_docte,care au dat greutate congresului nostru pari Sista acum gi citeve "banslitati",necesare mei mult varictStii programulnd Gabogapirii cunostirfelor,de vreme ce ele sunt la indesfna tuturer; doar pretaree lor.apare ithe s se Una.din.ciscle "beralitaji" este "perola" dialogului cu jara,care ss vanturi Gii@eamed mult tinp-Partenerii “dielogului” fi s& fie,preeum result& din slogan, SrePugiatii ci fare-Dar aceste dovs entit&ji nu sunt dec&t un tot,ele sunt una = cuge! pit siapicie diferente fiind doar de destin: c&ci unii au cutus <4 2 So aes;fn tine ce pljii au rinss s& sufere toate invenfiile dadulut; vrerile tns& t fost. — si au ranas — aceleas!,identice la toji romfnii: yiapS liber’ fn jaré brasUn "dielog” intre cxil si jerk n'ar 2i,asadar,decdt un moncdlog- eBar-chiar dacd.pric puré ipetesi,s'ar simji nevoie unui dialog fntre exil gi ous ar fi el posibil,cda¢ tera-i "fn butuci"? Un éialog presupume rarteneri fet _liberi,liberi s& ss exprime si liber! s& decid&.Um dialog cu cineva le- $i © tesrate’s guri © de domeniul combdieci. : (Abeurdul fiind patent pentru orice creier nermal,e linpede off gaecher!! Tlancat "persia" au jueat pe.echivoc,confundind,roit,jare rom@neased cu durine Gameni de-fncredere ldsaji-de“Mescova 1a Bucuregti-Dar Gack an #ialog eu jara P28 gi de prisos,cici vrerile i ie cuncasten,gi imrosiMi,pentrue’ fara—i cu G,cel cu: "guveraxl" ccuractului ar 7i cu totul fBré rost,cici mu e vorba & | 88 guvern cu autononie de decisie,de un guverm ou radacinile in solul patrict, Be retric care mu 2-a ales ricicand,ci de un "guvern” ce gi-a prinit uiral dela ) Moscova,din ei caret cuvart =u iese-Chier de l-em convinge noi de necesitates | Aibert&jii pentru vieja usu! nean,de absurd: “ctea colhocurilor silmice,de neone- mis ™ ui" cu Rusia(unde export& si de unde import& le prejuri fixate | Betron),cl cter pctes Jue absolut nicio misurd."Capii" din Bucuresti fac raul ; $e pentrucé -cel rujin teoretic- r'ar cunoaste binele gi ar ayea nevoic si-1 in Beye dele noi,srin "dialog",ci. pentruck-i fa joc situafia persomalZ; li s'a i= | _ Bee §i-2u acceptat,ie tnscdunere,odicsul rol de coads rom@meased a toporulet ru -Sese,ier etitudini 2 le Decebel,Ioan Vod% cel Cumplit sau Grigore Chica,nu's le ; orioui.Gu stat mai payin « uncr mongtri.gi fnel,epitetul mu me scorers i poate cineva tnchipul —si dix mumai o pilda!-, un : peat 5 Seni,néncind pe furis de copiii lor? Ei bine,ccease pic! antusicle < BE 2a0,0 fae Caugescu,o 222 tofi cei ajungi cova din mile Moscovei: fx timp ce populejie suferé cee mei crunté aizerie,"raringii Refiunii",ecegti paring! dege= =, or Smbuite Ie aegecine speciaie,ou bumithyi carate din teaté lunea pen i Cet ce gi-eu lust ingrata nisitne dese proslavi "“reslizirile™ air 7erkysunt Sen sareci cu dubul,sau necinstizi.Cé fm materie edilitara,seu In industric,jare tS fap8 de acum 30 de ani,se poste; dar restul lucti e ctat _ 8 Brajele fx sé? Cu ur regin de libertate gi independenja,Ron@nia fnsist n'ar | $i creat infinit mai mult? Cun se zoate minurA ds acele resultate,de altel me~ s& cieen,in Gersanta,jeré cu totul le rémaut dupa ¢ dect Zosfinia,der cars act e,sub toate aspectele, (Fre prinele din lusci §: scta-fri si-gi f4 ucis elitele,f&rS-sk £1 pascosit ea” Male ale morjii,fari 2 <. igcat panécturile,firé si-gi afne cetEjenit fa ie corveri.. « iar iin sult ldudatele "realizir’” dim fard,ce goreegte,1e cuncscujit dim streimstate,haize wookiy ronani,veniji chipurile fn *turiem",cari edumau de © erunch neanjul; am vEsut seest sol de™t =, 4 rece" adusi'n traist&é de apasi,strangiind de ch de ctlogi gi s&rintect,asta = ajums sfert ae veac realiziri sccieliste™! OS Ochi syiz: jm tes fx baruner,cu | BOFHi pechetele plntrs Beenece petricce &S88 fie clar: daci Roninia a faut ceva pagi,gi Rusia a permis-o,e este fn interesul ei,al Rusiei: care import&,pe preguri de pomank,tot be. Duiegte,tot rrodusul muncii pe gratis a sclavului ronman,si tot ea dirijea dac'a mai ramas ceva,spre firile unde ea are interes. e poate face exilul nostru,in fata fnfiordtoarei tragedii? Aici nu sunten Focmai optdmigti-Spre deosebire de selectul exil din 1844,0u instructic gi baat, ) Gwiacces 1a Napoleon,ia contele Walewsky,cu amicifii de talia unui Lamar‘inc, | Michelet sau Quinet,cel de astizi se rrezintX oarecum pestrif.Mai mult decht ot- Be S trebuit,a scipat cine a putut."Personalit&}ile",cAte sunt, fac “oultura", “* fac “arta! (si nu e niciun réu fn asta),fnsk rar gi-au folosit prestigiul pentru @ atrage atentia,ou greutatoa nurielui,asupra genocidului din fark.De-ar studia ineva,de pildd,numai sectorul picturii din exil,sau al sculpturii,chiar poezia sexeepfii),ar fi fndrituit sk creadi cA operele respective au fost reali. ,cc8 mai paradiziach epoci a omenirii; fntr'un timp ofnd fipa fiu din familii intregi ram@neau fn sArma electrificat&,in plumbii mitralie— ozavia tnehisorilor tip Pitesti sau Adud,ori tn coljii c&inilor ére- 4 artisti se delectau,pe panzd,cu donul din Milano,cu piata San Marco, i a Fregene §i alte caste lucruri-Revolta din 1907,cfnd sate tntregi ere cu tunul,si tmpugcayi fré somatie biefii flamAnzi,si-a cisit totugt stul, chiar {n clinatul de atunci,care s14 dustifice gi s'o "nemureasc&": oud au fnclestat pumrii de revolth fn fafa celebrului tablou al lui Banci1s? 1 plind libertate,n'avem o singura tnfafisare,pe plan artistic,a cumplited din far8-Cu arta exilulut,ar fi Amposibil cercet&torului de mine s& re~ ttuie 1adul,contemporan efjdin patria artigtilor.Evyreii exilafi "le raul " ne-au l&sat acel monument de mostaigie si durere,care ne cutremurd azi,dupi 25 de veacuri; se vede,din angajamente $i blesteme,ci "au pléns", agevir "eGna Si-au adus aminte de Sion".In exilul nostru fnsh,aici,unde aven ata libertatea exprimArii,o libertate dupa care jinduiesc milioanele de fragi sub lackt,exist& pani gi Publica}ii unde zadarnic ai cita,cu cea mai find i", cat de nefnsemnat& aluzie la drama unui neam ce piere,un singur cuvAnt de fncurajare si de mAngdiere.sunten fericitii beneficiari ai unei libert&fi pe fare suntem departe de a o merita! -_, St&m,cumva,mai bine pe plan direct ‘riu,exista; dar,in afara obignuitelor ai politic? CAteva organizatii,de bine de Be e miversari gi parastase,cle sunt destul de rar prezente in manifesturile internationale ce pot influenj& ceva.$i totugl, | toate nidejdile jérii agonizante se indreapt& spre fiii ef cei libert.Desizur _ ea,singuri,noi n'am putea-o libera-Intrebarea fnsa este dac& facem tot ce-i fn _ puterea noastri spre fndrumarea lucrurilon pe calea {mplinirilor.Din toate rosi- _- bilitdtfile de care dispune azi exilul romfnese,Societatea Hoastr’ Academica are cele mai-multe atuuri tn acest soop-A avut fnjelepciunea,la constituire,sX evite _BlcBtuirea pe baz de discrimin&ri.Ea cuprinde astfel,in sanul ei,cam totalita— tea celor ce pot face ceva-E o societate voluntar&,cu conducere aleasi'-tn anbele Sensurt-+-— gi se intinde re toata faja globului,tn aproape toate farile din lu- me+Pn& acum a avut perioada de cregtere,bine fndrumaté de pregedintele et.Are deja un prestigiu internafional,e semnalat& tn fnaltele cerouri intelectuals.Rf bine,prestigiul acumulat nu trebuie si rAmAni,tn lupta de supraviefuire nationa— i4yca un capital mortyci si rodeasck: tn diredjia agteptaté de cdtre fara dela 711i ei cei luminati,cari trdéiese tn libertate.Societatea Academicd este,gi ined 2a nivel, cea mai serioasd reprezentanfa, a romAnismulul liber.Toate agteptarile Sunt deed aici.Ba trebuie si intre direct tn arend,intervenind,ou titlal si grou- tates ei,fn toate problemele de viafA ale neamului nostru.Putem continua sa di- Zertimytn congrese gi'n publicafil,de Rilke,de Bergson sau Eugen Ionescu, dar,na— relelsk fim prezen}i tn tot ce este fn atingore cu viaja rondneasch.B necosar 88 fle cuncscut,oridec@te ori este can’ poate fi vorba de fara noastra,un punct . ge vedere autentic romfnesc.Gi cea mai Indreptijith sé-1 oxprime,re exil,este Soctetatea Academic& Romina. * * * 7a cele de mai sus,rostite 1a congresul din Paris,s'au produs .cAteva inter= venjit-Ne oprim la douA dintre ele-Pictorul Berea "s'a aparat" le adSpostul unor ganeni de calibru cari,beneficiind de exil,au t&eut totugi: "am avat afol un Brfinougi,gi n'a strigat! Au avut un Enescu,gi n'a strigat! Aven un Mircea Bliades« B adeyarat,dar e venit apol momentul cand,gi Enescu gi Brancugi,chiar de-ar fi“tai voit si strige n'a _ tanth dintre pedepses | mai poatA reacfiona; Profesorul Onciulescu a intervenit nu face politio&.Dack s'a referit la politica partidard,are perfecta dz Dar aici e vorba de instigi viaja neamului nostru,cumplit de primojduitays de cizma bolgevick,iar Societatea Academich s'a creat,dack nu np fngelim,cl fin funcfie anticomunista; altfel,ce-ar tmpiedica pe membrii ei s4 activeze in Academia dela Bucuresti,unde se pare cA unii se gi duc din ofnd tn cAnd? Ce-am erede de un savant care,vazéndu-gi mama tnoolfita de o haita de lupi,ar treee mai departe,lasandu-i s'o sf&sie,pe motiv c& el face numai gtiing& 1 nu.. poli— tick,sau ci-1 opreste vreun.. statut? S& nu fnfelegem noi oumplita ameningare Care apasi asupra destinului romfnesc? Altfel,ar fi s'ajungen’ 1a. coneluzia ab- surdd ch rolul Societ&jii Academive.ar fi,oprind "politica",sh distrag’ atontia earturarilor'dela primejdia de moarte a neamului lor,deviindu-le energiile gt Pregdtirea spre activit&ji mai pagnice.Ori,primul scop al oricirei formajii idea liste. asigurarea,menfijnerea,intarirea vio}ii.Cui mai folosegte cultura rona~ neasca,dac& neamul romfnesc se duce de raph? Tata o sumi de probleme ce ne privesc direct,intrucdt ating tnsagi supravic— > tudrea romfnismului.In Basarabia ne piere neamul,rrin deportiri gi rusificere. Idem fn Bucovina nordiod.In Macedonia,Epir,Tesalia,nu se mai aude o slujb& roma— measc&.In Timoc,camenii spun deja,deccandaté tot fn romfnegte,ci sunt sArbi-Bana- _ tu Instreinat se golegte de vechii locuitori,bagtinagii flind treptat tnlocui}i. | Despre ronfnii din fostul Maramures cehoslovad,nu mai gtim absolut nimic.Cel 2in _ Zransnistria,Dumnezeu cu mila! In Istria,numSrul romanilor a scizut deja sub a, agi cei din Craina,ei u nici geoal& nici biseric& fn limba lor.Cei din ‘GPisana "ungureasc’",se topesc tn ura ccupantului-Despre Cadrilater,co s& mai vorbim? In Homfnia insisi,ajuns% pe mfna unui primitiv analfabet,care o sufoch $i stoarce in contul patronului din Kremlin, oamenii abia-gi trag sufletul,prapa— _ ifi de denutrific,istovifi de munci,fnAbugifi de lipsa orieérei libert&fi-In aceasta desnAdijduit& lupta de supravietuire,ar fi o monstruozitate ca copiit #arii,lumina}i gi liberi, fii rAsfatayi ai destinului,sd se complacd in bineface- File,de tot felul,ale situajie! ajunse,dezertand dela rolul poruncit lor de soar tH: de Zar al najiunii fn ananghie.Bi nu pot accepta postura de fii denaturati. _ Despre. ispraya lui Nerone,care suna din harfA c@nd Roma ardea,au hohotit dowi- _ zeci de veacuri! Ce-ar fi facut Balcescu,azi,dac& era fn locul nostru? Ce-ar fi facut Parvan? sau Eminescu? Academism pentru academism? "a cerceta adevaruri pure -scrie Vasile Marin- gi a teoretiza tn marginea realitatilor vii,a ignora datele pe care se Intemeiaz& o epock pentru a cMuta fn alt& parte formule vale- bile pentru eternitate,a nesocoti cotidianul din care se aimislegte adesoori due rata,mu intra fn preceuparile noastre".Corneliu Codreanu gi-a Inoeput lunta,cum _ Singur scrie,"ca un om care,mergénd pe stradi cu grijile,nevoile gi gandurile iui,-surprins de focul care mistuieste o cas&,fgi aruno’ haina gi sare In ajuto~ rul celor ocupringi de fl&c3ri-Eu.. am tnfeles numai atét din toate cele ce ve— @eam: ch ne pierdem fara,cd n'o si mai avem fara.. Am-pornit din porunca ‘n:mii, dintriun instinet de apirare pe care tl are cel din urm& vierme tArttor,nu din anstinctul de conservare personali,ci din acela de ararare a neamului din care fAceam parte". ze : Neamul ne este fn prinmejdie de moarte,Apararea lui trebuie organizataé 51 nu ldsaté 1a voia tnt@mplarii.Toate problemele sale pot fi tratate gi difuzate aca. _ _ Gemic.Dar sk se faok cu direcfie gi plan.gi cine ar putea organiza mai competent aceasta,daci nu organigetia care a tnmAnunchiat cam pe tofi inteleetualii liberi _ i care-i rspandit& tn toate firile din lume? CA "satul arde gi baba se plarta _ n&",cau "fara moare do titari si baba cu ldutari",iat& zicale fm al cfror hes " speram c ca se va feri st cadd.Dack exist statute care sufood viaja,ele tre-— _budese arse pe loc; niciun statut din lume nu poate fmpiedica pe edneva nornad s&-gi seape mama din coljii fiarelor. Petre Valin&reanu 3 COLIND("Poeme din tnehisori') 8 t@raiu,si prin zdbrele Bolta e bitut&'n cuie Peste lume se fat -Ochii mi-i arunoy De luceferi,sus, Albul mithsos; _ Noapte sfanta,azi,sub stele, Ce pe ea incet se suie.s Vin speranfe sa - §'a n&sout un prune. Sta niscut Isus- S'a nasout ©