PSIcalator2 PDF

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/281060890
PSIHOLOGIE: Elemente de psihoterapie cognitiv comportamentala. Psihologia

calatorului. PREZENTARE ORALA
Data · August 2015
CITATIONS READS
0 302
1 author:
Iulia Gabriela Șerban

Clinical Infectious Diseases Hospital Constanta
198 PUBLICATIONS 2 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
INFECŢII ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE (IAAM) / : Health care-associated infections (HCAI) View project
COLABORARI LITERARE - CENACLUL LITERAR LA DISTANTA - PRIETENIA - cu sediul in IASI, ROMANIA, coordonator ION NICOLAE OPREA View project
All content following this page was uploaded by Iulia Gabriela Șerban on 18 August 2015.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

PSIHOLOGIA CALATORULUI
ELEMENTE DE
PSIHOTERAPIE COGNITIV -
COMPORTAMENTALA
IULIA GABRIELA ŞERBAN -

psiholog
PSIHOLOGIA CALATORULUI
ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE
COGNITIV - COMPORTAMENTALA
• Elemente de Istoria psihoterapiei

• Legislaţie actuală
• Comunicare nonverbală. Proxemica. Distanţa
interpersonală
• Relaxarea musculară
• Elemente de consiliere. Modelul centrat pe client,
existenţialist, experienţial - Carl Rogers
• Elemente de psihoterapie cognitiv - comportamentală
• Psihodiagnostic
PSIHOTERAPIA
• Aplicare metodică a unor tehnici psihologice specifice,

pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane.
• Scop - împlinirea personalităţii şi o mai bună integrare
socială a subiectului.
• Bazate pe : sugestie - persuasiune, direcţionare morală,
catharsis - retrăirea, sub efectul hipnozei, subnarcozei,
a sentimentelor refulate şi psihanaliză - ce îi permite
pacientului să-şi modifice personalitatea prin analiza
conflictelor profunde şi integrarea în conştiinţă a
afectelor inconştiente, cu modificarea mecanismelor de
apărare
PSIHOTERAPIA
• Se fundamentează pe încrederea bolnavului în
tratament şi în persoana terapeutului, pe relaţia de
comprehensiune reciprocă dintre ei.
• Clientul îşi exprimă liber dificultăţile, fără teama de a
fi rău judecat, descătuşând verbal impulsiile, repunând
în discuţie imaginea proprie.
• În relaţia interumană creată, subiectul învaţă să-şi
modifice atitudinile faţă de propria persoană şi faţă de
lumea exterioară, adaptându-se la realitate.
• Cele mai bune rezultate se obţin cu subiecţii care
doresc să se vindece, cooperează, nu urmăresc
beneficiile secundare.
Sfârşitul secolului al XIX-lea
Începutul secolului al XX-lea
Sigmund
FREUD
Sigmund FREUD
• Neuropsihiatru austriac, fondator al psihanalizei, 1856

- 1939, studii medicale la Viena, cercetări în anatomia
comparată a SNC şi asupra encefalopatiilor infantile,
descoperă proprietăţile anestezice ale cocainei
• 1885 - urmează cursurile lui Charcot la Salpetriere
• 1889 - urmează cursurile lui Bernheim la Nancy
• 1895, Viena, colaboratorul lui Breuer - “Studii asupra
isteriei”
• 1900 - “Interpretarea viselor“
• 1916 - 1917 - “Prelegeri de introducere în psihanaliză“
• 1926 - “Inhibiţie, simptom, angoasă“
Sigmund FREUD
• “ Prin fecunditatea sa, opera lui Freud constituie unul

din evenimentele cele mai importante înregistrate
vreodată de istoria ştiinţelor spiritului.“ - E. Claparede
• Metoda - şocurile afective uitate produc nevroză,

aşadar traumatismele vechi se impune a fi readuse în
conştiinţă prin hipnoză, întrebări, metoda asociaţiilor
libere, regula nonomisiunii ( clientul se impune să
spună tot ce îi trece prin minte), oniroterapie,
psihanaliză.
Freud afirma...
– ”Ce distanţă este între inteligenţa luminoasă a copilului şi

mentalitatea limitată a adultului mediu!”...
– “Ce progrese facem! În Evul Mediu m-ar fi ars pe rug. Azi ei
sunt fericiţi să îmi ardă doar scrierile.”...
– “Ceea ce numim fericire vine din satisfacerea unor nevoi care
ne-au fost puternic interzise.”...
– ”Oricine iubeşte devine umil. Cel care iubeşte îşi abandonează
un pic din narcisismul specific omului.”
Freud afirma...
– „A fi pe deplin cinstit cu tine însuţi este un exerciţiu

desăvârşit.”
– …„Anatomia înseamnă destin.”….
– „America este cel mai mare experiment din istorie, dar mă
tem că nu o să aibă succes.”…
– .„Un om nu ar trebui să se lupte să scape de complexe ci să
ajungă în acord cu ele: în mod legitim ele îi conduc drumul
prin lume.”…
– “Copiii sunt pe deplin egoişti; Îşi simt nevoile cu intensitate
şi luptă să le satisfacă.”…
– “Societatea civilizată este mereu ameninţată de dezintegrare
din cauza ostilităţii primare a omului.”…
Alfred
ADLER
Alfred ADLER
• Medic şi psiholog austriac, 1870 - 1937, elev al lui

Freud, admite noţiunea de inconştient dinamic.
• În copilărie a avut rahitism - determinanţi sunt factorii
individuali şi sociali: omul are conştiinţa slăbiciunii sale
şi caută să o remedieze - complexul de inferioritate.
• Şi-a impus doctrina sub denumirea de Psihologie
individuală.
• A predat în SUA la Universitatea Columbia - 1927,
Colegiul Medical din Long Island - New York, 1932.
Alfred ADLER
• În limba română au apărut: “Cunoaşterea omului” -

1991, 1996, “Psihologia şcolarului greu educabil” -
1995, “Sensul vieţii” - 1996 (elaborată în 1932).
• Lucrări: “Temperamentul nervos” - 1912, “Practica
şi teoria psihologiei individuale”- 1920.
• Minimalizează rolul sexualităţii şi al complexului
Oedip în geneza personalităţii şi în etiologia
nevrozelor.
Carl
Gustav
JUNG
Carl Gustav JUNG
• Psiholog şi psihiatru elveţian, 1875 - 1961.

• Studii de medicină în Basel, apoi - 1902 - la Paris cu
Janet, la Zurich cu Bleuler.
• Discipolul şi prietenul lui Freud -1907.
• Fiu de pastor - nu este de acord cu aspectul materialist
al ideilor freudiene - după o colaborare de 5 ani se
separă şi fondează Şcoala de Psihologie Analitică.
• Până în 1946 - catedra de psihologie medicală la Basel.
• 1948 - fondează Institutul Jung la Zurich, pe care l-a
condus până la moarte.
Carl Gustav JUNG
• Inconştientul colectiv - bază a imaginaţiei, comun

tuturor popoarelor de-a lungul timpurilor, se manifestă
în religii, mituri, doctrine ...
• În acest sens a întreprins o adevărată anchetă
epidemiologică, a efectuat călătorii de studiu, a cercetat
religiile primitive şi orientale, alchimia, ceea ce i-a
confirmat credinţa că există un fond comun universal,
producător de arhetipuri, de imagini şi simboluri,
independente de timp şi spaţiu.
RĂDULESCU - MOTRU
• A generat o şcoală de
psihologie cu accent pe
experiment şi psihometrie -
“...o ştiinţă exactă, precum
fizica, chimia şi biologia”;
“Sufletul neamului nostru,
calităţi bune şi defecte “-
1910.
• 1868 - 1957
• Paris - Charcot, Ribot
• Beaunis şi Alfred Binet -
laboratorul de P.
experimentală
• Wundt - Leipzig ( 1890 -
1893) - doctorat: 1893.
Mihai BENIUC
Mihai BENIUC
• Scriitor şi psiholog român, 1907 - 1988. Facultatea de

Filozofie -Cluj. Specializat în zoopsihologie la Hamburg
- Institut fur Umweltforschung - Jacob von Uexkull.
• Fondator al psihologiei comparate şi evolutive în
România, pe care o predă la Bucureşti.
• Studii experimentale asupra fondului ereditar şi
dobândit în comportamentul vertebratelor acvatice -
actul inteligent la peşti.
• “Principii de psihologie infraumană” - 1938, “Aspectul
psihologic al instinctului” - 1941, “Ce simt şi percep
animalele” - 1968, “Psihologie animală comparată şi
evolutivă“- 1970.
Ion BIBERI
Ion BIBERI
• Scriitor, psihiatru, • “Visul şi structurile

psiholog - 1904 - 1990. subconştientului“- 1970,
• Licenţiat în medicină, “Eros“ - 1974...
litere şi filozofie la • În “Principii de
Bucureşti. Studii la psihologie
Sorbona. 1936 - Premiul antropologică“- 1971 -
Fundaţiilor Regale prezintă
pentru eseul “Tanatos”. comportamentul
• “Funcţiunile creatoare organismelor ca sisteme
ale subconştientului“ - dinamice informaţionale
1938, “Individualitate şi şi cu autoreglare, din
destin“ - 1945... perspectivă
pluridisciplinară.
Dimitrie DRĂGHICESCU
• 1875 - 1945
• P. etnică - “Din psihologia
poporului român”, 1907 -
“...Viclenia, dibăcia,
înşelăciunea şi făţărnicia, care
am văzut că erau note de
seamă din psihologia dacilor
şi romanilor, s-au păstrat la
românii din toţi timpii, căci în
toţi timpii românii au avut
nevoie de ele…
• P. socială
• Sorbona, Berlin
Ştefan ODOBLEJA
Ştefan ODOBLEJA
• Doctoratul l-a obţinut cu o teză pe tema accidentelor de

automobil - 1928
• “Psihologie consonantistă” - 2 volume, 1938 - 1939 -
precursor al ciberneticii.
• “…logica este nucleul psihologiei. Cine cunoaşte logică,
ştie şi psihologie…”
• “Introducere în logica rezonanţei” - apărută în 1984
(Alexandru Surdu)
• 1902 - 1978, medic, psiholog, logician.
Jacob Levi MORENO
• Medic american de origine

română, 1885 - 1974; Viena -
“teatrul spontaneităţii”, unde
fiecare actor trebuie să-şi
improvizeze rolul.
• Psihodrama, Psihoterapia de
grup, investigarea
interacţiunilor sociale în
interiorul grupurilor din
închisoarea Sing Sing -
utilizarea sociogramei,
fondarea sociometriei. “Who
Shall Survive“- 1934 - tradusă
în franceză: “Fundamentele
sociometriei” - 1954.
George DEVEREUX
• Etnopsiholog american, • Studii - Institutul de

originar din România, etnologie din Paris.
1908 Lugoj, 1985 Paris. • Doctorat în filosofie -
• Studiază pe teren SUA, 1935. Diplome în
populaţiile Hopis şi psihanaliză - 1952,
Mohaves - America de psihologie - 1959.
Nord, Roros - Melanezia, • 1963 - stabilit în Franţa -
pigmeii Karuamas - Director al Şcolii de
Noua Guinee, Mois Ştiinţe Sociale.
Sedang - Vietnam (Sud).
George DEVEREUX
• Împreună cu H. Ellenberger şi T. Nathan- fondator al

etnopsihiatriei - studiul şi tratamentul maladiilor
mentale în funcţie de grupurile etnice sau culturale
cărora le aparţine subiectul.
• Eseuri de etnopsihiatrie generală - 1970.
• Etnopsihiatrie complementaristă - 1972.
• Psihoterapia unui indian din Plaines - 1982.
• Istorie şi psihanaliză - 1985.
Margaret MEAD
Margaret MEAD
Margaret MEAD
Margaret MEAD
Margaret MEAD
Margaret MEAD
Margaret MEAD
Margaret MEAD
Margaret MEAD
Margaret MEAD
• Etnolog american, 1901 -1978. A studiat societăţile

primitive - Manus, Samoa, Balinais, a dezvoltat
antropologia culturală, introducând concepte moderne
luate din psihanaliză şi psihologie.
• A demonstrat că învăţarea socială nu are efect decât în
contextul cultural în care se efectuează şi crizele
psihologice sunt legate de statutul social, acestea
neexistând în unele culturi primitive.
• “Moravuri şi sexualitate în Oceania” - 1963, “Unul şi
celălalt sex: rolurile bărbatului şi femeii în societate” -
1966, “Antropologia ca ştiinţă umanistă” - 1971, “O
educaţie în Noua Guinee” - 1973...
Gregory BATESON
Gregory BATESON
• Antropolog american, cercetări efectuate pe teren, în

Noua Guinee şi Bali, aplicarea în psihiatrie a
conceptelor ciberneticii şi extrase din teoria tipurilor
logice a lui Russell şi Whitehead.
• A elaborat împreună cu Weakland teoria “dublei
legături” în schizofrenie
• “Ceremonia din Naven” - 1936, tradusă în 1971.
ANTROPOLOGIA
• Fizică - studiază caracteristicile morfologice ale

diferitelor oase umane, efectuează măsurători.
• Culturală - aplică cercetarea la faptele de cultură.
Pentru a înţelege omul se impune situarea sa în mediul
său social, descifrarea structurilor sociale.
• 1. A. socială şi culturală sau etnologia.
• 2. A. lingvistică sau etnolingvistica.
• 3. A. biologică sau fizică - variaţiile caracteristicilor
biologice ale omului în spaţiu şi timp.
• 4. Preistoria.
SPITALUL DE BOLI
INFECTIOASE - CONSTANTA
Erich FROMM
Erich FROMM
• Împreună cu M. Mead şi G. Gorer a dezvoltat teoria

caracterului naţional, care îl face pe individ să se
comporte conform rolului social.
• Important: calitatea legăturilor interumane.
• “Criza psihanalizei. Eseuri asupra lui Freud, Marx şi
psihologia socială” - 1971
• “Frica şi libertatea“- 1941
• “Omul pentru sine însuşi”- 1947.
Lorenz KONRAD
Lorenz KONRAD
• Etologist austriac, 1903 - 1989, a predat P. animală în

Viena, director al Institutului de studiere comparativă
a comportamentului - Altenberg - rolul social al
stimulilor specifici sau declanşatori - o atitudine, o
culoare, un miros - a elaborat teoria mecanismului
declanşator înnăscut. Fiecare specie animală este
sensibilă la un anumit număr de stimuli, şi nu la alţii!
• “Agresiunea, o istorie naturală a aşa zisului rău” -
1963, “Evoluţie şi modificarea comportamentului:
înnăscutul şi dobânditul” - 1965, “Bazele etologiei” -
1984, “Omul în pericol” - 1985.
• Premiul Nobel -medicină / 1973.
Eric BERNE
• Fondatorul Analizei
Tranzacţionale - 1962:
• Eu copil - emoţie,
spontaneitate,
creativitate… Eu adult -
persoana logică,
obiectivă… Eu părinte -
valori introiectate în
copilărie…Conştientizar
ea mecanismelor
guvernante. Scop:
accederea la autonomie!
Psihoterapia
Sfârşitul secolului al XX-lea

Începutul mileniului al III-lea
O disciplină ştiinţifică de sine stătătoare
ce tratează, într-o manieră cuprinzătoare
şi planificată, disfuncţii, suferinţe,
tulburări de comportament şi maladii
datorate unor cauze atât psiho-sociale,
cât şi psiho-somatice.
2008 - European Association of
Psichotherapy (EAP)
Tratamentul este realizat cu ajutorul
unor metode ştiinţifice, psihoterapeutice
şi non-medicale sau non-chimice, în
cadrul unei relaţii terapeutice dintre una
sau mai multe persoane tratate şi unul
sau mai mulţi psihoterapeuţi formaţi
într-o manieră generală şi specială.
Psichotherapy
Obiectivele unui astfel de tratament
sunt de a ameliora sau elimina
simptomele, de a modifica tiparele
comportamentale, atitudinile şi
relaţionările perturbate, şi favorizarea
procesului de maturizare, de dezvoltare
a stării de bine, fizică şi mentală a
persoanei.
Psichotherapy
Psihoterapeutul interacţionează cu
pacientul său privit în calitate de
subiect, de colaborator, de “celălalt”,
căruia încearcă să îi înţeleagă suferinţa
şi să îi comunice această înţelegere,
ajutându-l să îşi construiască o nouă
perspectiva (curativă) asupra persoanei
sale, asupra lumii şi în special asupra
modului de a interacţiona cu ceilalţi.
Anthony Hopkins – “Hanibal”
Psihoterapia psihanalitică
psihodinamică, sistemică şi familială,
cognitivă şi comportamentală
(comportamentală şi cognitivă),
umanistă.

Psichotherapy
1. Analiză Existenţială
2. Analiză Tranzacţională
3. Gestalt-terapie
4. Gestalt-terapie Integrativă
5. Hipnopsihoterapie
6. Logoterapie
7. Psihanaliză
8. Psihanaliză de Grup
9. Psihodramă
10. Psihologie Analitică (C.G.Jung)
Modalităţi de 11. Psihologie Individuală
12. Psihoterapie Bazată pe Teoria Gestalt
psihoterapie 13. Psihoterapie Centrată pe Client
14. Psihoterapie Centrată pe Persoană
recunoscute de 15. Psihoterapie de Grup
16. Psihoterapie Dinamică de Grup
EAP 17. Psihoterapie Integrativă
18. Psihoterapie Neuro-lingvistică
19. Psihoterapie Pozitivă
20. Psihoterapie Psihodinamică / Psihanalitică
21. Terapie Comportamentală
22. Terapie Corporală
23. Terapie Sistemică Familială
24. Training Autogen
Profilul profesional
psihoterapeut terapie personală

omul sănătos/bolnav instruire teoretică
supervizare
diagnostic şi tratament non-
medical sau non-chimic
psiholog instruire teoretică

omul sănătos evaluări standardizate
consiliere psihologică
psihiatru instruire teoretică

omul bolnav instruire clinică
diagnostic şi tratament
Uniunea Europeană
•Globalizarea
Criza
sociologică
•Criza politică
•Criza
informaţională
•Criza
economică şi
schimbarea
tehnologiei
European Association of Psichotherapy
Tari cu legislaţie Directive on the Recognition of
specifică de Professional Qualifications
reglementare a 7th September 2005 (2005/36/EC)
profesiei de Common Platform for Psychotherapy
psihoterapeut:
Ţări cu auto- Tari fără o
reglementare a reglementare a
Germania profesiei de profesiei de
Franţa psihoterapeut: psihoterapeut:
Ungaria
Italia Danemarca Belgia
Irlanda Spania Bulgaria
Malta Grecia Cipru
Olanda Letonia Republica Ceha
Austria Polonia Estonia
Finlanda Portugalia Lituania
Suedia Slovenia Luxembourg
Marea Britanie Slovacia Romania
România
România - Legislaţie actuală

Legea nr. 213 din 2004 privind exercitarea profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Colegiului Psihologilor din România – are puterea de
a reglementa numai practica psihoterapiei de către psihologi.
Ordinul MS. nr 418 din 20/04/2005 pentru aprobarea

Catalogului naţional de programe de studii complementare în
vederea obţinerii de atestate de către medici, confirmă că
psihoterapia este o pregătire complementară medicală, pentru a
cărei atestare e suficientă o perioadă de studiu de 6 luni.
Legea Sănătăţii Mintale 287 din 2002 (aplicată după 2

martie 2006 conform normelor de aplicare) – la Art. 22 Servicii
specializate de sănătate mintală menţionează cabinetul de
psihoterapie.
Federaţia Română
de Psihoterapie
(2001)
continuă
activitatea
Asociaţiei
Române de
Psihoterapie
(1992)
Membrii fondatori:
(1) Asociaţia Româna de Psihodrama Clasica

(A.R.P.C.)
(2) Asociaţia Româna de Psihoterapie Psihanalitica
(ARPP)
(3) Societatea de Analiză Existenţială şi Logoterapie
(SAEL)
(4) Asociaţia Româna de Terapie Comportamentală şi
Cognitiva.
(5) Societatea de Psihodrama – J.L. Moreno
(6) Asociaţia Română de Somatoterapie (ARS)
(7) Societatea Română de Analiză Tranzacţională
(SRAT)
(8) Asociaţia Română de Terapie Cognitiv
Comportamentală (ARTCC)
(9) Asociaţia Română de Hipnoză Clinică, Relaxare şi
Terapie Ericksoniana
(10) Asociaţia de Psihoterapie prin Relaxare,
Simboluri şi Hipnoză
(11) Asociaţia pentru Psihologie şi Psihoterapie
Adleriana din România.
1. Reprezentativitate
- medici, psihiatri, psihologi, asistenţi sociali
- organizaţie naţională de acreditare a EAP (Certificatul
European de Psihoterapeut) din 2004
- 24 de asociaţii profesionale, majoritatea afiliate la
asociaţiile europene de orientare similară
2. Regulamentul Comisiei de Acreditare Profesională

- 25 de membrii, reprezentanţi ai tuturor metodelor de
psihoterapie practicate în România
3. Registrul Naţional al Psihoterapeuţilor acreditaţi de FRP

- peste 900 psihoterapeuţi acreditaţi sau sub supervizare
- 45% - medici, 45% - psihologi, 10% - absolvenţi de
ştiinţe sociale
2007
Propunere pentru proiect de lege
Model: legea austriacă
cu încercarea de a satisface
nevoile societăţii româneşti!
cazuri de afectiuni psihice la 100.000 de locuitori
2500 2019
2000 1486
1100
1500
1000
500
0
Estonia Slovacia Romania
În România apoape s-a dublat numarul de cazuri de afecţiuni psihice între

1999 şi 2004. România ocupa locul al III-lea în Europa după numărul de
cazuri de afecţiuni psihice.
date furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii - 2006
Un (1) Psihoterapeut
4000
4000
3500
3000
2500
2000
2000
1500
1000
1000
500
0
Franta Austria UE
locuitori
România - peste 900 de psihoterapeuţi acreditaţi

sau sub supervizare*
- nevoia: 11 000 de psihoterapeuţi
*conform datelor furnizate de FRP

Capitolul I Dispoziţii generale
Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea
psihoterapeuţilor
Capitolul III Profesia de psihoterapeut
Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie
Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale
1. Profesia de psihoterapeut
2. Autorizarea psihoterapeutului - obţinerea dreptului de
liberă practică
3. Disciplina ştiinţifică - independentă
- profesie liberală
4. Codul deontologic
5. Formarea completă - teoria
- autocunoaşterea/ terapia personală
- practica sub supervizare
6. Varietatea metodelor
(şcolilor / orientărilor / modalităţilor)
7. Condiţiile formării
psihoterapeutului
8. Diploma de licenţă
9. Formatorii
10. Registrul Naţional al

Psihoterapeuţilor din România
11. Lista Psihoterapeuţilor cu Drept

de Liberă Practică
12. Comisia Naţională de Psihoterapie
13. Acreditarea formatorilor şi a

organizaţiilor/instituţiilor de formare
Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor
14. Exercitarea profesiei de psihoterapeut
reglementări pentru cetăţenii:

- români
- comunităţii europene
- altor state
Membrii
comisiei:
a) reprezentantul Cancelariei Primului Ministru pe probleme de

psihoterapie, persoană însărcinată cu organizarea secretariatului
Comisiei,
b) reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
c) reprezentantul Ministerului Sănătăţii şi Familiei,
d) reprezentantul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei,
e) reprezentantul Ministerului Justiţiei,
f) reprezentantul Colegiului Medicilor din România,
g) reprezentantul Colegiului Psihologilor din România,
h) reprezentantul Academiei Române,
i) reprezentantul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate,
Membrii comisiei:
j) cel mult câte un reprezentant al

fiecărei metode de psihoterapie
recunoscute la nivelul organizaţiei
profesionale europene, reprezentativă
pentru acest domeniu (EAP -
European Association for
Psychotherapy).
Atribuţiile comisiei:
a)elaborează standardele profesionale în domeniul psihoterapiei,

pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie şi a
experienţei acumulate la nivel naţional în acest domeniu;
b)actualizează anual lista metodelor de psihoterapie recunoscute
de statul român şi o publică în Monitorul Oficial;
c)acreditează formatorii şi organizaţiile/instituţiile de formare, în
acord cu prevederile prezentei legi;
d)autorizează psihoterapeuţii, în condiţiile prevăzute de prezenta
lege;
e)întocmeşte şi actualizează Registrul Naţional al
Psihoterapeuţilor din România;
f)întocmeşte, actualizează şi dă publicităţii anual Lista
Psihoterapeuţilor;
Atribuţiile comisiei:
g) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul

psihoterapiei;
h) adoptă codul de etică şi deontologie profesională al psihoterapeutului,
precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;
i) veghează la respectarea prevederilor conţinute de codul de etică şi
deontologie profesională al psihoterapeutului şi aplică normele privind
răspunderea disciplinară a acestora;
j) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei
privind psihoterapia;
k) adoptă regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de
Psihoterapie;
Art. 31 (1) În termen de 2 (două) luni de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, se înfiinţează Comisia Naţională de
Psihoterapie.
Concluzii - legislaţie:
1. E nevoie de o lege a psihoterapiei, pentru că această

profesie există de fapt şi în România, fără a fi
reglementată în mod specific.
2. Profesia nu este şi nu poate fi o "specializare" a
medicului, psihologului, asistentului social, etc. Ea
implică un cadru formativ, atitudini, scopuri şi
mijloace diferite de cele ale profesiilor menţionate.
3. Formarea nu se poate face în regim universitar, ci
numai în “institute de formare” specific acreditate.
COMUNICARE NONVERBALĂ
• Cu totii suferim de “teritorialitate”, caci ne ajustam limitele

spatiului personal in functie de mediul in care traim.
• Proxemica este o stiinta relativ noua, dezvoltata in 1950 de
antropologul Edward T. Hall, care studiaza spatiul in relatia de
comunicare si poate preciza cu exactitate de cati centimetrii cubi
are nevoie o persoana, in functie de situatia sociala, pentru a se
simti in largul ei.
• In prezent proxemica este utilizata de antropologi de la
universitati celebre, de urbanisti, arhitecti, retaileri, psihologi,
sociologi, etnologi, juristi, politisti, temniceri, medici…
PSIHOLOGIA CALATORULUI -
2008
• Spatiul personal a devenit o sintagma “la moda”. Aglomerarile

urbane cresc, suntem foarte preocupati de stilul de viata cu toate
nevoile reale sau imaginate, de pozitia noastra sociala, apropierea
meselor din restaurant, confortul automobilului personal,
participarea la o greva, conferinta, meeting, demonstratie, distanta
fata de alti calatori din mijloacele de transport in comun, suntem
afectati de apropierea fizica dintre noi in magazine, la rand in
hipermarketuri, la bancomat, de traficul rutier intens, numarul
persoanelor care circula cu un lift, in avion, interactiunile de la
serviciu, din birou.
• Proxemica se invata la cursurile de comunicare.
• Culturile occidentale au inclus–o in programa de invatamant
generala si obligatorie de baza.
• Un grup de manageri germani aflati in vizita in birourile de
serviciu ale americanilor considera ca spatiile deschise cu multe
birouri, fara pereti si usi care sa le separe, dau dovada unei
atitudini mult prea relaxate si neprofesioniste la serviciu, pe cand
americanii au senzatia ca usile inchise ale birourilor din Germania
sunt dovada unei atmosfere conspirative, elitiste, rigide,
neprimitoare, protocolare.
• La nivel cultural s-a dovedit ca, in medie, latinii stau mai aproape
unii de altii decat cei din tarile nord – europene. Daca ar fi sa
facem o paralela, englezii sunt mai “distanti” decat irlandezii
pentru ca au nevoie de 40 cm pentru a purta o conversatie, pe
cand cei din urma doar de 26cm. Intre popoarele mediteraneene
diferentele nu sunt foarte mari, atat grecii, cat si italienii avand
nevoie de circa 35 cm de spatiu personal.
• Fiecare persoana este inconjurata de zone, in functie de situatia de
comunicare in care este angrenata, care difera functie de cultura
sau de continent. Zona publica este pentru discursuri, ceilalti fiind
situati la o distanta de aproximativ 7 metri. Ecartul social
protocolar este de 3 metri. La serviciu, zona sociala de lucru este
intre 1 si 3 metri. Prietenii ne vorbesc de la 45 cm. Zona intima
este rezervata parintilor, fratilor, iubitilor, “colegilor de
apartament”.
• In cazurile in care interactiunea cu ceilalti se impune, conflictele
teritoriale nu ezita sa apara, ne luptam aprig pentru fiecare
centimetru de spatiu personal. Unii dintre noi se supara la o
simpla atingere. In general, in metrou nu exista o dificultate in
limitarea spatiului personal, la fel ca ceilalti, dar strangerile de
mana se efectueaza numai daca este neaparata nevoie si
imbratisarile sunt evitate.
• In situatia de a alege locurile de pe un rand gol la cinematograf,

primul venit se va aseza chiar la mijlocul distantei, pe scaunul
central. Urmatorii veniti, ca sa nu deranjeze si sa nu fie deranjati,
se vor aseza iar la mijlocul distantei ramase libere, ca intr-un
ritual. Daca te asezi prea aproape, invadezi spatiul altcuiva. Daca
alegi un scaun prea departe afisezi dispretul.
• Ritualul “locului median” arata ca spatiul fiecaruia este uneori
chiar mai personal decat amprenta personala.
• Cei care locuiesc in mediul rural au nevoie de un spatiu personal
mult mai larg.
2008
• Lanturile comerciale au studiat efectele pe care proxemica le are

asupra vanzarilor, cercetarile au demonstrat ca nimeni nu mai are
rabdare sa cumpere daca cineva se inghesuie in spatele sau.
Ergonomia a preluat rezultatele cercetarilor: s-au largit spatiile
dintre rafturi, dintre birouri, de la ghisee, s-au dispus mai bine
mesele intr-un restaurant. Companiile aeriene au prezentat in
noile campanii publicitare standardul de 2 metri de spatiu
personal.
• Cercetari recente arata ca utilizatorii diverselor jocuri virtuale
tind sa isi manevreze identitatea virtuala asa cum ar face cu
propria persoana intr-un spatiu social. In realitate ne folosim de
un ziar sau o carte ca sa instituim o “bariera” in fata intruziunii
vizuale. Similar ne protejam teritoriul in spatiul virtual personal
(conform CyberPsichology&Behavior) – aceasta este o noua
metoda de studiere a comportamentului social in general.
SCENARIU RELAXARE - METAFORA
“ACCESAREA ADEVARATULUI EU
INTERIOR” - Jack Elias - I
• “...In timp ce te bucuri de aceasta stare de relaxare

deplina,… permite sunetului vocii mele… sa te ghideze
spre acea stare de receptivitate potrivita… pentru a deveni
cu usurinta constient(a) de prezenta adevaratului tau eu
interior,… priveste in interiorul corpului tau,… cu aceasta
constiinta relaxata,… observa orice zone de tensiune… si
lasa-le sa se elibereze,… pe masura ce contempli ceea ce
faci acum pentru tine,… stiind ca este spre beneficiul tau…
si ca eul tau interior… este intotdeauna prezent,…
INTERIOR” - Jack Elias - II
• ...fie ca esti constient(a) de el sau nu… Iar acum,… da tot
ceea ce ai nevoie sa dai,…pe drumul ghidarii si sprijinului
care te ajuta sa te eliberezi de acele probleme,… acele
limite,… care nu iti mai sunt necesare… si care sunt gata
sa fie accesate cu usurinta… in felul potrivit pentru tine
acum,… astfel incat sa pastrezi orice are valoare pentru
tine,.. si eliberand,… dizolvand… orice este nevoie sa
eliberezi… sau sa dizolvi… pentru a te elibera de
problemele cu care te confrunti acum… Bine,… asa,…
simti cum cu fiecare respiratie,… te cufunzi tot mai mult in
relaxare,… lasand mintea ta inconstienta… interior,… intr-
un fel sau altul…
INTERIOR” - Jack Elias - III
• sa reevalueze aceste probleme,… spre vindecare,… spre
lumina,… pe masura ce devii constient(a) de adevaratul tau
eu interior,… intr-un fel sau altul…Incepi sa-l simti,… sa
fii constient(a) de el acum,… de corpul tau,… inconjurat
de o lumina aurie de energie iubitoare,… o lumina aurie
care iti inconjoara corpul,… devenind tot mai evidenta…
in multe feluri interesante,… si pe masura ce respiri,
profund,… te simti bine,… in timp ce vezi aceasta lumina
in jurul tau,… care te intampina cu bucurie in prezenta ei
acum,… asa incat inveti sa-ti amintesti …
INTERIOR” - Jack Elias - IV
• ca ea se afla mereu in jurul tau,… ca te-a inconjurat
intotdeauna,… asa ca de acum incolo te poti gandi la ea,
stiind ca face ca prezenta adevaratului tau eu interior… sa
fie mai usor perceputa… pe masura ce te increzi in ea,…
stiind ca-ti va ghida pasii,… asa ca acum,… cu fiecare
respiratie relaxanta,… care te face sa te deschizi tot mai
mult spre puterea ei vindecatoare,… asa,… respirand
adanc, asa,.. este foarte bine,… inveti sa te increzi in
propria ta bunatate interioara… si te gandesti… la toate
felurile in care obisnuiai sa te gandesti,…
INTERIOR” - Jack Elias - V
• crezand ca nu poti lua legatura cu aceasta bunatate

interioara,.. pe masura ce aceste ganduri se dizolva in
lumina care te inconjoara,… si orice ezitari sau indoieli se
dizolva in aceasta lumina,… asa incat nu-ti mai sunt
folositoare,… pe masura ce se dizolva tot mai mult in
lumina…. Si tu respiri cu incredere lumina,… care ajunge
in fiecare celula a corpului tau,… impreuna cu oxigenul pe
care-l respiri,… ajungand acolo unde este nevoie de ea,…
lasand inconstientul tau sa decida aceasta,…
INTERIOR” - Jack Elias - VI
• chiar daca te gandesti cu mintea ta constienta sau nu,…
astfel incat te relaxezi… simtind cum bunatatea iti atinge
fiecare particica a fiintei tale,… aducand vindecarea,…
energia,… oriunde este nevoie de ea…
...Si pe masura ce iei parte la acest proces… respirand
lumina,… energia iubitoare care ti se raspandeste in
corp,… respiratie cu respiratie,… usor,… fara efort,… cu
fiecare respiratie,… in tot corpul,… fara efort,.. tot mai
mult,… dizolvand orice ganduri sau sentimente,… bune
sau rele,… in aceasta lumina vindecatoare,.. toate
gandurile si sentimentele tale sunt vindecate de lumina…
si transformate astfel incat sa fie benefice pentru tine,…
INTERIOR” - Jack Elias - VII
• ...asa…Iar acum… imagineaza-te stand drept/ dreapta si
relaxat(a)… in prezenta adevaratului tau eu interior,…
inconjurat(ă) de aceasta energie iubitoare… ...recunoscand
ca este vorba despre o dragoste neconditionata a propriei
tale puritati interioare,… adevarata integritate a fiintei tale
pure,… atat de libera incat nu este deranjata de nimic din
ceea ce ai spus sau ai gandit vreodata,… si de nimic din
ceea ce altii ti-au spus sau au gandit vreodata despre
tine,… si in timp ce te gandesti la asta acum,…
inconstientul tau,… in aura de energie a adevaratului tau
eu interior...
INTERIOR” - Jack Elias - VIII
• … fara efort,… reevalueaza toata experienta ta de viata,…

credintele,… si atitudinile tale,… asa incat esti eliberat(a)
de orice are nevoie sa fie eliberat… pentru ca sa fii in
acord cu puritatea adevaratului tau eu interior,… care este
liber in interiorul fiintei tale,… pe masura ce respiri,… din
nou,… tot mai adanc,… asa,… in timp ce inconstientul tau
pastreaza tot ceea ce are cu adevarat valoare din experienta
ta de viata,…
INTERIOR” - Jack Elias - IX
• … facand usor pentru tine… sa fii acum de acord cu
prezenta si energia adevaratului tau eu interior,… a
adevaratei tale fiinte… Si in timp ce aceste sentimente
minunate te patrund,… relaxarea se instaleaza din ce in ce
mai mult,… intrebandu-te ce ganduri sunt expuse in
lumina adevaratului tau eu interior,… poti acum adresa
intrebari adevaratului tau eu interior,… purtand un dialog
intern si o comunicare interioara,… in modul in care o
doresti… Iar eu te voi lasa 5 minute,… sau pana cand imi
vei semnaliza ca esti gata sa continui,… prin ridicarea unui
deget de la mana dreapta…(Se lasa 5 minute, apoi:)...
INTERIOR” - Jack Elias - X
• Iar acum,… voi numara de la 1 la 5… pentru a reveni la
starea de veghe constienta,… la constienta deplina atunci
cand ajung la 5,… intelegand ca tot ceea ce ai invatat si ai
simtit pe parcursul acestui exercitiu… va continua sa fie
benefic pentru fiinta ta,… generand legaturi noi si tot mai
profunde intre adevaratul tau eu interior si starea ta de
constienta, … visele tale,… somnul tau profund,… asa
incat esti din ce in ce mai constient(a) de bunatatea ta
interioara,… exprimand-o tot mai usor,… in feluri care sa-
ti fie benefice tie si celor din jurul tau,… zi de zi,… in
viitor…1… pregateste-te sa revii aici,…
INTERIOR” - Jack Elias - XI
• ...in aceasta incapere… 2… revii din ce in ce mai mult la
starea de veghe constienta,… toata energia si experienta
capatate pe parcursul acestui exercitiu fiind absorbite in
fiinta ta,… in fiecare particica,… fiecare celula a corpului
tau… 3… iti misti degetele de la maini si de la picioare…
devenind tot mai constient(a) de lucrurile care te
inconjoara… ducand cu tine aceste noi experiente… in
viitor… incepand de acum… 4… respiri profund, energic,
echilibrandu-ti energia, simtindu-te bine,… 5… iti deschizi
ochii, revenind complet la starea de veghe deplina,…
asa…aşa.... foarte bine…”
Elemente de consiliere
Modelul centrat pe client, existenţialist,
experienţial – Carl Rogers - I
• …Ştiu destul de puţin despre motivele pentru care ai venit

azi aici! Noi nu ne cunoaştem, ştim foarte puţin unii despre
alţii, eu sunt medic psiholog, vrei să-mi spui ceva despre
motivele pentru care ai venit aici? Ai vrea să-mi povesteşti
ceva despre dificultăţile acestea? …Astăzi vom încerca să
stabilim împreună care sunt motivele pentru care ai venit
aici şi care reprezintă cauza nemulţumirii tale! În acest
scop îţi voi pune o serie de întrebări care ne vor permite să
precizăm situaţia, contextul. Vom lucra cu
„nemulţumirile”, dificultăţile pe care le întâmpini în
momentul de faţă, aici şi acum!
experienţial – Carl Rogers - II
• Cum vrei să foloseşti timpul azi? Despre ce vrei să
vorbim? Ce te face în prezent să te simţi tensionat(ă)?
• Ce te domină? Ce te preocupă? Care sunt cauzele
generatoare de stres, discomfort? Vom încerca împreună să
ordonăm dificultăţile pe care le simţi tu în prezent!
• Dintre nemulţumirile cu care te confrunţi, care pare a fi cea
mai importantă, cea mai urgentă, cu care vrei să începi?
Care este tema discuţiei pe care o alegi?
• …Simţi că toate lucrurile merg rău şi te simţi distrus (ă) de
criticism, de faptul că nu te adaptezi, lipsa banilor,
neînţelegerile cu familia?
experienţial – Carl Rogers - III
• Mi-ai spus că simţi…Apare această senzaţie şi în alte
momente ale zilei? Apar frecvent aceste trăiri, sentimente?
Sunt constante sau există şi momente de relaxare? Apar ca
din senin / ”pe cer senin”?
• Lucrurile ce s-au întâmplat sunt confuze, întrerup ritmul
firesc şi probabil tu le-ai simţit ca fiind anormale…Ai mai
apelat la alte organizaţii de ajutor, consiliere?
• …Pot să-mi notez ideile tale?...Te superi dacă am
înregistra discuţia noastră?...Observ că te simţi foarte
bine… …Spui că…Obişnuiai să…?
experienţial – Carl Rogers - IV
• Aşadar ceea ce ai făcut tu…Ce atitudine ai avut faţă de…?
• Ce spun vecinii, prietenii, rudele, colegii, copiii, soţul…?
• Cui ai încredinţat secretele tale şi ale familiei tale? Cum te-
a înţeles? Cum îţi împarţi banii (jocuri de noroc, alcool,
ţigări, prostituţie…)?
• … Pari supărat…Deci simţi ca un fel de val mareic, care
te-a lovit…te-a luat prin surprindere…(empatie!)
• Crezi că acesta este sfârşitul relaţiei, serviciului?
• Te simţi vid pe dinăuntru, ca şi cum ai fi rănit?
experienţial – Carl Rogers - V
• Nu sunt sigur, dar în vocea ta, în exprimare, pare a fi ceva,

încât te consideri…îmbătrânit! Deci în sufletul tău este
ceva legat de trădare, în sens de falsitate a situaţiei…
• Nu sunt sigur că faptul că ai simţit că colegul tău s-a trădat
pe sine te face să te întristezi? Simţi oarecum că ai trădat
un vis, că ţi-ai vândut sufletul?
• …deci colegii tăi te separau de restul lumii şi nu te-au
ajutat… Ştiu că nu ţi-a fost uşor şi ai fost foarte curajos, ai
întâmpinat toate greutăţile singur…Arăţi foarte bine, eşti
într-o „formă” perfectă!
experienţial – Carl Rogers - VI
• Îmi poţi explica?...Acum? Adică? Poţi să îmi explici mai
mult? Se pare că…
• Am înţeles bine?...Deci…Dacă înţeleg
bine…Aşadar…Cum te simţi atunci când spui:…?
• Simţi că munca ta a fost un mijloc de a ieşi afară din
realitate, de a te izola de ceilalţi, a te retrage din lume…te
simţi atât de rănit în acest moment, ca şi cum nu există nici
o ieşire…
• …Deci, în loc să faci progrese, reflectai la fapte,
contemplai idei!
experienţial – Carl Rogers - VII
• În primul rând este bine să ne ajutăm noi…Cum crezi că
te-ai putea ajuta singur? / te-ar putea ajuta un alt serviciu?
• Te înţeleg, ai dreptate…(validare!)…
• Dar?...(contraargument, deci negociere!) Toate propoziţiile
pe care le formulezi sunt negative. Tu spui „nu pot”, „nu
ştiu”, „nu cred”. Îţi dau o temă pentru acasă! Până la
viitoarea noastră întâlnire să nu spui niciodată „Nu!”, toate
propoziţiile să le formulezi afirmativ. Să faci un
exerciţiu!...(consiliere cognitiv – comportamentală) …
• Ce simţi azi? ( în prezent, aici şi acum!)…… Ce părere ai
despre aceste sentimente?...… Cum reacţionezi la ceea ce
ţi se întâmplă?
experienţial – Carl Rogers - VIII
• Cum îţi afectează aceste sentimente capacitatea de a…?
• Dar cum crezi că ai putea schimba situaţia (în favoarea ta)?
• …tu faci din neadaptare un mijloc de a te retrage…
• …în loc să faci progrese, tu te gândeşti cum trebuie ceilalţi
să te ajute… Cum vei rezolva problema?...Te-ai mai
gândit?… Cum îţi explici acest lucru?...Ce hotărâre ai
luat?...
• Te simţi ignorat? ...Îţi accepţi acest univers interior? Te
respecţi?...Ai o imagine pozitivă despre tine, stimă faţă de
propria persoană?
experienţial – Carl Rogers - IX
• Formulează propoziţii afirmative – fără „nu pot”, „nu
reuşesc”! În ce condiţii te simţi demn de respect? Ce cred
alţii despre tine? Care este distanţa între ceea ce simţi tu şi
ceea ce cred alţii despre tine?
• Cum îţi modifici opiniile / atitudinea pentru a menţine
aprecierea celor din jur?
• Ce norme sociale şi morale guvernează mediul tău?
• Emoţiile, dorinţele proprii, cum sunt raportate la normele
sociale?...Care este rezolvarea actuală etică (socială,
culturală)? Care este sensul în viaţă acum? Cum îţi creezi
propriul destin, propria viaţă, acum?
experienţial – Carl Rogers - X
• Care este cauza care îţi provoacă discomfortul prezent,
nemulţumirea actuală?...Cum interpretezi dezacordul cu
gândurile / interpretările consilierului?
• Cum interpretezi atitudinile, comportamentele?
• Cum îţi influenţează gândurile punerea în acţiune / fapta?
• Îţi accepţi propria personalitate, propria viaţă?...Exprimă
sentimente pozitive faţă de tine şi ceilalţi!...Cum îţi
modifici conduita de viaţă?...Simţi nevoia de a-ţi deforma
experienţele?...Eşti mai apt să-ţi controlezi
comportamentele?….Eşti mai adaptat social?
experienţial – Carl Rogers - XI
• Ce părere crezi că au alţii (prietenii, rudele) despre
dificultatea ta?...Ce impulsuri, dorinţe nu poţi exprima,
încerci să le uiţi?...Ce tendinţe crezi că sunt jenante şi le
reprimi?...Care sunt valorile morale ale societăţii pe care
încerci să le urmezi?...Cum te influenţează realitatea
exterioară?...Ce regrete ai?...Chiar crezi aceasta?
• Care au fost trăirile afective (atunci)?
• Care sunt trăirile afective astăzi, acum?
• Care crezi că sunt sursele (motivele) ce stau la baza acestui
comportament?
experienţial – Carl Rogers - XII
• Cum îţi explici (înţelegi) reacţiile comportamentale?
• Care ar fi soluţiile posibile?
• Dacă ai proceda astfel, care ar fi cel mai rău lucru care ţi se
poate întâmpla?
• Poţi să descrii situaţia…? Ce ţi se pare atât de îngrozitor?
• Ce cale de rezolvare întrevezi?
• Cum vei rezolva problema? Cum vei proceda (concret)?
• …înţeleg cât de nervos eşti şi că nu îţi place să ţi se spună
ce să faci!…Ce ţi-ar fi plăcut să le spui celor care te-au
enervat?...Cum ai vrea să fii peste 5 ani?
experienţial – Carl Rogers - XIII
• Ce te motivează? Ce scop ai?
• Care a fost soluţia pentru care ai optat?
• Cum evaluezi rezolvarea, prin comparaţie cu realitatea?
• Cum te influenţează constrângerile sociale?
• …ceea ce vrei tu să-mi spui este că…
• În viitor cum vei rezolva problema?
• Cum te vezi / vizualizezi peste o lună, un an…? Dar copiii
tăi? Dar familia?
• Care sunt reproşurile, gândurile acuzatoare?
• La ce te duce gândul acesta?
experienţial – Carl Rogers - XIV
• Câţi ani aveai când s-a întâmplat evenimentul?
• Povesteşte-mi amintiri, imagini, vise…despre…!
• Cum ai reacţionat la acest eveniment?...Cum s-a modificat
comportamentul tău în familie, la serviciu, viaţa ta…(după
ce…)…?...Care este modul actual în care îţi tolerezi / te
înţelegi cu…rudele, prietenii?
• …Se pare că suferi mult din cauza faptului că…
• Data trecută mi-ai povestit despre…Putem relua?...Putem
discuta şi despre…?
• Cum a decurs discuţia cu…(figura autoritară)
experienţial – Carl Rogers - XV
• Ce anume ar fi putut declanşa, oare…?
• Cine te acuză? Cine te ocroteşte / susţine? (rudele tale, ale
soţului / soţiei..) Cine te ajută?
• Ce anume a fost bun în felul tău de a fi?
• Poţi să schimbi? Ce anume te-a împiedicat să…?
• La ce visezi? Ce anume te-ar face fericit, mulţumit? Ce-ţi
doreşti cel mai mult?
• Cum obţii ceea ce îţi doreşti? Ce faci concret? Dar ce ai
putea face pentru ca…?
• De când vei începe să te porţi în acest fel?
experienţial – Carl Rogers - XVI
• Ce recomandări aştepţi? Ce ai fi dispus (ă) să faci?
• Ce hotărâre ai luat? Te-ai mai gândit? Cum procedăm în
viitor?
• Ai de gând (crezi că e bine) să…?
• Îţi poţi reproşa ceva?
• …Dacă m-ar fi tratat pe mine în felul acesta m-aş fi supărat
foarte tare!...
• …dacă familia mea ar exercita o presiune aşa de mare
asupra mea, m-aş înfuria foarte tare, n-aş ţine aşa de mult
la constrângerile meseriei…
experienţial – Carl Rogers - XVII
• Dacă ai fi o floare, ce ai fi? Un instrument muzical, ce ai
fi?…Timpul nostru s-a terminat. Vrei să te întorci
săptămâna viitoare? Dacă vrei, poţi să te întorci şi
săptămâna viitoare să îmi spui la ce concluzie ai mai ajuns,
cum vezi rezolvarea situaţiei tale?
• Dacă tu crezi că vei reuşi, atunci să vii săptămâna viitoare!
Este de dorit aşadar să faci…(plan de acţiune)
• Data viitoare va fi mai bine dacă vei face…
• Dacă tu crezi că nu există speranţă, atunci nimic nu poate
fi făcut!
experienţial – Carl Rogers - XVIII
• ...Eu pot să îţi înţeleg neîncrederea şi descurajarea şi faptul

că tu nu progresezi în rezolvarea situaţiei tale (de atâta
timp!), dar trebuie să lupţi şi să te supui disciplinei
programelor psihologice de recuperare, să te adaptezi vieţii
cotidiene…
• Cred că am realizat ceva şi sunt mulţumită!...
SPITALUL CLINIC DE BOLI

Consiliere spirituală, teologică, pastorală
• ...Crezi în Dumnezeu?
• Care este Dumnezeul tău?
• Mergi la biserică? Pentru ce te rogi?
• Cum crezi că te poate ajuta Dumnezeu? Preotul?
Biserica? Dar în trecut? Viitor?...
Consiliere vocaţională
• INTERVIU ANGAJARE
• Ce anume vă motivează în dorinţa de a lucra în

domeniul…….?
• Aveţi vreo experienţă anterioară în domeniul….? Care
anume? Descrieţi concret!
• Care sunt premisele de la care porniţi când aplicaţi pentru
acest job / poziţie?
• Oare de ce consideraţi că sunteţi persoana potrivită pentru
acest post? Menţionaţi calităţile care vă diferenţiază de alţi
candidaţi şi care vă recomandă pentru postul anunţat.
• Ce aşteptări aveţi de la noul loc de muncă?
• Ce credeţi că se aşteaptă de la Dv.?

• Obişnuiţi să fumaţi în timp ce lucraţi?
• Exemplificaţi printr-o situaţie în care aţi dovedit abilităţi
de bun negociator – cerinţă strictă de aplicare.
• În domeniu, rezistenţa la eşec este primordială – cum
consideraţi că vă veţi manifesta în cazul eşecurilor sau
refuzurilor inerente?
• Care este nivelul de conversaţie al limbii străine / limbilor
străine pe care o / le cunoaşteţi /vorbiţi: începător, mediu,
avansat?
• Care ar fi motivul pentru care v-aţi schimba jobul / poziţia
/ funcţia…actual (ă)?
• Cum te-ai descrie? (3 calitati, 3 defecte) Enumeraţi încă
trei calităţi proprii! Enumeraţi încă trei defecte proprii!
• Care este pachetul salarial lunar (partea fixă) dorit pentru

acest gen de job? Care sunt expectanţele Dv. din punct de
vedere financiar? Ce salariu aşteptaţi?
• În cât timp sunteţi disponibil?
• În ce condiţii aţi fi dispus la relocare în altă zonă a ţării?
• Prezentaţi, oral, propria activitate până în prezent !
• Care este motivaţia ce v-a determinat să participaţi la acest
interviu / examen ?
• Cum credeţi că poate contribui experienţa Dv. la progresul
instituţiei noastre?
• Cu ce situaţii deosebite v-aţi confruntat până în prezent? Cum aţi
soluţionat ?
• Cum vă vedeţi peste 5 ani ?
• Sunteti (Eşti) de accord sa colaboram impreuna

la dezvoltarea instituţiei / domeniului..... si a grupului
in conditiile voluntariatului?
• Mentionati un motiv pentru care ati face această
activitate voluntar?
• Ce te motiveaza sa fii performant?
• Care ar fi jobul tau ideal?
• Care este cea mai mare realizare a ta pana acum?
• Cum te-ar caracteriza ultimul tau sef?
2008
• Alte activităţi: proiecte, premii, voluntariat,

conferinţe, lucrări publicate, cursuri, hobby…
• Cât de multă procesare de informaţii implică domeniul?
• Cât de rutinieră sau programabilă este munca?
• Care este nivelul de abstracţiuni implicat ?
• Ce acces are persoana la banca centrală de date şi sistemul
de informaţii ?
• Care este gradul de autonomie şi responsabilitate al
individului ? – perceput, dorit
Alte tipuri de consiliere
• consiliere socială (anchetă socială);

• consiliere medicală (anamneza medicală);
• consilierea familiei (premaritală, maritală, situaţii
critice - divorţ, deces),
• consilierea de cuplu;
• consiliere sexuală (planning familial);
• consiliere în addicţii (alcoolism, droguri, tabagism…);
• consiliere de reabilitare psihologică (pornind de la un
handicap psihologic);
• consiliere pentru angajare şi plasare forţă de muncă;
COGNITIV – COMPORTAMENTALA
• Şedinţele 1 – 3: Anamneza. Învăţarea relaxării. Informaţii
despre hipnoza clinică şi autohipnoză. În şedinţa a doua se
efectuează profilul clientului. Genograma se efectuează
în şedinţa a treia. Temă pentru acasă: să deseneze zilnic
mandale timp de 10 minute; să privească simboluri de
alchimie (terapie jung-iană); să citească o broşură / tratat
de psihoterapie cognitiv- comportamentală; exerciţii de
încheiere gestalt / configuraţie pornind de la metafora
calculatorului în care lucrăm în mai multe programe,
documente, fişiere, le deschidem pe rând şi la final este
necesar să salvăm informaţia tastată şi să închidem treptat
documentele, pe fiecare în parte.
• Şedinţa a patra: Stabilirea împreună cu clientul a
obiectivelor generale şi operaţionale ale terapiei.
Formularea unor concluzii-scop. Declaraţie datată şi
semnată (responsabilizare).
• Obiective psihoterapie
• Obiective generale: 1. Abordarea naturală şi
universală a unor piste de reflecţie personale autentice
(resurse interioare); mobilizarea potenţialului latent spre
„mai bine şi mai mult”(optimizare cognitiv –
comportamentală). 2. Stimularea iniţiativelor
individuale şi libere, flexibilităţii şi creativităţii,
spontaneităţii, superficializărilor.
• 3. Actualizarea unei forme complete, configuraţii

cu structură cu sens a propriilor trăiri emoţionale şi
corporale, „acum – aici şi cum”, la frontiera –
contact între subiect şi mediul său, gândirea pozitivă
a proiectelor prezentului emergând, vectorializând,
proiectându-se, direcţionând în realizările viitorului.
4. Emanciparea cunoaşterii în raport cu puterea,
revalorizarea „a avea”, responsabilizarea „a fi”
privind actualizarea dreptului la diferenţă,
originalităţii ireductibile a fiinţei umane. Dezvoltare
personală, realizare deplină a potenţialului uman,
specificitatea propriului stil de viaţă.
• 5. Conştientizarea („awareness”) experienţei

actuale, semnificaţiilor diferite ale gândurilor,
amintirilor, evenimentelor, comportamentelor,
funcţie de viziunea sintetică asupra situaţiilor şi
conduitelor, perceperea într-un ansamblu vast al
contextului global.
• 6. Coerenţa internă, congruenţa modului propriu
global de a fi în lume; acceptanţa propriei
personalităţi.
• Obiective operaţionale - 1.Repunerea în discuţie a multor

obişnuinţe, devenite false certitudini.
• 2. Să dea atenţie totalităţii, globalităţii ,comparativ cu
detaliile, amănuntele. Întregul este diferit de suma părţilor
sale; o parte ce aparţine unui întreg este altceva decât
aceeaşi parte izolată sau inclusă într-un alt întreg.
• 3. Gestionarea conflictelor în situaţii de dificultate şi
confruntarea cu problemele existenţiale (separare,
despărţire, divorţ, emigrare, imigrare, şomaj, pierderea
locuinţei, singurătate, depresie, schimbarea frecventă a
locuinţei, dificultăţi sexuale, comunicare deficitară).
4. Reperarea evitărilor, fricilor, inhibiţiilor, iluziilor

proprii.
• 5. Încurajarea exprimării la maximum a simptomului
(„apel” specific , canal de contact cu inconştientul
subcortical) prin tehnici de amplificare şi intensificare, de
explicitare a implicitului. (Care este mesajul simptomului
propriu? Ce încearcă să îmi spună?)
• 6. Decizia asupra direcţiei de lucru prin acţiune şi
reacţiune, deci inter-acţiune; demers de explorare însoţit,
oglindit într-o relaţie terapeutică duală autentică.
• Încheierea unui contract privind drepturile şi obligaţiile

părţilor: Contract - 1. Dacă sunt furios, terapeutul
meu poate să rămână calm; eu pot fi trist, iar el nu… 2.
Nu se presupune că terapeutul ştie totul despre mine.
Sunt o persoană unică şi originală şi îmi revendic dreptul
de a avea un stil propriu de funcţionare. Reciproca este
validă pentru terapeutul meu. 3. Chiar dacă a acumulat o
experienţă vastă în problemele umane, terapeutul nu este
familiarizat cu profunzimile fiinţei mele; este ca un ghid de
speologie, obişnuit să exploreze peşteri, dar descoperind-o
pentru prima dată pe a mea, în acelaşi timp cu mine,
respectând particularităţile mele şi programul de explorare
pe care l-am fixat pentru astăzi.
• 4. Eu îmi fixez itinerariul zilnic; el nu face

decât să mă însoţească, fără să-mi impună ritmul sau
traseul său. Totuşi, terapeutul meu asigură siguranţa
şi poate refuza o expediţie prea periculoasă sau
prematură, îşi poate permite să facă anumite
comentarii pe parcurs şi îmi poate atrage atenţia
asupra unor ocoluri inutile sau evitări. El nu este
limitat nici de necesitatea acceptării mele
necondiţionate: îşi poate permite să refuze
propunerile mele. Terapeutul este la dispoziţia mea,
dar nu face orice şi nici nu mă va însoţi oriunde!
• 5. Terapeutul îmi arată, demonstrează alte variante,

dar alegerea este doar a mea. Eu, clientul, sunt factor
principal în terapie, sunt agentul activ al schimbării.
Clientul are întotdeauna resurse! Eu posed resurse
nebănuite, sunt expert în problema mea, sunt expert
în viaţa mea. Eu sunt cel ce realizez schimbarea!
Terapeutul câştigă Oscar - ul pentru cel mai bun rol
secundar! 6. Terapeutul gândeşte tot ce spune, dar
nu spune tot ceea ce gândeşte, simte; însă tot ceea ce
exprimă este ceea ce simte.
• 7. Fiecare program este specific, elaborat treptat
împreună cu terapeutul, în funcţie de nevoile reale,
sociale, economice, concurenţiale, culturale ale
momentului respectiv. 8. În final, mă va ajuta să
realizez o hartă şi să fac un prim bilanţ, permiţând o
mai bună orientare într-o expediţie ulterioară. 9.
Restul vieţii mele este în viaţa mea, nu în cabinetul
psihoterapeutic! 10. Mă angajez să îmi efectuez
conştiincios temele pentru acasă. Accept sarcina
terapeutică în termenii proprii.
• 11. Vom discuta timp de 40 minute, apoi vom face

o pauză de 5 – 10 minute, după care vom ajunge la o
concluzie. Începem prin a realiza 10 şedinţe de
psihoterapie, o şedinţă pe săptămână! Voi fi
punctual, nu voi întârzia sau lipsi de la şedinţă.
12. Succesul este doar al meu! 13. Este bine
să existe o persoană care să îmi ofere sprijin şi cu
care să vorbesc despre progresul pe care l-am
realizat.
• Eu ...[numele şi prenumele]...mă oblig să urmez acest

program de psihoterapie, recunosc faptul că este un sistem
practic de utilizare a metodelor de schimbare eficientă şi
sunt hotărât să folosesc aceste tehnici cu toată abilitatea
mea.
• Data,
• Semnătura,
2008
PRINCIPII PARADOX
• 5 fraze de lucru / zi! Pregnanţa condiţionărilor

istorice şi geografice ale mediului şi copilăriei o
deschidem într-o plajă largă de responsabilitate şi
libertate. ...A înţelege înseamnă a cuprinde
ansamblul.
• Valorizăm sinteza în raport cu analiza; valorizăm
finalismul optimist în raport cu cauzalismul
pesimist, determinismul; valorizăm originalitatea,
flexibilitatea, creativitatea în raport cu
normativitatea / normalizarea…. Corpul poate să
vorbească; cuvântul se poate întrupa….Fiecare este
responsabil de alegerile şi evitările proprii.
PRINCIPII PARADOX
• Fiecare lucrează individualizat în ritmul şi la

nivelul care îi convine asupra unei preocupări
actuale, reapariţiei unei situaţii trecute neterminate
sau incorect rezolvate, perspectivelor nesigure ale
viitorului…Ne propunem în mică măsură a înţelege,
analiza, interpreta evenimente, comportamente,
sentimente, ci a integra experienţa prezentă
ajustând-o creativ la mediu...Teoria haosului
jonglează cu imprevizibilul şi a revelat un univers
fractal, infinit complex, unde totul e o problemă de
scală – caracteristicile unui obiect variază funcţie de
distanţa lui faţă de observator.
PRINCIPII PARADOX
• Majoritatea cauzelor se situează în...viitor.

• Cauzalitatea tradiţională emerge în finalitate,
intenţionalitate.
• Prezentul şi viitorul (finalismul) permit cuantificarea
unei libertăţi pe care o avem de construit.
• „Nu contează mărimea pasului unei persoane, ci
direcţia acestuia.” (Ebstein)
• Suntem sisteme evolutive. Vrem sau nu vrem, ne
vom schimba!
• Schimbarea este inevitabilă, are loc în mod
continuu.
PRINCIPII PARADOX
• O mică schimbare aduce după sine o

schimbare fundamentală, esenţială, totală.
• Să faci acelaşi lucru, sperând să obţii ceva
diferit!
• O singură opţiune înseamnă o gândire de tip
automat, două opţiuni reprezintă dilema, trei opţiuni
direcţionează spre flexibilitate.
• Orice alterare a relaţiei determină alterarea
rezultatului.
• Rezolvă momentul, nu problema! (Solve the
moment, not the problem!)
PRINCIPII PARADOX
• Complet ineficient, perfect competent!

• Oamenii se experimentează ca având succes şi
competenţă.
• Activitatea te face fericit!
• Liberul arbitru este predestinat.
• Felul de a vedea problema este însăşi problema.
Dăm atenţie pe fondul a ceea ce nu am dat atenţie.
• Verdictul păsării Dodoo din „Alice în ţara
minunilor”: ”Toţi au câştigat, deşi au zburat în
direcţii diferite!”
PRINCIPII PARADOX
• Critica este un instrument de schimbare mai puţin

eficient. Nu fii normativ, critic, abuziv!
• Dacă nu s-a stricat, nu repara!
• Să nu căutăm probleme în adâncime! Ceea ce se
vede din elicopter este ceea ce e bine să fie remediat.
• Execută mult din ceea ce merge, funcţionează, dacă
ai aflat că /ce merge. Dacă nu merge, realizează ceva
diferit!
• Rezolvă scurt o problemă pentru a avea acces la
altele!
PRINCIPII PARADOX
• Avem atâtea amprente de la ceilalţi din jur!…

• Spui că eşti ciudat!...Fii mai ciudat decât eşti!...Spui
că eşti exagerat!...Exagerează şi mai tare!…
• Nimic nu este complet până ce nu s-a materializat!
• Soluţia nu are în mod necesar legătură cu problema.
Nu există o relaţie logică absolut necesară între
problemă şi soluţie.
• Problemele complexe nu solicită în mod necesar
soluţii complexe. Nici o problemă nu se întâmplă
100% din timp!
PRINCIPII PARADOX
• Harta (reprezentarea mentală) nu este acelaşi lucru

cu teritoriul (realitatea cotidiană).
• Cel mai flexibil este cel din bază, cel mai contestat
este cel din vârful piramidei sociale.
• Când aştepţi ceva, creezi acel ceva! (profeţia
autoîmplinită, efect Rosenthal) Aşteptările
influenţează procesul!
• Terapia confirmă suferinţa, validează destăinuirile,
se orientează pe resursele personale, foloseşte un
limbaj – soluţie. Începe chiar în momentul în care
clientul s-a decis să vină la terapie!
STIMULAREA EMISFEREI DREPTE
• Stimularea emisferei drepte – net mai dezvoltate la

bărbaţi (funcţii de globalizare, ansamblu, sintetice,
artistice, intuitive, nonverbale, masculine, subiective,
dinamice, formale, contextuale, spaţiale, topografice, non-
lineare, nontemporale, fizice, funcţii fundamentale –
alegerea partenerului, a religiei, partidului, profesiei,
modului de petrecere timp liber, chipuri, trupuri, mişcări
în spaţiu, muzică, poezie, vis, valori calitative,
fenomenologice, emoţii, dorinţe, circularitate,
interdependenţă, atmosfera conversaţiei, analogia,
expectaţii, orientare, emotitivitate marcată...) prin exerciţii
specifice. Experimentare concretă efectuată pe tot
parcursul terapiei. Terapia mâinii nondominante.
TERAPIE LIMBICA
• Terapie limbică – abordarea emoţiilor

fundamentale: bucurie, tristeţe, furie, afecţiune,
dorinţă, teamă, a stării de veghe, somnului,
agresivităţii, memoriei personale, achiziţiilor
cotidiene. Trezirea şi exploatarea acestor emoţii,
combinarea lor funcţie de noile experienţe trăite,
flexibilizarea pulsiunilor agresive şi sexuale, punere
în valoare a potenţialului oricărui contact,
amplificarea. Terapia amintirilor încărcate
emoţional, modului de integrare a reflexelor
condiţionate, combinarea cunoştinţelor provenite din
experienţa anterioară. Experimentare concretă
desfăşurată pe întreg parcursul terapiei.
FORMULAREA ÎNTREBĂRILOR
• A da - Sunt alături de tine în efortul de a face faţă acestei

suferinţe. Am putea vorbi în continuare mai mult despre această
atitudine, direcţie, neîmplinire. Am ajuns să te înţeleg mai bine,
spunându-mi acest lucru!
• A primi - E dureros faptul de a te simţi astfel. Aşadar, până acum,
ceilalţi nu te-au înţeles aşa cum vrei. Mă străduiesc să te înţeleg!
• A cere -Există totuşi cineva care te-a înţeles? Să ai probleme este o
problemă? Ce înţelegi prin...? Ce înseamnă a fi înţeles de ceilalţi ...
• A refuza -Chiar nimeni în viaţa ta nu ţi-a oferit? Nu se poate să nu
te înţeleagă nimeni!

EXERCIŢII DE ASERTIVITATE
• Am dreptul să : …solicit ceea ce doresc; exprim

sentimentele, pozitive sau negative; schimb opiniile;
comit greşeli, să nu fiu totdeauna perfect; mă
conformez propriilor sisteme de valori; spun „Nu”
pentru ceea ce mi se pare că nu sunt pregătit; spun
„Nu” pentru ceea ce îmi încalcă sistemul de norme
şi valori, pentru ceea ce nu pot să fac acum;
stabilesc propriile sisteme de priorităţi; nu mă simt
responsabil pentru comportamentele, acţiunile,
sentimentele, problemele celorlalţi; solicit onestitate
din partea celorlalţi; mă supăr pe o persoană la care
ţin; fiu eu însumi...
TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE
• Tehnici de exploatare pozitivă a conflictelor – oprirea

plângerilor, a străduinţei zadarnice de combatere; respect
reciproc, recunoaşterea potenţialului latent al fiecăruia, de
ritm, schimb şi contact; importanţa relaţiilor suportive
formale, sursă de energie. Exerciţii de implicare directă,
jocuri de rol. Recadrare, lucrul cu submodalităţile.
• Realizarea unui eseu privind termenii fluiditate, „navetă”,
suprafaţă – fond - exemplu: „Naveta presupune un „du-te
vino” între „eu” şi „tu”, cap şi corp, prezent – viitor şi
trecut, precum drumul de la familie la servici...permanent
efectuăm trecerea de la suprafaţă la fond, de la oraş spre
tunelul subteran al metroului, de la exprimarea de suprafaţă
la problemele de fond.”
• Evaluează propriul stil:

• 1. Îi ascult pe oameni sau doar îi aud?
• 2. Aud mai mult decât nişte simple cuvinte, discriminez
subtextul?
• 3. Îl las pe vorbitor să termine fără să-l întrerup?
• 4. Evit să devin ostil/ agitat atunci când nu sunt de acord
cu vorbitorul?
• 5. Fac eforturi să par interesat de ce spune
interlocutorul?
2008
• Listă de verificare privind schimbarea

• 1. Vor beneficia cei care te susţin de această schimbare?
• 2. Este această schimbare compatibilă cu scopul familiei/
organizaţiei?
• 3. Este această schimbare precisă şi clară?
• 4. Aprobă schimbarea primii 20% din membrii grupului de
referinţă (familie, echipă de muncă)?
• 5. Există resurse fizice, financiare, şi umane pentru a realiza
această schimbare?
• 6. Este modificarea reversibilă?
• 7. Este evident că schimbarea este următorul pas? Este
momentul potrivit pentru schimbare?
• 8. Produce schimbarea beneficii pe termen scurt şi lung?
ALTE TIPURI TERAPIE
• 1. Terapia lui „aici – acum – cum”

• 2. Terapia contactului
• 3. Psihanaliză existenţială
• 4. Terapia integratoare, unificatoare (senzorialitate,
afectivitate, inteligenţă, social, spiritual)
• 5. Psihodrama imaginară - monodrama
• 6. Terapia psihocorporală reichiană (Wilhelm Reich)
• 7. Abordări fenomenologice ( existenţialismul – trăirea
subiectivă concretă)
• 8. Filosofii orientale (Feng Shui, Y Ching, Cei patru stâlpi
ai destinului, Zen, Yoga...)
ALTE TIPURI TERAPIE
• 9. Psihoterapie de grup (rol: martor, amplificator, suport-

sprijin)
• 10. Creativitatea (desen, modelaj, muzică, dans, gătit,
activităţi casnice cotidiene, calculator, sculptură în pastă
întărită de hârtie...)
• 11. Analiza viselor sau reveriilor
• 12. Trezirea senzorială
• 13. Lucrul asupra energiei, respiraţiei, corpului (înot,
aparate, fotbal...), vocii
• 14. Exprimarea emoţiilor
• 15. Psihoterapie semantică
ALTE TIPURI TERAPIE
• 16. Analiza tranzacţională (Eric Berne)

• 17. Analiza bioenergetică (Alexandre Lowen)
• 18. „Respiraţia holotropică”, psihoterapia transpersonală
(Stanislav Grof)
• 19. Neuroprogramare lingvistică (Grinder şi Bandler)
• 20. Tehnica re-birth, bioenergetică, terapia primală –
presupun medierea corporală şi emoţională
• ……………...
PSIHODIAGNOSTIC
Aptitudini evaluate prin testele psihologice –

Operaţionalizare.
 Test – Simpatia. Sunteţi o persoană simpatizată?
 Bem Sex Role Inventory ( Identitatea de gen ).
 Chestionar de evaluare a violenţei domestice.
 Minitestul de evaluare a statusului mintal – Folstein, 1975.
Componentele cognitive ale examinării statusului mintal. Ierarhizarea
funcţiilor cognitive.
 Fişă de anamneză pentru evaluarea tulburărilor de somn.
 Chestionarul activităţilor curente – tulburări de comportament în
boala Alzheimer.
 Scala mişcărilor involuntare anormale.
PSIHODIAGNOSTIC
 Scala agresiunii evidente – Yudofsky, 1984.

 Chestionar de autoevaluare depresie – adaptat dupa Prime – MD.
Today – Pfizer – marca inregistrata.
 Scala COVI pentru anxietate. Evaluarea anxietatii la persoanele
cu depresie. Lipman RS. 1982. Psychopharmacol Bull.
 Fişă pentru descrierea simptomelor depresive.
 Formulă de interviu pentru evaluarea ideilor suicidare.
 Test Zung, 1965 – scala de autoapreciere a depresiei.
 Chestionar Beck – depresie.
 Test Radloff – depresie in ultimele 7 zile.
 Grila de observatie Hamilton – depresie.
PSIHODIAGNOSTIC
 Scala Rafaelsen – Beck (melancolie).

 Scala intenţionalităţii suicidare – Beck, 1974.
 Chestionar – melancolie.
 Scala pentru manie – MSRS.
 Scorul ischemic Hachinski – demenţă primitivă degenerativă.
 Stil de viata. Test de vulnerabilitate la stres (SVS).
 Chestionarul Cohen – Williamson.
 Test de vulnerabilitate la stres (SVS) - 2.
 Scala Holmes şi Rahe – evenimente stresante.

PSIHODIAGNOSTIC
 Metode de evaluare a riscului de expunere la stres –

Baterie : Scala de risc social elaborată de Rahe şi Holmes,
Scala de evaluare a stresului la studenţi, Chestionar de evaluare
a vulnerabilităţii la stres, Scala de percepţie a stresului,
Chestionar de evaluare a devotamentului excesiv – B.
Robinson, Strategii de coping pozitive, Strategii de coping
negative, Scala de stimă de sine, Scala de autoeficacitate, Scala
de locus of control. – după Speranţa Popescu – Brumă.
 Chestionarul W-M (Woodworth).
 Tulburare posttraumatica de stres – Test Mississippi.

PSIHODIAGNOSTIC
 Test de autoanaliză a stresului – Columbia.

 Supravegherea traumei – Scala CATS.
 Tipul comportamental A. Studiul activitatii dupa Jenkins.
 Test – Tipul de comportament (TCA).
 Lista factorilor stresori psihosociali – Check – list.
 Proba asociatiilor libere.
 Check – list : simptomatologie psihosomatica.
 Test Maastricht – epuizare.
 Evaluare a fobiei – Marks, Mathews, 1979.
 Autoevaluarea gândurilor (cogniţiilor) si simptomelor fizice
asociate agorafobiei – Chambless, 1984.
 Comportamente de evitare a atacurilor de panica generate de
agorafobie – Chambless, 1985.
PSIHODIAGNOSTIC
 Ganduri si senzatii corporale in agorafobie – Chambless,

1984.
 Autoevaluarea fricii de moarte – Templer, 1970.
 Criterii pentru definirea atacului de panică.
 Anxietate ASQ – Lehner, Woolfolk, 1982.
 Scala Hamilton de anxietate. 1959.
 Test de anxietate heterosexuala sociala – Gloss. 1982.
 Anxietate asociata activitatii academice. AAT. – Alpert,
Haber. 1960.
 Anxietate fata de dentist. Kleinknecht. 1973.
 Anxietate manifesta – Cattell A si B.
 Chestionar C
 Chestionar C (Ma)
PSIHODIAGNOSTIC
 Check – list comportament nonverbal.

 Comportamente compulsive – check – list, Freund, Steketee şi
Foa, 1987.
 Comportamente obsesiv – compulsive Yale – Brown –
Goodman, Price, 1992.
 Inventar Leyton. Scala de simptome obsesive – Cooper, 1970.
 Supravegherea sanatatii – test SF 36.
 Chestionar Institutul de Sănătate Publică – Bucureşti.
 Scala pentru masurarea locus of control la locul de munca. Work
Locus of Control Scale. P. Spector. 1988.
 Chestionar – locul controlului 2.
PSIHODIAGNOSTIC
 Chestionar de asertivitate
 Chestionar – fel propriu de a fi.
 Chestionar – indulgenţă.
 Chestionar – lider.
 Chestionar situational - Simtul umorului.
 Scala de autocontrol.
•  Scala de independenta.
 Scala de frustrare.
 Scala de intuitie.
 Chestionar – rezistenţă la schimbare.
 Chestionar – extraversie / introversie.
 Chestionar – sociabilitate.
PSIHODIAGNOSTIC
 Tip de personalitate.
 16 PF.
 FPI – forma G ( Freiburger Personlichkeitsinventar).
 CPI (California Psychological Inventory).
 Repere psihice ale caracterului.
 Stil de învăţare.
 Tip de atitudine ( evitare, înfruntare, expectativă, constructivă).
 Teste de creativitate – dupa Mihaela Roco.

PSIHODIAGNOSTIC
 Teste selectie profesionala – dupa Constantin Ticu

(« Evaluarea psihologică a personalului », Polirom, 2004) -
Climat organizaţional, Analiza relaţiei de comunicare,
Atitudine faţă de schimbare, Dominante motivaţionale,
Mentalitate faţă de muncă, Onestitate profesională,
Satisfacţie în muncă, Tendinţe tipologice, etc.
 Evaluarea abilitatilor de ascultare empatica – Steve
Powers.
 TAV – dupa Ruxandra Rascanu.
 CTD – dupa Ruxandra Rascanu.
PSIHODIAGNOSTIC
 Probe de adictie :
– - alcool (Screening depistare CAGE – sursa Mayfield D.,
AUDIT – test de identificare a tipului de consum de
alcool, SAAST – screening pentru alcool autoadministrat,
MAST – screening alcoolism – sursa Selzer, 1971, testul
Michigan de screening, versiunea scurtă, scala CIWA de
sevraj) ;
• - droguri (DAST – Screening pentru abuzul de medicamente
psihotrope ; DAST - 10);
• - medicamente (scala subiectivă de simptome de retragere a
opiaceelor – HANDELSMAN; scala obiectivă de simptome de
retragere a opiaceelor, fişa de evaluare a simptomelor de sevraj la
narcotice);
• - tutun (testul FAGERSTROM – dependenţa de nicotină, scala
HORN – WAINGROW – motivatie pentru fumat).
PSIHODIAGNOSTIC
 Teste proiective :
– 1. Metode de completare - Rozentzweig – frustratie,
Szondi – pulsiuni, polaritati : homosexuala, sadica,
epileptoida, isterica, catatonica, paranoica, depresiva,
maniacala ; Luscher – « Testul culorilor » ; fraze Rotter,
fabule Duss ;
• 2. Metode expresive – desenul arborelui (Koch), al casei, familiei,
orasului / satului, Goodenough (schemă corporală) – « omuletului »,
sarpelui, interpretare desene conform schemei / lucrare masterat ;
psihodrama Moreno ; autoportretul ;
• 3. Metode constructive – Test tematic de aperceptie (TAT),
Rorschach ;
PSIHODIAGNOSTIC
 Teste de intelegere verbala.
 Teste de inteligenta.
 Matricile progresive Raven.
 Test Simon – Binet.
 Teste de înţelegere verbală, aptitudine numerică, spaţială,
percepţie a formei, abilitate generală de învăţare – pentru şcolari,
clasele I – IV.
 Atentie concentrata externa – test de baraj Toulouse - Pieron.
 Atentie concentrata interna – test K - Kraepelin.
 Atentie distributiva – test Praga.
 Atentie concentrata cifre – test ACC.
 Atentie distributiva semnale – test ADS.
PSIHODIAGNOSTIC
 Activitate nervoasa superioara – evaluarea tipului de ANS.

Echilibrul – fizic, psihic, social.
 Ghid de identificare a temperamentului.
 Check – list – Tip de temperament - Florence Littauer.
Teste de investigare a abilitatilor tehnice – sectiunea industriala.
• Psihodiagnoza organizationala – teste de psihologie manageriala –
dupa Santion si A. Papari.
• Teste de clasare a unor obiecte de culori si forme diferite – pentru
evaluarea nivelului de gandire conceptuala a unui subiect;
 Bateria George Bontilă.
 Riscogramă (sub 14 ani, peste 14 ani).
 Investigarea vieţii de cuplu.
View publication stats

PSIcalator2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIcalator2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

PSIHOLOGIE: Elemente de psihoterapie cognitiv comportamentala. Psihologia

Data · August 2015

Iulia Gabriela Șerban

The user has requested enhancement of the downloaded file.

IULIA GABRIELA ŞERBAN -

• Elemente de Istoria psihoterapiei

• Aplicare metodică a unor tehnici psihologice specifice,

• Neuropsihiatru austriac, fondator al psihanalizei, 1856

• “ Prin fecunditatea sa, opera lui Freud constituie unul

• Metoda - şocurile afective uitate produc nevroză,

– ”Ce distanţă este între inteligenţa luminoasă a copilului şi

– „A fi pe deplin cinstit cu tine însuţi este un exerciţiu

• Medic şi psiholog austriac, 1870 - 1937, elev al lui

• În limba română au apărut: “Cunoaşterea omului” -

• Psiholog şi psihiatru elveţian, 1875 - 1961.

• Inconştientul colectiv - bază a imaginaţiei, comun

• Scriitor şi psiholog român, 1907 - 1988. Facultatea de

• Scriitor, psihiatru, • “Visul şi structurile

• Doctoratul l-a obţinut cu o teză pe tema accidentelor de

• Medic american de origine

• Etnopsiholog american, • Studii - Institutul de

• Împreună cu H. Ellenberger şi T. Nathan- fondator al

• Etnolog american, 1901 -1978. A studiat societăţile

• Antropolog american, cercetări efectuate pe teren, în

• Fizică - studiază caracteristicile morfologice ale

• Împreună cu M. Mead şi G. Gorer a dezvoltat teoria

• Etologist austriac, 1903 - 1989, a predat P. animală în

Sfârşitul secolului al XX-lea

2008 - European Association of

psihoterapeut terapie personală

psiholog instruire teoretică

psihiatru instruire teoretică

România - Legislaţie actuală

Ordinul MS. nr 418 din 20/04/2005 pentru aprobarea

Legea Sănătăţii Mintale 287 din 2002 (aplicată după 2

(1) Asociaţia Româna de Psihodrama Clasica

2. Regulamentul Comisiei de Acreditare Profesională

3. Registrul Naţional al Psihoterapeuţilor acreditaţi de FRP

Propunere pentru proiect de lege

Model: legea austriacă

În România apoape s-a dublat numarul de cazuri de afecţiuni psihice între

România - peste 900 de psihoterapeuţi acreditaţi

*conform datelor furnizate de FRP

10. Registrul Naţional al

11. Lista Psihoterapeuţilor cu Drept

12. Comisia Naţională de Psihoterapie

13. Acreditarea formatorilor şi a

14. Exercitarea profesiei de psihoterapeut

reglementări pentru cetăţenii:

a) reprezentantul Cancelariei Primului Ministru pe probleme de

j) cel mult câte un reprezentant al

a)elaborează standardele profesionale în domeniul psihoterapiei,

g) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul

Art. 31 (1) În termen de 2 (două) luni de la data intrării în

1. E nevoie de o lege a psihoterapiei, pentru că această

• Cu totii suferim de “teritorialitate”, caci ne ajustam limitele

• Spatiul personal a devenit o sintagma “la moda”. Aglomerarile

• In situatia de a alege locurile de pe un rand gol la cinematograf,

• Lanturile comerciale au studiat efectele pe care proxemica le are

• “...In timp ce te bucuri de aceasta stare de relaxare

• crezand ca nu poti lua legatura cu aceasta bunatate

• … fara efort,… reevalueaza toata experienta ta de viata,…