Sunteți pe pagina 1din 20
‘ FORTS ROMANSKSCK De OPINTE §T INFORMATIE . Tan. Yertig -OPd- XX, 1 78_FRBIBURG-Germania “ - ““Eebpringenstr-17 a % DIALOG. CU_TARA_ * Uhiar gi impla tuperechore a aceston ouvinte ¢,fn actualele tmprojurkri, ridicol«"Pardia” circulé de mai mult& wreme fn oxil; dac&. abie_acua ne, ocupan de case pontru eX;de cAtva tinp,gi-au fnsugit-o gi perssane cu preterfil... Care-ar fi)dupk opiniile respective, "agtorii" aialogului? Jara gi refugiatii. Se!ntampla,tns&,cé refugiafii nu's altcova decAt acca parte din pari care a reu- git 6B fugh.De ocupafie.De sufocare.Unii romfini gi-au regisit libertatea,ne sol strein-Aljii au rAnas.in patrie,dar P&ri nicio 1ibertatse oneneasck.Unti- au 1i— bertatea fAri patrie,alpii au patrie dar fhr& libertate.§i unii gi alfii vor acelag lucrur libertate,gi‘patrie.litertates tn patriosUn dialog fnira aceste dou categorii ar. fi un veritabil... monolog.Tara gi exila}ii au’ oxact accloagt vreri.Refugiajii nu's altcefa, decit yn fragnent de. patrie fn libertate,o parte a frit nenitd sh poat& tace cunoscute. fn lune suferinfels celor rénag! acash. Jar cf fn fara s'ar fi scbinbat Entre timp ceva,cun pretind agenfii-cu diferite magti'al ocupantuldi,—“iatd cA noid refugingi,venigi fn valuri. sucocsiveyo dec— mint categorio,aritand 6h situatia © aceongi,dacd nu gi nat rea; aceleag! deoi imperativele celor din farf,acecagi datoria celor de aici. Dar aduifand,prin pur& ipotez&,cK exilul ar simji nevoia unui "dielog ou fara!,cun ar fi el positilycnd yara—i cu oMlug? Bx dialog presupune partoncrd eouplet liberi si se exprime-0convorbire eu cineva’legat gi cu basnaua'n gurk .@ de doneniul eonediel.ibsurdu~i atdt de patont,fno&t sa vede de departe ok guecherii ce au lansat formula au.jucat pe eohived;confundand yoit strévechea qar& ronfineascd cu duzinelé de slugoi de agi at Megéovel« J. Bar dack um dialog ou fara e gi de Trisos ‘gi inposibit,cel cu "guverdul" Sgupantulud ar fi cu totul, War “rost.Ge-aacputea ‘sk-1 spunen? CK "nu-i frunos! SA {iio far& tn oktuge? cfgade rhu” s& Sndbugi;odata ow lthertatea;crice avant de orcatie? ch.is mut ouviinoios s& fei phafintul oanenilor? chai dézastruoa s& "vingi" Mosoavel, sub orice’ cost. si sf "eumperi" de-acolo ou patru-costuri? Ri chiar de, lam convingoytot'nus'ar tndrepta nimicyclict el 6 obligat sf a6 supund. ordinelor Moscovei.Gi nici nu slar putea altfelyoind rhdkcinile {1 sunt thotrubele Krenlinulut. gi nufn solul patriei,De-acolo i-a-vohit -nirul;gi’ el sta lasat unsyindiferent la dezastroasele urnZri pentru ron@ni."Canli" din Bucu- regti fac riul ru pentru c&i:n'ar cukoagte’ binele gi ar avon nevoto sk-l tnvofe dela noi.# tn joc,la:e1;propria situatie,iar atitudini ala Decebal sau Ioan No@i.cel Cumplit-nu's le tndenfna crickraias Ges ce gia Iuat ingrata nisiune de-a proslivi "realizirile” ain jark,ount sau'"sbraci cu dubul",sau necinstiji.Ci in naterie edilitariysau fn industric, fare'o fi inaintat’ foji de acum 30 de.ani,se poate; dar restul lundi a stat ou brafele fn sn? Cu'un regim' de libertate gi independenj&yea tns%gi ar fi stat pe loc gi mlar fi cretat,dinpotriv&ymult nat’ mult? Cum se poate minuna de cecle Pealizkri careva care triegto,ai ziceny§n Germania,tar’ cu totul 1a panént dupé TAzboi dar care azi e,sub toate acpectole,rrintre prinele }Ari din lune? g1 este in rogim de‘libertate,fir&’ s&-g1 Ti.ucia olitele,fara si fi inventat canale-al norjiijs& £4 confiscat panfnturile,f&r&. ai-gi trinith fiii tm tured la oorvozd Tyoluntare",f8r§ sufociri de niciun Tels, ba,toonai acester "lipsuri" so datoreg~ te imensul aku progres! Jar din milf 1audatéle "realiziri" ain fark,ce profit are onul? ace] on care cergegto,la ounoscujii din streinitate,haine veohi,pank gi aspiring? Am vAzut romdni,venigi chipurile ti "turisn",cari adunau de pe strazi,cu ochi avizd, tot ce aruncé neamfua! Au vigut acest soi de, "turigti",venifi f&r& un pan in busn- nar,cu"hran& rece" ailust th cufir a&-acashi,strfingand de pe,la porfi pachetele pentru Biafra! fark de sdrintoci! asta a ajuns-biate noasté& patrie, dupa un sfert de veac é¢ "reali z&ri socialigten! - fet rondntenulut canteaz’ nai ee SK fie colar: dack Romfnia a f&eut ceva pagi,gi Rusia a permis-o,e pentru ch este in interesul ooupantului.Care inport&,pe prejuri de ponantytot ce-1 trebu~ egte, tot produsul muncii pe gratis a sclavului ronfn ~ gi tot el dirijens’,ce-a mai rimas,spre f&rile unde el ere interes.Coubinatul dela Galafi,parajul dela Orgova,mult liudatele nidrdeentraleyete.,folosesc indirect azi,tn primal rand, rusului,iar fn caz de conflict fi vor cdea,din prina zi,fn labia. Ce poate face.exilul nostru tn faa tnficr&toared traggali? kici sunten foars te pesimigti.Spre déosebire de soleotul exil din 1648,0u instruo}ie gi bani,cu audienj&é la Napoleon (viitor "III"),1a contele Walewsky,cu amicijii de groutates unui lamartine sau Quinet,cel de, azi se rrezint& destul de.. pestrif:.a sokpat cinena putut,jnu cine-a trebuit."Poradndlit&}i",sunt pujinesDar gi aeesten fac "wultura",fac Nart&"y nu gi-au folosit odat& faima pentru a atrage atenpia,ou groutatea nunelui,qsupragencoidului din gark.Dac'ar studia .oineva,de plldh,nu- hat sectorul picturli din exil,ar fi fndreptapit: sk oread’ o& opersle respecti— ve au'fost realizate fn cea-mal paradizidcl epoch a oneninii; fntn'un timp ofnd fdpa fiu din matc&,cfind fanilii ftregi rimfneau fn sérna electrificat®,tn plun- Dil mitralierelor,in grozévia gherlelor sau in coljii o&intlor dreaafi,acogtl omni se delectau,pe panai,cu domul din Mileno,cu piaga San Mares,ou plaja din Frogene gi alte cagte lucruri-Revolta din 1907 gi-a glisit,fn oluda teroarei de atunoi,care ridea satele ou tunul gi fapugca f%rk sonajie pe bicfii flkminci, artistul care s'o justifioe gi."nemurcasca": cui nu i s!au tnolegtat, punnii tn faja celebrului tablou al lud BkncilS? Aiaiytn plind libertate,niavem o, singur& tnfAfigareype plhn ‘artistic,a cunplitel drame din. fari.Gu arta exflulut ar Pi imposibil cercet&torului s& reoonstituinse’ iadul,contenporan et,din patria ar- tigtilor. : : “ 4 Stém ounva mai bine pe plan direct politig?. Cateva organizafii,existl; spe- eislizate fn parastase si conemoriri,elé sunt absénte fn manifeathrile internas Honale ce pot influenta ‘ceva; ‘acorba “lupti pentfu podturile Jor de eonducere, dash fn ‘06 mat ‘qutentio sill valcanfe,pdre ‘stimulat& ae doriilta fivosk fires oRrpit do vizieh 4H muGres ddele dusiteaak mete l ot iow ne esenfi retoriok,cl se poste nanifesta tr ghicnturi,injurditurt,deminjurt,discursuri fncbndlare,artioo. ie ardeiate, tupinsatiri,dar ¢ absent "po ‘teren".Teuperatura 1 <'q putiit nésura, cu absoluth precizic, 1s adunarca biblioctecti din Freiburg,care d tntrunttyalk- ‘uri de omul legatiel, lui Ceaugescu,venit ov invita}ic,o pletork tntreagk de... anticcntinigti,breveta}i gi profesioni’gti,cu gapte tetn dini.Bi bine niot uBoari unl din toyi acestia n'a fost carabil de"atitudino"! Zadarnic api ciuta, Gpoijou cea mat perfoo}icnatk lups,in presayanticonunist&,n exilului,o oft a6 plavidi fnficrare a duplicitAjilor d-lid Minilesou.Dinpotrivk,un nane&tor’ de cpnunigti,oa dl Seiten, doningator eu surle 31 tronpete al”oricrei unbre de Naialogtyserie negru pe alb ch dela zalafetul ow bolgevioul a plecat "tnklyat sufisteyte"s alt nefnduplecat’ antimarxist, ca dl Posteughyscrie, gnecheregte, ch bine a fAcut bolgevicul, c'a venit,ca s& ramin&... unilit de wpseala oper anti tesolani,— ocolind fns& s& spunk c& onul a venit deolo poftit; un alt fhvergunat dugiman Gi ccupantului,ca dl Papanace,scrie un artiool fe’ tuflere’a activithplt ciraculud sku, ocolind fns& 94 1 “antinuntul” cu’ prezenja,ca invitat,- politracu- iui cultural.lat® tret dintre.cei maf crunt afigafi oa intratabili ndversari al Ccupantulut din fark director ai-unor: gil&gloase publicafii,es. inficreaz’ pe "diglogangi" chiar. gi numad pe sinpl& bAnuial&,dar cari,cand a fost yorba de jomul lorMyau tout oa pegtiiyoand nau plecat pur gi sinplu "fnilgayi. suflet te® dela: sindrofia apureatet tnpreuniri.Mai mult deodt pe ideljextlut © foreat Pe coverii;pe clan,pe Nomil nostru"sAr putea, mcar tndrfisni oineva si=gi duoni— Puio ce-ar fi seris publicafiile, reapective,cu ce lktiri-ne-ar fi gratificat ae& noi,cari- nu. aparfinen niciunut,clanjam fi iegit ou parul fnaintea 4M WAitlesouysau dack,1e veo ipoteticl aniversare a nodestel noastre publteagil,aa fi dnvitat. vreun: ceaugist? Cu edindi nesar £1 scos ain gat! Noi’n'ameaitat a ne periolita unele prejioase amicipii,cénd a fost vorba de.ceeace, ni s'a pirut drept-Am {nfruntat: chiar rppresalli administrative,provocate de denunjurile pa- triojilor dislogan}i-Dar, pentra. omulepii-ou ifone’ de, reprezentan}i ai quintceen= ult. gagoa decht urgia din far& gi conplioitatiie devaiel Nici mcar aga zisul "oonsiliutconducktor", din care: bibliotecarul-dinlo- gant face parteynla cremut ‘oli. cazul sh tao atitudine! Cu aceste jumht&ji Paneniysterilitatea exilului e nunai explicabil&.gi tare ne minim de-ce-stirii gin jard i-or fi dénd atdta inporthnfA: spre a ajunge,gAdilandu-l,ia resuitatelo ja care a ajune? Nu's chiar rai psindlogi: + rae Us "dialog ou fara! vres si arurytn realitets,dialog cu cAl&i{ frti,E1 existh deja,ia nivelul Virgil Minkilesci-légajia din’ Bonn, la nivelul oalot oe prin thcere dovin‘autonat conplicisDar, peste nceste oportunishe exint® gi: un exil siinktos,care tntrefineype potriva nijloaceler sale,flacdra sporanfei fntr'o Ronfinie: liberk.atunet va avea loc adevatatul dialog -gi'singurul posibll- ou zbirii farii,cum gi cu gmecherii din exil ce 11 s'au afiliat; dar 61 va fi de resortul curfilor narpiale. Petre VAlin&reanu POCUL SI IDOLUE'DS GEARA de antioh Cantenir Un turn&tor a6. ceark,dibaci cun altul nue; A plisnuit odat& o gingag statuic, Ou plete mddulare ‘gi tot ce trebuiesto, Tneat phrea,statuia aceca,ok traiegtc. Dar isprivindu-gsf lucrul,ava 01 nenoroeul Sto uite lfreé vatri gi,ou dogoazea-i,focul, es I-a destramas faptura,topindu-i ceara crud. S'a irosit degeaba prea iscusita-i trud&, (ine doregte trudainveao s!aduck roade, : Sfargindu-i plAsnuireaya 0 feri ee cade De orice’ neajunsuri cé-asupri-i se azvari&, CKei altfel tot folosul ravnit s'q dus pe garlk. §& Denisia Mons, Barlea dela pregedintia Sootetafit Acadenice Rondine rhafnant drevocabi1&,Socketaten, vai oondind spank la viitorul congres(care se va fine probabil la. Paris,in prina. junitate a lui Septenbric),de actualul conitet® pros, Grelircea Zopesou,predr-Flaviu Zonan,prof.dr.Teodor Oneiulesc,prof.Bruno Manzoney dr-Constantin Sporea gi pregedingii sec}iilor. cae Biserica: Ortodox’ Arb’ gi-a serbat,la.14-16 Septombrie, 750 ae aniiae auto- Gefalio —obpinite/2h anul 1219.do obtre SfiSavaychlugar: 1a Sfetante,-careien Tugat de fratele siu,Voevodill Stefan Nenania,a ners tn acest acop In’ Nicea,unde S¢,giseauydupi oouparen Conatantinopofului de odtre ‘crusiafi,iaparatul bizentin $1 patriarhul.Sava a°fost,ci acest prilej,sfinfitepiscops ef Sta ‘oprit,la tne foarcers;la Salonic gi la Sf.Munte,de unde a luat toate clrfile trebuinsionss Bisericii din Serbia. gk Mandela", revista bisericii ronfne ortodoxe din Montreai (Caraga) scare a tiparit si un calendar de perete,publick,in nunkrul de Créciuns o nigekvonre ovo= care Ja Bucovinet; pastorala,consicerafii'fn jurul "debarcirii" pe lum& gi inser ndrile, unui pelerinaj la: lerusalim,de-predr.Zetre Popescu; proslivivea ‘mul Gok. ciun in libertate,de cativa refugiagi do ourdndsRovists © sprintenk Gk Dupk cea lucratytn rigazul dintre operafii,vreo 4 ani la un film ea docu- nenteazi realizarile Episcoptel conduse de 2.S.frifa,dl Stelian Stinicel & plocet a8-1 prezinte tn ofteva netropole dé pe glob:.a. fost cu filaal ie Paris, Munchen, Bsa Buenos Aires,San Juan,Sautiago (Chile) ,Sydnoy,cto, S@ Dl dr-Constantin Spores publick, fn Sdost—Forschungon (Mlnchen, 1969, pee206- 287},0 commicare despre "Grigore Nandrig'. . 4S Afiin din "Glagul"Glore-ci tovarSzul Athanase Joja "a prezentat 1a Acad nia Ge gtiinge norale gi politice din Paris'o conunicare cu titlal 'Pizionowte noralA a roninilor".Dat& Tlind...-delicateja subiectului,e protabil of conteron- Harul a evitat s& exomplifioa tena cu actualii conduoktori ai Rondniel... “nigh te peigvizdunes germani,un "psidnez" a arftatyou lux de fotografi ,iooo— aienul laghrulul dela duschwitz.Umul polones,imar fi stat nal la intel deciove s& ne arate necanismul gropilor dela Katyn... si Ba acccagi televiziune: rugat sk cAnte ce=i place nai mult,un lutar un- fuprefugiatya cfintat,cu mult elan,"CiocArlial.Gi,apre deosebire fe confraqit din Tal Aviv dar spre cinstea Iui,el a spus ch estes+» ronfneacoh!: $f ,ie 11-21 Februarie a fost expus tn sala Dalles ain Bucuresti un fragnont @e rock lunar’, pus Ja dispozifie de Statele Unite: "Coada” a fost Inprealonenth =, Anul trecut au vizitat Rondnia 1.800.000. turigtt: strefniyIn 1968 fus 1-500.000; in 196 abia 800,000.—