Curs 5, 2018

1. Modelul IS-LM dinamic,

varianta discretă
- Aplicație numerică
2. Modelarea dinamică a inflației
- Aplicație numerică

1. Modelul IS-LM dinamic,

varianta discretă
Vom considera:
y (t )  yt  yt 1 ; r(t )  rt  rt 1

y (t )   A  (1  c(1  t )) y (t )  ir (t )

y (t )  yt  yt 1   A  (1  c(1  t )) yt 1  irt 1 
yt  yt 1   ((1  c(1  t )) yt 1  irt 1  A
yt  1   ((1  c(1  t ))yt 1  irt 1  A
A  a  i0  g  ct0

1
r(t )   (m0  m )  ky(t )  l r (t )
r(t )  rt  rt 1   (m0  m )  ky(t )  l r (t )
rt  rt 1   (m0  m )  kyt 1  l rt 1 
rt  1  l rt 1  kyt 1   (m0  m )

Traiectorii staționare :
yt  yt 1  0   A  (1  c(1  t )) yt 1  irt 1   0 
A  (1  c(1  t )) yt 1  irt 1   0  curba IS
rt  rt 1  0   (m0  m )  kyt 1  l rt 1   0 
(m0  m )  kyt 1  l rt 1   0  curba LM
Punct staționar: intersecția celor două
curbe:
 1 i / l 
y  A (m  m0 )
ki ki
 (1  c(1  t )  (1  c(1  t )
l l
 1

r  m  m0  ky
l

Stabilitatea punctului fix:
i  1, i  1, n , unde i , i  1, n , sunt
valorile proprii ale matricii de structură.
2
 1   ((1  c(1  t )) i 
   
 k 1  l  

Analiza dinamicii în spațiul fazelor:

yt  yt 1   A  (1  c(1  t)) yt 1  irt 1 

rt  rt 1   (m0  m )  kyt 1  l rt 1 
3
De-a lungul curbei IS,
A  (1  c(1  t )) yt 1  i rt 1  0 .
Deasupra curbei IS,
rt 1  rt 1 de  a lungul curbei 
A  (1  c(1  t)) yt 1  irt 1  0  rt  rt 1  0  r 
Sub curba IS:
rt 1  rt 1 de  a lungul curbei 
A  (1  c(1  t )) yt 1  i rt 1  0  rt  rt 1  0  r 
De-a lungul curbei LM:
 (m0  m )  kyt 1  lrt 1   0
Deasupra curbei LM:
rt 1  rt 1 de  a lungul curbei 
 (m0  m )  kyt 1  l rt 1   0  rt  rt 1  0  r 
Sub curba LM:
rt 1  rt 1 de  a lungul curbei 
 (m0  m )  kyt 1  l rt 1   0  rt  rt 1  0  r 
Politicile monetare:

4
Aceeași interpretare ca și în varianta
continuă, cazul expansiunii și
contracției monetare.
Reglarea dinamică:
Scădere a ofertei nominale de bani,

va muta curba LM la stânga, generând un nou

echilibru în punctual E1.
Dorim să determinăm traiectoria economiei de la
punctual E0 la E1.
Sunt posibile patru traiectorii, în funcție de
parametri: T1, T2, T3, T4.

Traiectoria T1:
Ajustare instantanee a pieței banilor
Coeficient de ajustare  mare,
Ajustare lentă a pieței bunurilor, coeficient de
ajustare  , mic.
Economia se va mișca de la punctual E0 vertical,
mai întâi către punctual A, întrucât venitul nu are
încă timp să se modifice și rămâne încă la nivelul
y0 .
Rata dobânzii crește repede și, prin efectul de
multiplicator, venitul va scădea, cererea de bani va
scădea și ea și la fel rata dobânzii.

5
Mecanismul de transmisie al procesului va fi:
rt  it  yt  m d t  rt 

Ajustarea echilibrului în acest caz se realizează de-

a lungul curbei LM pe traiectoria T1.

Rata dobânzii depășește noua sa valoare de

echilibru şi apoi se stabilizează.

Venitul real scade continuu din punctul A, până la

noua sa valoare de echilibru.

6
Figura: Scăderea ofertei nominale de bani

Traiectoria T2:

Ajustarea celor două piețe este corectă

Piețele se reglează în viteză normală,  ,  iau
valori moderate şi aproximativ egale.

7
Ambele piețe se ajustează în mod gradat pană ce
rata dobânzii atinge noua valoare r1 iar venitul va
atinge noua valoare de echilibru y1 , în punctul E1 .

Traiectoria T3:
Ambele piețe se ajustează repede, dar nu
instantaneu.
Rata dobânzii crește mai rapid decât pe
traiectoria T2, dar mai lent decât pe T1.
 rt   r   r 
    t    t  ,  T 2  T 3  T 1
 rt 1 T 2  rt 1 T 3  rt 1 T 1
Traiectoria este în spirală împotriva acelor de
ceasornic către un noul echilibru E1 ,
depășind rata dobânzii și venitul în noul echilibru.

Traiectoria 4
Ajustarea pieței banilor este mai rapidă decât a
pieței bunurilor. Este cea mai probabilă
traiectorie.
Ajustarea pieței banilor este rapidă
 rt   r   r   r 
    t    t    t  ,
 rt 1 T 2  rt 1 T 3  rt 1 T 4  rt 1 T 1
T 2  T 3  T 4  T 1 dar nu instantanee ca pe T1 ,
rata dobânzii crește foarte repede, dar mai încet
decât pe T1 apoi scade și se stabilizează la noua

8
valoare de echilibru. Are în general caracteristicile
T1 .

Expansiunea monetară

Economia este inițial in punctual de echilibru E0 .

Curba LM se mută la dreapta.

Traiectoria T1:
Ajustarea instantanee a pieței banilor.
r  i  y  m  r  d

Rata dobânzii scade la punctual A pe noua curbă

LM.
Rata dobânzii scade repede, generând creșterea
investițiilor și, prin efectul de multiplicator, crește
venitul.
Creșterea venitului generează creșterea cererii de
bani și a ratei dobânzii, astfel încât curăță continuu
piața banilor.
Economia se mută de-a lungul curbei LM până la
noul echilibru E1 .
Rata dobânzii scade sub nivelurile de echilibru,
apoi crește.

9
Figura 2: Creșterea ofertei nominale de bani.

Traiectoria T2:

Este proprie situației în care ambele piețe au un

grad corect de ajustare.

10
În acest caz, rata dobânzii scade gradat pană la

noul nivel de echilibru

r1 iar venitul crește gradat
pană la noul echilibru y1 .
Nu există depășire nici a nivelului ratei dobânzii,
nici a venitului de echilibru.

Traiectoria 3:

Este activă în cazul în care ambele piețe se

ajustează repede, dar nu instantaneu.
Traiectoria este în spirală, împotriva acelor de
ceasornic, iar rata dobânzii și venitul vor depăși
nivelul lor de echilibru.

Traiectoria 4:

Este probabilă, datorită faptului că piața monetară

se ajustează mai repede decât piața bunurilor.
Traiectoria va avea un sens împotriva acelor de
ceasornic, dar nu va fi în spirală.

Viteza de ajustare depinde de parametrii vitezei de

reacție  și  ai sistemului dinamic.

11
O valoare mai mare a coeficienților determină un
răspuns mai rapid al pieței la dezechilibre.

Valoarea acestor coeficienți determină traiectoria

pe care va evolua economia.

Calculul traiectoriei:

Rezolvarea sistemelor liniare

multidimensionale discrete
Forma liniară a sistemului de ordinul
unu, neomogen, cazul particular n=2.
y1,t 1  a11 y1,t  a12 y 2,t  g1 (t )
y 2,t 1  a21 y1,t  a22 y2,t  g 2 (t )
Yt  AYt 1  g (t )

12
  a11 a12 
A   
 a21 a22  matricea de structură
 y1,t 
Yt  
y

 vectorul de stare
 2 ,t 

 g1 (t ) 
g (t )   
 g 2 (t )  vector instrumental
Yt G  At K soluția generală a sistemului
omogen.
K - vector de constante generalizate
Yt P soluția particulară.
Yt  Yt G  Yt P  At K  Yt P

Determinarea matricei At (matrice

fundamentală de soluții):
Valorile proprii ale matricei de
structură:
A  I  0

13
 1. Metoda polinoamelor de
interpolare Silvester-Lagrange, se
aplică în cazul valorilor proprii
reale și distincte:
( A  1 I ) t ( A  2 I ) t
A  P( A) 
t
1  2
(2  1 ) (1  2 )
Cazul n dimensional:

 A   I 
n

n j

P ( A)  At   j k
n
tk
k 1
 (
j k
k  j )

Cazul valorilor proprii multiple:

Kalvin Lancaster “Analiza
economică matematică “, Editura
Științifică, București, 1973: în
sistemele economice reale se
întâlnesc rar valori proprii
multiple, cu un ordin de
multiplicitate mai mare decât 2.
14
 Pentru n  2, 1  2 avem:
P( A)  At   A  1I t1t  1t I
2. Metoda diagonlizării, numai în
cazul valorilor proprii distincte
(reale sau complexe):
Exprimarea matricei A cu ajutorul
valorilor proprii și vectorilor
proprii:
A  WV
  diag ( j ) n ,n
W  V 1
 w1...wn 
W   

   matricea
vectorilor proprii la dreapta
(coloană):
Aw   j w , j  1, n
j j

15
  v1  
 
V   
 n  matricea vectorilor
 v 
proprii la stânga, linie:
viT A   j viT , i  1, n
Soluția generală a sistemului
omogen:
  
Yt G  At K  W diag (tj ) V K
În cazurile 1 și 2, soluția
P
particulară Yt se determină prin
metoda coeficienților
nedeterminați, făcându-se ipoteza
că este de forma termenului liber.

Temă:

16
Considerăm modelul dinamic
continuu:
y (t )    0,4375 y (t )  1,525r (t )  372,5
r(t )    192  0,25 y (t )  0,5r (t )
Forma discretă a modelului este:
yt 1  yt    0,4375 yt  1,525rt  372,5
rt 1  rt    192  0,25 yt  0,5rt 
yt 1  yt  0,1 0,4375 yt  1,525rt  372,5
rt 1  rt  0,8 192  0,25 yt  0,5rt 
Determinați punctul fix și stabiliți
natura acestuia, caracterizați
stabilitatea sistemului dinamic,
analizați dinamica modelului în
spațul fazelor și determinați
traiectoria sistemului dinamic.
Forma discretă a modelului
dinamic este:

17
yt 1  yt   0,04375 yt  0,1525rt  37,25
rt 1  rt   153,6  0,2 yt  0,4rt 
Punct fix:
 0,04375 yt  0,1525rt  37,25  0
 153,6  0,2 yt  0,4rt   0
Din LM:
rt  384  0,5 yt
Introducem rt în IS și obținem
punctul fix sau echilibrul IS-LM.
( y , r  )  (798,417;15,208)
Punctul fix îl vom considera
vectorul de condiții inițiale al
sistemului dinamic.

Este sistem de ecuații recursive:

yt 1  0,95625 yt  0,1525rt  37,25
rt 1  0,2 yt  0,6rt  153,6
Scriere vectorială:
18
 yt 1   0,95625  0,1525  yt   37,25 
        
 rt 1   0,2 0,6  rt  153,6 
Determinăm valorile proprii ale
matricei de structură:
 0,95625  0,1525 
A   
 0,2 0,6 
 0,95625    0,1525 
det   0
 0,2 0,6   
1  0,799 2  0,756
Stabilitatea punctului fix:
Sistemul este global stabil:
1 , 2  1 , punctul fix este atractor,
sistemul este global stabil.
Matricea fundamentală de soluții:
1  0,95625  0,799  0,1525 
At   0,756t 
0,756  0,799  0,2 0,6  0,799 
1  0,95625  0,756  0,1525 
  0,799t
0,799  0,756  0,2 0,6  0,756 
Soluția particulară:

19
 P
 yt 
   D
 rt 
Punem condiția ca soluția
particulară să verifice ecuația
vectorială neomogenă:
1
 0,95625  0,1525   37,25  1  0,95625  0,1525   37,25 
D    D     D     
 0,2 0,6    153,6   0,2 1  0,6    153,6 
Soluția:
P
 yt  y 
   At K   t   At K  D
 rt   rt 

Determinăm vectorul de constante

K , aplicând condițiile inițiale: când
( y , r  )  (798,417;15,208)
 y0   798,417   798,417 
t  0           D  K
 r0  15,208   15, 208 
 851 
   D  K
 0,04 
Traiectoria:

20
 P
 yt  y 
   At K   t   At K  D
 rt   rt 

Analiza dinamicii în spațiul

fazelor:

yt 1  yt   0,04375 yt  0,1525rt  37,25

rt 1  rt   153,6  0,2 yt  0,4rt 
Prima relație are în membrul drept,
curba IS:
De-a lungul curbei,
0  0,04375 y  0,1525r  37,25

21
 Deasupra curbei,
rt  rt de  a lungul curbei
yt 1  yt  0  y 
Sub curbă rt  rt de  a lungul curbei ,
yt 1  yt  0  y 
Curba LM:
0  0,2 y  0,4r  153,6

Deasupra curbei:
rt  rt de  a lungul curbei  rt 1  rt  0, r 
Sub curbă,
rt  rt de  a lungul curbei  rt 1  rt  0, r 
Politicile monetare:
Considerăm o scădere a ofertei de
monedă de la m  200 la m  190 . Noul
echilibru este:
190  8  0,25 y  0,5r
LM1: r  0,5 y  364

22
y1  772,9851
r1  22,4926

E1: (772, 9851; 22, 4926)

Dorim să știm traiectoriile pe care se
deplasează sistemul de la E0 (condiția
inițială a sistemului dinamic) la E1, în
funcție de parametrii de reacție  si  .
Temă:
Considerăm valorile parametrilor:
( , ) : (0,1;0,7),(0,3;0,8),(0,5;0,8).
a) Determinați traiectoria sistemului
pentru fiecare dintre perechile de
parametri și faceți graficele.

b) Construiți diagrama fazelor și

sistemul vectorilor de forțe care
orientează traiectoria în fiecare
sector, pentru fiecare pereche de
parametri.
23
 c) Analizați stabilitatea sistemului și a
punctului fix.

3. Modelarea dinamică a inflaţiei

Teoria macroeconomică a incorporat

modelului IS-LM, curba Phillips și
mecanismul așteptărilor adaptive.
Notăm r (t ) rata nominală a dobânzii și
ținem seama de relațiile lui Fisher:
(r (t )   e (t ))  rata reală a dobânzii
Curba AD se deduce din modelul IS-
LM și rezumă echilibrul pe cele două
piețe. Modelul este formulat în variabile
logaritmice, cu excepţia ratei dobânzii
şi ratei inflaţiei:
24
Piața bunurilor:
c(t )  a  cy d (t ) 0  c  1
y d (t )  y (t )  tax(t )
i (t )  i0  i(r (t )   e (t )) i0  0, i  0
tax(t )  t0  t y (t ) t0  0,
d (t )  c(t )  i (t )  g (t )
d (t )  a  c(1  t ) y(t )  ct0  i0  ir (t )  g (t )  i e
În echilibru pieței bunurilor:
- Considerăm g (t )  g politica
cheltuielilor guvernamentale;
y(t )  d (t )
y(t )  a  c(1  t ) y(t )  ct0  i0  ir (t )  i e (t )  g 
 c(1  t ) y(t )  A  ir (t )  i e (t )

Curba IS:

25
(1  c(1  t)) y (t )  A  ir (t )  i e (t )
A  a  i0  g  ct0

Piața banilor:
m d (t )  ky(t )  l r (t ) , m0  0, k  0, l   0
d
M
m d (t )  ln t  m(t )  p(t )
P(t )
M td  cererea reala de moneda
P(t )  indicele preturilor
m s (t )  m(t )  p(t )
ky(t )  l r (t )  m(t )  p(t ) in echilibru , cererea
de moneda este egala cu oferta de moneda
În echilibrul pieței banilor:
m(t )  ln M (t ), p(t )  ln P(t ), y (t )  ln Y (t )
m(t )  p(t )  ky(t )  l r (t )

26
Curba LM:
(m(t )  p(t )) k
r (t )   y (t )
l l
Echilibrul simultan pe piața bunurilor și
a banilor:
(m(t )  p(t )) k
(1  c(1  t )) y (t )  A  i(  y (t ))  i e (t )
l l
1 i / l 
y (t )  A (m(t )  p(t )) 
ik ik
1  c(1  t )  1  c(1  t ) 
l  l
i
  e (t )
ik
1  c(1  t ) 
l

Observăm că y (t ) este o funcție liniară

de ( m (t )  p (t )) și de  e
(t ) :
y(t )  a0  a1 (m(t )  p(t ))  a2 e (t )
a0  0, a1  0, a2  0
1
a0  A
ik
1  c(1  t ) 
l

27
 i / l 
a1 
ik
1  c(1  t ) 
l
i
a2  
ik
1  c(1  t ) 
l

28
Aceasta reprezintă curba cererii
agregate (AD): orice punct de pe această
dreaptă reprezintă echilibrul simultan pe
cele două pieţe: piaţa bunurilor și piața
monetară.

Putem exprima curba AD ca relaţie între

p şi y.
Considerăm m(t )  m variabilă de politică
monetară:
p(t )  c0  c1 y (t )  c 2 e (t )
a0  a1m 1 a2
c0  , c1  , c2 
a1 a1 a1

29
Fig: Curba cererii agregate (AD) și
LRAS
Long Run Aggregate Supply-curba
ofertei agregate pe termen lung: y(t )  yn

Echilibrul pe termen lung: ( p , yn )

Curba AD indică o corelație inversă între

p şi y.

30
Introducem curba Phillips fără șocul
ofertei:
 (t )   ( y (t )  yn )   (t ),   0
e

Unde  e (t ) este inflația așteptată la

momentul t:
y n , nivelul outputului potențial, se
realizează când:  (t )   e
(t )  0 , adică
inflația actuală și așteptată sunt zero.
Aceasta este o situație care poate fi
întâlnită pe termen lung, când prețurile
sunt total flexibile şi se obține curba
ofertei agregate pe termen lung LRAS
(Long Run Aggregate Supply) de
ecuație: y (t )  y n .

31
Analiza dinamică:

Deducerea modelului dinamic al

inflației
Derivăm în raport cu timpul curba AD
a cererii agregate și obținem curba
presiunii cererii:
y (t )  a0  a1 (m(t )  p(t ))  a2 e (t )
a1  0, a2  0

și obținem curba presiunii cererii

(DP):
 (t )   (t ))  a2 e (t )
y (t )  a1 (m

Observație: Considerăm variabilele

logaritmice:
d P (t )
ln P(t )    (t )
dt P(t )

32
Unde
m (t ) variabilă de politică monetară,
este dată exogen ( reprezintă creșterea
ofertei nominale de monedă, prin
politică monetară, în mărimi
logaritmice).

Adăugăm curbei DP, curba Phillips şi

un mecanism dinamic de ajustare a
așteptărilor (mecanismul așteptărilor
adaptive), obținând modelul dinamic:
y (t )  a1 (m (t )   (t ))  a2 e (t ), a1 , a2  0
 (t )   ( y (t )  yn )   e (t ),   0
 e (t )   ( (t )   e (t )),   0
Modelul dinamic al inflației cuprinde:

33
 - Dinamica venitului dată de curba
presiunii cererii;
- Curba Phillips care dă relația dintre
inflație și deviația outputului;
- Mecanismul așteptărilor adaptive.
Reducem sistemul dinamic la două
ecuații: înlocuim curba Phillips în ecuația
de dinamică a inflației așteptate obținem:

 (t )   ( y (t )  y n )
 e

Substituim în curba presiunii cererii

ecuația de mai sus și curba Phillips:
y (t )  a1 (m (t )   (t ))  a2 e (t ) 
 
 a1m (t )  a1  ( y (t )  y n )   e (t )  a2 ( y (t )  y n ) 
 a1m (t )   (a1  a2  )( y (t )  y n )  a1 e (t )
Am obținut două ecuații diferențiale:

34
  e (t )   ( y(t )  yn )
y (t )  a1m (t )   (a1  a2  )( y(t )  yn )  a1 e (t )
Traiectoria staționară se obține pentru:
y (t )  0,  e (t )  0 .
Pe traiectoria staționară, venitul este
la nivelul potențial iar rata de creștere
monetară este egală cu inflația
așteptată:
y (t )  yn ,  e (t )  m (t ) .

În punctul staționar, inflația așteptată

este egală cu creșterea masei monetare
în mărimi logaritmice.

Considerăm dreapta  (t )  0 , pentru

 e

care y (t )  yn , deci curba este o dreaptă

perpendiculară pe abscisă.

35
Dacă y (t )  yn , atunci 
 e
(t )  0 ,
 e
deci (t ) crește, la dreapta verticalei,
inflația așteptată crește. În mod
similar, când y (t )  yn, 
 e
(t )  0 ,
adică inflația așteptată scade.
Considerăm acum dreapta y (t )  0 .
In acest caz:
a1m (t )   (a1  a2  )( y (t )  yn )  a1 e (t )
a2 
 (t )  m (t )   (1 
e
)( y (t )  yn )
a1
Care are panta negativă dacă:
a2 
(1  )0
a1 ,
 (t )   (a1  a2  )( y (t )  yn )  a1 e (t )
y (t )  a1m
Pe curba y (t )  0 , există perechi ( y(t ), r (t ))
care verifică ecuaţia y (t )  0 , Deasupra
curbei,  e (t ) mai mare decât valoarea
36
de pe curbă. Întrucât coeficientul
i / l 
a1  0
ik dar are semnul
1  c(1  t ) 
l
minus, ceea ce face ca
panta curbei y (t )  0 să fie negativă.

Considerăm
 (t )   (a1  a2  )( y (t )  yn )  a1 e (t )  0
y (t )  a1m
Deasupra curbei,
 e (t )   e (t ) de  a lungul curbei  y (t )  0, y(t ) 
37
Sub curbă:
 e (t )   e (t ) de  a lungul curbei  y (t )  0, y(t ) 

Aceasta este varianta simplificata a

modelului lui Mc Cafferty, 1990.
Sub curba y (t )  0 , y (t )  0 , deci y va
crește, deasupra curbei y (t )  0 , y (t )  0
, deci y va scădea sub curbă.
Combinând cele două figuri, obținem
o diagramă cu patru cadrane:

38
Pornind din punctul A de pe această
diagramă, mergem împotriva acelor de
ceasornic, putem ajunge la punctul de
echilibru direct pe traiectoria T1, sau în
spirală pe traiectoria T2.
Traiectoria pe care se va ajunge în
punctul de echilibru, depinde de
variabilele exogene și de parametrii
sistemului dinamic.

39
Punctul de echilibru este de tip nod
(atractor) spirală.

Temă:

Considerăm sistemul dinamic pentru

y n  15

 (t )  15, a2  0,5,   0,2,   1,5

a1  10, m
1. Scrieți modelul dinamic al inflației
pe date;
2. Analizați dinamica modelului în
spațiul fazelor și caracterizați
stabilitatea sistemului.
3. Calculați analitic traiectoria
sistemului și determinați valoarea
numerică pentru t=1,2,…,20.

40
Înlocuim în:
y (t )  a1 (m (t )   (t ))  a 2 e (t ), a1 , a 2  0
   ( y (t )  y n )   e (t ),   0
 e (t )   ( (t )   e (t )),   0
Sistemul rezultat este:
y (t )  10(15   (t ))  0,5 e (t )
 (t )  0,2( y (t )  15)   (t ) e

 (t )  1,5( (t )   (t ))
e e

Reducem sistemul la două ecuații:

y (t )  a1m (t )   (a1  a2  )( y(t )  yn )  a1 e (t )
 e (t )   ( y(t )  yn )
Rezultă:

41
y (t )  177,75  1,85 y(t )  10 e (t )
 e (t )  4,5  0,3 y(t )
Determinarea traiectoriilor de evoluție a
celor doi indicatori: venitul și inflația
așteptată

Determinăm traiectoria sistemului

dinamic:
y (t )  177,75  1,85 y(t )  10 e (t )
 e (t )  4,5  0,3 y(t )
Scriem sistemul omogen:
y (t )  1,85 y(t )  10 e (t )
 e (t )  0,3 y(t )
Matricea sistemului este:

42
  1,85  10
A 
0,3 0 
 y (t )   1,85  10 y(t )  177,75 
 e    e    
  (t )  0,3  
0   (t )    4,5 
  
Temă: Determinați traiectoria sistemului
( y , 
pentru valorile inițiale: 0 0 )  (12,12)
e

Rădăcinile caracteristice ale lui A sunt:

1, 2  0,925  1,4644i
Partea reală este negativă, ceea ce face ca
sistemul să fie asimtotic stabil.
1t
 e 0  1
e At  WW 1  W  W
0 e 2t 


W  w1 w2  matricea vectorilor proprii la
dreapta, coloană.
w i satisface: Aw  i w
i i

43
 1
Vectorul w :
 1,85  10 w1   w11 
1

0,3   ( 0,925  1, 46344i ) 

 0  w12   w1 
 2
Sistem compatibil, nedeterminat. Se
alege prima ecuație principală:

 1,85w11  10w12  (0,925  1,46344i)w11

w12  (0,925  1,4644i)w11
  1 
w  
1
   
 (0,925  1,4644i )   (0,925  1,4644i ) 
2
Vectorul w :
 1,85w12  10w22  (0,925  1,46344i)w12
w22  (0,925  1,4644i)w12

44
   1 
w  
2
   
 (0,925  1,4644i)   (0,925  1,4644i) 
1 1 
W   
 (0,925  1,4644i)  0,925  1,4644i 
Soluția particulară:
 0   1,85  10 D1  177,75 
         
 0  0,3 0  D2    4,5 

1
 D1   1,85  10 177,75 
       
 2
D  0,3 0    4,5 

45
 1 1 
e At
   
 (0,925  1,4644i )  0,925  1,4644i 
 e ( 0,9251, 4644i ) t 0 
 
0 e ( 0,9251, 4644i ) t 

1
1 1 
 
 (0,925  1,4644i )  0,925  1,4644i 
 y (t )  1 1 
 e     
  (t ) 
   (0,925  1,4644i )  0,925  1,4644i 
 e ( 0,9251, 4644i )t 0 
 
0 ( 0 , 9251, 4644i ) t 
 e 
1
1 1  12 
     
 (0,925  1,4644i )  0,925  1,4644i  12 
1
 1,85  10 177,75 
  
0,3 0    4,5 

46
Exprimarea polară a numărului complex:

a  ib  r (cos   i sin  )

Formulele lui Euler:

e  ib  cos b  i sin b 

47
Figura: Graficul traiectoriei sistemului
pentru ( y , )  (12,12)
0
e
0

Considerăm un declin al creșterii

monetare de la m  15 la m  12 . Știm că
0 1

m   pe traiectoria staționară.
e

Sistemul dinamic devine, pentru y n  15 :

y (t )  a1m (t )   (a1  a2  )( y(t )  yn )  a1 e (t )

 e (t )   ( y(t )  yn )

y (t )  10 12  0,2(10  0,5 1,5)( y(t )  15)  10 e (t )

 e (t )  0,2 1,5( y(t )  15)
y (t )  1,85( y(t )  10 e (t )  147,75
 e (t )  0,3 y(t )  4,5
  1,85  10 
A   
 0,3 0
1, 2  0,91  2,929i

48
 1 
w  
1

  0,276  0,2929i 
1 
w  
2

  0,276  0,2929i 
 1 1 
W   
  0,276  0,2929i  0,276  0,2929i 

 y (t )   1 1 
 e     
  (t ) 
    0,276  0,2929i  0,276  0,2929i 
 e ( 0, 276 0, 2929i ) t 0 
 
0 ( 0 , 276 0 , 2929i ) t 
 e 
1
 1 1   K1 
     D
  0,276  0,2929i  0,276  0,2929i   K2 
 0    1,85  10  147,75 
     D   
 0   0,3 0    4,5 

49
Temă: Determinați traiectoria de
evoluție a sistemului, cu ajutorul
MATLAB.
Calculați, cu ajutorul curbei Phillips,
traiectoria inflației actuale:
 (t )  0,2( y(t )  15)   e (t )  0,2 y(t )   e (t )  3

Cu  e (t ) și y (t ) soluții ale sistemului

dinamic de mai sus.
Reprezentați grafic în spațiul
( y(t ),  e (t )) traiectoriile staționare ale
sistemului.
Echilibrul staționar inițial
yn  15,  e  15 , se deplasează la
yn  15,  e  12

50
Vom avea o spirală împotriva acelor de
ceasornic de la vechiul echilibru E0 la
noul echilibru E1.

Figura: Declin al creșterii monetare de la

 1  12 , punctul de echilibru se
m  15 la m
0

deplasează de la y  15,   15 , la y  15,   12

n
e
n
e

Sistemul este rezolvat pentru  (t ) și y (t ) ,

e

putem determina  (t ) din curba Phillips:

 (t )  0,2( y(t )  15)   e (t )  0,2 y(t )   e (t )  3

51
 În cazul reducerii creșterii monetare,
situația poate fi reflectată în figurile de
mai jos:

Ultima figură arată natura ciclică a

inflației actuale și așteptate dar și faptul
52
ca inflația actuală este inițial sub inflația
așteptată.
Dacă venitul actual inițial scade sub
nivelul potențial, inflația actuală scade
sub inflația așteptată.
Când venitul actual este peste nivelul
potențial, inflația crește peste inflația
așteptată.
Temă:
yn  20

 (t )  20, a2  0,75,   0,3,   2,5

a1  15, m
1. Scrieți modelul dinamic al inflației
pe date;
2. Analizați dinamica modelului în
spațiul fazelor și caracterizați
stabilitatea sistemului.

53
3. Calculați analitic traiectoria
sistemului și determinați valoarea
numerică pentru t=1,2,…,20.

54