1

1.Realizaţi un eseu cu tema „Metabolismul”, după următoarea structură de idei:

a.Definitie
b.Tipuri
c.Rolul glucozei in organism
d.Metabolismul intermediar al proteinelor
e.Enumerati procesele catabolice din metabolismul glucidic

Raspuns:
a.Metabolismul reprezinta totalitatea transformarilor materiei si a energiei, care au loc in organism
b. 1. Anabolism-reactiile de biosinteza , consumatoare de energie
2.Catabolism-reactiile de degradare,ce au loc cu degajare de energie, folosita apoi in alte procese .

c.Rolul glucozei in organism

Concentratia glucozei sanguine-glicemia-reprezinta o constanta biochimica care reflecta un echilibru
dinamic intre procesele catabolice si anabolice, fiind reglata de numerosi factori: starea organismului
(repaus, activitate, oboseala), actiuni hormonale, varsta, sex, numeroase tulburari de natura diferita.
Nu toate tesuturile si organele sintetizeaza cantitati de glucoza suficiente pentru activitatea lor. Singura
modalitate de alimentare cu glucoza a tesuturilor si organelor este calea sanguina.Valoarea normala a
glicemiei este 80-120 mg/dl
Glucoza alimentara este rezultatul hidrolizei la nivelul intestinului a amidonului, lactozei, zaharozei, fiind
transportata prin vena porta la ficat unde poate fi depozitata sub forma de glicogen hepatic, catabolizata
pentru a se forma energia necesara proceselor vitale sau pentru formarea altor compusi endogeni necesari
sau redistribuita prin sange spre celelalte organe si tesuturi.

d.Metabolismul intermediar al proteinelor

TSH-ul, testosteronul, hormonii estrogeni stimuleaza procesele de sinteza a proteinelor, iar
tiroxina si cortizolul favorizeaza procesele catabolice.Sistemul nervos poate interveni in
echilibrul dintre procesele anabolice si cele catabolice. Sistemul nervos vegetativ simpatic
antreneaza procesele de tip catabolic,iar cel vegetativ parasimpatic antreneaza procesele de tip
anabolic.

e. a.glicoliza
b.glicogenoliza
c.calea pentafosfatilor
d.respiratia celulara

2. Realizaţi un eseu cu tema „Rezistenta specifica-imunitatea ”, după următoarea structură de

idei:

a.Definitie
b.Clasificarea rezistentei specifice
c.Definiti imunitatea naturala
d. Descrieti imunitatea naturala mostenita.
e.Descrieti imunitatea naturala castigata.
 2

Raspuns:
a.Rezistenta specifica este proprietatea organismului de a nu contracta o anumita infectie, cand vine
in contact cu agentul patogen sau cu toxinele lui.
b. Resizistenta poate fi:
-naturala:mostenita sau castigata
-artificiala este obtinuta:
-activ- prin vaccinare, care ofera organismului o imunitate tisulara si umorala
-pasiv –prin seruri imune omologice

c. Imunitatea naturala ,mostenita sau natural castigata in urma unei infectii spontane este
nereceptivitatea organismului conditionata de particularitatile biologice innascute , proprii unor specii
de animal sau om si care se transmite ereditar, la fel ca si oricare trasatura de specie mofologica sau
biologica

d. Rezistenta naturala mostenita poate fi:

-absoluta si de specie (omul nu contacteaza anumite boli de la animale, dar animalele nu contacteaza
anumite boli de la oameni)
-relativa(doar in anumite conditii)
-de scurta durata(prin anticorpi materni transplacentari fata de rujeola, difterie, tetanus)

e.Rezistenta naturala castgata (prin infectie spontana) poate fi:

-de lunga durata (rujeola, variola, scarlatina, tifos exantematic epidemic, febra tifoida)
-de scurta durata (gripa)
-premunitie (bruceloza, tuberculoza, malaria, lepra)
-lipsa de rezistenta si chiar sensibilitatea organismului (infectiile:cu stafilococ, streptococ,
pneumococ)
-starea de alergie sau anergie postinfectioasa (rujeola, gripa, hepatita)

3.Realizaţi un eseu cu tema „Seria eritrocitara”, după următoarea structură de idei:

a.Enumerati celulele care formeaza tesutul eritrocitar

b.Descrieti eritrocitul
c.Definiti anizocitoza
d.Metabolismul eritrocitelor
e. Precizaţi rolul eritrocitului

Raspuns:
a.Celulele care formeaza tesutul eritrocitar:
-proeritroblast
-eritroblastul bazofil
-eritroblastul policromatofil
-eritroblastul oxifil
-reticulocit
-eritrocitul normal
b. Descrierea eritrocitului:
Eritrocitul este o celula fara nucleu,de forma discoidala si biconcava.Centrul celulei este mai subtire si
mai putin colorat. Diametrul sau este intre 7-8µ. Intr-un preparat necolorat eritrocitele apar colorate in
galben-portocaliu datorita hemoglobinei din interior. Se pot strecura prin capilare cu diametru mai mic
decat al lor, datori ta elasticitatii lor. . In ceea ce priveste structura interna a eritrocitului se admite ca
stroma poate fi considerata citoplasma celulei. Hemoglobina se combina cu lipoproteinele stromei. Un
strat fin glucidoproteic separa eritrocitul de mediul in care se gaseste acesta.
 3

c. Anizocitoza se numeste existenta unor diferente de diametru mai mare decat cele fiziologice ale
eritrocitului.
d. Metabolismul eritrocitelor:
Eritrocitul este celula vie cu metabolism propriu, care degaja energia necesara mentinerii integritatii
sale morfologice si functionale. Durata de viata a eritrocitului este de 120 de zile. El strabate
capilarele, cu diametru mai mic decat al sau fara sa fie distrus.
El consuma energie pentru:mentinerea formei discoidale, asigura transformarea methemo-globinei in
hemoglobina redusa.
Cand eritrocitul nu mai formeaza energie, devine sferic si moare.
Stroma este materialul insolubil, ramas dupa hemoliza eritrocitului.
Ertitrocitul contine hemoglobina, glucoza, substante reducatoare, vitamine, enzime, minerale, cationi
si anioni.
Sursa principala de energie a eritrocitului o reprezinta glucoza, fiind descompusa pana la acid lactic
cu formare de ATP (adenozintrifosfat ). In eritricitul normal hemoglobina este transfor-mata in
hemoglobina oxidata ferica sau methemoglobina, in anumite conditii methemoglobina nefunctionala.
Eritrocitul contine pe langa proteine, glutation. Forma lui redusa este in echilibru cu forma oxidata.
Cand intervin deficiente in procesele de mai sus eritrocitele sunt mai fragile si bolnavii sufera de
anemie hemolitica.
e.Rolul eritrocitului este:
-asigurarea echilibrului acido-bazic optim si constant. Aceasta proprietate se datoreaza atat globinei ,
care are caracter bazic; dar si membrane, care este selective permeabila pentru anioni si pentru
protonul de hidrogen.
-asigura transportul oxigenului si a dioxidului de carbon in sange, participand la respiratia si
metabolismul cellular.
- au rol important in respiratia tisulara.

4.Realizaţi un eseu cu tema „Reactiile antigen-anticorp” respectand urmatoarea

schema:
1.Definitie
2.Specificati tipul de eprubeta folosit pentru recoltare in cazul reactiei ASLO
3.Enumerati 5 dintre aplicatiilereactiilor antigen-anticorp
4.Reactia ASLO: principiul metodei semicantitative.
5. Reactia ASLO: interpretarea rezultatelor.

Raspuns:
1.Reactia anticorpului cu antigenul reprezinta punerea in contact strans a gruparilor
determinante de pe suprafata antigenului cu situsurile de combinare de pe suprafata
anticorpului. Gruparile determinante apar ca niste proeminente pe suprafata moleculei
antigenului , pe cand cele doua situsuri de combinare apar ca niste adancituri in regiunile Fab
ale moleculei anticorpului. Combinarea celor doi reactanti este determinata de potrivirea
dintre conturul suprafetelor epitopilor si paratropilor.
2. Se recolteaza sange venos in eprubeta fara anticoagulant, cu dop rosu sau galben cu
gel transportor, folosite pentru biochimie
3.a.Testul pentru determinarea grupelor sanguine ABO si Rh
b.Testul pentru determinarea anticorpilor antistreptolizina O
c.Testul pentru determinarea proteinei C reactive
d.Testul pentru identificarea factorului reumatoid
e.Testul pentru evidentierea Staphylococcus aureus
 4

4.Reactia ASLO este bazata pe reactia de aglutinare, se poate realiza atat calitativ cat si
cantitativ starea de imunitate antitoxica fata de toxinele streptococului. Testul permite
stabilirea diagnosticului anginei steptococice sau de infectie streptococica, dar si a celui de
reumatism articular acut.
Principiul metodei: Reactivul folosit este o suspensie de particule latex de polistiren
incarcate cu streptolizinaO stabilizata. Reactivul a fost astfel preparat incat in prezenta unui
titru ASLO normal de 200uI/ ml sau mai crescut sa se realizeze o aglutinare vizibila a
particulelor latex, fara diluarea serului. Se aduc reactivii la temperatura camerei, se pun 2
picaturi de control pozitiv pe o placuta, cu cerculete speciale, pentru reactiile cu reactivi latex.
In alt cerculet se pun 2 picaturi de control negativ, iar in al 3-lea cerculet serul de analizat . In
toate cerculetele se adauga latex 50µl. Se foloseste pentru fiecare cerculet cate un betisor
pentru omogenizare. Se roteste placuta 2minute , dupa care se citeste in dreptul unei surse de
lumina.
5.Interpretarea rezultatului:-reactia este negativa -daca se obtine o suspensie laptoasa, fara
aglutinare, ca cea obtinuta la controlul negativ -reactia este pozitiva- daca se obtine o
aglutinare, asemanatoare celei obtinute la controlul pozitiv
Reactia ASLO indica starea de imunitate antitoxica fata de streptococ.
Valori normale:0-200uI
Valori>200uI, la pacientii care au avut in ultimele 3 luni o angina streptococica sau alte
infectii streptococice.
Valori>300uI, in infectii streptococice: glomerulonefrite acute streptococice, scarlatina,
purpura reumatoida.
Valori intre 600-2500uI in reumatism articular acut, reactia ASLO ajuta la stabilirea
diagnosticului retrospectiv al bolii, deoarece titrul anticorpilor antistreptolizina O se mentine
crescut cateva luni dupa puseul reumatismal acut.
Reactia ASLO este pozitiva in stenoza mitrala, amigdalita acuta streptococica, endocardita
streptococica lenta.

5. Realizaţi un eseu cu tema „Toxoplasma gondii”, după următoarea structură de idei:

a.morfologie
b.ciclul evolutiv
c. modul de transmitere
d.simptomele bolii
e.forme clinice

Raspuns:
a. morfologie
Toxoplasma gondii este un protozoar din clasa sporozoarelor, unicelular, cu o forma a
corpului usor alungita, cu unul din capete rotunjit, iar celalalt mai ascutit.
Se transmite de la pisica, care realizeaza in intestinul lor un ciclu schizogonic,din care rezulta
forme chistice ce se elimina prin fecale.
Parazitul masoara 6-8µ in lungime, prezinta un nucleu mai mare, mai apropiat de polul
rotunjit si masa protoplasmatica. Parazitul se inmulteste prin diviziune binara, dar si prin
schizogonie.
b. ciclul evolutiv
Toxoplasma gondii se prezinta sub 3 forme:
-endozoit (trofozoit,tahizoit), care este forma vegetativa
-chistul tisular,care este rezultant al ciclului asexuat al parazitului
- oochistul, ce provine din ciclul sexuat,care se petrece in organismul felinelor
 5

In organismul omului se intalnesc numai primele doua forme

Endozoitul este ovoid, piriform sau semicelular, asimetric,masurand 5-8µ lungime si 5-6µ
latime,cu una din extremitati mai rotunjite.Pe preparatele colorate Giemsa citoplasma apare
albastru pal,iar nucleul rosu-purpuriu.Endozoitul este un parazit ce se dezvolta obligatoriu
intr-o celula a gazdei si nu supravietuieste pe un mediu de cultura lipsite de celule vii.
Parazitii invadeaza orice celula nucleata si se inmultesc in interiorul unei vacuole
citoplasmatice. Dupa cateva diviziuni trafazoitii sparg celula si invadeaza celulele invecinate .
Chistul tisular atinge 100µ in diametru si contine mii de chistozoiti (merozoiti, brandizoiti).
Se localizeaza preferential in tesutul nervos si muscular, traind timp indelungat fara sa
provoace reactii inflamatorii, sau tulburari functionale.
c.Cai de transmitere:
In gazda definitiva (felina) oochistul ingerat elibereaza sporozoitii, care patrundin celulele
epiteliale intestinale,unde sunt supusi unui proces de schizogonie rezultand schizontii. Acestia
formeaza macrogameti si microgameti ce fuzioneaza pentru a forma un zigot,care se
transforma in oochist si este eliminat din intestin in scaun. In 3-4 zile sporuleaza, formand 2
sporochisti, fiecare continad 4 sporozoiti gata sa infecteze o noua gazda. Perioada prepatenta
de la infectare pana la eliminarea oochistilor este de 20-30 zile.
Pisicile se mai pot infesta ingerand chistii animalelor pe care le-au vanat. Chistozoitii eliberati
din chist patrund in celulele epiteliale intestinale pentru a urma ciclul enteric schizogonic. In
cazul acesta perioada prepatenta este de 5 zile.
d.simptomele bolii
Patrunderea toxoplasmelor in ganglioni si in diferite tesuturi ale organismului uman–gazda
produce reactii inflamatorii in aproape toate organe, dar localizarea de predilectie a parazitului
este in encefal, unde leziunile sunt mai frecvente in cortex, in nucleii subcorticali sau in
retina.
e.Forme clinice :
Boala produsa de parazit se numeste toxoplasmoza.
Clinic se deosebesc doua florme: toxoplasmoza dobandita si toxoplasmoza congenitala.
Toxoplasmoza dobandita poate fi:
-acuta manifestata cu endocardita, encefalita, hepatita, pneumonie interstitiala
-subacuta manifestata cu forme clinice cu localizari cerebrale: cu hidroencefalie, convulsii,
tulburari oculare
Toxoplasmoza congenitala,constituie forma esentiala de boala, in care infectia este transmisa
de la mama la fat prin trecerea parazitilor transplacentar.

6. Realizaţi un eseu cu tema „Infarctul”, după următoarea structură de idei:

a.Definitie
b.Cauze
c.Tipuri de infarct
d.Definiti infarctul alb
e.Enumerati tipurile de infarct alb

Raspuns:
a.Infarctul reprezinta o necroza ischiemica de coagulare prin oprirea circulatiei sangelui intr-
un teritoriu arterial terminal.

b. Se poate produce prin:

- embolie, aterosleroza, stenoza coronara cu spasm prin invazia lumenului arterial de o tumora
sau proces inflamator.
- obstructia cailor urinare si inrarenale (cu acid uric).
 6

c.Pot fi infarcte:
-recente sau vechi
-asptice-septice
-alb-rosu
d. Infarctul alb(anemic)- apare in teritorii cu circulatii de tip terminal sau la organe ca: inima,
rinichi, creier.

e. a.miocardic,
b.renal,
c.cerebral

7.Realizaţi un eseu cu tema „Pneumococul”, după următoarea structură de idei:

a. caractere morfologice
b.proprietăţi biochimice
c.caractere de patogenitate
d.tipuri de infecţii determinate de pneumococ
e.etape ale diagnosticului de laborator
Răspuns:
a. In produsele patologice si in culturile proaspete, pneumococii se prezinta sub forma unor
coci lanceolati, în formă de flacără de lumânare, grupati in diplo (cate doi). Sunt bacterii gram
pozitive, nesporulate iar variantele virulente prezinta o capsula.
b. Pneumococii sunt aerobi, facultativi anaerobi. Ei elaboreaza diferite enzime care lizeaza
zaharurile, proteinele, lipidele. Glucoza este fermentata cu producere de acid lactic pe cale
anaeroba. Biloliza este caracteristica pneumococilor, ceea ce ii diferenţiază de streptococi.
c. Pneumococii sunt bacterii tipic virulente prin prezenta capsulei care inhiba fagocitoza.
Germenii elaboreaza toxine (hialuronidaza) care le asigura invazivitatea, dar nu produc toxine
propriu-zise.
d. Infecţii: pneumonia pneumococică, meningite, endocardite, artrite, infecţii ale peritoneului,
şi ale căilor biliare.
e. Prelevarea de probe biologice, examinarea microscopica, cultivarea (geloza sange),
identificarea culturii (prin metoda autolizei pneumococilor prin sarurilor biliare), testarea
sensibilitatii la antibiotice.

8.Realizaţi un eseu cu tema „Caile si mecanismele de transmitere ale agentilor infectiosi ”,după
următoarea structură de idei:

a.Enumerati mecanismele de transmitere

b.Descrieti modul de infectare directa
c.Descrieti modul de infectare indirecta

a.Contaminarea si infectarea unui organism receptiv se poate realiza prin mecanisme directe si
indirecte
b. In cazul transmitere directe infectarea organismului receptiv se poate realiza prin inhalarea de
particule, pe cale cutanata sau prin mucoase, contact sexual, infectie neonatala, transplacentar,
transfuzii de sange sau plasma contaminate.
c. Transmiterea indirecta a bolilor se face prin intermediul aerului ( difteria, gripa, scarlatina,
 7

tuberculoza), apei (ferba tifoida, febra paratifoida, dizenteria, holera, hepatita A, poliomielita),
solului (tetanos, poliomielita, salmoneloze, tuberculoza,parazitoze), alimente (trichineloza,
tuberculoza,antraxul, bruceloza, salmoneloze ), diverse obiecte(salmoneloze, hepatita A, parazitoze ,
tuberculoza), maini mudare(febra tifoida, dizenterie, hepatita A, stafilococii, tuberculoza)sau vectori
(paduche-tifos exantematic, tantar-malarie, capusa-febra recurenta)

9.Realizaţi un eseu cu tema „Anemiile”,după următoarea structură de idei:

a.Definitie
b.Valori normale ale hemoglobinei , si a numarului de hematii la femei si barbati
c.Clasificarea anemiilor
d.Metabolismul fierului
e.Valori normale ale sideremiei la barbati si femei

a.Anemiile sunt definite de concentratii scazute ale hemoglobinei, care determina scaderea capacitatii
de a transporta oxigen cu hipoxie tisulara manifestata initial doar la efort, ulterior si in repaus

b. Barbati: 14-16% hemoglobina; numarul de hematii 4-5milioane/mm³

Femei:12-14.5% hemoglobina; numarul de hematii 3.6-4.5 milioane/mm³
c. Anemiile se clasifica astfel:
1.Clasificare morfologica:
-anemie microcitara si hipocrome
-anemie macrocitare si normocrome
-anemie normocitara si normocrome
2.Clasificare etiologica:
A.Anemie prin deficit de eritropoieza (cu scaderea productiei medulare de hematii):
1.Anemii prin alterarea metabolismului fierului:
a.anemie feripriva
b.anemie sideroblastica
2. Anemii prin alterarea sintezei de ADN
a. anemii prin deficit de vitaminaB12- anemia pernicioasa
b. anemii prin deficit de acid folic
3.Anemie prin deficit medular al eritropoiezei
a. primar: anemie aplastica si anemie mieloftizica
b.secundar: anemie din afectiuni cronice, anemie din insuficienta renala cronica si anemii
din afectiuni hepatice si anemii din endocrinopatii

B.Anemie hemolitica (cu distructie periferica de hematii)

1.Anemie hemolitica prin defecte intracorpusculare
a.prindefecte ale membrane eritrocitare: acantocitoza
microsferocitozaereditara
b.prindefecteenzimatice: in caleaglicolizei anaerobe
insuntulpentozo-fosfatilor
c. prindefecte ale hemoglobinei : calitative (hemoglobinoza S- siclemiasi anemia drepanocitara)
cantitativa (alfa-talasemiasi beta-talasemia)
2.Anemie hemolitica prin defecte extracorpusculare
a. anemii imunohemolitice
b. anemii hemolitice traumatice

d.Metabolismul fierului:
Aportul alimentar de fier este 10-20mg/zi sub doua forme: fier feros si fier feric. Organismul adult are
nevoie de 2-4g de fier /zi repartizat astfel:
 8

- 2/3 fier functional : care este prezent in hemoglobina, enzime heminice , mioglobina. Fierul din
hemoglobina eliberat prin hemoliza eritrocitelor este reutilizat aproape integral in eritropoieza.
-1/3 fier de rezerva: care este depozitat in ficat, splina, maduva hematogena si se afla sub doua forme:
feritina si hemosiderina
Absorbtia fierului are loc in duoden unde fierul feros se absoarbe ca atare, iar fierul feric sub actiunea unei
reductaze va fi transformat in fier feros si absorbit la nivelul lumenului.Cresterea absorbtiei de fier este
determinata de : cresterea aciditatii sucului gastric, prezenta vitaminei C si a citratului in alimentatie,
scaderea depozitelor de fier in organism, stimularea eritropoiezei. Pe langa scaderea aciditatii sucului
gastric ,factori care conduc la scaderea absorbtiei fierului mai sunt si formarea de complexe insolubile ale
fierului cu tanati, oxalati, fosfati.
Eliberarea fierului in plasma de la nivelul celulelor mucoasei duodenale, a hepatocitelor si a macrofagelor,
pentru a fi transportat de transferina se face cu ajutorul unei proteine canal transmembranare numita
feroportina.
Transportul fierului in plasma are loc legat de transferina (capacitate totala de legare a fierului) care are
valori normale cuprinse intre 250-450µg%
Transferina circulanta elibereaza fierul pentru a fi utilizat la nevel medular in sinteza hemoglobinei si
pentru a fi depozitat in sideroblasti si macrofage medulare, hepatice, splenice , in principal sub forma de
feritina.
Nivelele serice ale transferinei se coreleaza bine cu depozitele totale de fier ale organismului.
Val. Normale= 20-300ng/ml barbati si 20-150ng/ml femei

Manifestarile generale din anemii, avand ca si cauza hipoxia tisulara sunt

- pe termen scurt:
cresteri ale frecventei cardiace si a debitului sistolic,
cresterea vitezei de circulatie a sangelui,
tahipnee reflexa pentru a creste aportul de oxigen,
vasodilatatie arteriolara si capilara.
Cresterea continutului eritrocitar de 2,3-difosfoglicerat cu scaderea afinitatii hemoglobinei pentru oxigensi
cu cresterea eliberarii de oxigen la nivel tisular. Apare hiperplazie medulara compensatorie pe seria rosie.
-pe termen lung:
dilatare cardiaca, insuficienta valvulara
paloarea tegumentelor
icter
scaderea elesticitatii tegumentelor si vindecarea intarziata a plagilor
par subtire, friabil
unghii cu striatii
dureri abdominale, greata, varsaturi, anorexie, astenie, cefalee, vertij, lipotimie, angina

e. VALORI NORMALE ALE SIDEREMIEI SUNT:

-BARBATI 60-170µg%
-FEMEI 50-160µg%

10.Realizaţi un eseu cu tema „Electroforeza proteinelor serice”,după următoarea structură de idei:

a.definitie
b.recoltare
c.enumerati fractiunile determinate
d.valori normale ale fractiunilor determinate
e.interpretare clinica
Electroforeza proteinelor serice
a. Electroforeza proteinelor serice este metoda bazata pe proprietatea pe proteinelor
plasmatice de a migra in camp electric cu viteze diferite, in functie de incarcatura
electrica si dimensiunile moleculare.
 9

b. Recoltarea se realizeaza in eprubete de biochimie, cu dop rosu sau galben(cu gel

transportor), fara anticoagulant.

c. Fractiunile determinate prin electroforeza sunt:

1. Albumina
2. α1 globulina
3. α2globulina
4. βglobulina
5. γglobulina

d. Valori normale ale fractiunilor:

1.Albumina50-65%
2.α1globulina 2- 5%
3.α2globulina 6.6-13.5%
4.βglobulina8.5-14%
5.γglobulina11-21%
e. Interpretare clinica:
1.modificari ale albuminei:
*analbuminemie congenitala- absenta benzii
*hipoalbuminemii- deficient nutritionala, insuficienta hepatocelulara,pierderi urinare in
sindromul nefrotic, hipercatabolism in tulburari endocrine sau sindroame inflamatorii
acute
* bisalbuminemia-ereditara,sau dobandita
*hiperalbuminemia- fara importanta patologica
2.modificari ale α1 globulinelor
* valori reduse- insuficienta hepatocelulara,malnutritie, deficient congenital
*valori crescute-sindrom inflamator acut
3. modificari ale α2 globulinelor
*valori crescute-sindrom inflamator acut, sindrom nefrotic
*valori scazute- insuficienta hepatocelulara, malnutritie,pierderi de proteine, hemoliza
intravasculara
4. modificari aleβglobulinelor
*valori crescute-ciroza hepatica, sindrom nefrotic, anemie , hipercolesterolemie,
inflamatii, obstructii intra si extrahepatice
*valori scazute- insuficienta hepatocelulara, malnutritie, reducerea concentratiei de
transferina si a proteinelor complementului C3
5.modificari ale γ globulinelor
* hipergammaglobulinemii:- policlonale-inflamatii cornice (hepatite, infectii cu HIV,
boli autoimune)
- monoclonale- mielom si boala Waldenstrom
-oligoclonale- autoanticorpi in poliartritanreumatoida,sindrom Sjongren
 10

11.Referitor la Meningococ precizaţi:

a. 3 caractere morfologice;
b. 2 etape ale diagnosticului de laborator.
Răspuns:
a. Meningococii sunt coci Gram-negativi, sferici-ovalari, imobili, nesporulati, grupati cate doi
(dipolcoci) cu aspect de boabe de cafea.
b. Recoltarea produselor biologice, examen macroscopic si microscopic al produselor
patologice, însamanatari pe medii adecvate pentru izolarea agentului patogen; identificarea
biochimica a tulpinilor izolate, efectuarea antibiogramei.

12. Enumerati formele de manifestare ale procesului epidemiologic:

a.
b.
c.
d.
1.a.in manifestare sporadica
b. in morbiditate endemica
c. in morbiditate epidemica
d. in morbiditate pandemica

13.Enumerati procesele catabolice din metabolismul glucidic:

a.
b.
c.
d.

1. a.glicoliza
b.glicogenoliza
c.calea pentafosfatilor
d.respiratia celulara

1 Precizati rolul proteinelor in organism:

a.
b.
c.
d.
a. functional-majoritatea enzimelor si hormonilor au structura proteica
b. plasmatic- proteinele intra in structura muschilor , a oseinei
c.transportor- proteilele transporta substantele din sange, lichide interstitiale, ori prin
membrana celulara.
d. energetic- cand depozitele de glucide si de lipide sunt epuizate, are loc degradarea
proteinelor, in vederea acoperirii consumului energetic. Arderea a 1g proteine
furnizeaza 4,1 kcal.
 11

14. Enumerati cele 5 faze din evolutia unui proces epidemic:

a.
b.
c.
d.
e.
...................
1.a.faza de debut
b.faza de difuzibilitate extensiva
c. faza de varf sau platou epidemic
d. faza de difuzibilitate regresiva
e. faza de stingere

15. Precizati felul epidemiilor dupa calea de transmitere:

a.
b.
c.
d..
a.Epidemie hidrica
b. Epidemie alimentara
c. Epidemie prin vectori
d.Epidemii de contact

16.Precizati tipurile de ancheta epidemiologica care se realizeaza in cazul procesului epidemiologic:

a.
b.

a.Preliminara
b. Definitiva

Tema : COMPLETATI

Pentru enunţurile de mai jos, scrieţi pe foaia de examen cuvintele care completează spaţiile
libere, astfel încât enunţurile să devină corecte din punct de vedere ştiinţific:
a.Masurile de combatere a bolilor transmisibile si profilaxia , in vederea cresterii........(1)........masei
receptive constau in folosirea unor.....(2)......specifice si nespecifice.
b.Transmiterea directa a germenilor ........(3).........consta in transmiterea prin intermediul nemijlocit
al produsului patogenic provenit de la .....(4)......epidemiogen.
c.Focarul epidemic este .......(5).........pe care actioneaza........(6)............de infectie.
d.Factorii epidemiologici determinanti sunt: ......(7)......... , .....(8)..... si populatia receptiva.
e.Masurile de profilaxie si combatere privind calea de transmitere se realizeaza
prin........(9).........,......(10)......si deratizare.