Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHID Cojocaru PDF
GHID Cojocaru PDF
FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT INTERNAȚIONAL ȘI EUROPEAN
ChişinĂu-2017
CZU 341.9(075)
D 82
ISBN 978-9975-71-921-6
© CEP USM, 2017
Cuprins
Preliminarii............................................................................................................................................................................. 5
Abrevieri................................................................................................................................................................................. 8
Tema 1. Denumirea disciplinei și importanța dreptului internațional privat. Natura dreptului internațional privat.
Metodele de reglementare a raportului juridic cu element de extraneitate.............................................................................. 9
Tema 2. Raportul juridic cu element de extraneitate. Obiectul dreptului internațional privat. Domeniul dreptului
internațional privat. Conținutul dreptului internațional privat............................................................................................... 13
Tema 3. Izvoarele dreptului internațional privat................................................................................................................... 22
Tema 4. Evoluția dreptului internațional privat..................................................................................................................... 25
Tema 5. Conflicte de legi. Conflicte de legi în situații speciale............................................................................................ 27
Tema 6. Calificarea și conflictul de calificări........................................................................................................................ 34
Tema 7. Retrimiterea............................................................................................................................................................. 48
Tema 8. Cazuri care înlătură aplicarea legii străine.............................................................................................................. 54
Tema 9. Aplicarea dreptului străin........................................................................................................................................ 67
Tema 10. Persoana fizică în dreptul internaţional privat. Normele conflictuale privind starea civilă şi capacitatea
persoanei fizice....................................................................................................................................................................... 70
Tema 11. Persoana juridică în dreptul internaţional privat.................................................................................................... 80
3
Tema 12. Norma conflictuală cu privire la bunuri şi drepturi reale...................................................................................... 84
Tema 13. Norma conflictuală cu privire la forma actelor juridice........................................................................................ 87
Tema 14. Norma conflictuală cu privire la condiţiile de fond şi efectele contractelor şi altor acte juridice......................... 91
Tema 15. Norma conflictuală privind faptele juridice........................................................................................................... 94
Tema 16. Norma conflictuală în domeniul raporturilor de familie........................................................................................ 97
Tema 17. Norma conflictuală în domeniul raporturilor de succesiune................................................................................ 108
Tema 18. Competenţa în dreptul internaţional privat. Procedura de judecată în procesele de drept internaţional privat... 110
Tema 19. Efectele hotărârilor judecătoreşti străine............................................................................................................. 116
Tema 20. Arbitrajul internaţional........................................................................................................................................ 118
Bibliografie.......................................................................................................................................................................... 121
4
Preliminarii
Dreptul internaţional privat este o disciplină în evoluţie şi multe din reperele viitoare nu pot fi încă sigur prevăzute.
Practica relaţiilor cu alte state, precum şi acordurile internaţionale, ne arată că, pe măsură ce timpul trece, în ce privește
raporturile de drept privat cu element străin, în sfera de preocupare a autorităţilor şi a instanţelor de judecată intră alte
domenii decât cele prevăzute iniţial. Complexitatea dreptului internaţional privat este alimentată de prezenţa în cadrul
raporturilor juridice a elementului străin, care îl poate constitui unul dintre cele două subiecte ale raportului juridic cu
element de extraneitate sau ambele subiecte; alteori, elementul străin poate fi obiectul raportului. Mai sunt luate în con-
siderare naţionalitatea (cetăţenia) străină a unei părţi sau a părţilor, domiciliul lor sau domiciliul lor comun, reşedinţa lor
sau reşedinţa lor comună sau chiar statul cu care soţii întreţin în comun cele mai strânse legături. Aceste considerente au
impus necesitatea elaborării unui suport metodico-didactic care să permită orientarea studenţilor în materia dreptului in-
ternaţional privat şi să reflecte căile de studiere a disciplinei, care să cuprindă ansamblul de norme juridice preponderent
conflictuale ce reglementează conflictele de legi în spaţiu, conflictele de jurisdicţii (competenţa internaţională a instanţelor
şi autorităţilor forului, inclusiv recunoaşterea şi executarea hotărârilor străine), precum şi condiţia juridică a străinului în
Republica Moldova.
Albumul de scheme reprezintă o lucrare metodico-didactică cu caracter complementar, având la bază curriculumul
disciplinei. Prin urmare, are menirea de a înlesni procesul de studiere a dreptului internaţional privat la Ciclul I, fiind un
suport suplimentar manualelor existente în domeniu. El prezintă principalele instituţii ale dreptului internaţional privat
prin prisma reglementării raporturilor juridice de drept civil, în sens larg, cu elemente de extraneitate, făcându-se, în ace-
laşi timp, şi dese referiri la legislaţie, jurisprudenţă şi doctrină.
Pornind de la ideea că studenţii deseori întâlnesc dificultăţi impuse de dreptul internaţional privat în calitate de disci-
plină, prezenta lucrare are drept scop sistematizarea materialului teoretic la disciplina Drept internaţional privat şi înca-
5
drarea acestuia într-un format accesibil studenţilor, în vederea dezvoltării abilităţilor de analiză, interpretare şi aplicare a
legislaţiei în acest domeniu, ceea ce, într-un final, va contribui la formarea competenţelor profesionale a viitorilor jurişti.
Albumul de scheme ajută la însuşirea şi sistematizarea cunoştinţelor căpătate în procesul de studiere a disciplinei, fiind util
şi pentru repetarea materiei în cel mai scurt termen în cadrul pregătirii pentru susţinerea examenului. Totodată, va contri-
bui la formularea unui plan al răspunsului la evaluarea finală.
Scopul urmărit la elaborarea Albumului de scheme a fost concretizat în următoarele obiective: elaborarea unui suport
metodico-didactic pentru a fi utilizat în procesul de predare- învăţare; facilitarea procesului de studiere a disciplinei Drept
internaţional privat; implicarea studenţilor în activitatea de cercetare, deoarece lucrul individual al studenţilor a servit
drept punct de pornire pentru elaborarea acestei lucrări, fiind prima încercare de acest gen la Facultatea de Drept. Tot-
odată, au fost utilizate o serie de metode specifice de cercetare a problemelor cu caracter sociouman, cum ar fi: metoda de
sinteză, utilizată pentru comprimarea şi încadrarea reperelor teoretice ale disciplinei Drept internaţional privat în scheme;
metoda de comparare, utilizată pentru a studia unele instituţii în coraport cu reglementarea acestora în alte state; metoda
clasificării, utilizată în evaluarea şi delimitarea diferitelor tipuri de concepte (de exemplu, felurile arbitrajului ş.a.); metoda
cercetării documentare ce-și propune ca finalitate cunoșterea prevederilor normative şi a informațiilor tehnice, ceea ce ar
permite formarea competențelor profesionale.
Insistând asupra caracterului complementar al Albumului de scheme la disciplina Drept internaţional privat, atenționăm
că lucrul cu prezenta culegere de scheme nu poate substitui cercetarea surselor normative şi a literaturii ştiinţifice. Prin
urmare, studenţii vor apela la ea, în primul rând, la începutul studierii temei propuse, în al doilea rând, după cercetarea
surselor normative şi a literaturii – pentru a verifica cunoştinţele obţinute. Suplimentar, aceasta va contribui la o abordare
vizuală şi logică a materialului prezentat de către titularul de curs.
La elaborarea Albumului de scheme la disciplina Drept internaţional privat au fost consultate lucrările autorilor re-
prezentativi în acest domeniu, cum ar fi: I.Filipescu, I.Macovei, M.Jacotă, D.Lupaşcu, T.R. Popescu, I.D. Terţa, V.Babără,
V.Cojocaru, S.Zilberstein, N.Diaconu, Fl.Ciutacu, A.Fuerea, D.A. Popescu, D.A. Sitaru ş.a. Pe lângă abordarea schematică
6
a materialului teoretic, studenților le sunt aduse la cunoștință principalele convenţii internaționale în materie, precum și
legislația națională relevantă.
Albumul de sheme constituie rezultatul unor observări și experiențe constante realizate pe parcursul anilor în cadrul
activității didactice la Facultatea de Drept. Preconizată pentru stimularea reflecției independente, a capacității de analiză
și înțelegere a realităților raporturilor juridice cu element străin, lucrarea îi va ajuta pe studenți în cadrul cursurilor și al
orelor practice realizate atât în studiile de licență, cât și în cele de masterat. Este destinată pentru a fi utilizată în instituţiile
de învăţământ superior cu profil juridic, precum şi de către practicieni: avocaţi, notari, judecători ş.a.
Notă: Pentru realizarea studiului a fost luată în considerare legislaţia în vigoare la 01 ianuarie 2017.
7
Abrevieri
8
Tema 1. Denumirea disciplinei
Tema 1. Denumirea și importanța
disciplinei și importanța dreptului internațional
dreptului internațional privat.privat. Naturainternațional
Natura dreptului dreptului privat.
internațional
privat. Metodele
Metodele dedereglementare
reglementare a araportului
raportului juridic
juridic cu element
cu element de extraneitate
de extraneitate
Schema nr.1. nr.1. Denumirea
Denumirea
Schema disciplinei
disciplinei şi şiimportanţa
importanţa dreptului
dreptuluiinternaţional privat privat
internaţional
Drept internaţional privat
9
Schema nr.2. Noţiunea şi obiectul disciplinei Drept internaţional privat
Schema nr.2. Noţiunea şi obiectul disciplinei Drept internaţional privat
Obiectul Domeniul
Dreptul civil
Conflictul de legi
Dreptul familiei
Prezenţa
ELEMENTULUI de Conflictul de jurisdicţii
Dreptul comercial EXTRANEITATE
Dreptul procesual
civil
Noţiune: Dreptul internaţional privat – ramură de drept, care are ca obiect de reglementare raporturile juridice civile,
Noţiune:
în sens Dreptul
larg, şiinternaţional
de procedură privat – ramură
civilă de drept, care
cu elemente are ca obiect de
de extraneitate, al reglementare
cărei domeniu raporturile juridicedin
este format civile, în sens juridice
normele larg, şi de(conflic-
procedură civilă cu elemente de extraneitate, al cărei domeniu este format din normele juridice (conflictuale şi materiale) care reglementează
tuale şi materiale) care reglementează conflictele de legi şi jurisdicţii, precum şi condiţia juridică a străinului în materia
conflictele de legi şi jurisdicţii, precum şi condiţia juridică a străinului în materia drepturilor şi obligaţiilor private.
drepturilor şi obligaţiilor private.
10 8
Schema nr.3.nr.3.
Schema Natura juridică
Natura juridică aadreptului
dreptului internaţional
internaţional privat privat
Este sau nu ramură distinctă de drept? Este drept privat sau drept public? Este drept intern sau internaţional?
11
Schema nr.4. Metodele de reglementare a raportului juridic de drept internaţional privat
Schema nr.4. Metodele de reglementare a raportului juridic de drept internaţional privat
Drept internaţional privat
Metoda normelor conflictuale Metoda normelor materiale Metoda normelor de aplicare Metoda „Proper Law”
(metoda conflictualistă) imediată
Formă a metodei
Foloseşte normele Norme materiale Exclude aplicarea legii conflictualiste, conform
conflictuale (de trimitere) directe cu menirea de străine căreia legea aplicabilă se
la un sistem de drept reglementare a determină în dependenţă de
competent raportului juridic cu Norma de aplicare imediată circumstanţele de fapt
Alege sau optează legea element de extraneitate exclude folosirea metodei
conflictualiste reieşind din Este specifică sistemelor de
competentă cu ajutorul
caracterul său imperativ drept „Common law”
normei conflictuale, care Exclude posibilitatea
are un caracter bilateral conflictului de legi Determinarea legii
aplicabile se face în baza
Norma de aplicare imediată punctului de legătură cel
Fiecare sistem de drept are are un caracter unilateral
Materii specifice puternic existent în norma
norme conflictuale proprii
conflictuală
şi cele uniformizate prin
convenţii internaţionale Norma de aplicare imediată
Aplicarea legii mai
reglementează în fond
convenabile pentru partea
raportul juridic cu element
care urmează a fi protejată
de extraneitate
12 10
Tema 2. Raportul juridic
Tema 2. Raportulcu element
juridic de extraneitate.
cu element Obiectul
de extraneitate. Obiectul dreptului
dreptului internațional
internațional privat. privat.
Domeniul dreptului internațional
Domeniul dreptului privat.
internațional privat.Conținutul dreptului
Conținutul dreptului internațional
internațional privat privat
Schema nr.1. Raportul juridic cu element de extraneitate
Schema nr.1. Raportul juridic cu element de extraneitate
Raportul juridic cu element de extraneitate
Clasificare conform elementelor Împrejurare de fapt, care face Se stabileşte între persoane fizice şi/sau persoane
de structură ale raportului juridic legătura dintre raportul juridic cu juridice (statul – în calitate de ius gestionis)
privat mai multe sisteme de drept
Subiect Obiect Conţinut Obiectul este de drept civil, în sens larg, care conţine
un element străin
Cetăţenie Locul aflării Locul încheierii
bunului actului juridic
Domiciliu
Locul înregistrării Locul comiterii
Reședinţă bunului etc. delictului civil
Sediul persoanei
Locul producerii
juridice
prejudiciului
material sau
Locul moral etc.
înregistrării P.J.
etc. 11
13
Schema nr.2.nr.2.
Schema Domeniul
Domeniuldreptului internațional
dreptului internațional privatprivat
A soluționa un conflict de
jurisdicții înseamnă a determina În RM, normele care
țara ale cărei instanțe sunt reglementează condiția juridică
competente să soluționeze a străinului sunt norme
litigiul privind raportul juridic materiale.
cu element de extraneitate.
14
12
Schema nr.3. Conținutul dreptului internațional privat
Schema nr.3. Conținutul dreptului internațional privat
Reglementează în mod direct raporturile juridice cu Cele mai importante materii specifice dreptului
element de extraneitate, după fixare în baza normei internaţional privat sunt: Condiţia juridică a străinului în
conflictuale. Republica Moldova şi Efectele hotarârilor judecătoreşti şi
ale sentinţelor arbitrale străine în Republica Moldova.
13
15
Schema nr.3. Norma conflictuală
Schema nr.4. Norma conflictuală
Norma conflictuală
14
16
Schema nr.5.Clasificarea
Schema nr.4. Clasificarea normelor
normelor conflictuale
conflictuale
17 15
Schema nr.5. Forța juridică a normei conflictuale
Schema nr.6. Forța juridică a normei conflictuale
Regula Excepţii
16
18
Schema nr.7.
Schema nr.6. Punctele de legătură
Punctele de legătură
Punctele de legătură
Locul constituirii şi înregistrării persoanei juridice, sediul social – lex societatis (art.1596
alin.(1) CC RM, art.460 alin.(1) lit.a) CPC RM) Legătură fixă Legătură mobilă
Locul încheierii actului juridic – locus regit actum (art.1609 alin.(1) lit.a) CC RM)
RM)
Locul executării contractului – lex loci executionis sau lex loci solutionis Prin natura lor nu pot fi Prin natura lor pot fi
(art.460 alin.(1) lit.f) CPC RM) deplasate de sub incidenţa deplasate dintr-un sistem de
unui sistem de drept sub drept în altul.
Moneda în care s-a contractat – lex pecuniae sau lex monetae (art.1620 CC RM) incidenţa altui sistem de
drept.
Locul aflării bunului – lex rei sitae (art.1601 CC RM)
Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciu – lex loci delicti commissi
(art.1615 alin.(1) CC RM)
Locul unde apare prejudiciul – lex loci laesionis (art.1625 alin.(3) CC RM) Locus regit actum, lex rei Lex domicilii, lex patriae,
sitae (bunuri imobile), lex lex voluntatis etc.
Locul judecării litigiului – lex fori (art.458 alin.(1) CPC RM) loci delicti commissi, lex
loci laesionis etc.
Pavilionul navei sau aeronavei – lex flagi (art.1603 alin.(1) CC RM)
19
Schema nr.8. Normele materiale
Schema nr.7. Normele materiale
Normele materiale sunt izvoare de drept internațional privat ce reglementează un raport juridic cu element de extraneitate
Cârmuiesc în mod direct raporturile juridice cu element de Aplicarea normei materiale este influențată de norma conflictuală,
extraneitate. care trimite la un anumit sistem de drept.
20 18
Schema nr.8. Normele de aplicare imediată
Schema nr.9. Normele de aplicare imediată
Art.1582 CC RM
Se aplică legea
proprie a forului –
lex fori
Nu pot fi aplicate în Sunt aplicate reieşind Normele materiale Norma de aplicare imediată reglementează
baza deosebirilor dintre din importanţa deosebită imperative au prioritate fondul raportului juridic cu element străin.
sistemele de drept, pentru asigurarea faţă de normele
politic şi economic ale drepturilor şi intereselor conflictuale.
statului străin. subiectelor de drept civil.
19
21
3. Izvoarele
TemaTema dreptului
3. Izvoarele dreptului internațional
internațional privat privat
Schema nr.1.
Schema nr.1.Izvoarele dreptului
Izvoarele dreptului internațional
internațional privat privat
În RM nu avem un izvor specific. Care conțin norme Tratatul, convenția sau acordul
De ex., în România acesta este Legea cu conflictuale uniforme
Izvoare specifice internațional
privire la reglementarea raporturilor de drept
internațional privat, nr.105 din 22.09.1992.
Care conțin norme
materiale uniforme
- Constituția RM,
- Codul civil, Cartea a Cincea; Normative (legale)
Izvoare nespecifice - Codul familiei, Titlul VI; Uzanțele comerciale
- Codul de procedură civilă, Titlul IV;
internaționale
- Legea cu privire la arbitrajul comercial
internațional, nr.24 din 22.02.2008, ș.a. Convenționale
(internaționale)
În RM nu este izvor de drept, dar are un rol
Practica judiciară și creator, de perfecționare și de interpretare a
arbitrală normelor de drept internațional privat.
Cutuma internațională
Art.5 CC RM „Analogia legii și analogia
Lacunele dreptului”.
20
22
Schema nr.2.Convențiile
Schema nr.2. Convențiileinternaționale
internaționale
Convenția cu privire la legea aplicabilă contractelor de Convenţia privind procedura civilă (Haga, 1954)
vânzare internațională de mărfuri (Haga, 1986)
Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în
contractuale (Roma, 1980) materia adopţiei internaţionale (Haga, 1993)
Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare Convenția cu privire la drepturile copilului
internațională de mărfuri (Viena, 1980) (New York, 1989)
Tratat între RM și România privind asistența juridică în Convenția europeană asupra statutului juridic al
materie civilă și penală (Chișinău, 1996) copiilor născuți în afara căsătoriei (Strasbourg, 1975)
Acord între Guvernul RM și Guvernul Republicii Italiene Convenția privind statutul refugiaților (Geneva, 1951)
privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și Protocolul privind statutul refugiaților
(Roma, 1997) (New York, 1967)
Tratat între RM și Federația Rusă cu privire la asistența Convenția privind recunoașterea și executarea
juridică și raporturile juridice în materie civilă, familială și sentințelor arbitrale străine (New York, 1958)
penală (Moscova, 1993)
Tratat între RM și Ucraina privind asistența juridică și Convenția europeană privind arbitrajul comercial
relațiile juridice în materie civilă și penală (Kiev, 1993) internațional (Geneva, 1961)
23 21
Schema nr.3. Corelația dreptului internațional privat cu alte ramuri de drept
Schema nr.3. Corelația dreptului internațional privat cu alte ramuri de drept
Corelația dreptului internațional privat cu alte ramuri de drept
22
24
Tema 4. Evoluția dreptului internațional privat
Tema 4. Evoluția dreptului internațional privat
SchemaSchema
nr.1. Premisele apariției
nr.1. Premisele aparițieiproblemelor
problemelor de de drept
drept internațional
internațional privat privat
Existența statelor, regiunilor, unităților teritoriale (fiind Sisteme proprii de norme juridice civile, diferite prin conținut.
suverane).
Circuit intens de mărfuri și deplasări între locuitorii acestor Străinilor li se recunosc unele drepturi dobândite conform legii lor
țări/provincii. personale.
23
25
Schema nr.2. Evoluția dreptului internațional privat
Schema nr.2. Evoluția dreptului internațional privat
India Antică – Legile lui Manu; grecia Charles Dumoulin – teoria autonomiei de
Perioada Antică Teoria franceză a
Antică – tratatele de isopolitie; Roma voință în dreptul conflictual.
statutelor
Antică – ius comercii, ius gentium. Bertrand d'Argentre – principiul aplicării
necondiționate a statutelor locale.
Coabitau mai multe popoare, cu diferite Paul Voet – teoria comitas gentium (politeței
sisteme autonome de legi (legea romană, sau curtoaziei internaționale);
Principiul personalității Teoria statutarilor
salică, burgundă ș.a.) și fiecare populație Ulrich Huber – conceptul de comitas
legilor în etapa prefeudală olandezi ai sec. XVII
era cârmuită de propria lege și propriile (acordarea protecției juridice drepturilor
obiceiuri. subiective dobândite în străinătate).
24
26
Tema 5. Conflictul de legi. Conflictul de legi în situații speciale
Tema 5. Conflictul de legi. Conflictul de legi în situații speciale
Schema nr.1. Conflictul de legi. Formele conflictului de legi în timp și spațiu
Schema nr.1. Conflictul de legi. Formele conflictului de legi în timp și spațiu
Conflictul de legi
apare atunci când, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate, există posibilitatea de a a fi aplicate două sau
mai multe legi, aparținând unor sisteme de drept diferite.
Formele:
Raportul juridic se naşte, se modifică sau Raportul juridic se naște, se modifică sau
se stinge în dreptul intern al unui stat se stinge în dreptul internațional privat și
străin şi ulterior se invocă în RM. În acest ulterior se invocă în RM.
caz, la momentul naşterii lui în străinătate, Pot exista două situații:
dreptul nu avea nicio legătură cu ţara
forului (în cazul nostru, cu RM).
27
25
Schema nr.2. Condițiile eficacității internaționale a unui drept
Schema nr.2.nr.2.
Schema Condițiile
Condițiileeficacității internaționale
eficacității internaționale a unuiadrept
unui drept
Condițiile eficacității internaționale a unui drept
Condițiile eficacității internaționale a unui drept
Dreptul invocat să fie creat potrivit legii competente Dreptul (raportul juridic) trebuie să îndeplinească
(eficacitatea
Dreptul invocat săinternațională a unui
fie creat potrivit legiidrept).
competente cerințele
Dreptul prevăzute
(raportul de legea
juridic) trebuiestrăină competentă.
să îndeplinească
(eficacitatea internațională a unui drept). cerințele prevăzute de legea străină competentă.
Dreptul se dobândește în cadrul intern al unei țări. Dreptul, a cărui eficacitate internațională se pretinde,
Dreptul se dobândește în cadrul intern al unei țări. trebuieasă
Dreptul, fie cel
cărui care s-ainternațională
eficacitate dobândit și nusealtul care se
pretinde,
trebuie să fie cel care s-a dobândit
substituie și nu altul care se
acestuia.
Dreptul se dobândește în cadrul internațional. substituie acestuia.
Dreptul se dobândește în cadrul internațional.
Dreptul dobândit într-o anumită țară va produce efecte
Dreptul
în altădobândit
țară dacăîntr-o
între anumită
timp nu țară va produce
s-a creat, în țaraefecte
în care
Dreptul dobândit în străinătate să nu fie contrar
Dreptulpublice
dobândit în străinătate să nuprivat
fie contrar însealtă țară dacă
invocă, între timp
un drept nu s-a
nou care creat, înpe
îl include țara
celîninvocat.
care
ordinii de drept internațional al țării
ordinii publice– art.1585
de drept CC
internațional privat al țării se invocă, un drept nou care îl include pe cel invocat.
care se invocă RM.
care se invocă – art.1585 CC RM.
Schema nr.3.nr.3.
Schema Efectele unui
Efectele unui drept dobândit
drept dobândit potrivit
potrivit legii străine
legii străine
Schema nr.3. Efectele unui drept dobândit potrivit legii străine
Efectele unui drept dobândit potrivit legii străine
Efectele unui drept dobândit potrivit legii străine
Materia succesiunii
testamentare, care este
supusă legii personale a
testatorului.
29
27
Schema nr.5. Conflictele în timp ale normelor conflictuale
Schema nr.5. Conflictele în timp ale normelor conflictuale
Conflictul în timp al normelor Presupune existența a două legi materiale Conflictul în timp al normelor
conflictuale ale forului succesive ce aparțin aceluiași sistem de drept, materiale străine (lex causae)
la care trimite norma conflictuală a forului și
care reglementează diferit raportul juridic.
30
28
Schema nr.6. Conflictul de legi în cazul statului nerecunoscut
Schema nr.6. Conflictul de legi în cazul statului nerecunoscut
Sunt sau nu aplicabile legile unui stat nerecunoscut Da Argumente pentru aplicarea legilor statului nerecunoscut:
pentru a soluționa conflictul de legi?
29
31
Schema nr.7. Conflictul legilor interprovinciale sau interregionale
Schema nr.7. Conflictul legilor interprovinciale sau interregionale
32
30
Schema nr.8. Conflictul interpersonal
Schema nr.8.
Schema nr.8. Conflictul
Conflictul interpersonal
interpersonal
Conflictul interpersonal
Conflictul interpersonal
intervine în situația în care în unele state există atât instanțe
intervine în situația în care în unele state există atât instanțe civile,
civile, adică
adică laice,
laice, cât
cât și
și instanțe
instanțe
care au
confesionale, care
confesionale, au competența
competența săsă soluționeze
soluționeze anumite
anumite litigii,
litigii, cu
cu preponderență
preponderență de de dreptul
dreptul
familiei, între persoanele aparținând aceluiași cult religios.
familiei, între persoanele aparținând aceluiași cult religios.
Prezintă interes
interes în
în cazul
cazul în
în care
care norma
norma În cadrul
În cadrul sistemelor
sistemelor de de drept
drept tradiționale,
tradiționale, încuviințării exequatur-ului
Procedura încuviințării exequatur-ului ––
Prezintă Procedura
conflictuală a forului trimite la legea
conflictuală a forului trimite la legea unui unui stat
stat normele juridice sunt personale,
normele juridice sunt personale, necesitatea de a ține seamă
necesitatea de a ține seamă de de legislația
legislația
care diferă
diferă în
în raport
raport de
de criteriul
criteriul confesional;
confesional; aplicându-se tuturor
aplicându-se tuturor subiecților
subiecților de
de drept,
drept, statului unde
unde aa funcționat
funcționat aceasta,
aceasta, deoarece
deoarece
care statului
astfel, competența
competența legii
legii se
se determină
determină în în cadrul
cadrul indiferent de statul ai cărui resortisanți
indiferent de statul ai cărui resortisanți acea legislație i-a conferit calitatea de aa
astfel, acea legislație i-a conferit calitatea de
conflictului de legi, nu în cadrul efectelor sunt sau
sunt sau în
în ce
ce țară
țară domiciliază.
domiciliază. desfășura, în anumite limite, o activitate
conflictului de legi, nu în cadrul efectelor desfășura, în anumite limite, o activitate
hotărârilor judecătorești.
hotărârilor judecătorești. jurisdicțională.
jurisdicțională.
Schema nr.9.nr.9.
Schema
Schema nr.9. Conflictulde
Conflictul
Conflictul de legi
de legi înîn
legiîn cazul succesiunii
cazul
cazul de state
succesiunii
succesiunii de statede state
Conflictul de
Conflictul de legi
legi în
în cazul
cazul succesiunii
succesiunii de
de state
state
apare în ipoteza dispariției unui stat, la al cărui sistem de drept trimite norma
apare în ipoteza dispariției unui stat, la al cărui sistem de drept trimite norma conflictuală
conflictuală
a forului, dintre momentul nașterii raportului juridic și cel al litigiului.
a forului, dintre momentul nașterii raportului juridic și cel al litigiului.
Dacă statul
Dacă statul aa fost
fost desființat
desființat prin
prin constrângere,
constrângere, În cazul
În cazul înîn care
care un
un stat
stat aa fost
fost desființat
desființat prin
prin
trebuie să se încline către o soluție întemeiată
trebuie să se încline către o soluție întemeiată contopire voluntară cu alt stat, se vor
contopire voluntară cu alt stat, se vor aplica aplica
pe ideea ocrotirii intereselor legitime
pe ideea ocrotirii intereselor legitime aleale regulile de
regulile de drept
drept tranzitoriu
tranzitoriu dindin tratatul
tratatul de
de
persoanelor afectate
persoanelor afectate nemijlocit
nemijlocit prin
prin schimbarea
schimbarea unificare a celor două state, dar, în principiu,
unificare a celor două state, dar, în principiu,
abuzivă de
abuzivă de suveranitate.
suveranitate. trebuie să
trebuie să se
se țină
țină cont
cont dede dispozițiile
dispozițiile
interteritoriale din sistemul
interteritoriale din sistemul de dreptde drept străin,
străin, la
la
care aa trimis
care trimis norma
norma conflictuală,
conflictuală, șiși nu
nu de
de cele
cele
stabilite de
stabilite de legea
legea forului.
forului.
33
31
31
Tema6.6.Calificarea
Tema Calificareași și
conflictul de de
conflictul calificări
calificări
Schemanr.1.
Schema nr.1.Calificarea
Calificareaîn în dreptul
dreptul Republicii
Republicii Moldova
Moldova
34
Schema nr.2.
Schema nr.2. Definiția
Definițiacalificării
calificării
Pornindu-se de la Pornindu-se de la
norma conflictuală către situația situația de fapt (rapotul juridic)
de fapt (rapotul juridic) către norma conflictuală
Calificarea
este operațiunea logico-juridică de determinare a Calificarea
sensului exact și complet al noțiunilor juridice utilizate constă în interpretarea unui raport juridic în scopul de a
de norma conflictuală, atât privitor la obiectul înțelege conținutul normei conflictuale și legătura în
reglementării sale (conținutul), cât și în ceea ce privește care intră cu ea.
legea competentă a cârmui raportul juridic (legătura).
35
Schema nr.3. Factorii care determină necesitatea calificării
Schema nr.3. Factorii care determină necesitatea calificării
Factorii care determină necesitatea calificării:
Noțiunile juridice cuprinse în norma conflictuală Diferite sisteme legislative încadrează situaţii de
pot avea sensuri diferite în diverse sisteme de drept. fapt identice în noțiuni sau categorii juridice distincte.
Unele sisteme de drept conţin noțiuni și instituţii Noțiunile similare după conținut pot fi interpretate
juridice care nu sunt cunoscute și reglementate în altele. în mod diferit de la un sistem de drept la altul etc.
36
34
Schema nr.4. Tipurile calificării
Schema nr.4. Tipurile calificării
calificare secundară
calificare jurisprudențială
calificare a legăturii normei
conflictuale
califiacare doctrinară
37
Schema nr.5. Calificarea primară și calificarea secundară
Schema nr.5. Calificarea primară și calificarea secundară
Calificarea primară
Calificarea secundară
Constă în determinarea sensului noțiunilor juridice Este, practic, subsecventă calificării primare şi
utilizate în conținutul și legătura normei conflictuale și nu influenţează desemnarea lex causae.
are ca obiect determinarea legii aplicabile raportului Calificarea secundară intervine după momentul la
juridic cu element de extraneitate. care s-a făcut calificarea primară şi este o problemă
Calificarea primară se face înainte de aplicarea normei care aparţine dreptului intern.
conflictuale. De exemplu, determinarea faptului
De rezultatul calificării depinde legea competentă să dacă un contract are natură civilă sau comercială
guverneze raportul juridic. reprezintă o calificare secundară.
Astfel, determinarea legii aplicabile contractului
reprezintă o calificare primară.
38
36
Schema
Schema nr.6.
nr.6. Calificarea
Calificarea conținutului
conținutului și calificarea
și calificarea legăturiilegăturii normei conflictuale.
normei conflictuale.
Efectul calificării / importanța soluționării conflictului de calificări
Efectul calificării / importanța soluționării conflictului de calificări
Exemple de noțiuni cu ajutorul cărora este determinat Exemple de noțiuni prin care se exprimă
conținutul normei conflictuale: legătura normei conflictuale:
- starea civilă și capacitatea persoanei fizice: - cetățenia, domiciliul sau reședința persoanei fizice:
art.1587 CC RM; art.1587 CC RM;
- conținutul posesiunii, dreptului de proprietate şi al - locul constituirii persoanei juridice: art.1596 CC RM;
altor drepturi reale asupra bunurilor mobile şi - locul situării bunurilor: art.1601 CC RM; etc.
imobile: art.1601 CC RM; etc.
39
37
Schema nr.7. Calificarea legală, calificarea jurisprudenţială şi calificarea doctrinară
Schema nr.7. Calificarea legală, calificarea jurisprudenţială şi calificarea doctrinară
Calificarea legală
Calificarea jurisprudențială Calificarea doctrinară
40 38
Schema nr.8. Conflictul de calificări
Schema nr.8. Conflictul de calificări
De exemplu:
Calificarea noțiunii „domiciliul persoanei fizice”:
De exemplu: - în dreptul RM „domiciliul persoanei fizice este
Speța testamentului olograf – calificarea locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau
caracterului olograf al testamentului. principală” (art.30 alin.(1) CC RM);
- în unele sisteme de common law există
conceptul domiciliului de origine (domicile of
origin), calificat ca fiind locul unde persoana are
intenția de stabilire permanentă și de aceea se
apropie de cetățenie ca stabilitate.
41
Schema nr.9. Legea potrivit căreia se face calificarea / Calificarea potrivit lex fori
Schema nr.9. Legea potrivit căreia se face calificarea / Calificarea potrivit lex fori
Operațiunea de calificare este necesară pentru a determina legea aplicabilă și, firesc, este realizată
prealabil determinării acestei legi. Astfel, este de neconceput ca judecătorul să se adreseze unei
legi oarecare spre a face calificarea cât timp această lege încă nici nu este identificată.
Soluția calificării potrivit principiului lex fori este întemeiată pe următoarele argumente:
42
Schema nr.10. Excepții de la calificarea potrivit principiului lex fori
Schema nr.10. Excepții de la calificarea potrivit principiului lex fori
Autonomia de voință – art.1610 CC RM Stabilirea caracterului licit sau ilicit al faptelor juridice –
art.1615 alin.(1) CC RM (lex loci delicti commissi – lex causae)
Calificarea legală
Calificarea noțiunilor din norma conflictuală străină în cazul
retrimiterii
43
41
Schema nr.11. Calificarea după lex causae
Schema nr.11. Calificarea după lex causae
1. Orice normă juridică trebuie să fie calificată 1. Teoria respectivă vizează calificarea noțiunilor
potrivit sistemului juridic căreia îi aparține. utilizate pentru determinarea legăturii normei
conflictuale, dar anume în acest domeniu apar cele
mai multe dificultăți.
2. Interpretarea trebuie să fie realizată potrivit legii
aplicabile raportului juridic.
2. Aplicarea legii forului prin neglijarea interpretării
3. Trimiterea la legea străină competentă presupune sale proprii, dar prin calificarea legii străine, poate
și trimiterea la calificarea acestei legi. De altfel, avea ca efect, de asemenea, atribuirea legii forului a
dacă nu se ține cont de interpretarea dată de acest unei competențe pe care aceasta nu o acceptă.
sistem juridic, putem fi în situația în care acestei
legi i se impune o competență pe care ea însăși nu o
primește, ca urmare fiind denaturat sensul acesteia.
44
42
Schema
Schema nr.12.nr.12.
TeoriaTeoria calificării
calificării autonome
autonome
Avantaje: Dezavantaje:
45
Schema nr.13. Calificarea după proper law
Schema nr.13. Calificarea după proper law
Avantaje: Dezavantaje:
Calificarea se face după legea cea mai potrivită cauzei. Dezavantajul acestei teorii constă în imprevizibilitatea
Astfel, deși este admisă, ca regulă, calificarea după soluției, aceasta fiind cunoscută doar după expunerea
lex fori, instanța poate califica și după lex causae. instanței.
Avantajul constă în flexibilitatea de care dispune
instanța în determinarea legii după care se va face
calificarea în scopul de a fi cât mai corespunzătoare
litigiului soluționat.
46
Schema nr.14. Etapele soluționării unui litigiu cu element de extraneitate
Schema nr.14. Etapele soluționării unui litigiu cu element de extraneitate
47
45
Tema 7. Retrimiterea
Tema 7. Retrimiterea
Schema nr.1.
Schema nr.1.Definiția
Definiția șiși evoluția
evoluția retrimiterii
retrimiterii
Retrimiterea
Retrimiterea
► Norme conflictuale – fac trimitere nu trebuie confundată cu declinarea de
(sunt unicele care permit aplicarea competență,
legii străine). deoarece nu are loc o deplasare
materială a cauzei
de la o instanță la alta.
Noțiune: Retrimiterea reprezintă un procedeu tehnico-juridic, prin care legea străină desemnată ca aplicabilă potrivit
normei conflictuale a forului refuză competența ce i se oferă de a se aplica și atribuie, la rândul ei, prin normele conflictuale
proprii, această
Noțiune: competență
Retrimiterea legii
reprezintă unui alt tehnico-juridic,
un procedeu stat. prin care legea străină desemnată ca aplicabilă potrivit normei conflictuale a
forului refuză competența ce i se oferă de a se aplica și atribuie, la rândul ei, prin normele conflictuale proprii, această competență legii unui
alt stat.
48 46
Schema nr.2. Condițiile retrimiterii
Schema nr.2. Condițiile retrimiterii
Pentru a stabili condițiile în care este posibilă retrimiterea, trebuie, întâi de toate,
să analizăm următoarele două concepte importante:
49
Schema
Schemanr.3.
nr.3. Formele retrimiterii
Formele retrimiterii
50
48
Schema
Schema nr.4. Argumente
nr.4. Argumente în favoarea
în favoarea și împotriva
și împotriva retrimiterii
retrimiterii
2. Legea străină trebuie aplicată când ea se 2. Dacă trimiterea făcută de norma conflictuală
declară competentă și nu poate fi aplicată a forului se referă la întregul sistem de drept
împotriva voinței sale, în caz contrar fiind străin, atunci retrimiterea trebuie să se refere,
afectată suveranitatea statului. de asemenea, la întregul sistem de drept al
forului, inclusiv la normele sale conflictuale,
ceea ce ar crea un cerc vicios și nesfârșit de
3. Retrimiterea asigură executarea retrimitere a competenței între aceste
hotărârilor judecătorești. două sisteme de drept.
51
49
Schema nr.5. Sisteme de drept în care este admisă instituția retrimiterii
Schema nr.5. Sisteme de drept în care este admisă instituția retrimiterii
State care au admis retrimiterea State care nu au admis retrimiterea Retrimiterea în sistemul de drept al RM
52
50
nr.6. Cazurile în care retrimiterea este inaplicabilă
SchemaSchema
nr.6. Cazurile în care retrimiterea este inaplicabilă
Când părțile au ales legea aplicabilă în Când se face trimitere la legea străină
virtutea autonomiei de voință. pentru a determina cetățenia persoanei.
51
53
Tema 8. Cazuri care înlătură aplicarea legii străine.
Tema 8. Cazuri care înlătură aplicarea legii străine. Ordinea publică în dreptul internaţional privat.
Ordinea publică în dreptul internaţional
Frauda legiiprivat. Frauda legii
Schemanr.1.
Schema nr.1. Cazuri
Cazuri carecare înlătură
înlătură aplicarea
aplicarea legii străine
legii străine
Când legea străină încalcă ordinea publică Când legea străină a devenit competentă
de drept internațional privat al forului. prin frauda legii.
Ordinea publică
Frauda legii
în dreptul internațional privat
reprezintă o totalitate de principii în dreptul internațional privat
reprezintă situația în care părțile unui raport
fundamentale ale sistemului de drept al
juridic, folosind în scop fraudulos (ilicit)
forului, aplicabile raporturilor juridice cu
un mijloc de drept internațional privat, au
element de extraneitate, care refuză
făcut aplicabil acelui raport juridic
aplicarea legilor străine, chiar dacă acestea
un alt sistem de drept decât cel normal
au competență potrivit normelor
conflictuale ale forului. competent să se aplice.
54
52
Schema nr.2. Ordinea publică în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
Schema nr.2. Ordinea publică în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
Ordinea publică de drept internațional este prevăzută în următoarele acte legislative ale
Republicii Moldova:
55
53
Schema nr.3. Unele Convenții internaționale în care este consacrat conceptul de ordine publică
Schema nr.3. Unele Convenții internaționale în care este consacrat conceptul de ordine publică
Convenția de la Roma din 19.06.1980 privind legea Convenția de la Haga din 15.11.1965 privind
aplicabilă obligațiilor contractuale – art.16. jurisdicția, legea aplicabilă și recunoașterea deciziilor
de adopție – art.15.
Convenția de la Haga din 02.10.1973 privind legea Convenția de la Haga din 22.12.1986 privind legea
aplicabilă obligațiilor alimentare – art.10. aplicabilă contractelor de vânzare internațională de
bunuri – art.18.
56 54
Schema nr.4. Schema
Ordineanr.4.publică
Ordinea de drept
publică intern
de drept și ordinea
intern și ordinea publică
publică dede drept
drept internațional
internațional privat: asemănări
privat: asemănări și deosebiri și deosebiri
Asemănări:
Instituțiile ordinii publice în dreptul intern și în dreptul internațional privat urmăresc
același scop: protejarea intereselor fundamentale ale statului. Ambele concepte își au
izvorul în dreptul intern, având ca finalitate înlăturarea aplicării unei legi.
55
57
Schema nr.5. Comparații între ordinea publică de drept internațional privat și alte instituții juridice
Schema nr.5. Comparații între ordinea publică de drept internațional privat și alte instituții juridice
56
58
Schema nr.6. Ordinea publică de drept internațional privat: domeniul invocării și sferele de cuprindere.
Schema nr.6. Ordinea publică de drept internațional Efectele invocării
privat: domeniul invocării și sferele de cuprindere. Efectele invocării
59
57
Schema nr.7. Modalitățile și condițiile de fraudare a legii în dreptul internațional privat
Schema nr.7. Modalitățile și condițiile de fraudare a legii în dreptul internațional privat
Fraudarea legii
Modalități Condiții
1. Într-un raport juridic de drept intern se introduce în mod Părţile să folosească un mijloc de drept internaţional privat
fraudulos un element de extraneitate, care declanşează artificial un care, prin el însuşi, este licit.
conflict de legi, iar prin aplicarea normei conflictuale normal
competente pentru ipoteza creată
se trimite la un alt sistem de drept decât dreptul intern, care ar fi Rezultatul realizat de părţi să fie ilicit.
fost în mod firesc aplicabil acelui raport juridic.
2. Într-un raport juridic care are deja un element de extraneitate Să existe un act de voinţă al părţii (părţilor) în sensul
(deci, este un raport juridic de drept internaţional privat), părţile deplasării punctului de legătură privitor la un raport juridic.
schimbă în scop fraudulos punctul de legătură, făcând aplicabil
acelui raport juridic, prin intermediul normei conflictuale
aplicabile pentru noul punct de legătură, un alt sistem de drept Scopul urmărit de părţi să fie ilicit.
decât cel normal competent conform normei conflictuale iniţiale.
60
58
Schema nr.8. Domenii
Schema în care
nr.8. Domenii este
în care esteposibilă frauda
posibilă frauda la lege
la lege în dreptul
în dreptul internațional
internațional privat privat
Conținutul contractelor
Acest domeniu este unul dintre cele mai predispuse fraudei la lege în
dreptul internațional privat, deoarece în această materie funcționează
principiul lex voluntatis – art.1610 CC RM. Regulamentul Roma I, în
art.3 alin.(1), a menţinut principiul autonomiei de voinţă a părţilor,
dar a prevăzut măsuri de reprimare a fraudei la lege, mai ales prin
dispoziţiile art.3 alin.(3) şi (4).
59
61
Schema nr.9. Sancționarea fraudei la lege în dreptul internațional privat
Schema nr.9. Sancționarea fraudei la lege în dreptul internațional privat
Sancționarea fraudei la lege în dreptul internațional privat a generat anumite controverse în doctrină, care au dus la reliefarea mai multor
opinii/soluții:
62
60
Schema nr.10. Frauda la lege în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
Schema nr.10. Frauda la lege în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
61
63
Schema nr.11.
SchemaFrauda la lege
nr.12. Frauda în dreptul
la lege în dreptulinternațional privat
internațional privat și frauda
și frauda la legela
în lege înintern:
dreptul dreptul intern:șiasemănări
asemănări deosebiri și deosebiri
Asemănări Deosebiri
64 62
Schema nr.12. Frauda la lege în dreptul internațional privat și ordinea publică de drept internațional privat:
asemănări și deosebiri
Schema nr.12. Frauda la lege în dreptul internațional privat și ordinea publică de drept internațional privat: asemănări și deosebiri
Frauda la lege în dreptul internațional privat și ordinea publică de drept internațional privat
Asemănări
În ambele cazuri nu se aplică sistemul de drept normal Deosebiri
competent, adică ambele reprezintă excepții de la aplicarea legii
normal competente în raportul juridic respectiv.
Cauza neaplicării legii normal competente: Cauza neaplicării legii normal competente:
Cauza este de natură obiectivă, constând în faptul că legea Cauza este de natură subiectivă, constând în faptul că legea
străină, prin conținutul său, încalcă principiile fundamentale de forului (sau legea străină) este înlăturată de la aplicare prin
drept ale statului forului. activitatea frauduloasă a părților.
65 63
Schema nr.13. Frauda la lege în dreptul internațional privat și simulația: asemănări și deosebiri
Schema nr.13. Frauda la lege în dreptul internațional privat și simulația: asemănări și deosebiri
Asemănări: Deosebiri:
Definiția legii străine Temeiul aplicării legii străine Aplicarea dreptului străin în RM
Legea străină reprezintă întregul sistem de drept Codul civil Codul de procedură
Temeiul aplicării legii străine îl constituie
străin, adică totalitatea izvoarelor de drept din statul art.1578. Stabilirea civilă
norma conflictuală a forului, care
respectiv (drept material și drept conflictual). conţinutului normelor art.13. Aplicarea
desemnează din legile aflate în prezență pe
de drept străin legislaţiei altor state
cea aplicabilă raportului juridic cu element de
În dreptul RM însă, prin lege străină se subînțelege extraneitate. Aplicarea legii străine nu este
doar normele materiale străine și aceasta reiese din limitată și condiționată de principiul
prevederile art.1583 CC RM potrivit căruia „orice reciprocității, consacrat în art.1580 CC RM.
În cazul imposibilității stabilirii conținutului
trimitere la legea străină [...] trebuie privită ca
legii străine
trimitere la dreptul material şi nu la dreptul
conflictual al statului respectiv.”
Problema determinării conținutului legii străine ca
fiind compusă din norme materiale și/sau Instanța va aplica:
conflictuale este guvernată de lex fori. - legea RM sau
- principiile de bază ale propriului sistem de drept.
Această soluție rezultă din:
- art.1578 alin.(4) CC RM
- art.13 alin.(3) CPC RM
65
67
Schema nr.2. Teoriile privind titlul cu care se aplică legea străină
Schema nr.2. Teoriile privind titlul cu care se aplică legea străină
Teoria întemeiată pe considerentul Teoria întemeiată pe considerentul Teoria recepționării dreptului străin
că legea străină constituie un că legea străină constituie un element Legea străină la care face trimitere
element de drept de fapt norma conflictuală se transformă în
Dreptul străin este aplicat cu Legea străină este considerată element lege națională, adică este încorporată
același titlu de fapt, spre deosebire de legea forului, în sistemul de drept propriu. Astfel,
ca și dreptul național, legea străină care este privită ca singurul element de stabilirea conținutului legii străine se
nefiind considerată nici element de drept în cauza dedusă judecății. Legea face ca și pentru legea proprie.
fapt, nici drept național propriu, străină trebuie să fie dovedită de partea
aceasta continuând să rămână un drept care o invocă, iar judecătorul nu este
străin și în situația aplicării ei de către obligat să o aplice din oficiu dacă nu a
instanțele forului. fost invocată de niciuna din părți.
68
Schema nr.3. Controlul aplicării legii străine
Schema nr.3. Controlul aplicării legii străine
În cazul în care legea străină competentă nu a fost aplicată ori a fost aplicată
sau interpretată greșit, este posibilă sancționarea acestei aplicări prin Controlul aplicării legii străine, prin intermediul căilor de atac,
intermediul căilor de atac existente în dreptul național: apel, art.357-396 se justifică prin următoarele argumente:
CPC RM; recurs: art.429- 445 CPC RM; revizuire: art.446-453 CPC RM.
67
69
Tema 10. Persoana fizică în dreptul internaţional privat. Normele conflictuale privind starea civilă
Tema 10. Persoana fizică în dreptul internaţional
şi capacitatea privat. Normele
persoanei fizice conflictuale privind starea civilă
şi capacitatea persoanei fizice
Schema
Schema nr.1.
nr.1. Noțiunea
Noțiunea de străin
de străin în dreptul
în dreptul internațional
internațional privat
privat
Noțiunea de străin desemnează orice persoană care, aflată pe teritoriul unui stat, posedă cetăţenia altui stat.
70
Schema nr.2. Reglementarea noțiunii de străin în diverse legislații naționale
Schema nr.2. Reglementarea noțiunii de străin în diverse legislații naționale
71
69
Schema nr.3. Statutul străinului care se află pe teritoriul unui stat
Schema nr.3. Statutul străinului care se află pe teritoriul unui stat
70
72
Schema nr.4. Condiția juridică a străinului. Formele regimului juridic al străinului
Schema nr.4. Condiția juridică a străinului. Formele regimului juridic al străinului
Regimul naţional Regimul reciprocității Regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate
Străinii beneficiază, în principiu, de drepturile pe Anumite drepturi sunt conferite străinilor sub Străinii, cetăţeni ai unui anumit stat,
care le au cetăţenii. condiţia ca statul străin să asigure, la rândul său, beneficiază de drepturi la fel de favorabile cu
un tratament identic. Reciprocitatea poate fi: acelea acordate cetăţenilor oricărui alt stat terţ.
71
73
Schema nr.5. Interdependența dintre condiția juridică a străinului, conflictul de legi și conflictul de jurisdicții
Schema nr.5. Interdependența dintre condiția juridică a străinului, conflictul de legi și conflictul de jurisdicții
Specificul reglementării:
Regimul juridic al străinului are un accentuat substrat politic. Obiectul reglementării:
Conflictul de legi se limitează la raporturile de drept privat cu element de
extraneitate.
Obiectul reglementării:
Regimul juridic al străinului cuprinde o sferă mai largă, obiectul căruia
include în plus raporturi de drept administrativ și constituțional. Metoda de reglementare și legea aplicabilă:
Normele care reglementează conflictele de legi sunt norme conflictuale
(drept urmare, poate fi aplicată legea statului unde se află străinul sau
Metoda de reglementare și legea aplicabilă: legea lui personală, deci legea forului sau legea străină).
Normele care reglementează condiţia juridică a străinului sunt
norme materiale.
Domeniul vizat: Capacitatea de exerciţiu a persoanei.
72
74
Schema nr.6. Legea aplicabilă stării civile și capacității persoanei fizice
Schema nr.6. Legea aplicabilă stării civile și capacității persoanei fizice
În materia dreptului internațional privat starea civilă și capacitatea persoanei fizice, de regulă,
este cârmuită de legea personală (lex personalis), care se poate prezenta sub două aspecte:
Avantaje: Avantaje:
1. Cetățenia are un caracter de stabilitate mai accentuat decât domiciliul. 1. Domiciliul stabilit într-o anumită țară exprimă voința persoanei
2. Cetățenia prezintă un grad de certitudine mai mare decât domiciliul, fizice de a se supune legii acesteia.
probându-se prin documente oficiale. Aceasta prezintă o mai mare 2. Domiciliul este preferabil cetățeniei, deoarece există principiul
siguranță și înlătură mai eficient riscul unor fraude. unicității domiciliului.
3. Legile statului de cetățenie sunt adaptate în funcție de particularitățile 3. Domiciliul asigură mai bine interesele persoanei, ale terților și
persoanelor fizice naționale și le pot asigura o ocrotire mai eficientă. statului, înlăturând deosebirile dintre cetățeni și necetățeni domiciliați.
Dezavantaje: Dezavantaje:
Pot apărea dificultăți: 1. În unele cazuri, domiciliul nu corespunde cu domiciliul de fapt al
1. În situația unui apatrid sau a unei persoane care are mai multe persoanei.
cetățenii; 2. Stabilirea domiciliului poate fi dificilă din cauza intenției persoanei
2. În situația când statul respectiv cunoaște mai multe sisteme de drept: de a avea domiciliul într-o anumită țară, având în vedere că în dreptul
SUA, Marea Britanie etc. englez domiciliul presupune două elemente: cel subiectiv și cel
obiectiv.
Sistemul mixt
În legislația unor țări (Mexic, Venezuela, Ecuador, Peru, Uruguay) mai este cunoscut și sistemul
mixt, în care capacitatea persoanei se determină pentru străini potrivit legii statului în care se
află străinii, iar pentru cetățenii proprii aflați în străinătate – potrivit legii naționale.
73
75
Schema nr.7. Legea aplicabilă statutului personal în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
Schema nr.7. Legea aplicabilă statutului personal în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
Declararea cetăţeanului străin sau apatridului incapabil sau limitat în Capacitatea juridică a cetăţenilor străini şi a apatrizilor
capacitatea de exerciţiu Conform art.1588 CC RM, în materie de capacitate juridică, cetățenilor
Confomr alin.(1) art.1591 CC RM, cetăţeanul străin sau apatridul poate fi străini și apatrizilor li se acordă regim național, cu excepția cazurilor
declarat incapabil sau limitat în capacitatea de exerciţiu, conform legislaţiei stabilite de Constituție, de alte legi ale RM sau de tratate internaționale la
Republicii Moldova. care Republica Moldova este parte.
74
76
Schema nr.8.
Schema nr.8.Teoria interesului
Teoria interesului național
național
Teoria interesului național reprezintă o limitare a sistemului legii personale (lex patria sau lex
domicilii) și se justifică prin necesitatea de a coordona diversele interese implicate într-o cauză.
Teoria interesului național s-a fundamentat pe speța Lizardi, În dreptul conflictual al Republicii Moldova această excepție de la
soluționată de instanțele franceze în anul 1861. aplicarea legii naționale normal competente cu privire la capacitatea
Deşi iniţial s-a urmărit numai protejarea propriului cetăţean, ulterior persoanelor fizice este reglementată în
teoria a vizat apărarea oricărei persoane care încheie un act juridic cu art.1590 alin.(2) CC RM:
un străin. „(2) Persoana care nu beneficiază de capacitate de exerciţiu conform
Teoria a fost introdusă în legislația multor state, de ex.: art.7 din Legea legii sale naţionale nu este în drept să invoce lipsa capacităţii de
introductivă la Codul civil german – 1900; art.17 din Codul civil exerciţiu dacă are capacitate de exerciţiu conform legii locului de
italian – 1942; art.5 din Legea suedeză – 8 iulie 1904, încheiere a actului juridic, cu excepţia cazurilor în care se va dovedi
precum și în convenții internationale: Convenţiile de la Geneva din că cealaltă parte la act ştia sau trebuia să ştie despre lipsa capacităţii
1930 (privind conflictele de legi în materie de exerciţiu.”
de cambie) şi din 1931 (privind conflictele de legi în materie de cec).
77 75
Schema nr.9.nr.9.
Schema Numele persoanei
Numele fiziceîn în
persoanei fizice dreptul
dreptul internațional
internațional privat privat
Reglementări
78 76
Schema nr.10. Domiciliul persoanei fizice
Schema nr.10. Domiciliul persoanei fizice
Potrivit art.30 alin.(1) CC RM, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa
statornică sau principală.
Dreptul Republicii Moldova nu conține dispoziții conflictuale privind domiciliul persoanei fizice.
În dreptul internațional privat al RM domiciliul reprezintă punctul de legătură între raportul juridic și
sistemul de drept aplicabil.
Astfel, domiciliul este considerat ca punct de legătură în următoarele categorii de raporturi juridice:
79
77
Tema Persoana
11.11.
Tema Persoanajuridică
juridică înîndreptul
dreptul internaţional
internaţional privatprivat
Schema nr.1.
Schema nr.1.Noţiunea şiclasificarea
Noţiunea şi clasificarea persoanelor
persoanelor juridice
juridice
Potrivit art.55 alin.(1) CC RM, prin persoană juridică se înțelege acea organizație care are un patrimoniu
distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobândească și să exercite în nume
propriu drepturi patrimoniale și personale nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi reclamant și pârât
în instanța de judecată.
După criteriul apartenenței După regimul juridic: După natura scopului: După criteriul naționalității:
la o ordine juridică:
constituite în
context
de drept public; cu scop lucrativ; străine;
internațional;
care se încadrează
de drept privat. fără scop lucrativ. naționale.
în ordinea juridică a
unui stat.
80
78
Schema nr.2. Naționalitatea persoanei juridice. Domeniul de aplicare a legii naționale
Schema nr.2. Naționalitatea persoanei juridice. Domeniul de aplicare a legii naționale
i) răspunderea ei
e) condiţiile de reorganizare a
acesteia, inclusiv succesiunea
în drepturi
81 79
Schema nr.3. Criteriile
Schema de determinare
nr.3. Criteriile a naționalității
de determinare a naționalitățiipersoanei juridice
persoanei juridice
Criteriul încorporării: Persoana juridică are Criteriul sediului social: Persoana juridică are
naționalitatea țării unde au fost îndeplinite naționalitatea statului în care își stabilește sediul
formalitățile de constituire și înregistrare. social, locul unde se găsește conducerea sa.
art.1569 alin.(1) CC RM
Criteriul controlului: naționalitatea persoanei Criteriul locului unde se află centrul activității
juridice se determină fie potrivit apartenenței economice: Stabilirea naționalității persoanei
conducătorilor, fie potrivit cetățeniei asociaților, juridice este total subordonată determinării legii
fie potrivit naționalității capitalului social, fie naționale, care se decide înainte și independent de
potrivit cetățeniei acelora în folosul cărora se însuși elementul definitoriu – naționalitatea.
desfășoară activitatea persoanei juridice.
82
80
Schema
Schema nr.4. Recunoaştereaextrateritorială,
nr.4. Recunoaşterea extrateritorială, drepturile
drepturile şi obligaţiile
şi obligaţiile persoanei
persoanei juridice
juridice străinestrăine
83
Tema 12.
TemaNorma conflictuală
12. Norma conflictuală cucu privire
privire la bunuri
la bunuri şi drepturi
şi drepturi reale reale
SchemaSchema
nr.1. nr.1.
Noțiunea dedebunuri
Noțiunea bunuri șiși drepturi
drepturi reale.reale. Legea aplicabilă
Legea aplicabilă bunurilor bunurilor
Potrivit art.285 alin.(1) CC RM, bunuri sunt toate lucrurile susceptibile aproprierii
individuale sau colective și drepturile patrimoniale.
Stricto sensu, sunt bunuri lucrurile care Lato sensu, prin bunuri se înțeleg atât
pot fi obiecte de drepturi și obligații lucrurile, cât și drepturile patrimoniale
patrimoniale. și acțiunile privitoare la bunuri în
accepțiunea restrânsă.
84
Schema nr.2. Domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae
Schema nr.2. Domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae
85
83
Schema nr.3. Excepții de la aplicarea regulii lex rei sitae
Schema nr.3. Excepții de la aplicarea regulii lex rei sitae
Mijloacele de transport – constituirea, transmiterea și stingerea Bunuri aflate în curs de transport – apariția și stingerea dreptului de
drepturilor reale asupra mijloacelor de transport sunt guvernate de: proprietate și a altor drepturi reale în baza actului juridic cu privire la
- legea pavilionului pe care îl abordează nava sau aeronava; bunurile aflate în curs de transport se determină conform legii statului de
- legea aplicabilă statutului juridic al întreprinderii de transport pentru unde aceste bunuri au fost expediate. Prin aplicarea legii locului de
vehiculile care îi aparțin (art.1603 alin.(1) CC RM). expediție se soluționează un eventual conflict mobil de legi în favoarea
legii inițiale (art.1605 CC RM).
Bunurile supuse înregistrării de stat – dreptul de proprietate și alte Titlurile de valoare – emiterea titlurilor de valoare este supusă legii
drepturi reale asupra bunurilor supuse înregistrării de stat se determină aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente (art.1606
potrivit legii statului pe al cărui teritoriu drepturile asupra acestor bunuri alin.(1) CC RM).
sunt înscrise în registrul de stat (art.1604 CC RM). Condițiile și efectele transmiterii titlurilor de valoare sunt supuse unor
legi diferite:
- titlurile de ordin sunt cârmuite de legea locului de plată;
- titlurile de purtător sunt supuse legii locului unde acestea se află;
- titlurile nominative sunt guvernate de legea aplicabilă statutului
organic al persoanei juridice emitente (art.1606 alin.(2) CC RM).
86 84
Tema 13. Norma conflictuală cu privire la forma actelor juridice
Tema 13. Norma conflictuală cu privire la forma actelor juridice
Schema nr.1. Noţiunea de formă a actelor juridice
Schema nr.1. Noţiunea de formă a actelor juridice
Lato sensu, desemnează condițiile pe care trebuie să le Stricto sensu, desemnează modul de exteriorizare a
îndeplinească un act juridic civil, în vederea valabilității voinței părților unui act juridic, adică modalitatea de
sale, probațiunii și opozabilității fața de terți. exprimare a consimțământului părților.
87
85
Schema nr.2.Legea
Schemanr.2. Legeaaplicabilă formei
aplicabilă exterioare
formei a actelor
exterioare juridice
a actelor juridice
88
Schema nr.3. Caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic
Schema nr.3. Caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic
89
87
Schema nr.4. Domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice
Schema nr.4. Domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice
88
90
Tema Norma
14. 14.
Tema Normaconflictuală cuprivire
conflictuală cu privire la condiţiile
la condiţiile de şifond
de fond şi efectele
efectele contractelor
contractelor şi altor acteşijuridice
altor acte juridice
Schema nr.1. Noțiuni generale, legea aplicabilă actului juridic unilateral
Schema nr.1. Noțiuni generale, legea aplicabilă actului juridic unilateral
Condițiile de fond ale actului juridic se referă la ansamblul aspectelor de fond privind
încheierea actului, efectele, executarea, transmiterea și stingerea obligațiilor rezultate din
actul juridic respectiv.
Aplicarea legii alese de autorul Determinarea legii aplicabile Legea aplicabilă actelor juridice
actului juridic actului juridic după criterii accesorii
Potrivit art.1609 alin.(2) CC RM, obiective Potrivit art.1609 alin.(3) CC RM,
condițiile de fond ale actului juridic Art.1609 alin.(2) CC RM stabilește actul juridic accesoriu este guvernat
sunt guvernate de legea aleasă de că condițiile de fond ale actului de legea statului care guvernează
autorul lui. juridic sunt guvernate de legea aleasă fondul actului juridic principal dacă
de autorul lui sau de legea statului cu acordul părților nu prevede altfel.
care actul juridic are cele mai strânse
legături, sau de legea locului unde
actul juridic unilateral este întocmit.
91
89
SchemaSchema
nr.2. nr.2.
Legea aplicabilă contractelor
Legea aplicabilă contractelor
Aplicarea legii alese de părțile contractului Determinarea legii aplicabile contractului după criterii obiective
Temeiul juridic al principiului lex voluntatis Localizarea obiectivă a contractului are un caracter subsidiar. Acest
Potrivit art.1610 alin(1) CC RM, contractul este guvernat de legea fapt reiese din prevederile art.1611 alin.(1) CC RM.
aleasă prin consens de părți.
92
Schema nr.3. Domeniul de aplicare a legii contractului
Schema nr.3. Domeniul de aplicare a legii contractului
Domeniul de aplicare a legii contractului
93
15. Norma
TemaTema conflictuală
15. Norma privind
conflictuală privind faptele
faptele juridice
juridice
Schema nr.1. Noțiuni generale. Legea aplicabilă faptelor juridice
Schema nr.1. Noțiuni generale. Legea aplicabilă faptelor juridice
Faptele juridice sunt evenimentele și faptele voluntare ale persoanelor fizice și juridice care
produc efecte juridice, adică creează, modifică, transmit sau sting raporturi juridice.
Fapte juridice ilicite (legea aplicabilă) Fapte juridice licite (legea aplicabilă)
94
92
Schema nr.2. Forme speciale de răspundere delictuală
Schema nr.2. Forme speciale de răspundere delictuală
95
93
Schema nr.3. Domeniul de aplicare a legii delictului civil
Schema nr.3. Domeniul de aplicare a legii delictului civil
Domeniul de aplicare a legii delictului civil
Potrivit art.1615 alin.(2) CC RM, legea care guvernează obligațiile din cauzarea de
prejudicii stabilește:
b) Formele, condițiile și întinderea răspunderii delictuale d) Natura daunelor pentru care pot fi pretinse despăgubiri
c) Condițiile de limitare sau exonerare de răspundere delictuală f) Persoanele îndreptățite să primească despăgubiri
96
94
Norma
Tema 16. Tema conflictuală
16. Norma în domeniul
conflictuală raporturilor
în domeniul raporturilor de familie
de familie
Schema nr.1.
SchemaAspecte generale
nr.1. Aspecte privind
generale privind raporturile de familie
raporturile de familie
Raporturile de familie
Monogamiei
Constituția RM (art.28, art.48)
Căsătoria este act juridic bilateral încheiat între două persoane în condițiile legii, în
scopul întemeierii unei familii.
98
96
Schema nr.3. Condițiile de fond
Schema nr.3. Condițile de fond
99
Schemanr.4.
Schema nr.4. Condițiile
Condițiile de
de formă
formă
Condițiile de formă
Înregistrarea căsătoriei
Conform art.9 alin.(1) CF RM, încheierea Cetățenii RM se pot căsători în afara RM la
căsătoriei are loc la organele de stare civilă, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale RM
precum și la alte organe abilitate prin lege. sau la organele competente ale altui stat dacă sunt
îndeplinite condițiile prevăzute la art.1609 CC RM.
100
Schemanr.5.
Schema nr.5. Efectele
Efectele căsătoriei
căsătoriei
Efectele căsătoriei
101
99
Schema nr.6. Nulitatea căsătoriei
Schema nr.6. Nulitatea căsătoriei
Nulitatea căsătoriei
Conform art.41 alin.(1) CF RM, încheierea căsătoriei prin încălcarea cerințelor
legale atrage după sine declararea nulității căsătoriei de către instanța de judecată.
Temeiurile declarării nulității Efectele declarării nulității căsătoriei Legea aplicabilă nulității căsătoriei
căsătoriei – art.41 alin.(1) CF RM
a) a fost încheiată cu încălcarea Căsătoria declarată nulă se consideră ca atare Nulitatea căsătoriei pentru încălcarea
prevederilor art.11, 13, 14 sau 15 din momentul încheierii ei. condițiilor de fond este determinată de legea
CF RM Art.42 CF RM stabilește persoanele care au aplicabilă condițiilor de fond.
dreptul să ceară declararea nulității căsătoriei,
art.43 CF RM reglementează împrejurările
care înlătură nulitatea căsătoriei, iar art.44
b) a fost încheiată când soţii sau unul CF RM prevede consecințele de declarare a Nulitatea căsătoriei pentru încălcarea
dintre ei nu a avut intenţia de a crea o nulității căsătoriei. condițiilor de formă este determinată de
familie (căsătorie fictivă). legea aplicabila condițiilor de formă.
102
100
Schema nr.7. Încetarea căsătoriei
Schema nr.7. Încetarea căsătoriei
Conform art.33 alin.(1) și alin.(2) CF RM, încetarea căsătoriei are loc în baza
următoarelor temeiuri:
prin divorț la cererea unuia sau a ambilor soți, sau Conform art.158 alin.(1) CF RM, desfacerea
a cererii tutorelui în numele soțului declarat căsătoriei cu elemente de extraneitate pe
incapabil. teritoriul RM are loc conform legislaţiei RM.
Legea RM ca lex fori
(2) Cetăţenii RM care locuiesc în afara ţării au
Modalitatea de desfacere a căsătoriei dreptul la desfacerea căsătoriei în instanţele
judecătoreşti ale RM, indiferent de cetăţenia şi
domiciliul celuilalt soţ.
(3) Dacă, conform legislaţiei RM, căsătoria poate
fi desfăcută de oficiul de stare civilă, această
Potrivit art.35 CF RM, în cazurile prevăzute la problemă poate fi soluţionată de misiunile
art.36 alin.(1) şi (2), căsătoria se desface de diplomatice sau oficiile consulare ale RM.
către oficiul de stare civilă, iar în cazurile (4) Este recunoscută valabilă desfacerea
prevăzute la art.36 alin.(4) şi (5) şi la art.37 – pe căsătoriei în afara RM dacă, la soluţionarea
cale judecătorească. acestei probleme, au fost respectate cerinţele
legislaţiei statului corespunzător privind
competenţa organelor care au adoptat hotărârea şi
privind desfacerea căsătoriei.
103
101
Schema nr.8. Legea aplicabilă raporturilor dintre părinți și copii
Schema nr.8. Legea aplicabilă raporturilor dintre părinți și copii
Potrivt art.46 CF RM, drepturile şi obligaţiile Conform art.160 alin.(1) CF RM, drepturile şi Potrivit art.142 alin.(1) CF RM, tutela şi curatela
reciproce ale părinţilor şi copiilor rezultă din obligaţiile părinţilor, inclusiv obligaţia părinţilor de se instituie asupra copiilor rămaşi fără ocrotire
provenienţa copiilor, atestată în modul stabilit de a-şi întreţine copiii, sunt stabilite de legislaţia părintească în scopul educaţiei şi instruirii acestora,
lege. statului pe al cărui teritoriu aceştia îşi au domiciliul precum şi al apărării drepturilor şi intereselor lor
comun. În lipsa domiciliului comun al părinţilor şi legitime.
Art.47 CF RM reglementează stabilirea provenienței copiilor, drepturile şi obligaţiile acestora sunt (2) Tutela se instituie asupra copiilor care nu au
copilului, iar potrivit alin.(1) proveniența copilului reglementate de legislaţia statului al cărui cetăţean atins vârsta de 14 ani. La atingerea vârstei de 14
se stabileşte în baza documentelor care confirmă este copilul. ani, tutela se transformă în curatelă, fără adoptarea
naşterea copilului de la mamă într-o instituţie (2) În cazurile de asigurare a obligaţiilor de către autoritatea tutelară a unei hotărâri
medicală. de întreţinere dintre părinţi şi copii poate fi aplicată suplimentare.
legislaţia statului al cărui cetăţean este persoana ce (3) Curatela se instituie asupra copiilor în vârstă de
pretinde întreţinere. la 14 la 18 ani.
Legea(4) Tutela şitutelei
aplicabilă curatela se instituie
și curatelei destabilită
este către de
Art.48 CF RM prevede posibilitatea stabilirii autorităţile administraţiei
art.1592 CC publice
RM.locale, în termen
paternității de către instanța de judecată în cazul în de cel mult o lună din momentul primirii cererii
care copilul este născut din părinți necăsătoriți și respective, în baza avizului scris al autorităţii
lipsește declarația lor comună sau a tatălui copilului. tutelare.
102
104
Schema nr.9. Adopția. Cadrul legal. Încuviințarea adopției
Schema nr.9. Adopția. Cadrul legal. Încuviințarea adopției
Adopția este operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între
adoptator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele
adoptatorului.
Reglementările aplicabile sunt cuprinse în: Adopția internațională. Cap.V din Legea privind
- Legea nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopției; regimul juridic al adopției, nr.99 din 28.05.2010
- Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile
copilului (New York, 1989);
- Convenția europeană asupra statutului juridic al copiilor născuți
în afara căsătoriei (Strasbourg, 1975);
- Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia
adopției internaționale (Haga, 1993). Art.32 din Legea privind regimul Art.33 alin.(2) din aceeași lege
juridic al adopției reglementează stabilește condițiile pentru adopția
adopția internațională. internațională.
103
105
Schema nr.10. Efectele juridice ale adopției
Schema nr.10. Efectele juridice ale adopției
Potrivit art.40 alin.(1) din Legea privind regimul juridic al adopției, efectele
juridice ale adopţiei survin de la data rămânerii irevocabile a hotărârii
judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei.
Art.40 alin.(2) din Legea privind regimul juridic al adopției – Din Art.40 alin.(3) din Legea privind regimul juridic al adoției – În
momentul încuviinţării adopţiei se stabileşte filiaţia între copilul momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia naturală dintre
adoptat şi adoptator, precum şi legăturile de rudenie între copil şi copilul adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi
rudele adoptatorului. biologici şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează, cu excepţia
adopţiei copilului de către soţul părintelui biologic.
Art.41 din Legea privind regimul juridic al adopției – Înscrierea Art.42 și art.44 din Legea privind regimul juridic al adopției –
adoptatorilor în calitate de părinţi adoptivi. Drepturile și obligațiile părinților adoptivi și ale copilului adoptat.
106
104
Schema nr.11. Încetarea adopției
Schema nr.11. Încetarea adopției
Art.49 alin.(1) din Legea privind regimul juridic al adopției prevede Art.48 din Legea privind regimul juridic al adopției prevede cazurile de
temeiurile de nulitate a adopției: desfacere a adopției:
a) încuviinţarea ei s-a întemeiat pe documente false; - în cazul în care părintele sau părinţii adoptivi au decedat, iar copilul
b) adopţia s-a încuviinţat fără consimţământul părinţilor biologici ai
adoptat este propus spre o nouă adopţie. Adopţia anterioară se consideră
copilului sau al soţului adoptatorului;
c) adopţia a fost încuviinţată cu încălcarea condiţiilor de fond sau de desfăcută la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de
procedură stabilite de legislaţie; încuviinţare a noii adopţii dacă, anterior, nu a fost emisă o altă hotărâre
d) adopţie fictivă. judecătorească în acest sens.
Potrivit art.50 din aceeași lege, dreptul de a cere nulitatea adopției o au: Desfacerea adopției trebuie să fie reglementată de legea natională a
autoritatea teritorială, copilul adoptat care a împlinit vârsta de 14 ani, adoptatorului în cazul desfacerii adopției în general.
părinţii biologici ai copilului adoptat, părinţii adoptivi, procurorul.
107 105
Tema 17. Norma
Tema conflictuală
Normaconflictuală
17.Norma
Tema17.
în domeniul
conflictualăînîndomeniul
raporturilor
domeniulraporturilor
raporturilorde
de succesiune
desuccesiune
succesiune
Schema
Schemanr.1. Definiția
nr.1. Definiția succesiunii
succesiunii
Schema nr.1. Definiția succesiunii
Succesiunea
Succesiuneareprezintă
reprezintăorice
oricetransmisiune
transmisiunepentru
pentrucauză
cauzădedemoarte
moarte
(art.1432
(art.1432CC
CCRM)
RM)
Succesiunea
Succesiunea legală – defunctul
legală – defunctulnunu
a lasat
a lasatnicioniciodispoziție
dispozițieprin
princare
caresăsă Succesiunea testamentară––transmiterea
Succesiuneatestamentară transmitereamasei
maseisuccesorale
succesoraleare
areloc
locîn
în
poată fi stabilit
poată modul
fi stabilit modulcum
cumurmează
urmează săsăfiefietransmisă
transmisășișiîmpărțită
împărțitămasa
masa temeiul voințeipersoanei
temeiulvoinței persoaneicare
carelasă
lasămoștenirea
moștenireamanifestată
manifestatăprin
printestament.
testament.
succesorală. (art.1499
succesorală. și șiart.1501
(art.1499 art.1501CC CCRM)RM) (art.1449-1452
(art.1449-1452CC
CCRM)
RM)
Schema nr.2.
Schema
Schema Momentul,
nr.2. Momentul,
nr.2. locul
Momentul,locul și subiecții
loculșișisubiecții
subiecții succesiunii
succesiunii
succesiunii
Momentul,
Momentul,locul
loculsisisubiecții
subiecțiideschiderii
deschideriisuccesiunii
succesiunii
Momentul
Momentul Subiecții
Subiecții Locul
Locul
Potrivit art.1440
Potrivit art.1440CC CCRM,RM,momentul
momentul deschiderii
deschiderii - Persoanele
- Persoanelefizice
fizicevii;
vii; Prezintă
Prezintăimportanță
importanțălaladeterminarea
determinareacompetenței
competenței
succesiunii
succesiuniiseseconsideră
considerăcelcel
al al
decesului
decesului - Persoanele
- Persoanelejuridice capacitatededeexercițiu;
juridicecucucapacitate exercițiu; instanțelor
instanțelorde dejudecată
judecatăînîncaz cazde
delitigiu.
litigiu.
persoanei
persoanei care a lăsat
care moştenirea
a lăsat moştenirea sau data
sau data - Statul.
- Statul.(art.1433
(art.1433CCCCRM)
RM) Potrivit
Potrivitart.461
art.461alin.(1)
alin.(1)lit.h)
lit.h)CPC
CPCRM, RM,de de
rămânerii
rămânerii definitive
definitivea hotărârii judecătoreşti
a hotărârii judecătoreşti Pentru
Pentrua asuccede,
succede,sunt necesarecondițiile:
suntnecesare condițiile: competența
competențaexclusivă
exclusivăaainstanțelor
instanțelorjudecătorești
judecătorești
privind declararea
privind declarareamorţii
morţiilui.
lui. capacitatea succesoralășișicacapersoana
capacitateasuccesorală persoanasăsănunufie
fie din
dinRM RMsunt
suntlitigiile
litigiileînîncare
careultimul
ultimuldomiciliu
domiciliualal
nedemnă
nedemnădedea amoșteni.
moșteni.(art.1434
(art.1434CCCCRM)
RM) celui
celuidecedat
decedatsau bunurilesale
saubunurile saleseseaflă
aflăpe
pe
teritoriulRepublicii
teritoriul RepubliciiMoldova.
Moldova.
Prezintă importanțășișipentru
Prezintăimportanță pentrudeterminarea
determinarealegiilegii
aplicabileîntocmirii,
aplicabile întocmirii,modificării
modificăriisau saurevocării
revocării
testamentului.(art.1623
testamentului. (art.1623alin.(2)
alin.(2)lit.b)
lit.b)CC
CCRM)RM)
106
106
108
Schema nr.3.nr.3.
Schema LegeaLegeaaplicabilă succesiunii.
aplicabilă succesiunii. Domeniul
Domeniul de aplicare
de aplicare
Lex succesionis
107
109
Tema 18. Competenţa în dreptul internaţional privat. Procedura de judecată în procesele de drept
internaţional privat
Tema 18. Competenţa
Schemaînnr.1.
dreptul internaţional
Aspecte privat.
generale Procedura
privind de judecată
conflictele de în procesele dejudecătoreşti.
competenţe drept internaţional privat
Determinarea competenţei
Schema nr.1. Aspecte înconflictele
generale privind dreptul deinternaţional privat al
competenţe judecătoreşti. Republicii
Determinarea Moldova
competenţei
în dreptul internaţional privat al Republicii Moldova
Conflictul de competență judecătorească se Potrivit art.459 alin.(1) CPC RM, instanţele Potrivit art.459 alin.(4) CPC RM, instanţa sesizată
soluționează potrivit legislației procesuale a judecătoreşti ale RM sunt competente să verifică din oficiu competenţa sa de a soluţiona
forului. soluţioneze litigiile civile dintre o parte a RM şi o pricina cu element de extraneitate şi, în cazul în
Astfel, potrivit art.459 alin.(2) CPC RM, parte străină sau numai dintre persoane străine. care constată că nu este competentă nici ea şi nici
competenţa instanţelor judecătoreşti ale Republicii Totodată, la alin.(3) din același articol se prevede o altă instanţă a Republicii Moldova, respinge
Moldova în judecarea pricinilor civile cu element că instanţele judecătoreşti ale RM sunt competente cererea.
de extraneitate se determină conform dispoziţiilor să soluţioneze pricini cu element de extraneitate
cap. IV CPC RM, dacă acest capăitol nu prevede dacă pârâtul organizaţie străină are sediu sau
altfel. pârâtul cetăţean străin are domiciliu în RM.
Distingem următoarele tipuri de competență:
110 108
Schema nr.2.
Schema nr.2.Competența alternativă
Competența alternativă
Potrivit art.460 alin.(1) CPC RM, instanțele din RM sunt competente să judece litigii cu element de
extraneitate dacă:
a) organul de administrare sau filiala, agenţia, sucursala, reprezentanţa g) acţiunea ce rezultă din îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc în
persoanei străine are sediu în RM RM
b) pârâtul are bunuri pe teritoriul RM; h) reclamantul în procesul de desfacere a căsătoriei are domiciliu în
RM sau cel puţin unul dintre soţi este cetăţean al RM;
e) fapta sau o altă circumstanţă ce serveşte drept temei pentru k) în procesul dintre persoane străine, acestea au convenit expres
intentarea acţiunii în reparaţie a daunei cauzate unui bun s-a produs pe astfel, iar raporturile juridice privesc drepturi de care ele pot dispune
teritoriul RM; în legătură cu bunuri sau interese ale persoanelor din RM;
f) acţiunea decurge dintr-un contract a cărui executare, deplină sau l) prin lege sunt prevăzute şi alte cazuri.
parţială, trebuie să aibă loc ori a avut loc în RM;
111 109
Schema nr.3. Competența exclusivă a instanțelor judecătorești
Schema nr.3. Competența exclusivă a instanțelor judecătorești
a) acţiunea se referă la dreptul asupra unor bunuri imobiliare de pe teritoriul e) nava sau aeronava a fost sechestrată în Republica Moldova;
Republicii Moldova;
b) bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul asigurat se află în Republica f) procesul are ca scop declararea insolvabilităţii sau orice altă
Moldova; procedură judiciară privind încetarea plăţilor în cazul unei societăţi
comerciale străine cu sediu în Republica Moldova;
c) pretenţiile decurg dintr-un contract de transport, iar cărăuşii ori punctele de
plecare sau sosire se află în Republica Moldova;
g) la data depunerii cererii de desfacere, anulare sau declarare a
nulităţii căsătoriei, precum şi în alte litigii dintre soţi, cu excepţia
d) procesul se referă la abordajul unor nave sau aeronave, precum şi la celor cu privire la imobile din străinătate, ambii soţi domiciliază în
asistenţa ori salvarea unor persoane sau a unor bunuri în largul mării, dacă nava Republica Moldova, iar unul dintre ei este cetăţean al Republicii
sau aeronava are naţionalitate moldovenească, ori locul de destinaţie sau primul Moldova sau apatrid;
port sau aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se află pe teritoriul Republicii
Moldova;
h) ultimul domiciliu al celui decedat sau bunurile lui se află pe
teritoriul Republicii Moldova.
110
112
Schema nr.4. Competența exclusivă. Procedura specială
Schema nr.4. Competența exclusivă. Procedura specială
a) solicitantul constatării unui fapt care are valoare juridică este d) s-a depus o cerere de declarare a nulităţii unui titlu de valoare la
domiciliat în Republica Moldova sau faptul a avut sau are loc purtător pierdut sau a unui titlu de valoare la ordin eliberat de o persoană
pe teritoriul ei; fizică sau unei persoane fizice domiciliate în Republica Moldova ori
eliberat de o organizaţie sau unei organizaţii care are sediu în Republica
b) persoana în a cărei privinţă se solicită încuviinţarea adopţiei, Moldova ori o cerere de restabilire în dreptul asupra lor (procedura de
declararea capacităţii depline de exerciţiu (emanciparea), declararea chemare);
incapacităţii totale sau parţiale, încuviinţarea spitalizării forţate şi
tratamentului forţat, efectuării examenului psihiatric, spitalizării în e) s-a depus o cerere cu privire la declararea fără stăpân a unui bun mobil
staţionarul de psihiatrie sau prelungirii termenului de spitalizare fără care se află pe teritoriul Republicii Moldova sau o cerere cu privire la
liberul consimţământ este cetăţean al Republicii Moldova sau are declararea dreptului de proprietate municipală asupra unui bun imobil
domiciliu în Republica Moldova; fără stăpân amplasat pe teritoriul Republicii Moldova;
c) persoana în a cărei privinţă se solicită declararea dispariţiei fără urmă f) cererea de constatare a inexactităţii înscrierii în registrul de stare civilă
sau decesului este cetăţean al Republicii Moldova sau a avut pe teritoriul îndeplinite de organul Republicii Moldova priveşte un cetăţean al
ei ultimul domiciliu cunoscut şi de soluţionarea acestei probleme depinde Republicii Moldova sau un apatrid;
apariţia de drepturi şi obligaţii pentru persoane fizice sau organizaţii cu
domiciliu sau sediu în Republica Moldova; g) cererea urmăreşte contestarea unui act notarial sau a unui act emis de
un alt organ al Republicii Moldova ori se referă la refuzul de a îndeplini
un act.
111
113
Schema nr.5. Prorogare de competență
Schema nr.5. Prorogare de competență
114
Schema nr.6.
Schema Lex
nr.6. Lexprocessualis fori:
processualis fori: particularităţile,
particularităţile, domeniul
domeniul de aplicare
de aplicare
115
113
Tema 19. Efectele hotărârilor judecătoreşti străine
Schema nr .1. Noţiunea de recunoaştere Tema 19.a Efectele
hotărârii hotărârilor judecătoreşti
judecătoreşti străine.străine
Recunoaşterea de drept şi recunoaşterea
judecătorească
Schema nr .1. Noţiunea de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine. Recunoaşterea de drept şi recunoaşterea judecătorească
116
114
Schema nr.2. Exequatur. Condițiile și procedura. Cazurile refuzării recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine
Schema nr.2. Exequatur. Condițiile și procedura. Cazurile refuzării recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine
Exequatur reprezintă încuviințarea executării silite de către instanța de judecată a hotărârii judecătorești
străine.
117 115
Tema 20. Arbitrajul internaţional
20. Arbitrajul
TemaTema 20. Arbitrajulinternaţional
internaţional
Schema nr.1. Noţiunea şi felurile arbitrajului. Criteriile de clasificare a arbitrajului
Schema nr.1. Noţiunea
Schema şi felurile
nr.1. Noţiunea arbitrajului.
şi felurile arbitrajului.Criteriile declasificare
Criteriile de clasificare a arbitrajului
a arbitrajului
Arbitrajul reprezintă o modalitate alternativă de soluționare a disputelor
Arbitrajul reprezintă o modalitate alternativă de soluționare a disputelor
Legea autonomiei de voinţă Legea ţării unde s-a Legea indicată de normele
Legea autonomiei de voinţă
(lex votuntatis) Legea ţării unde
pronunţat s-a
sentinţa Legea indicatăale
conflictuale de forului
normele
(lex votuntatis) pronunţat sentinţa conflictuale ale forului
Schema nr.4.
Schema Efectele
nr.4. Efectelesentinţei arbitrale
sentinţei arbitrale străine
străine
Schema nr.4. Efectele sentinţei arbitrale străine
Sentința arbitrală dispune practic de aceleași efecte ca și hotărârile
Sentința arbitrală dispune practic de aceleași efecte ca și hotărârile
judecătorești
judecătorești
119
117
117
Schema nr.5. Recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine în Republica Moldova
Schema nr.5. Recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine în Republica Moldova
Cererea de recunoaștere și
încuviințare a executării silite a Temeiurile refuzului de a recunoaște
sentinței arbitrale străine se depune și de a încuviința executarea sentinței
în condițiile art.4751 CPC RM. arbitrale străine sunt prevăzute la art.
476 CPC RM.
Temeiurile preăzute în articolul
indicat supra sunt similare cu cele
Potrivit art.4752 CPC RM, instanța indicate în art.V al Convenției pentru
examinează cererea în ședință recunoaşterea şi executarea
publică, cu citarea părților. Însă, sentinţelor arbitrale străine (New-
neprezentarea lor nu împiedică York, 1958) și în art.9 al Convenției
examinarea cererii. Europene de Arbitraj Comercial
Internațional (Geneva, 1961).
120
118
Bibliografie
Suport didactico-științific:
1. Ancel Bertrand, Lequette Yves. Grands arrêts de la jurisprudence française de droit international privé. Paris: Dalloz,
1998.
2. Augustin Fuerea. Drept internaţional privat. Bucureşti: Universul Juridic, 2005.
3. Aurelian Gheorghe. Drept internaţional privat. Bucureşti: Universul Juridic, 2010.
4. Batiffol Henri. Aspects philosophiques du droit international privé. Paris: Dalloz, 2002.
5. Claudiu-Paul Buglea. Dreptul internaţional privat român. Bucureşti: Universul Juridic, 2013.
6. Cosmin Dariescu. Fundamentele dreptului internaţional privat. Bucureşti: Universul Juridic, 2014.
7. Courbe Patrick. Droit international privé. Paris: Armand Colin, 2000.
8. Dan Andrei Popescu (coord.). Specificitate şi complementaritate în dreptul privat european. Bucureşti: Hamangiu,
2012.
9. Dan Andrei Popescu, Marius Harosa. Drept internaţional privat. Vol.I. Bucureşti: Lumina Lex, 1999.
10. Dragoş Alexandru Sitaru. Drept internaţional privat. Bucureşti: Actami, 2000.
11. Elena Belei (coord.). Drept procesual civil. Partea specială. Chişinău: Tipogr. „Lexon-Prim”, 2016.
12. Fulchiron H. Travaux dirigés de droit international privé. Paris: Litec, 2001.
13. Holleaux Dominique, Foyer Jaques. Droit international privé. MASSON, 1987.
14. Ioan Macovei. Drept international privat. Iaşi: Ars Longa, 1999.
15. Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu. Drept internaţional privat. București: Actami, 2005.
16. Kessedjian Catherine. La reconnaissance et l’exécution des jugements en droit international privé aux Etats-Unis.
ECONOMICA, 1987.
17. Mayer Pierre. Droit international privé. Paris: Montchrestien, 1998.
121
18. Mihail Vasile Jakotă. Drept internaţional privat. În 2 vol. Iaşi: Chemarea, 1997.
19. Radu-Bogdan Bobei. Calificarea şi conflictul de calificări în dreptul internaţional privat. Bucureşti: All Beck, 2005.
20. Tudor R.Popescu. Drept internaţional privat. București: Romfel, 1994.
21. Valeriu Babără. Drept internaţional privat. Ed. a 4-a. Chişinău: Elan Poligraf, 2013.
22. Violeta Cojocaru. Adopţia naţională şi internaţională sub auspiciile principiilor Statului de Drept. Chișinău: Reclama,
2005.
23. Violeta Cojocaru. Recomandări metodice pentru elaborarea tezei de licenţă la disciplina „Drept internaţional privat”.
Chişinău: CEP USM, 2006.
24. Violeta Cojocaru. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine în materie civilă în Republica Moldova.
Chişinău: CEP USM, 2007.
Activitatea practică – Convenţii din cadrul Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat:
1. Convenţia referitoare la legea aplicabilă contractelor de vânzare internaţională de bunuri, adoptată la Haga la 22 de-
cembrie 1986; nu este în vigoare.
2. Convenţia privind procedura civilă, încheiată la Haga la 1 martie 1954; în vigoare la 03.11.1993.
3. Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980; în vigoare
la 01.07.1998.
4. Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993;
în vigoare la 01.08.1998.
5. Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie
1961; în vigoare la 16.03.2007.
6. Convenţia privind conflictele de legi în materia formei dispoziţiilor testamentare, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961;
în vigoare la 10.10.2011.
122
7. Convenţia asupra recunoaşterii divorţurilor şi a separării de corp, adoptată la Haga la 1 iunie 1970; în vigoare de la
09.12.2011.
8. Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau
comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965; în vigoare la 01.02.2013.
123
Legislaţia Republicii Moldova:
1. Codul familiei al Republicii Moldova din 26.10.2000.
2. Codul civil al Republicii Moldova din 06.06.2002.
3. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30.05.2003.
4. Legea privind drepturile copilului, nr.338 din 15.12.1994.
5. Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, nr.17 din 15.02.2007.
6. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe, nr.1031-XV din 08.06.2000.
7. Legea privind actele de stare civilă, nr.100 din 26.04.2001.
8. Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, nr.81-XV din 18.03.2004.
9. Legea cu privire la semnătura electronică şi documentul electronic, nr.91 din 29.05.2014.
10. Legea privind comerţul electronic, nr.284-XV din 22.07.2004.
11. Legea cu privire la arbitraj, nr.23-XVI din 22.02.2008.
12. Legea cu privire la arbitrajul comercial internaţional, nr.24-XVI din 22.02.2008.
13. Legea privind regimul juridic al adopţiei, nr.99 din 28.05.2010.
14. Legea privind regimul străinilor în Moldova, nr.200 din 16.07.2010.
15. Legea cu privire la mediere, nr.137 din 03.07.2015.
Resurse Internet:
1. www.hcch.net
2. www.cis.minsk.by
3. www.conventions.coe.int
4. www.unidroit.org
5. www.uncintral.org
6. www.lex.justice.md
124
Violeta Cojocaru, Serghei Rusu, Cezara-Elena Polisca, Irina Digori,
Artur Furtună, Alexandra Popușoi