic si interpretarea solutiilor
CAPITOLUL 4 CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1

1.1 DATE GENERALE

1.1.1 ASEZARE GEOGRAFICA

Localitatea Izvoarele, Judetul Giurgiu


Izvoarele este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată
din satele Chiriacu, Dimitrie Cantemir, Izvoarele (reședința), Petru Rareș, Radu
Vodă și Valea Bujorului. Populația comunei Izvoarele se ridică la aproximativ 4000
de locuitori.
Comuna se află în vestul județului, pe malurile, râurilor Negrile și Ismar,
afluenți ai Câlniștei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ505, care o leagă
spre est de Schitu (unde se termină în DN5B) și spre sud-vest de Stănești. Pe la
marginea comunei trece și calea ferată Giurgiu-Videle, care este deservită de
stația Chiriacu.
Conditii naturale

Clima comunei este temperat continentala. Vara este un anotimp cu


temperaturi ridicate ce poate duce chiar la secetă, iarna cu geruri și crivăț.
Vitezele cele mai mari le au vânturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125 km/h.
Precipitațiile medii anuale sunt de 500mm. Temperatura medie anuala este de
11,5 grade C.
In ceea ce priveste solurile din cadrul localitatii, acestea includ Cernoziomul
slab şi moderat levigat. Este un sol foarte fertil, de culoare închisă (neagră,
castanie). Conține humus în proporție de 3-6%, este slab alcalinizat (pH 7-7,8) si
are un procentaj important de acid fosforic, amoniac și P. De asemenea se mai
intalnesc si solurile brun-roşcate, formate sub vegetaţie de pădure, pe depozite
loessoide, în condiţiile unei pânze freatice situate la adâncimi mai mari de 6 m.
1.1.2 CARACTERIZAREA PROFILULUI AGRICOL

Nr crt Denumirea Productia Pret


1 Grau 6000 0.6
2 Porumb 8900 0.55
3 Floarea soarelui 3000 1.1
4 Rapita 3500 1

1.1.3 STATUTUL JURIDIC SI ASEZAREA ADMINISTRATIVA

-Societatea S.C. AGROSUD S.R.L.(societate comerciala cu raspundere limitata)


cu statut juridic avand sediu in comuna Izvoarele, jud. Giurgiu
-Suprafata totala - 100 ha
1.2 SUPRAFATA AGRICOLA A EXPLOATATIE PE MODUL DE FOLOSINTA
Ha %
Total fond funciar 100 100,00%
SUPRAFATA 95 94,90%
AGRICOLA
Arabil 91 97,85%
Fanete/pasuni 0,4 0,43%
Vii si pepiniere viticole 0,8 0,86%
Livezi si pepiniere 0,8 0,86%
pomicole
SUPRAFATA 5 5,10%
NEAGRICOLA
Paduri si alte terenuri 3 60,00%
cu vegetatie forestiera
Constructii 0,7 14,00%
Drumuri si cai ferate 0,3 6,00%
Ape si Balti 0,7 14,00%
Alte suprafete 0,3 6,00%

1.3 ACTIVITATILE EXPLOATATIEI


Caracterizarea culturilor

Cultura de Grau
Graul este o planta anuala care face parte din familia Graminee(Poaceae).
Cerintele plantei fata de temperatura
GERMINAREA - temperatura optima este de 23-25°C.
RASARIREA - Temperatura optima pentru rasarire este de 15-20°C.
INSPICAREA - La inspicare graul are nevoie de o temperatura optima cuprinsa
intre 16 si 20°C.
INFLORIREA, polenizarea, fecundatia, coacerea in ceara necesita temperaturi
optime cuprinse intre 11 si 12°C in cursul noptii si intre 18 si 22° C, in cursul zilei.
UMIDITATEA
Este mai rezistent la seceta decat multe alte plante, graul are totusi nevoie pentru
crestere si dezvoltare de cantitati insemnate de apa.
De subliniat este ca, graul este sensibil la excesul de umiditate.

SOLUL
Graul are o toleranta larga fata de textura solului. Desi solurile din seria
cernoziomurilor si solul brun roscat de padure sunt cele mai potrivite pentru grau,
totusi cultura acestei plante se extinde fara restrictii si pe alte soluri.
Plante Premergatoare
Premergătoare bune sunt: mazărea, fasolea, borceagul, rapiţa, muştarul, inul,
cartoful timpuriu.
Premergătoare foarte bune s-au dovedit: soia, floarea-soarelui, cartoful, sfecla-
de-zahăr, dacă au fost bine întreţinute şi recoltate înainte de 15 septembrie.
Importanța culturii de Grau
Graul este una din cele mai importante plante alimentare, cultivată în peste
45 de ţări, hrănind 35 - 40 % din populaţia globului. Utilizarea principală este la
fabricarea pâinii şi a variatelor produse care se fabrică din făină.
În numeroase ţări grâul se utilizează şi în hrana animalelor, prezentând faţă de
porumb următoarele avantaje:
este mai bogat în substanţe proteice cu valoare nutritivă superioară celei din
porumb datorită echilibrului dintre aminoacizi şi absenţei zeinei;
conţinut mai ridicat în vitamine;
Cultura de Porumb
Cerintele plantei fata de temperatura
Temperatura optimă de creştere a porumbului este de 28-30 de grade
Celsius, dar el utilizează bine şi temperaturile moderate.
Se consideră că în fazele de creştere, înflorire şi umplere a bobului, temperaturile
de 10 grade Celsius determină oprirea creşterii plantelor, îngălbenirea sau albirea
plantei. Temperaturile foarte ridicate, de peste 32 de grade Celsius, sunt
considerate temperaturi critice pentru porumb.
Cerintele fata de umiditate
Porumbul este o plantă rezistentă la secetă. Această însuşire este asigurată
de un consum de apă redus, de sistemul radicular foarte dezvoltat şi profund (mai
ales la hibrizi) şi de capacitatea plantei de a se adapta la condiţii de secetă, prin
reducerea suprafeţei de transpiraţie. După V. Velican (1965) citat de Gh. Bîlteanu
şi V. Bârnaure (1979), pentru o producţie minimă de 3 t/hectar boabe sunt
necesari 250-270 mm de precipitaţii. Cerinţele porumbului faţă de umiditate sunt
diferite de-a lungul perioadei de vegetaţie a plantei. Pentru germinaţie, la
temperatura de 8-10 grade Celsius, boabele de porumb absorb o cantitate de apă
egală cu 27-34% din greutatea lor.
SOLUL
Porumbul nu trebuie considerat o plantă cu cerinţe deosebite faţă de sol. El
se cultivă pe soluri foarte diferite din punct de vedere textural şi din punctul de
vedere al pH-ului. În România, porumbul se întâlneşte în cultură pe toate solurile
din seria cernoziomurilor, pe brun-roşcat şi pe alte soluri. Din punct de vedere
textural şi din punctul de vedere al fertilităţii, cele mai potrivite soluri pentru
porumb sunt cernoziomul levigat şi solurile aluviale uşoare.
Planta premergătoare:
Foarte bune premergatoare sunt: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei,
cartofii si cerealele păioase.
Importanța culturii de Porumb
Intre 90 si 95 % din productie este recoltat in boabe si intre 5 - 10 % este
cultivat pentru insilozare. In anul 2017, porumbul destinat hranirii animalele, era
repartizat astfel: 29% la hranirea bovinelor pentru carne; 29% pentru hranirea
pasarilor; 24 % pentru hranirea porcilor; 16 % pentru hranirea vacilor de lapte; 2
% pentru hranirea altor specii de animale.
Cultura de Orz
Cerintele plantei fata de temperatura
Orzul este mai sensibil la iernare decat graul. Are nevoie de 17-21 grade
Celsius pe perioada de vegetatie. Are cerinte asemanatoare cu graul fata de
planta premergatoare. Pentru a intra bine in iarna, trebuie sa revina dupa plante
cu recoltare timpurie. Cele mai bune premergatoare sunt: leguminoasele anuale
si perene, rapita, borceagurile, floarea-soarelui, porumbul, inul, cartoful de
toamna sau iarba de Sudan.
Tulpina are 5-7 internoduri, iar inaltimea sa este de 50-100cm. Frunzele
sunt dispuse altern, cate una la fiecare nod. Ligula este redusa, iar urechiusele
sunt bine dezvoltate. Inflorescenta este un spic, la fiecare calcai al rahisului se
prind trei spiculete uniflore. Fructul este o cariopsa imbracata in palee, iar
radacina este fasciculata. Fiind concrescute pe fruct, paleele se desprind numai
prin proceduri chimice. Infratirea incepe dupa aparitia frunzei a 3-a si dureaza
circa 2-3 saptamani. Temperatura optima de infratit este de 8-12 grade Celsius,
iar umiditatea ideala este de 60-80%. Orzul de toamana are o infratire buna. La
infratire, fiecare frate formeaza radacini proprii, ca la grau. Pentru a forma paiul si
spicul, orzul trebuie sa parcurga stadiul de vernalizare (35-35 zile la 1-3 grade
Celsius). Inflorirea ale loc in timpul inspicarii, iar polenizarea se desfasoara inainte
de deschiderea florilor. Perioada de vegetatie a orzului este de 250-270 de zile.
Aceasta perioada poate fi influentata de conditiile pedo-climatice.
SOLUL
Orzul are o mare raspandire pe glob, din zonele artice pana in zona
ecuatoriala. Orzul este mai sensibil la iernare decat graul. Datorita perioadei mai
scurte de vegetatie, orzul evita seceta. Prefera soluri permeabile, fertile, cu pH-ul
6.5-7.5.
Importanța culturii de Orz
Orzul se cultivă în special pentru boabele sale, care sunt utilizate în primul
rând ca nutreţ concentrat în creşterea şi îngrăşarea animalelor, în mod deosebit a
porcilor şi cailor. Poate fi utilizat fie sub formă de boabe, fie sub formă de uruială,
valoarea nutritivă a sa fiind similară cu a boabelor de porumb. Boabele de orz se
folosesc în industria berii, în prezent, cca 20% din producţia totală de orz şi
orzoaică din ţara noastră folosindu-se la fabricarea berii
De asemenea, în industrie mai serveşte ca materie primă la fabricarea
alcoolului, la obţinerea glucozei, dextrinei, amidonului.
De asemenea, în alimentaţia oamenilor, orzul se foloseşte sub formă de arpacaş
sau surogat de cafea, chiar în zonele unde reuşeşte grâul.

Cultura de Floarea soarelui


Cerințele plantei față de temperature
Seminţele germinează izolat la 4-5°C, dar semănatul se face numai la
temperatura în sol de 7-8°C, pentru a obţine o răsărire rapidă, viguroasă şi
uniformă. Formele bogate în ulei sunt mai sensibile la temperaturi scăzute în
timpul germinaţiei, dar şi după răsărire. La căldură excesivă (mai ales asociată cu
secetă) sunt deranjate polenizarea şi fecundarea
Floarea soarelui este una din speciile puţin pretenţioase la planta
premergătoare, dacă solul este bine aprovizionat cu apă şi dacă nu este infestat
de dăunători specifici. În regiunile cu ploi suficiente poate urma după orice plantă
de cultură, pe când în regiuunile secetoase nu trebuie cultivată după plante cu
înrădăcinare adâncă: lucernă, sfeclă de zahăr, sorg, iarbă de sudan. Floarea
soarelui nu trebuie să urmeze mai repede de 4 ani după ea sau după specii care
au boli comune cu aceasta.
SOLUL
Planta cere soluri lutoase sau lutonisipoase, profunde, bine aprovizionate
cu apă, bogate în humus şi elemente de nutriţie. Valoarea cea mai indicată a pH-
ului este între 6,5 şi 7,2. Cele mai bune soluri sunt cernoziomurile, aluviunile,
solurile brune negleizate. Producţiile sunt mici pe soluri sărăturate, erodate, pe
soluri podzolite, reci, dar şi pe cele pietroase, nisipoase, calcaroase. Cele mai bune
premergătoare pentru floarea soarelui sunt plantele care eliberează terenul
devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrările solului să se acumuleze şi să se
păstreze în sol o cantitate cât mai mare de apă. De regulă, cerealele păioase şi în
primul rând grâul de toamnă constituie premergătoare pentru floarea-soarelui,
dar ea se cultivă cu bune rezultate şi după porumb.
Importanța culturii de Floarea soarelui
Floarea-soarelui are utilizări în alimentaţia omului şi în hrana animalelor,
utilizări industriale şi energetice, la care se adaugă o serie de utilizări specific,
utilizări în alimentaţia omului. Floarea-soarelui se cultivă în principal pentru
obţinerea de ulei, care este un ulei alimentar de bună calitate, cu culoare, gust şi
miros plăcute. din punct de vedere al valorii calorice şi al gradului de asimilare de
către organism, uleiul de floarea-soarelui se situează printre cele mai bune uleiuri
vegetale. Produse obținute: Ulei, nutrețuri.

1.4 INTOCMIREA ASOLAMENTULUI

Asolament
I II III IV
Grau Porumb Fl soarelui Orz
AN I
Porumb Fl Soarelui Orz Grau
AN II
Fl. soarelui Orz Grau Porumb
AN III
Orz Grau Porumb Fl soarelui
AN IV
CAPITOLUL II. OPTIMIZAREA
STRUCTURII ACTIVITATILOR CU
AJUTORUL METODEI VARIANTELOR
LOGICE MULTIPLE
2.1. Rezultate previzibile si consumuri pe ha

Tabel 2.1. Consumul de Zile Om pe 1 ha


Activitatea ian feb mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. noi. dec. Total
Grau 0 0,1 0 0,08 0 0,16 0,12 0,726 0,1 0,21 0 0 1,496
Porumb 0 0 0 0,23 3,03 3,03 0 0 1 0,1 0 0 7,39
Fl. Soarelui 0 0 0,26 2,7 0 0,33 0 0,4 0 0,1 0 0 3,79
Orz 0 0,05 0 0,08 0 0,725 0 0,1 0,283 0 0 0 1,238
Total 1 0,75 1,06 3,89 4,23 6,245 2,12 3,226 3,183 2,01 1 2 30,714

Tabel 2.2. Consumul de Zile Mecanizate pe 1 ha


Activitatea ian feb mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. noi. dec. Total
Grau 0 0,047 0 0,046 0 0,113 0,305 0,06 0,402 0,279 0 0 1,252
Porumb 0 0 0 0,39 0,04 0,062 0 0 0,097 0,439 0 0 1,028
Fl. Soarelui 0 0 0,32 0,055 0 0,109 0 0,349 0 0,312 0 0 1,145
Orz 0 0,033 0 0,06 0 0,449 0 0,443 0,349 0 0 0 1,334
Total 0 0,08 0,32 0,551 0,04 0,733 0,305 0,852 0,848 1,03 0 0 4,759
Tabel 2.3. Consumul de Retributii Manuale pe 1
ha
Activitatea ian feb mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. noi. dec. Total
Grau 0 3,1 0 2,5 0 5 3,7 23,7 2,2 4,7 0 0 44,9
Porumb 0 0 0 8,15 129,71 129,71 0 0 36,2 3,15 0 0 306,92
Fl soarelui 0 0 9,41 115,59 0 11,95 0 14,48 0 3,15 0 0 154,58
Orz 0 1,81 0 2,9 0 23,82 0 3,15 8,91 0 0 0 40,59
Total 0 4,91 9,41 129,14 129,71 170,48 3,7 41,33 47,31 11 0 0 546,99

Tabel 2.4. Consumul de motorina pe 1


ha
Activitatea ian feb mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. noi. dec. Total
Grau 0 1,572 0 1,29 0 4,62 16,266 1,968 27,66 14,26 0 0 67,636
Porumb 0 0 0 21,206 2,2 2,979 0 0 6,914 36 0 0 69,299
Fl soarelui 0 0 15,832 3 0 4,29 0 25,04 22,106 0 0 70,268
Orz 0 1,167 0 2,09 0 25,51 0 29,057 16,317 0 0 0 74,141
Total 0 2,739 15,832 27,586 2,2 37,399 16,266 56,065 50,891 72,366 0 0 281,344
Tabel 2.6. Rezultate previzibile pe 1 ha cultura si 1 camera
agroturistica
Productie Productie Pret Vanz. Pret Vanz. Venit Venit Venit Cheltuieli Chelt. Ind. Chelt. Profit cu
Nr crt. Activitate Principala Secundara PP PS Prod. Prin. Prod. Sec. Total directe* ** Totale Profit S***

1 Grau 6000 2000 0,6 0,1 3600 200 3800 2533,7 50,674 2584,374 1215,626 1904,126

2 Porumb 8900 4000 0,55 0,1 4895 400 5295 4828,6 96,572 4925,172 369,828 1058,328

3 Fl soarelui 3000 1,5 1,1 0,1 3300 0,15 3300,15 2509,7 50,194 2559,894 740,256 1428,756

4 Orz 3500 1500 1,4 0,1 4900 150 5050 2247,7 44,954 2292,654 2757,346 3445,846

*Cheltuieli tehnologice
** 2% din Cheltuielile directe
*** Subventie acordata pe suprafata anul 2018 153 euro 688,5

2.2. Întocmirea si calcularea variantelor logice multiple

Varianta 1
Consum ZO/ S, nr.
Profit Consum ZO/ha,cam cam Disponibil ZO Disp ZO- Cons. ZO
Activitatea UM Dim. ha/cam Total Luna..VI. Total Luna VI. Total Luna VI Total Luna VI Total
Grau ha 43 1904,126 81877,418 0,16 1,496 6,88 64,328 X X X X muncitori 2
Porumb ha 19 1058,328 20108,232 3,03 7,39 57,57 140,41 X X X X ZO/luna 20
Fl. Soarelui ha 14 1428,756 20002,584 0,33 3,79 4,62 53,06 X X X X luni 9
Orz ha 19 3445,846 65471,074 0,725 1,238 13,775 23,522 X X X X
X X 82.845 281.32 40 360 -42.845 78.68
Total X 100 X 187459.3
Varianta 2
Consum ZO/ S, nr.
Profit Consum ZO/ha,cam cam Disponibil ZO Disp ZO- Cons. ZO
Activitatea UM Dim. ha/cam Total Luna..VI. Total Luna VI. Total Luna VI Total Luna VI Total
Grau ha 29 1904,126 55219,654 0,16 1,496 4,64 43,384 X X X X muncitori 2
Porumb ha 27 1058,328 28574,856 3,03 7,39 81,81 199,53 X X X X ZO/luna 20
Fl. Soarelui ha 15 1428,756 21431,34 0,33 3,79 4,95 56,85 X X X X luni 9
Orz ha 24 3445,846 82700,304 0,725 1,238 17,4 29,712 X X X X
X X 108.8 329.476 40 360 -68.8 30.524
Total X 100 X 187926.2

Varianta 3
Consum ZO/ S, nr.
Profit Consum ZO/ha,cam cam Disponibil ZO Disp ZO- Cons. ZO
Activitatea UM Dim. ha/cam Total Luna..VI. Total Luna VI. Total Luna VI Total Luna VI Total
Grau ha 31 1904,126 59027,906 0,16 1,496 4,96 46,376 X X X X muncitori 2
Porumb ha 20 1058,328 21166,56 3,03 7,39 60,6 147,8 X X X X ZO/luna 20
Fl. Soarelui ha 24 1428,756 34290,144 0,33 3,79 7,92 90,96 X X X X luni 9
Orz ha 25 3445,846 86146,15 0,725 1,238 18,125 30,95 X X X X
X X 91.605 316.086 40 360 -51.605 43.914
Total X 100 X 200630.8
Varianta 4
Consum ZO/ S, nr.
Profit Consum ZO/ha,cam cam Disponibil ZO Disp ZO- Cons. ZO
Activitatea UM Dim. ha/cam Total Luna..VI. Total Luna VI. Total Luna VI Total Luna VI Total
Grau ha 35 1904,126 66644,41 0,16 1,496 5,6 52,36 X X X X muncitori 2
Porumb ha 24 1058,328 25399,872 3,03 7,39 72,72 177,36 X X X X ZO/luna 20
Fl. Soarelui ha 20 1428,756 28575,12 0,33 3,79 6,6 75,8 X X X X luni 9
Orz ha 21 3445,846 72362,766 0,725 1,238 15,225 25,998 X X X X
X X 100.145 331.518 40 360 -60.145 28.482
Total X 100 X 192982.2

Varianta optima este variant 3 deoarece aceasta ne aduce cel mai mare profit.

RETRIBUTII MECANIZATE
Varianta 1.

Disponibil
Consum Consum Disponibil Retrib.Mec-
Activitatea Suprafata Profit
Retrib.Mec/Ha Retrib.Mec/Suprafata Retrib.Mec Consum
Retrib.Mec
UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 42 1904 79973.3 1261.5 52983 x x
Porumb 33 1058 34924.8 1345.2 44392.525 x x
Fl.S 18.5 1429 26432.0 1414.8 26174.026 x x
Mz 6.5 3446 22398.0 1847.9 12011.675 x x
Total 100 X 163728.1 5869.5 135561.23 170000 34438.775
Varianta 2.

Disponibil
Consum Consum Disponibil Retrib.Mec-
Activitatea Suprafata Profit
Retrib.Mec/Ha Retrib.Mec/Suprafata Retrib.Mec Consum
Retrib.Mec
UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 30 1904 57123.78 1261.5 37845 X X
Porumb 33 1058 34924.82 1345.2 44392.525 X X
Fl.S 25 1429 35718.9 1414.8 35370.305 X X
Mz 12 3446 41350.15 1847.9 22175.4 X X
Total 100 X 169117.7 5869.5 139783.23 170000 30216.77

Varianta 3.

Disponibil
Consum Consum Disponibil Retrib.Mec-
Activitatea Suprafata Profit
Retrib.Mec/Ha Retrib.Mec/Suprafata Retrib.Mec Consum
Retrib.Mec
UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 38 1904 72356.79 1261.5 47937 X X
Porumb 33 1058 34924.82 1345.2 44392.525 X X
Fl.S 20 1429 28575.12 1414.8 28296.244 X X
Mz 9 3446 31012.61 1847.9 16631.55 X X
Total 100 X 166869.3 5869.5 137257.32 170000 32742.681
Varianta 4.

Disponibil
Consum Consum Disponibil Retrib.Mec-
Activitatea Suprafata Profit
Retrib.Mec/Ha Retrib.Mec/Suprafata Retrib.Mec Consum
Retrib.Mec
UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 37 1904 70452.66 1261.5 46675.5 X X
Porumb 29 1058 30691.51 1345.2 39011.613 X X
Fl.S 20 1429 28575.12 1414.8 28296.244 X X
Mz 14 3446 48241.84 1847.9 25871.3 X X
Total 100 X 177961.1 5869.5 139854.66 170000 30145.344

RETRIBUTII MANUALE
Varianta 1.

Disponibil
Consum Consum Disponibil
Activitatea Suprafata Profit Retrib.Man- Consum
Retrib.Man/Ha Retrib.Man/Suprafata Retrib.Man
Retrib.Man
UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 38 1904.126 72356.79 44.9 1706.2 X X
Porumb 32 1058.328 33866.5 306.92 9821.44 X X
Fl.S 20 1428.756 28575.12 154.58 3091.6 X X
Mz 10 3445.846 34458.46 40.59 405.9 X X
Total 100 X 169256.9 546.99 15025.14 15000 -25.14
Varianta 2.

Disponibil
Consum Consum Disponibil
Activitatea Suprafata Profit Retrib.Man- Consum
Retrib.Man/Ha Retrib.Man/Suprafata Retrib.Man
Retrib.Man
UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 33 1904.126 62836.16 44.9 1481.7 X X
Porumb 28 1058.328 29633.18 306.92 8593.76 X X
Fl.S 25 1428.756 35718.9 154.58 3864.5 X X
Mz 14 3445.846 48241.84 40.59 568.26 X X
Total 100 X 176430.1 546.99 14508.22 15000 491.78

Varianta 3.

Disponibil
Consum Consum Disponibil
Activitatea Suprafata Profit Retrib.Man- Consum
Retrib.Man/Ha Retrib.Man/Suprafata Retrib.Man
Retrib.Man
UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 41 1904.126 78069.17 44.9 1840.9 X X
Porumb 27 1058.328 28574.86 306.92 8286.84 X X
Fl.S 20 1428.756 28575.12 154.58 3091.6 X X
Mz 12 3445.846 41350.15 40.59 487.08 X X
Total 100 X 176569.3 546.99 13706.42 15000 1293.58
Varianta 4.

Disponibil
Consum Consum Disponibil
Activitatea Suprafata Profit Retrib.Man- Consum
Retrib.Man/Ha Retrib.Man/Suprafata Retrib.Man
Retrib.Man
UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 44 1904.126 83781.54 44.9 1975.6 X X
Porumb 31 1058.328 32808.17 306.92 9514.52 X X
Fl.S 15 1428.756 21431.34 154.58 2318.7 X X
Mz 10 3445.846 34458.46 40.59 405.9 X X
Total 100 X 172479.5 546.99 14214.72 15000 785.28

MOTORINA
Varianta 1.

Consum Consum Disponibil Disponibil Motorina-


Activitatea Suprafata Profit
Motorina/Ha Motorina/Suprafata Motorina Consum Motorina

UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 33 1904.126 62836.16 67.636 2231.988 X X
Porumb 28 1058.328 29633.18 69.299 1940.372 X X
Fl.S 25 1428.756 35718.9 70.268 1756.7 X X
Mz 14 3445.846 48241.84 74.141 1037.974 X X
Total 100 X 176430.1 281.344 6967.034 7000 32.966
Varianta 2.

Consum Consum Disponibil Disponibil Motorina-


Activitatea Suprafata Profit
Motorina/Ha Motorina/Suprafata Motorina Consum Motorina

UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 46 1904.126 87589.8 67.636 3111.256 X X
Porumb 26 1058.328 27516.53 69.299 1801.774 X X
Fl.S 19 1428.756 27146.36 70.268 1335.092 X X
Mz 9 3445.846 31012.61 74.141 667.269 X X
Total 100 X 173265.3 281.344 6915.391 7000 84.609

Varianta 3.

Consum Consum Disponibil Disponibil Motorina-


Activitatea Suprafata Profit
Motorina/Ha Motorina/Suprafata Motorina Consum Motorina

UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 36 1904.126 68548.54 67.636 2434.896 X X
Porumb 29 1058.328 30691.51 69.299 2009.671 X X
Fl.S 22 1428.756 31432.63 70.268 1545.896 X X
Mz 13 3445.846 44796 74.141 963.833 X X
Total 100 X 175468.7 281.344 6954.296 7000 45.704
Varianta 4.

Consum Consum Disponibil Disponibil Motorina-


Activitatea Suprafata Profit
Motorina/Ha Motorina/Suprafata Motorina Consum Motorina

UM Ha lei/ha lei/S An An An An
Grau 40 1904.126 76165.04 67.636 2705.44 X X
Porumb 30 1058.328 31749.84 69.299 2078.97 X X
Fl.S 20 1428.756 28575.12 70.268 1405.36 X X
Orz 10 3445.846 34458.46 74.141 741.41 X X
Total 100 X 170948.5 281.344 6931.18 7000 68.82

ZILE MECANIZATE
Varianta 1.

Disponibil ZMec- Consum


Activitatea Suprafata Profit Consum ZMec/Ha Consum ZMec/s Disponibil Zmec
Zmec
UM Ha lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 30 1904.126 57123.78 0.113 1.252 3.39 37.56 X X X X
Porumb 30 1058.328 31749.84 0.062 1.028 1.86 30.84 X X X X
Fl.S 25 1428.756 35718.9 0.109 1.145 2.725 28.625 X X X X
Orz 15 3445.846 51687.69 0.449 1.334 6.735 20.01 X X X X
Total 100 X 176280.2 x x 14.71 117.035 22 198 7.29 80.965
Varianta 2.

Disponibil Zmec- Consum


Activitatea Suprafata Profit Consum Zmec/Ha Consum ZMec/s Disponibil Zmec
Zmec
UM Ha lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 40 1904.126 76165.04 0.113 1.252 4.52 50.08 X X X X
Porumb 27.5 1058.328 29104.02 0.062 1.028 1.705 28.27 X X X X
Fl.S 22.5 1428.756 32147.01 0.109 1.145 2.4525 25.7625 X X X X
Orz 10 3445.846 34458.46 0.449 1.334 4.49 13.34 X X X X
Total 100 X 171874.5 x x 13.1675 117.4525 22 198 8.8325 80.5475

Varianta 3.

Consum Disponibil Zmec- Consum


Activitatea Suprafata Profit Consum Zmec/Ha Disponibil Zmec
Zmec/Suprafata Zmec
UM Ha lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 40 1904.126 76165.04 0.113 1.252 4.52 50.08 X X X X
Porumb 30 1058.328 31749.84 0.062 1.028 1.86 30.84 X X X X
Fl.S 21 1428.756 30003.88 0.109 1.145 2.289 24.045 X X X X
Orz 9 3445.846 31012.61 0.449 1.334 4.041 12.006 X X X X
Total 100 X 168931.4 X X 12.71 116.971 22 198 9.29 81.029
Varianta 4.

Consum Disponibil Zmec- Consum


Activitatea Suprafata Profit Consum Zmec/Ha Disponibil Zmec
Zmec/Suprafata Zmec
UM Ha lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 39 1904.126 74260.91 0.113 1.252 4.407 48.828 X X X X
Porumb 28 1058.328 29633.18 0.062 1.028 1.736 28.784 X X X X
Fl.S 19 1428.756 27146.36 0.109 1.145 2.071 21.755 X X X X
Orz 14 3445.846 48241.84 0.449 1.334 6.286 18.676 X X X X
Total 100 X 179282.3 X X 14.5 118.043 22 198 7.5 79.957
Optimizarea structurii activitatilor cu ajutorul programarii liniare

3.1 Constructia modelului matricei


a)Stabilirea activitatilor si a resurselor

Resurse

GRAU PORUMB FL. S. ORZ

X1 X2 X3 X4 100 ha,5 cam

1904.126 1058.328 1428.756 3445.846 Profit/UM

1.496 7.39 3.79 1.238 ZO total-494

1.252 1.028 1.145 1.334 Z.Mec. total-180

67.636 69.299 70.268 74.141 Motorina-7350

44.9 306.92 154.58 40.59 Retrib.Man.-23060

937.86 1521.4 1294.6 1680.98 Retrib.Mec.-171500

b)Forma algebrica a modelului matematic

F.O[1904.126x1+1058.328x2+1428.756x3+3445.846x4+3494.4x5]MAX
L1 ST x1+x2+x3+x4+x5≤100 ha
L2 S.PAI x1 ≤50
L3 S.PR. x2 ≤33.66
L4 S.FLS. x3 ≤25
L5 S.ORZ. x4 ≤ 25
L6 ZOt 1.496x1+7.39x2+3.79x3+1.238x4+16.8x5 ≤494
L7 ZMECt 1.252x1+1.028x2+1.145x3+1.334x4 ≤180
L8 MOT 67.636x1+68.299x2+70.268x3+74.141x4 ≤7350
L9 RETMAN 44.9x1+306.92x2+154.58x3+40.59x4+300x5 ≤23060
L10 RETMEC 937.86x1+1521.4x2+1294.6x3+1680.98x4 ≤171500

C.N.N x1,x2,x3,x4,x5≥0

c)Forma matriciala a modelului matematic


F.O[1904.126,1052.328,1428.75,3445.846] MAX

L1 ST 1,1,1,1,0 ≤100 ha
L2 S.PAI 1,0,0,0,0 ≤50
L3 S.PR. 0,1,0,0,0 ≤33.66
L4 S.FLS. 0,0,1,0,0 ≤25
L5 S.ORZ. 0,0,0,1,0 ≤ 25
L6 ZOt 1.496,7.39,3.79,1.238,16.8 ≤494
L7 ZMECt 1.252,1.028,1.145,1.334,0 ≤180
L8 MOT 67.636,68.299,70.268,74.141,0 ≤7350
L9 RETMAN 44.9,306.92,154.58,40.59,300 ≤23060
L10 RETMEC 937.86,1521.4,1294.6,1680.98,0 ≤171500

C.N.N 1,1,1,1,1 ≥0
Functia obiectiv nr. 1 MAXIM PROFIT

VARIABILE PRIMALE:

Variabila: Denumire: Marime : Valoarea Aport

in Func. Ob.: la Func. Ob.:

X1 GRAU 50.00 1904.13 95206.30

X3 FLOARE 25.00 1428.75 35718.75

X4 ORZ 25.00 3445.85 86146.15

Variabila: Denumire : Cantitatea Cantitatea Cantitatea

initiala: consumata : ramasa:

L4 SUP.PB 33.66 33.66 0.00

L5 SUP.FL.S 0.00 25.00 25.00

L6 ZOT 209.50 494.00 284.50

L7 ZMECt 55.42 180.00 124.58

L8 MOT 357.98 7350.00 6992.02

L9 RET.MAN 14435.75 23060.00 8624.25

L 10 RET.MEC 50217.50 171500.00 121282.50

Apasa o tasta pentru continuare ?


VARIABILE DUALE:

-------------------------------------------------------------------------

Variabila:Denumire: Valoare CANTITATE: APORT

duala : marginal :

L 1 ST 1428.75 100 142875

L 3 SUP.PAI 475.376 50 23768.8

L 6 SUP.ORZ 2017.096 25 50427.4

-------------------------------------------------------------------------

VALOAREA FUNCTIEI OBIECTIV = 234543.2

-------------------------------------------------------------------------

In urma rezolvarii modelului matematic cu ajutorul programarii liniare


am aflat profitul maxim pe care il putem obtine si ce suma ne
genereaza fiecare activitate in parte.De asemenea rezolvarea ne-a
aratat solutia primala in care se regasesc informatii cu privire la
structura activitatilor,valoarea fiecareia pe o UM si aportul la functia
obiectiv,adica la profit si solutia duala in care apar doar resursele ce au
fost consummate in totalitate.
CAPITOLUL 4 Concluzii

In acest proiect am facut optimizarea structurilor activitatilor exploatatiei


“AGROSUD” din comuna Izvoarele, jud Giurgiu cu ajutorul variantelor logice
multiple si cu ajutorul programarii liniare.
In primul capitol sunt prezentate date despre
comuna(asezare,sol,clima,turism,festivaluri) dar si date despre
exploatatie(numarul de ha,tipuri de culture cultivate,numarul de camera)

In al doilea capitol s-au realizat mai multe calcule dupa fisele


tehnologice ale culturilor alese si s-au creat 5 variante cu suprafete
diferite alea culturilor dintre care s-a ales aceea care ne genereaza cel
mai mare profit.

La al treilea capitol s-a folosit un program special in care am introdus


datele despre exploatatie iar acesta a calculat care este cea mai buna
varianta pe care noi o putem alege pentru a obtine cel mai mare profit.