PLÂNGEREA  PLÂNGEREA PREALABILĂ

Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană DEF

Plângerea prealabilă este actul prin care persoana vătămată printr-o
DEF
fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a infracţiune îşi manifestă în mod expres voinţa de a fi tras la răspundere
penală făptuitorul, act  fără de care nu  poate începe şi nici continua
cauzat prin infracţiune.  urmărirea penală
Pentru persoane fizice Pentru persoane juridice Pentru persoane fizice Pentru persoane juridice
numele, denumirea, numele, denumirea,
sediul, sediul,
prenumele, codul unic de înregistrare, prenumele, codul unic de înregistrare,
codul de identificare fiscală, codul de identificare fiscală,
CONȚINUT codul numeric personal, numărul de înmatriculare în registrul CONȚINUT codul numeric personal, numărul de înmatriculare în registrul
comerţului sau de înscriere în registrul
calitatea şi domiciliul petiţionarului comerţului sau de înscriere în registrul
persoanelor juridice calitatea şi domiciliul petiţionarului persoanelor juridice
contul bancar, contul bancar,
Aspecte de conținut comune: Aspecte de conținut comune:
indicarea reprezentantului legal ori convenţional, indicarea reprezentantului legal ori convenţional,
descrierea faptei care formează obiectul plângerii, descrierea faptei care formează obiectul plângerii,
indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.  indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. 
personal
personal prin mandatar - mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.  
prin mandatar - mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.  
*Se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ sau de către copilul major *NU SE POATE FACE de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ sau de către copilul major
pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu îşi însuşeşte plângerea.   pentru părinţi !
Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul
său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu
CINE? încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este
persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea
CINE? încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este
persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea
organelor de urmărire penală se face din oficiu.  organelor de urmărire penală se face din oficiu. 
în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.   în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.  
în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin
semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.   CUM? CUM?
semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.  
verbal - se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.  verbal - se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte. 
la organul judiciar competent
UNDE? Plângerea greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă,
organului judiciar competent.  
UNDE?
Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau
  În cazul în care plângerea este întocmită de către o persoană care locuieşte pe teritoriul României, cetăţean român, străin procurorului, potrivit legii. 
sau persoană fără cetăţenie, şi prin aceasta se sesizează săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul unui alt stat membru al
Uniunii Europene, organul judiciar este obligat să primească plângerea şi să o transmită organului competent din ţara pe
teritoriul căreia a fost comisă infracţiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod GROSU IOANA
corespunzător. 
 PLÂNGEREA  PLÂNGEREA PREALABILĂ
Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în
care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. 
Termenul de introducere Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul său legal
a aflat despre săvârşirea faptei.  
Nu existăi.     În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanei vătămate, termenul de 3 luni curge de la data numirii
unui nou reprezentant legal.  

Obligaţiile organului de urmărire penală în procedura plângerii prealabile
Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune
începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul
este indicat sau cunoscut
Obligaţiile organului de urmărire penală în procedura plângerii prealabile
La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi dacă a fost depusă în termenul
prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu
propunerea de clasare.  
* Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.  
** Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului
judiciar competent.
Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă
persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar,
înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.

Lipsa plângerii prealabile

Material realizat de:
GROSU IOANA
#facemdreptulsăfiesimplu
sursa: Cod Penal
Cod de Procedură Penală
În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana
vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală.  
Fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre
ele.  
Fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la săvârşirea acesteia, chiar dacă plângerea prealabilă s-
a făcut numai cu privire la una dintre acestea.  
În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitatea de exerciţiu restrânsă sau o persoană juridică ce este
reprezentată de făptuitor, acţiunea penală se poate pune în mişcare şi din oficiu.  
Dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru
introducerea plângerii, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare din oficiu.
Retragerea plângerii prealabile
Retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunţarea unei hotărâri definitive, în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a
acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile.  
Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.  
Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentanţii lor legali. În cazul persoanelor
cu capacitate de exerciţiu restrânsă, retragerea se face cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege.  
În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acţiunea
penală a fost pusă în mişcare din oficiu în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror.