: eu ra yaa] Se On E GA UN CIEE UW EN x Cc 7CAPITOLUL 1 Praga Michael, Neo sa ghicesti én veci unde sunt. Mum oprit si am intors cartea postala pe partea cealal- {) esi ma uit la celebrul insemn al Hollywoodului tro- wind complet alb si masiv pe fundalul dealurilor coco- gle, Tinand capatul creionului intre dinti, am realizat, §\) Inuirziere, ca insemnul dadea de gol locul in care ma flu, Zu asa, unde ar fi putut Michael Deming sa crea- ci cram — in Peoria? Am oftat, dar am continuat sa seriu), La urma urmei, nu era decat o carte postala. ‘Am obtinut slujba despre care ti-am scris ultima data. M-am mutat din Middletown aici saptéména trecuta. LA. ¢ straniu $i e 0 adevaraté nebunie, dar mor dupe al! Am ezitat, nestiind prea bine ce sa adaug. Michael De- {ing nu-mi raspunsese niciodata, desi de-a lungul a noua oi ji wimisesem vreo trei sute de scrisori si bilete. Unii meni, ca de exemplu prietena mea Magnolia, m-ar juitea considera un soi de hartuitor epistolar, dar pentru Mine asta nu inseamna decat ca sunt un fan al scrisorilor, (Un mare fan. Un fan al naibii de ciudat, ar zice Magnolia, (4) toate ca eu, evident, n-as lua-o in seama. in fond, ce jie ea? Oricat de mult as tine la Magnolia, adevarul e ca {neearca si acum sa-si dea seama ce vrea sa faca in viata, inHollywvoduleca un lieu de file 9 fin doar o fetita nestiutoare la Liceul Boardman din (iveland, Ohio. La genericul de final, stiam ce vreau sa A Wn viata: film, 8 Zoey Dean timp ce eu mi aflu aici, intr-un studio de film, pregati siincep si facceea ce mi-am dorit dintotdeauna. Tetin la curent, Cu drag, T, am incheiat. Poate ca acel ,cu drag” de la sfarsit era putin c mult, dar simteam ci pot si-i spun orice tipului. E usor Mal intai am incercat sa ma apue de actorie, numai ca fw Wena aveam trac. In plus, ma balbaiam in mod stra- fiitu insuticind nimeni nu-ti acorda atente. In plus, milf |) toate cuvintele care incepeau cu litera s. in vara mma semnam niciodati cu numele intreg — din divers@f lp linaintea ultimului an de liceu, parinti m-au trimis, motive, mi marginisem intotdeauna la T. — si anonif [jjilstenjele mele, in Tabara Regizorilor, dar nici acolo matul imi dadea mai mult curaj.. {i {iham descurcat prea bine. Nu ma pricepeam deloc le spun celortati ce si facd, nu aveam o ,viziune uni- Wi", dupa cum se exprimase indrumatorul, si nu fuse- #/)\ (0 stare, pentru nimic in lume, sa lucrez la masa de {ty), Din fericire, am méncat niste creveti stricati, am {Wt oxiinfectie alimentara si m-au expediat acasi mai Hevreme. |) ciuda acestor esecuri, nu m-am lisat batuta, M-am ficentrat asupra ideii de a face filme fara si fiu nevoiti 9) Huu in fata aparatului de filmat sau sa manevrez cine HW ce echipamente complicate. Patru ani la Facultatea ‘ip Film de la Universitatea Wesleyan m-au convins ca 0m talentul necesar pentru a-mi urma visul; doi ani J i/ecuti ca stagiara pe King’ un profesor indragit sind eeu in umbra lui, ajutindu-l sa turneze un film stra- Wil care avea sa fie urmarit doar de o mana de oameni,, 1) facut sa-mi dau seama cé ceea ce-mi doream era si Werer la filme care aveau sa fie si vizionate $i de-aici pre- #)\\0 mea in sala de receptie, pentru prima zi de muncd {i{ulliate de asistenta a unei asistente de la un important Willo ce filme, Multumesc, Michael Deming. Ai fost omul care m-a pirat, chiar daca nu te-ai obosit niciodata sa-mi serii H\r un bilet de incurajare. Chiar daca, in momentul Wi) slai imbracat int-o salopeta soioasd si maninci ‘ie de veverita intr-un bordei din adancul unei paduri, Am virit cartea postal intre paginile ghidului Los Angeles pe care il pastram in geanta si -am arun © privire receptionerei zvelte, cu parul negru, care bea incet in casca. Peretele din spatele biroului ei alb forma de semilund era o cascada, cu panze de apa clor ti cazind fara incetare, 2gomotos, inu-un bazin cu piet sclipitoare, Moristi de vant suierau intr-un colt al incay sicite un val de aer mirosind a gardenie navalea din {in cdnd inauntru printr-un orificiu de ventilare ascuns. echipa de designeri de interior se straduise foarte 7 pentru a face ca sala de receptie a departamentulu creatie al Studiourilor Metronome sa semene cu un c tru spa foarte scump, $i rezultatul era, in mod cert, imy sionant, cu toate ca zgomotul apei imi dadea senzatia am nevoie la toaletd, desi de-abia facusem pipi. Lui Michael Deming nu i-ar fi plicut deloc, de ram foarte sigura. El parisise Hollywoodul cu ani urma si acum locuia intr-o cabana de lemn, fara apa renta si electricitate, in Insulele San Juan. Sau cel pi asa se mvonea. Michael Deming — regizor, sc geniu — era un J.D. Salinger al cinematografiei nu ca la viata lui facuse un singur film, care se dovedise fiasco din punct de vedere comercial. Dar mult printre care seu, era obsedat de Juralul nei fe Pri ari vazusem filmul cind aveam cincisprezece ani a