Sunteți pe pagina 1din 54

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Deși Codul electoral este confuz cu privire la subiecții îndrituiți cu depunerea


cererii/contestației referitoare la anularea alegerilor, pe cale jurisprudențială Curtea
Constituțională a stabilit că această competență aparține concurenților electorali1.
Întrucât Blocul electoral ”ACUM Platforma DA și PAS” a fost înregistrat în
calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 20192,
concluzionăm că respectiva cerere/contestație este depusă de către subiectul abilitat.

II. Competența Curții Constituționale vizînd confirmarea sau infirmarea


legalității alegerilor și validarea mandatelor deputaților aleși
A) Prevederile cadrului constituțional și legal
În conformitate cu prevederile art.62 din Constituție, ”Curtea Constituţională,
la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de
deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.”
Potrivit art.135 alin.(1) lit.e) din Legea Supremă, ”Curtea Constituţională […]
confirmă rezultatele alegerii Parlamentului […]”.
Conform art.4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională și
din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituțională confirmă rezultatele
alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele
deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova.

1 La examinarea legalității alegerilor parlamentare din 30 octombrie 2014, au fost depuse 7 cereri/contestații (de către

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Comunist Reformator din Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica
Moldova, Partidul Politic „Patrioţii Moldovei”, Partidul politic „PATRIA”, Blocul electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală” şi
candidatul independent Oleg Brega), dintre care 6 au fost examinate (aserțiunile incluse în cereri/contestații avînd și un răspuns
din partea Curții Constituționale în textul hotărîrii adoptate), iar una – a Partidului „PATRIA” –, din motivul că acesta nu avea
calitatea de concurent electoral, fiind exclus din scrutin la 28 noiembrie 2014, nu a fost examinată; referitor la la alegerile din 6
martie 2005, au fost depuse 3 cereri/contestații, toate din partea concurenților electorali; cu privire la alegerile din 5 aprilie 2009,
au fost depuse 6 cereri/contestații, toate din partea concurenților electorali; cu privire la alegerile din 29 iulie 2009, a fost depusă
o cerere/contestație (din partea fostului PPCD – concurent electoral); cu referire la alegerile din 28 noiembrie 2010, au fost depuse
4 cereri/contestații, toate din partea concurenților electorali.
2 Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” a fost înregistrat în calitate de concurrent electoral în alegerile din 24

februarie 2019 prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2025 din 2 ianuarie 2019 ”Privind demersul de înregistrare a
candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral
„ACUM Platforma DA și PAS”, confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a
persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)” - https://a.cec.md/ro/privind-demersul-de-inregistrare-a-candidatilor-la-functia-
de-deputat-2751_92025.html
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Potrivit art.100 alin.(2) din Codul electoral, ”În termen de 5 zile după primirea
actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea
definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform
procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă,
printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează
mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.”
Este important de menționat aici și dispozițiile art.102 din Codul electoral,
potrivit cărora ”Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul electoral, în
ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale
prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor,
alegerile în circumscripţiile respective sunt declarate nule.”
La fel, pentru a înțelege, în deplinătatea sa, toată gama de atribuții care revine
Curții Constituționale în raport cu confirmarea/infirmarea legalității alegerilor
parlamentare, este important de a nota și conținutul art.73 alin.(4) din Codul
electoral, care, chiar dacă formal se referă la ”instanța de judecată”, prin interpretare
funcțională (sistemică), privește anume Curtea Constituțională – unica autoritate care
poate dispune ”confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor deputaților aleși”.
Deci, potrivit acestuia, ”[…] contestaţiile împotriva hotărîrii organului electoral cu
privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează
de către instanţa de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea
mandatelor”.
Se poate remarca că, în raport cu alegerile parlamentare, cadrul legal care
prescrie atribuțiile Curții Constituționale operează, în principal, cu formulele
”confirmă” (sau ”infirmă”) și ”validează”. Aceste formule se utilizează în combinare
cu sintagma ”legalitatea” alegerilor sau a mandatului, ceea ce nu înseamnă altceva
decât verificarea și analiza modului în care a fost respectată, în cadrul alegerilor
parlamentare, legislația în vigoare.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Dincolo de interpretarea literală (sau textuală), este mai important ca toate


prevederile citate mai sus să fie supuse unei interpretări funcționale, istorice și
teleologice, pentru a se determina adevărata intenție urmărită de legiuitorul
constituant sau ordinar.
Întrucât, în caz de ”infirmare” sau ”invalidare”, intervine ”sancțiunea”
prevăzută la art.102 din Codul electoral – declararea alegerilor ca fiind nule –, este
primordial ca esența prevederilor legale citate mai sus să fie stabilită prin raportare la
această reglementare. Deci, Curtea Constituțională este abilitată să stabilească dacă
au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele
alegerilor sau, altfel spus, să analizeze și să determine (să constate, să evalueze) în
ce măsură încălcările comise ar fi putut influența rezultatul final.
De altfel, o constatare analogică a avut-o și Curtea Constituțională cu prilejul
verificării legalității alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. În paragraful 73
din Hotărîrea nr.29 din 9 decembrie 2014, Curtea a apreciat că:
”– anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi
stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă;
– nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea
alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatelor;
– cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe
care se întemeiază.”.
Aceleași raționamente au fost reiterate și în paragraful 22 din Hotărârea Curții
Constituționale nr.34 din 13 decembrie 2016 ”Privind confirmarea rezultatelor
alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova (sesizarea nr.
139e/2016).
Noțiunea de ”fraudă electorală”, deși nu este definită în legislația națională,
are o semnificație destul de clară reieșind din sensul său literal – ”înșelăciune, act de
rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe
urma drepturilor altuia” – DEX '98 (1998). De asemenea, explicația noțiunii este, în
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

mare parte, unanim recunoscută în legislația și jurisprudența electorală a altor state;


de exemplu, Curtea Constituțională a României a reținut, prin Hotărârea nr. 39 din
14 decembrie 20093, că frauda electorală este ”orice acţiune ilegală care are loc
înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi
încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei
alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un
competitor electoral”.
Întrebarea care subzistă este unde începe și unde se sfârșește întinderea
competențelor Curții Constituționale în materie de constatare a fraudelor electorale
sau, altfel spus, care fraude trebuie/pot fi constatate de către Curtea Constituțională și
care sunt de competența exclusivă a altor entități. Răspunsul la această întrebare nu
poate fi unul simplu, întrucât și legislația este confuză în mai multe privințe.
Cert este că, în interpretarea textuală a art.102 din Codul electoral, se poate
deduce că anume Curtea Constituțională este cea care stabilește comiterea
încălcărilor (fraudelor) electorale. Or, verbul ”a stabili” are semnificația de ”a
determina, a fixa; a hotărî, a decide, a preciza”, astfel încât, analizat împreună cu
sintagma ”dacă au fost comise încălcări”, ne permite să conluzionăm că decizia cu
privire la constatarea comiterii încălcării aparține Curții, și nu altor organe față de
care Curtea ar trebui doar să ia act.
De asemenea, așa cum rezultă din prevederile constituționale și legale citate,
dar și din alte reglementări ale Codului electoral, constatarea încălcărilor (fraudelor)
electorale nu poate fi considerată competență exclusivă a instanțelor judecătorești.
Această atribuție aparține, în funcție de specificul încălcării, atât unor instituții ale
statului, cât și instanțelor de judecată sau Curții Constituționale. Un atare
raționament rezultă din interpretarea sistemică a cadrului legal electoral: de exemplu,
din prevederile art.71 al Codului electoral, ar rezulta că contestații se pot depune
3
https://lege5.ro/Gratuit/geztcmbrgi/hotararea-nr-39-2009-privind-cererea-de-anulare-a-alegerilor-
desfasurate-in-turul-doi-de-scrutin-la-data-de-6-decembrie-2009-pentru-functia-de-presedinte-al-romaniei-
formulata-de-partidul-social-democ
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

doar față de acțiunile sau inacțiunile organelor electorale, concurenților electorali și


mass-mediei; însă șirul respectiv în niciun caz nu poate fi considerat
exhaustiv/limitativ, întrucât comiterea încălcărilor (fraudelor) electorale se poate face
și de către alți subiecți care nu sunt enumerați în articolul menționat (de exemplu,
cultele religioase). La fel, în măsura în care unele instituții ale statului (denumite în
doctrină autorități administrative cu atribuții jurisdicționale) constată încălcări ale
Codului electoral care nu au fost contestate în justiție, acestea devin definitive și
producătoare de efecte juridice; și, în acest caz, lipsa deciziilor judecătorești de
constatare a încălcărilor (fraudelor) nu poate constitui temei pentru
confirmarea/infirmarea automată a alegerilor în condițiile în care ar exista probe
evidente cu privire la existența încălcărilor (fraudelor) care ar fi influențat rezultatul
votării, or, într-o atare ipoteză, ar fi vorba de o abordare strict formală. Bineînțeles,
în condițiile în care există decizii judecătorești sau ale altor organe ale statului
prin care sunt constatate încălcări (fraude) electorale, Curtea nu le poate trece
cu vedere, acestea beneficiind de autoritatea de lucru judecat. Însă, chiar și în
lipsa acestor constatări, dar dacă există argumente și probe care dovedesc
comiterea altor încălcări (fraude) electorale, Curtea nu le poate lăsa fără
analiză.
Nu în ultimul rând, trebuie de subliniat că legislația în materie de
confirmare/infirmare a alegerilor trebuie să fie analogică atunci când ne referim, pe
de o parte, la alegerile locale și, pe de altă parte, la alegerile parlamentare. Or, în
condițiile în care în cadrul alegerilor locale la etapa confirmării rezultatelor se
analizează toate presupusele fraude electorale, la fel trebuie să se procedeze și în
cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale. Pentru că, în afară de faptul că
entitățile competente să confirme și să valideze rezultatele sunt diferite (instanțele de
judecată, pe de o parte, și Curtea Constituțională, pe de altă parte), capitolul 12 al
titlului II din Codul electoral este aplicabil, în egală măsură, tuturor tipurilor de
scrutine.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

B) Jurisprudența Curții Constituționale


Conform propriei sale jurisprudențe, Curtea Constituțională a examinat de
fiecare dată contestațiile înaintate de concurenții electorali și argumentele care au
fost invocate.
În majoritatea cazurilor, argumentele prezentate de către concurenții electorali
erau considerate nefondate, iar contestațiile erau respinse. În acest sens sunt
relevante următoarele acte ale Curții Constituționale: Hotărîrea nr.11 din 09.04.1998,
Avizul nr.1 din 17.03.2005, Avizul nr.3 din 14.08.2009, Avizul nr.5 din 24.12.2010,
Hotărîrea nr.29 din 09.12.2014.
De asemenea, au fost înregistrate cazuri cînd Curtea Constituțională a
recunoscut existența încălcărilor, însă a considerat că acestea nu au influențat
rezultatele votării.
De exemplu, prin Hotărârea nr.34 din 13 decembrie 2016 ”Privind confirmarea
rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
(sesizarea nr. 139e/2016), Curtea Constituțională a constatat, în paragrafele 165 și
166, ”[…] implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidențiale a reprezentanților
Mitropoliei Moldovei, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist
în adresa acesteia, fapt confirmat și de rapoartele observatorilor naționali și
internaționali (a se vedea § 54, 69, supra)” și că ”[…] un asemenea comportament
este contrar prevederilor Constituției”.
În Avizul nr.1 din 22.04.2009, Curtea a relevat următoarele: ”Curtea
Constituţională relevă că încălcările dispoziţiilor Codului electoral menţionate în
contestaţii nu au avut amploarea care să conducă la invalidarea alegerilor, nu au
influenţat voinţa alegătorilor şi nu denotă că alegerile au avut un caracter
fraudulos.” Anume în cadrul acestor alegeri s-a pus, din câte se pare, pentru prima
dată, problema necesității unor decizii judecătorești de constatare a încălcărilor din
motivul că, reieșind din legislația de organizare și funcționare a Curții, aceasta
examinează doar probleme de drept, nu și circumstanțe de fapt. Totuși, după cum s-a
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

susținut în Opinia separată la Avizul nr.1 din 22.04.2009, Curtea, chiar dacă a dat
apreciere circumstanțelor de fapt, s-a limitat atunci doar la examinarea probelor
depuse în favoarea legalităţii alegerilor parlamentare, nu şi celor care erau în
defavoarea legalităţii acestora.
Au existat cazuri cînd la validarea alegerilor nu au fost formulate contestații.
Astfel, în cazul alegerilor prezidențiale din 1996, nu a existat nici o contestație cu
privire la încălcarea legislației – Hotărîrea Curții Constituționale nr.24 din
21.12.1996.
C) Jurisprudența instanțelor judecătorești
Încă în perioada alegerilor prezidențiale din 2016, instanțele judecătorești au
stabilit, prin decizii definitive și irevocabile, care dispun de puterea lucrului judecat
şi implică respectul pentru principiul res judicata, că, în sensul art.67 alin.(3) din
Codul electoral [art.73 alin.(4) după republicare], anume Curtea Constituțională
trebuie să stabilească dacă au existat fraude și, dacă acestea există, în ce măsură ele
au influențat rezultatele finale ale alegerilor.
Astfel, prin Decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie din 30.11.2016 în Dosarul nr. 3r-304/16, s-au subliniat
următoarele:
”Din sensul normei de drept citate [adică a art.67 alin.(3) din Codul electoral
sau a art.73 alin.(4) după republicarea Codului electoral – s.n.] se deduce că
examinarea tuturor contestaţiilor depuse după ziua alegerilor se examinează de
instanţa competentă cu confirmarea alegerilor şi validarea mandatelor.
Or, Codul electoral sau alt act legislativ nu prevede expres că după ziua
alegerilor Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova sunt competente să
examineze contestaţiile persoanelor cu drept de vot sau a concurenţilor electorali
instanţele de contencios administrativ.
Concluzia menţionată rezultă şi din hotărârea Curţii Constituţionale nr. 29
din 09 decembrie 2014, în care a reiterat că Curtea este competentă să examineze
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din data de 30


noiembrie 2014 şi să confirme rezultatele acestora.
În hotărârea menţionată Curtea Constituţională a respins ca nefondate
contestaţiile depuse de concurenţii electorali – Partidul Comuniştilor din Republica
Moldova, Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, Partidul
politic “Patrioţii Moldovei”, Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea
Vamală”, privind anularea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii
Moldova din 30 noiembrie 2014, contestaţia depusă de concurentul electoral –
Partidul politic “Partidul Comunist Reformator din Moldova”, privind renumărarea
voturilor şi contestaţia depusă de concurentul electoral – candidatul independent
Oleg Brega, privind redistribuirea mandatelor şi atribuirea unui mandat de
deputat.”.
Aceleași raționamente se regăsesc și în Decizia Colegiului Civil al Curții de
Apel Chișinău din 6 decembrie 2016 în Dosarul 3a-2268/16, menținută prin Decizia
Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie din 12.12.2016. Or, apreciază instanța, ”[...] ulterior închiderii secțiilor de
votare, contestațiile nu pot fi examinate în sensul solicitat de reclamanți/apelanți [de
constatare a încălcării dreptului de vot – s.n.], [...] or, după finalizarea scrutinului,
sunt întocmite totalurile rezultatelor alegerilor, [...] iar instanța competentă [Curtea
Constituțională – s.n.] este în drept să valideze sau să invalideze alegerile,
examinînd totdată și temeinicia contestațiilor”.
Aserțiuni similare se conțin și în Decizia Colegiului civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 7 august 2009 emisă în Dosarul nr. 3r-
1768/09. De altfel, anume raționamentele care au fundamentat decizia din 2009 au
fost preluate și aplicate, mutatis mutandis, la adoptarea celorlalte acte judecătorești.
Deși, cu prilejul adoptării Hotărârii nr.34 din 13 decembrie 2016 ”Privind
confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al
Republicii Moldova (sesizarea nr. 139e/2016), Curtea Constituțională a expediat
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Parlamentului o Adresă în care a constatat, între altele, ”lipsa prevederilor legale


care ar stabili autoritățile competente de a examina contestațiile electorale depuse
ulterior zilei alegerilor, precum și obiectul litigiilor care ar putea fi dedus spre
soluționare instanțelor de drept comun”, legislativul, încălcând prevederile legale –
art.281 alin.(4) din Legea Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea Constituțională –,
nu a soluționat problemele evocate de Curte. Ca urmare, legislația nu a fost
clarificată în sensul solicitat de Curtea Constituțională, astfel încât, la moment,
rămâne în vigoare atât jurisprudența instanțelor judecătorești precum că acestea nu
sunt îndrituite să examineze cereri/contestații depuse după ziua alegerilor, precum și
practica Curții Constituționale de a examina cereri/contestații concomitent că
confirmarea/infirmarea legalității alegerilor și validarea mandatelor deputaților aleși.
D) Experiența altor instanțe de jurisdicție constituțională
Fără a intra în dispute de ordin teoretic, vom menționa că modelul pe care
legiuitorul constituant l-a ales pentru instituția competentă să verifice
constituționalitatea legilor este cel european, propus pentru prima dată în Europa
Centrală de către marele jurist austriac Hans Kelsen. Modelul respectiv (cunoscut și
sub numele de ”model kelsenian”) se caracterizează prin existența unei instanțe
specializate abilitate cu controlul de constituționalitate, situându-se astfel la polul
opus de tradiția americană care conferea atribuția de control de constituționalitate
instanțelor judecătorești ordinare.
Cel mai recent exemplu în care o curte constituțională de model kelsenian a
anulat scrutinul electoral este exemplul Austriei. Astfel, prin Decizia Curții
Constituționale nr.W I 6/2016‐125 din 1 iulie 2016, a fost anulat turul II al
alegerilor prezidențiale din 20164. Așa cum rezultă din comunicatul de presă al
Curții Constituționale austriece5, încălcarea care a determinat anularea scrutinului a
constat în faptul că activitățile de numărare a voturilor prin corespondență nu au fost

4 https://www.vfgh.gv.at/downloads/w_i_6_2016.pdf
5 https://www.vfgh.gv.at/downloads/press_release_07-01-16.pdf
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

realizate nemijlocit și exclusiv de organul electoral în calitate de organ colegial,


ci cu suportul ajutorilor („auxiliaries”).
Elementul determinant în speța instanței de contencios constituțional din
Austria este faptul că încălcări de genul celor care au constituit temei de anulare a
alegerilor sunt imputabile birourilor electorale, iar acțiunile birourilor electorale, în
mod logic, trebuie contestate în instanțele de drept comun. În pofida acestui fapt,
Curtea Constituțională din Austria a decis să analizeze încălcările respective,
considerîndu-le, pe de o parte, justificate, iar, pe de altă parte, în măsură să
influențeze rezultatul alegerilor, iar, drept consecință, a anulat turul II de scrutin.
În special, Curtea Constituțională din Austria a precizat următoarele: „Dacă
cazurile de încălcare a legii sunt de așa măsură încît să fi putut influența rezultatul
alegerilor, nu mai prezintă nicio relevanță dacă manipulările au avut loc cu
adevărat sau nu” („If infringements of the law are of an extent that they may have
had an influence on the election result, it is of no relevance if manipulations have
actually occurred or not.”). Mai mult decât atât, s-a susținut că „Diferența de voturi
acumulate de Alexander Van der Bellen și Norbert Hofer constituie 30 863 de voturi.
Întrucât numărul de voturi la care se referă încălcările depășește 50% din acea
diferență (15 432 de voturi), încălcările ar fi putut influența rezultatul alegerilor.”
(„The difference in the numbers of votes cast for Alexander Van der Bellen and
Norbert Hofer amounts to 30,863 votes. As the number of votes concerned by the
infringements by far exceeds 50% of that difference (15,432 votes), the
infringements may have had an influence on the election result.”). Deci, instanța de
contencios constituțional din Austria statuează foarte clar în aceste exemple, precum
și în altele nemenționate aici, că simpla constatare a faptului că anumite încălcări ar
fi putut influența rezultatele votului este suficientă pentru anularea alegerilor și
solicitarea unor alegeri repetate.
Chiar dacă nu a anulat vreodată un scrutin electoral, Curtea Constituțională
din România, potrivit art. 52 alin.(1) și (2) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Președintelui României, este competentă să examineze cererile de anulare a


alegerilor depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale,
organizațiile cetățenilor aparținînd minorităților naționale reprezentate în Consiliul
Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, acestea trebuind
motivate și însoțite de dovezile pe care se întemeiază.
Prin Hotărârea Curții Supreme de Justiție a Ucrainei din 03.12.2004, a
fost anulată decizia organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor turului II,
ceea ce a condus la anularea turului II al alegerilor din 21.11.2004 și repetarea
acestuia. Printre argumentele de bază reținute de instanță s-au numărat următoarele:
– întocmirea listelor alegătorilor, admițându-se includerea uneia și aceleiași
persoane de mai multe ori sau includerea unor persoane care nu au drept de vot;
– agitația electorală în sursele de informare în masă cu violarea/nerespectarea
principiului de acces liber al concurenților electorali și fără discriminare;
– încălcarea interdicției de agitație electorală de către organele puterii
executive și locale și de către persoanele cu funcții de răspundere, precum și
implicarea acestora în procesul electoral.
Exemple în care entitățile competente au invalidat alegerile s-au mai
înregistrat de-a lungul timpului. În Raportul privind anularea rezultatelor alegerilor
adoptat de Comisia de la Veneția în 20096, se regăsesc mai multe situații în care
instanțele naționale ale statelor din Consiliul Europei au anulat rezultatele alegerilor
atât la nivel național, cât și local.
De asemenea, în ediția juridico-analitică a Comisiei de la Veneția ”The
cancellation of election results. Science and technique of democracy” 7, la pag.20 este
descris cazul de anulare de către Curtea Constituțională a alegerilor
parlamentare din Georgia în 2003. Printre încălcările care au condus la invalidarea
scrutinului s-a numărat inclusiv decalajul semnificativ de voturi în secțiile de votare

6 http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-EL(2013)006-e
7 http://www.venice.coe.int/ webforms/documents/?pdf=CDL- STD(2010)046-e
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

unde opoziția a avut observatori față de secțiile unde observatori din partea opoziției
nu au fost prezenți – acolo unde opoziția nu a avut observatori, 95 % de voturi erau
pentru partidul de la guvernare; pe când acolo unde a avut – partidul de guvernare a
luat 40 %.
Toate cele relalate în acest capitol achiesează ipoteza potrivit căreia Curtea
Constituțională nu doar poate, ci și trebuie să examineze și să dea apreciere
încălcărilor (fraudelor) din cadrul scrutinului din 24 februarie 2019: unde există
decizii judecătorești, acestea nu pot fi cenzurate, ci trebuie aplicate potrivit
principiului res judicata; unde există decizii ale altor organe de stat (administrativ-
jurisdicționale) și care sunt în vigoare fie prin necontestare, fie prin respingerea
cererii de anulare, acestea trebuie de asemenea aplicate; acolo unde nu există nici
decizii judecătorești, nici soluții ale autorităților de stat, dar, totodată, există
suficiente argumente cu privire la comiterea de fraude electorale, Curtea trebuie să le
analizeze, să le constate și, combinându-le cu alte fraude electorale, să evalueze dacă
acestea au fost în măsură să influențeze sau nu rezultatul final al alegerilor.

III. Fraudele electorale admise în unele circumscripții uninominale și


implicațiile lor față de rezultatul final
A) Circumscripțiile uniniminale nr. 47, or. Camenca, Rîbnița, Dubăsari și
Grigoriopol și Circumscripția uninominală nr. 48, or. Slobozia, mun. Tiraspol și
Bender
Conform datelor oficiale ale Comisiei Electorale Centrale, în cele 2
circumscripții uninimonale s-au înregistrat 33029 de voturi acordate pentru lista
națională și 35416 acordate pentru candidații din cele 2 circumscripții uninominale.
Este un număr record de oameni din Transnistria care au participat vreodată la
votare.
Potrivit art.2 alin.(2) din Codul electoral „Participarea la alegeri este liberă
(benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra


exprimării de către acesta a liberei sale voinţe”.
În pofida acestor prevederi cu caracter imperativ, în ziua de 24 februarie 2019
au fost înregistrate o multitudine de cazuri de transportare organizată a alegătorilor
cu domiciliul în stânga Nistrului către secțiile de votare din perimetrul râului Nistru.
În afară de transportarea propriu-zisă, există tot suportul probatoriu (atât direct, cât și
indirect) care denotă că acești alegători au fost plățiți pentru a vota anumiți candidați.
În cele ce urmează vom prezenta câteva probe/exemple:
1) Anunțuri și conversații din rețele sociale

În partea stângă, este anunțul dintr-un grup online al locuitorilor din Râbnița8
care include detalii despre alegerile din 24 februarie care vor avea loc în Rezina și un
îndemn de a vota pentru un anumit deputat, în schimbul căruia se oferă 100 ruble
transnitrene (aproximativ 90 lei).

8 https://vk.com/public69374675
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

În partea dreaptă, diferiți utilizatori anunță alte sume care li s-au propus în
schimbul votului (250 ruble – aproximatitv 230 lei), dar și alți utilizatori care descriu
instrucțiunile pentru a vota. Toți acești utilizatori au profiluri publice și pot fi
contactați9.

În partea stângă, o utilizatoare descrie cum agitatorii lui Ilan Șor propun câte
150 lei per vot și transport gratuit, dar și prezintă suspiciuni că votul ar fi fost
cumpărat și pentru 400 lei.
În partea dreaptă, un utilizator descrie un caz în care un cunoscut de-al său
care lucrează la paza hodling-ului ”Sheriff” și căruia i s-a propus să voteze pentru
„cine va zice „Împăratul”, dar și descrie votul ”în carusel”.
2) Relatările Mass media:

• Moldova.org10: „Un cititor Moldova.org ne-a comunicat că membrilor


familiei sale le-au fost promise câte 350 de ruble transnistrene pentru un vot, bani pe

9 https://vk.com/id380854670, https://vk.com/id459593933
10 https://www.moldova.org/350-de-ruble-transnistrene-pentru-un-vot/
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

care i-au și primit după ce au arătat “celor care au organizat transportul spre secțiile
de votare” ștampila din buletin. Aceștia au fost îndemnați să voteze reprezentanții
Partidului Socialist.”
• Interviu cu alegători din regiunea transnistreană pentru Radio Europa
Liberă11: La întrebarea jurnalistului „pentru cine veți vota”, cetățeanul răspunde:
„vom intra înăuntru [în secție] și ne vor spune mai concret. Întrebare jurnalist: „Ați
fost plătit pentru vot”? Răspuns: „Poate o să fie după vot ceva, au zis că 50, 100,
150, dar încă nu știe nimeni”...”n-am ajuns nici să votăm, nu că să vedem banul”.
Întrebare jurnalist: „De asta și a venit atâta lume?”, răspuns: „De asta s-au grămădit
atât lume, pentru dacă n-ar fi spus că este o „kapeikă” nimeni nu s-ar fi „izghit” să
vină, lumea vine pentru „rublă”.
• Video utilizator Youtube12. În imagini se vede cum o persoană merge prin
autobuz și oferă instrucțiuni pentru a vota pentru poziția 4 în buletin „Viorel Melnic”
(cel care a și câștigat în circumscipția 48), repetând cifra 4 de mai multe ori. La fel,
persoana le spune oamenilor să se întoarcă la autobuz imediat ce au votat. Fața
persoanei care oferă instrucțiuni se vede clar în imagini și aceasta poate fi
identificată ușor. Persoana intervievată zice că „câștigăm foile acestea”, care din
imagini se vede că ar fi un pliant al Partidului Socialiștilor.
• Reportaj video Europa Liberă13: Întrebare reporter pentru șofer de autobuz
care a adus oameni la votare: Pe Dvs. cine v-a contractat? Răspuns „Sheriff”,
minutul 2:00.
• Reportajul video ZdG14 include acuzații precum că „oamenii ar fi fost
aduși de PDM și PSRM, iar pentru voturile lor ar fi remunerați cu câte 20 USD.
Abordate, persoanele au refuzat să spună cine a organizat transportul.”

11 https://www.facebook.com/europalibera.org/videos/618564661948234/
12 https://www.youtube.com/watch?v=fs5vkhlJOG8&
13 https://www.facebook.com/europalibera.org/videos/325413524747229/
14 https://www.zdg.md/stiri/stiri-politice/video-prezenta-la-vot-fara-precedent-a-cetatenilor-din-stanga-nistrului-responsabilitate-

civica-sau-vot-organizat
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

• Interviu acordat pentru Radio Europa Liberă de către Ernest


Vardanean15: „Am primit aceste informații din mai multe surse foarte demne de
încredere, de aceea le consider veridice. Este vorba de un fel de remunerare de 20 de
dolari pentru fiecare persoană care dorește să voteze candidații respectivi. Holdingul
Sheriff organizează un fel de agitație în întreprinderile pe care le controlează, la
instituțiile de stat, la alte întreprinderi la care are acces, astfel încât să convingă
lucrătorii de acolo care au cetățenia Republicii Moldova să vină în ziua de 24
februarie să voteze într-o circumscripție candidatul Partidului Democrat, iar în alta –
pe cel al Partidului Șor.”
• Secția de votare din Coșnița. Televiziunea TVR Moldova16 informează
că la secţia de votare din Coşniţa, raionul Dubăsari, oamenii au aşteptat aproape cinci
ore pentru a vota. Unii alegători au recunoscut că a) au fost aduşi în mod organizat deși
nu cunosc organizatorul; b) li s-a spus unde va fi autobuzul care-i duce până la secția de
vot și aduce înapoi; c) li s-a spus pentru cine trebuie să voteze, unii spunând numele,
alții arătând fotografia concurentului electoral.
• Secția de votare din Doroțcaia și Coșnița. Televiziunea PROTV
informează17 despre votarea de la secțiile din Coșnița și Doroțcaia. Din interviurile
luate de reporterii ProTV de la unii alegători se disprinde clar opinia că transportul a
fost pus la dispoziția alegătorilor cu titlu gratuit de către anumiți concurenți electorali,
în procesul de aducere la secția de vot sunt implicate persoane care activează la
întreprinderile din localitățile necontrolate de autoritățile Moldovei, dar și că unii
alegători ar fi remunerați pentru votul pe care-l exprimă. Câteva expresii care confirmă
vicierea votului alegătorilor: "De unde ați venit?- De la Grigoriopol.- Pentru cine o sa
votați?- Cum ne-au... vai, stai!- Cine dă banii, pe acela îl votăm!" ”bani v-au dat? Nu.
O să ne dee, o zis că .... o femee de la magazin care organizează totul”.

15 https://moldova.europalibera.org/a/lupta-pentru-cele-dou%C4%83-mandate-transnistrene-mobilizare-%C8%99i-zvonuri-pe-
re%C8%9Bele/29783561.html
16 http://www.tvrmoldova.md/actualitate/alegatorii-din-transnistria-au-fost-adusi-organizat-la-vot-si-au-fost-sfatuiti-pe-cine-sa-

voteze-am-fotografia-lui-in-buzunar/
17 http://protv.md/stiri/actualitate/cozi-mari-la-sectiile-de-vot-de-pe-malul-nistrului-video---2493071.html
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Despre haosul de la Coșnița și Doroțcaia informează și alte surse media -


https://noi.md19, https://deschide.md21, dar și canalul
https://www.youtube.com/watch?v=ACWOc1Kse0M
• Secția de votare din or. Criuleni. Aglomerația de la secția de votare din
Criuleni și, respectiv, probe suficiente că alegătorii au fost aduși în mod organizat, nu
cunosc concurenții electorali și nici programele lor și că sunt predispuși să voteze pe
anumite persoane și partide și că votanții vor primi bani pentru votul exprimat se
demonstrează prin video și fotografiile plasate pe mai multe site-uri22.
• Secția de votare din satul Ustia, rnl Dubăsari: Probe care pun la
îndoială legalitatea și libertatea votului exprimat se conțin pe mai multe site-uri 23.
• Secția de votare din or. Rezina. Probe care pun la îndoială legalitatea și
libertatea votului exprimat se conțin pe mai multe site-uri 24.
• Secția de votare din or. Șoldănești. Probe care pun la îndoială legalitatea
și libertatea votului exprimat se conțin pe următorul link25.
• Secția de votare din or. Anenii Noi. Probe care pun la îndoială
legalitatea și libertatea votului exprimat se conțin pe următorul link -
http://tv8.md/2019/02/24/video-un-nou-caz-de-aducere-organizata-a-alegatorilor-
din-transnistria-zeci-de-oameni-in-rand-la-o-sectie-de-votare-din-anenii-noi/

18 https://noi.md/md/societate/imbrinceli-si-haos-la-sectia-de-votare-din-dorotcaia-video
19 https://noi.md/md/societate/imbrinceli-si-haos-la-sectia-de-votare-din-dorotcaia-video
20 https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44862/VIDEO--Oamenii-se-calc%C4%83-%C3%AEn-picioare-la-sec%C8%9Bia-de-votare-

din-Doro%C8%9Bcaia-O-femeie-a-le%C8%99inat.htm

21https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44862/VIDEO--Oamenii-se-calc%C4%83-%C3%AEn-picioare-la-sec%C8%9Bia-de-votare-
din-Doro%C8%9Bcaia-O-femeie-a-le%C8%99inat.htm

22 https://unimedia.info/ro/news/0eb1f7dce4eb3a10/video-zeci-de-oameni-din-regiunea-transnistreana-adusi-cu-hurta-sa-voteze-la-
o-sectie-de-votare-din-criuleni.html https://stiri.md/article/politica/transnistrenii-adusi-organizat-si-la-sectia-de-votare-din-criuleni
http://estcurier.md/criuleni-cea-mai-aglomerata-sectie-e-cea-pentru-transnistria-observatorii-semnaleaza-existenta-unor-persoane-
care-dau-bani-pentru-vot-foto-video/

23 https://www.ziarulnational.md/foto-sectia-de-votare-din-ustia-dubasari-arhiplina-svetlana-corobceanu-oameni-platiti-adusi-in-
mod-organizat-voteaza-pentru-unirea-cu-rusia/ https://www.moldova.org/350-de-ruble-transnistrene-pentru-un-vot/
https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44853/(FOTOVIDEO)-Desant-transnistrean-la-urnele-de-vot-din-Dub%C4%83sari.htm
24

https://unimedia.info/ro/news/8a79456c0daddbfd/video-sectiile-de-votare-din-rezina-luate-cu-asalt-cu-alegatori-de-peste-nistru-
peste-8-mii-de-voturi-contabilizate-de-cec-la-ora-10-20.html https://www.youtube.com/watch?v=nm75u8uX53g
https://www.ziarulnational.md/video-sute-de-locuitori-din-stanga-nistrului-au-luat-cu-asalt-o-sectie-de-votare-acestia-fost-adusi-
organizat-la-rezina-ce-patrioti-sunt-oamenii-din-transnistria/ https://www.youtube.com/watch?v=rGIGaCd3DnE
25 https://agora.md/stiri/54673/zeci-de-autocare-cu-alegatori-din-transnistria--aduse-la-rezina--soldanesti-si-causeni-video
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

• Secția de votare din or. Chișinău. Probe care pun la îndoială legalitatea
și libertatea votului exprimat se conțin pe următoarele site-uri:
https://unimedia.info/ro/news/a598ac386a473869/dupa-varnita-rezina-si-dorotcaia-
peste-400-de-cetateni-din-stanga-nistrului-au-luat-cu-asalt-chisinaul.html
• Secția de votare din or. Căușeni și or. Ștefan Vodă. Probe care pun la
îndoială legalitatea și libertatea votului exprimat se conțin pe următoarele site-uri:
https://www.zdg.md/stiri/stiri-politice/video-vot-organizat-la-causeni-si-stefan-voda-
alegatorii-adusi-cu-zeci-de-microbuze-si-autobuze-formeaza-cozi-la-sectiile-de-votare
https://www.elenarobu.md/video-bani-in-schimbul-votului-la-causeni/
https://www.youtube.com/watch?v=amEepZKCnzs
• Secția de votare din satul Varnița, rnl Anenii Noi. Probe care pun la
îndoială legalitatea și libertatea votului exprimat se conțin pe următoarele site-uri:
https://www.youtube.com/watch?v=bpXMneHPEWc
https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44871/FOTO--Cine-ar-fi-organizat-
%E2%80%9Edesantul-transnistrean%E2%80%9D-din-Varni%C8%9Ba.htm
• În același timp, despre ilegalitățile și compomiterea scrutinului electoral
se poate judeca și din cele comunicate site-ului https://www.moldova.org care aduce
ca și probă explicațiile unor alegători potrivit cărora în orașul Bender erau 3 locuri
unde anumite persoane transportau oamenii la alegeri. „Îți spuneau să votezi anumit
partid, microbuzele duceau la Varnița sau Hagimus, apoi îți dădeau banii
(aproximativ 20 de dolari, în funcție de partid) după ce prezentai ștampila pe buletin
că ai votat”26. Același site informează că la ilegalitățile menționate a reacționat chiar
și PDM și Președintele Republicii Moldova care s-au învinuit reciproc. PDM a
sesizat Comisia Electorală Centrală despre faptul că, în ziua alegerilor Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova ar oferi bani pentru participarea la votare în

26
https://www.moldova.org/cozi-la-sectiile-de-votare-din-varnita-alegatori-din-stanga-nistrului-adusi-cu-doua-
autobuze-pe-care-era-scris-%D0%BD%D0%B0%D1%82%D0%B0%D1%88%D0%B0/
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

secțiile constituite pentru alegătorii din stânga Nistrului, iar președintele Igor Dodon
susţine că „Sheriff” SRL, companie din Transnistria, corupe alegătorii din stânga
Nistrului pentru ca aceştia să vină pe malul drept al Nistrului şi să voteze în cadrul
alegerilor pentru Partidul Democrat.

3) Relatările observatorilor naționali și internaționali:


Asociația Promo-Lex a raportat cel puțin 123 de cazuri de transportare
organizată a alegătorilor cu autocare, microbuze sau alte unități de transport.
Conform OSCE, au existat indici clari de cumpărare a voturilor. S-a observat,
pe scară largă, transportarea cu autobuze a alegătorilor din Transnistria, iar poliţia a
iniţiat măsuri pentru a investiga dacă unii dintre aceştia au fost plătiţi să voteze.
ENEMO a relatat că a fost observată transportarea organizată la secții de
votare deschise pentru alegătorii din Transnistria, dar și suspiciuni privind
cumpărarea voturilor.
Declarația UE a reiterat încălcările semnalate de OSCE, punând în special
accent pe „suspiciuni privind presiuni asupra angajaților la stat, indici clari de
cumpărare a voturilor și utilizare abuzivă a resurselor administrative”.
APCE a semnalat cazuri de intimidare și violență împotriva candidaților,
cazuri de instigare la ură inclusiv împotriva candidatelor de gen feminin, cazuri de
utilizare abuzivă a resurselor administrative, suspiciuni de cumpărare a voturilor.
Transparency Internațional a menționat că în ziua alegerilor au fost
identificate multiple încălcări, în special, coruperea alegătorilor, transportarea
organizată în masă a alegătorilor din Transnistria şi constrângerea acestora să voteze
pentru un candidat anume contra plată, împiedicarea diasporei să voteze în baza
pașapoartelor expirate şi să depună contestaţii în acest sens, aplicarea schemelor
carusel, semnarea proceselor verbale înainte de închiderea secțiilor de votare,
prezenţa în liste a persoanelor decedate.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

SILBA a relatat că au existat suspiciuni de cumpărare de voturi. În 2 ocazii,


alegătorilor le-au fost propuse stimulente pentru a vota într-o anumită manieră. În
câteva locații din circumscripția 48, reprezentanți ai partidelor au fost prezenți chiar
la intrarea în secții de votare, iar observatorii au notat câțiva alegători discutând în
conversații private câți bani au primit pentru a vota.
Trebuie de menționat că în ședința CEC de totalizare a rezultatelor alegerilor
s-a vociferat cifra de 50 de cauze penale relatate de către organele de poliție în
legătură cu transportarea organizată și/sau coruperea alegătorilor din stânga
Nistrului. Și asta cu toate că organele de poliție nu au acționat proactiv în sensul
documentării și contracarării unor situații de acest gen.
Urmare a celor menționate, conchidem că rezultatul votării în cele 2
circumscripții este unul viciat în totalitate. Iar fraudele majore care sunt probate atât
cu materiale audio, video și relatări ale mass-mediei de la fața locului incluzând
declarații ale celor implicați, cât și prin concluziile observatorilor internaționali și
naționali, au influențat fără îndoială rezultatele scrutinului.
Chiar dacă formal transportarea gratuită a alegătorilor de către persoane
străine nu este interzisă, combinarea ei cu acordarea de resurse financiare pentru un
vot, dincolo de faptul că reprezintă o încălcare penală, înfrânge dispoziţiile art.2
alin.(2) şi a art.7 din Codul electoral aferente principiului votului liber exprimat.
De asemenea, trebuie de remarcat că elementul esențial pentru un scrutin
democratic și liber este posibilitatea întâlnirii libere a alegătorului cu potențialul ales
ca să se facă un schimb de opinii. Se prezumă că fiecare alegător adoptă hotărârea de
a vota pro sau contra unui eventual candidat în rezultatul analizei unor informații și
circumstanțe pe care le poate cunoaște în campania electorală și, pe baza acestora își
face o anumită concluzie despre personalitatea și ideile politice ale acestuia.
Prezumția însă nu va opera în cazul în care alesul și alegătorul sunt lipsiți de
posibilitatea de a comunica despre trecutul, prezentul și viitorul vieții sociale și
politice din propria țară. Or, în alegerile parlamentare din 24 ferbruarie 2019,
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

concurenții electorali nu au avut posibilitatea de a se deplasa liber în localitățile din


stânga Nistrului pentru a face agitație electorală și a convinge alegătorii de acolo.
Organele neconstituționale de acolo nu au permis desfășurarea campaniilor
electorale, iar încercările unor funcționari electorali de a apărea în această zonă s-au
sfârșit cu arestul27. În aceste circumstanțe, votul exprimat de cetățenii domiciliați în
localitățile din stânga Nistrului nu se presupune a fi o expresie sinceră și loială a
voinței de alegător dată în sprijinul puterii de stat din Republica Moldova, atât timp,
cât ei trăiesc pe un teritoriu ocupat, sunt supușii unui regim ilegal care luptă contra
autorităților constituționale.
Într-un alt context, în paragraful 148 din Hotărârea Curții Constituționale nr.34
din 13 decembrie 2016 ”Privind confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea
mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova (sesizarea nr. 139e/2016)”, Curtea a
subliniat că creșterea numărului de alegători din regiunea transnistreană în turul II al
alegerilor prezidențiale din 2016 ”denotă un interes relativ stabil din partea acestora
pentru ultimele exerciții electorale desfășurate de autoritățile constituționale ale
Republicii Moldova cunoscut fiind faptul că scrutinele prezidențiale suscită, de
regulă, o rată de participare mai înaltă decât cele parlamentare.” Prin urmare,
însăși Curtea Constituțională confirmă de facto că o creștere exponențială a
numărului de alegători pentru alegerile parlamentare față de cele prezidențiale este
imposibilă în condiții normale.
Nu în ultimul rând, trebuie de precizat că deputații aleși în cele 2
circumscripții contestate nu au raportat cheltuieli finanicare pentru campania
electorală. Având în vedere cheltuielile majore care se ridică la zeci de milioane de
lei pentru transportare, dar și coruperea alegătorilor, constatăm că deputații aleși fie
că nu au declarat banii cheltuiți de facto, fie au utilizat bani din partea terților sau a

https://deschide.md/ro/stiri/social/44714/Alegeri-2019--Separati%C8%99tii-au-re%C8%9Binut-pre%C8%99edintele-
27

%C8%99i-secretarul-unei-sec%C8%9Bii-de-votare.htm
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

anonimilor, fapte care contravin Codului electoral și reprezintă temeiuri de anulare a


alegerilor.
Totodată, atragem atenția la rezultatele alegerilor în ambele circumscripții
uninominale din Transnistria prin raportate la votul acelorași alegători pentru lista
națională. Acestea sunt absolut lipsite de orice logică politică. Or, de vreme ce pe
lista națională pentru PSRM în circumscripțiile 47 și 48 au votat peste 51 % din
sufragii, candidații acestei formațiuni cele 2 circumscripții uninominale au obținut
sub 30 % (Grigore Filipov în circum. 47 - 29,98 % și Vitalie Evtodiev în circum. 48 -
24,95 %). Acest lucru nu înseamnă altceva decât un final logic al fenomenului
coruperii masive a alegătorilor din zona transnistreană despre care s-a relatat cu lux
de amănunte mai sus.
Pentru motivele arătate, solicităm infirmarea legalității alegerilor în
circumscripțiile uniniminale nr. 47, or. Camenca, Rîbnița, Dubăsari și
Grigoriopol și nr. 48, or. Slobozia, mun. Tiraspol și Bender cu invalidarea
mandatelor deputaților aleși în aceste 2 circumscripții.

B) Circumscripția uninominală nr. 4, or. Rîșcani


În circumscripția electorală uninominală nr.4, or. Rîșcani, Blocul ”ACUM DA
PAS” a înaintat-o în calitate de candidat pe Tatiana Gamețchi. Aceasta a acumulat
toate actele necesare înregistrării sale în calitate de concurent electoral și a prezentat
către consiliul electoral de circumscripție cererea privind înregistrarea sa în calitate
de candidat la funcția de deputat pentru circumscripția electorală uninominală nr. 4,
or.Rîșcani, anexând și 13 liste de subscripție cu conținutul a 306 semnături ale
susținătorilor.
În urma verificării listelor de subscripție, consiliul electoral de circumscripție
nr. 4 a reținut că din 306 semnături ale susținătorilor, 105 sunt eronate, iar 201
valide. Drept consecință, prin hotărârea nr. 70 din 30 ianuarie 2019, consiliul
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

electoral de circumscripție nr. 4 a refuzat înregistrarea lui Gamețchi Tatiana în


calitate de candidat la funcția de deputat.
La data de 2 februarie 2019, Gamețchi Tatiana s-a adresat cu o contestație la
Comisia Electorală Centrală, solicitând anularea hotărârii nr. 70 din 30.01.2019 și
dispunerea înregistrării ei ca candidat la funcția de deputat în Parlament.
Prin hotărârea CEC nr. 2248 din 05.02.2019, contestația s-a admis, s-a anulat
integral hotărîrea CECEU nr. 70 din 30.01.2019, cu dispunerea reexaminării cererii
lui Gamețchi Tatina de înregistrare în calitate de candidat la funcția de deputat în
Parlamentul RM.
Prin hotărîrea nr. 82 a CECEU nr. 4, Rîșcani, din 08.02.2019 s-a reținut că din
306 semnături ale susținătorilor, 91 sunt nule, iar 215 - valabile. Drept consecință, i
s-a refuzat repetat lui Gamețchi Tatiana înregistrarea în calitate de candidat la funcția
de deputat în circumscripția electorală uninominală nr. 4, or. Rîșcani, din partea
Blocului electoral ”ACUM Platforma DA și PAS”.
La 10.02.2019, Gamețchi Tatiana a contestat la CEC hotărârea nr. 82 a CECEU
nr. 4, Rîșcani, din 08.02.2019. Prin răspunsul CEC nr. 8/222 din 10.02.2019, i s-a
refuzat examinarea contestației pe motiv că anterior CEC s-a pronunțat prin hotărîrea
CEC nr. 2248 din 05.02.2019.
CECEU nr. 4, Rîșcani, prin hotărîrea din 08.02.2019 și prin nota informativă
alăturată acesteia, a indicat că nu validează 91 semnături ale susținătorilor, pe
motivul următoarelor pretinse încălcări:
- semnături cu indicarea incorectă a actului de identitate – 7 susținători;
- semnături cu indicarea incorectă a localității – 17 susținători;
- semnături respinse de program ca scrise de aceeași mînă - - 31 susținători;
- semnături ale căror susținători figurează pe alte liste – 7 susținători;
- semnături anulate de CECEU nr. 4 Rîșcani – 29 susținători.
Astfel, s-au reținut ca fiind valabile, în opinia CECEU nr.4 Rîșcani, doar 215
semnături ale susținătorilor lui Gamețchi Tatiana pentru funcția de deputat în
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Parlamentul RM, chestiune care, în viziunea consiliului electoral, nu ar permite


înregistrarea lui Gamețchi Tatiana în calitate de candidat pentru alegerile
parlamentare din 24 februarie 2019.
Actele și acțiunile indicate au fost contestate în instanța de judecată cu
solicitarea de a fi înregistrară Tatiana Gamețchi în calitate de concurent electoral în
această circumscripție.
În cadrul judecării cauzei s-a constatat că listele de subscripție cu semnăturile
colectate de grupul de inițiativă pe circumscripția uninominală nr. 4, or. Rîșcani,
colectate întru susținerea candidatului la funcția de deputat în Parlamentul RM
Gamețchi Tatiana – nr. 001951, nr. 001952, nr. 001953, nr. 001954, nr. 001955, nr.
001956, nr. 001957, nr. 001958, nr. 001966, nr. 001967, nr. 001968, nr. 001969, nr.
001970, rezultă că într-adevăr în listele de subscripție cu nr. 001955, nr. 001967, nr.
001968 și nr. 001969, datele susținătorilor (numele și prenumele susținătorului, anul
nașterii, data semnării, numărul buletinului de identitate) au fost completate de
membrul grupului de inițiativă, fapt ce rezultă expres din declarația ex-
conducătorului grupului de inițiativă – Vera Cîrpă. Or, în declarația respectivă
anexată la listele de subscripție, datată cu 09 februarie 2019, rezultă că susținătorii
candidatului Gamețchi Tatiana la funcția de deputat în Parlamentul RM pentru
circumscripția electorală uninominală nr. 4 or.Rîșcani, în vederea susținerii
candidatului enunțat, au semnat personal în listele de subscripție menționate, datele
lor personale din aceste liste, din motive obiective și la rugămintea lor, au fost
completate de persoane responsabile de colectarea semnăturilor.
În calitate de motive obiective s-au indicat: condițiile meteorologice, starea
sănătății susținătorului, tremur, lipsa ochelarilor etc. Aceste circumstanțe au fost
confirmate și pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată, fiind atestat
că, datorită anumitor motive obiective, la rugămintea susținătorilor, colectorul
efectua înscrierea datelor de identificare, doar că semnătura în toate cazurile a fost
aplicată personal de către susținător.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Astfel, aceste motive reprezintă temeiuri obiective și de natură să justifice


completarea listelor de subscripție de către membrii grupului de inițiativă, în
conformitate cu art. 47 alin.(4) din Codul electoral. Prin urmare, cele 31 de
semnături care au fost declarate nule ca fiind scrise de aceeași mînă, urmau a fi
declarate valabile.
Într-o altă ordine, în cadrul ședințelor de judecată, s-a constatat că, de către
CECEU nr. 4, or.Rîșcani, au fost anulate 29 semnături pe motiv că datele înscrise ale
susținătorului conțineau semne de rectificare.
Potrivit notei informative alăturate hotărîrii CECEU nr.4, rezultă că pe motivul
dat au fost anulate semnături în următoarele liste electorale: nr. 001952 (poziția 8,
17), nr. 001954 (poziția 16), nr. 001957 (poziția 30, 18, 16), nr. 001958 (poziția 9),
nr. 001966 (pozițiile 4, 5, 6, 12, 13, 27, 30), nr. 001967 (pozițiile 7, 26, 28, 29), nr.
001968 (pozițiile 10, 12, 13), nr. 001969 (pozițiile 1, 3, 6, 8, 18, 27, 29, 30).
În ședință de judecată a fost verificată corespunderea situației stabilite de
CECEU nr.4 în nota informativă, cu situația reală și respectiv, în lista de subscripție
nr. 001957, nu s-au constatat semne de rectificare la respectivele poziții 30, 18, 16;
în genere, poziție cu nr. 30 nu există în această listă.
Prin urmare, cele trei semnături anulate pentru lista de subscripție nr. 001957
necesitau a fi recunoscute valabile, dat fiind faptul că în respectiva listă nu s-au
constatat asemenea rectificări.
Într-un alt context, în conformitate cu prevederile art. 47 alin.(1) Cod electoral,
semnăturile se colectează numai în susţinerea candidatului din circumscripţia
uninominală, inclusiv a celui independent, sau pentru iniţierea referendumului. În
cazul alegerilor parlamentare în circumscripţii uninominale, precum şi în cazul
alegerilor locale, semnăturile se colectează numai în circumscripţiile în care
candidează concurenţii electorali. În conformitate cu prevederile pct. 24 din
Regulamentul privind modul de întocmire, prezentare și verificare a listelor de
subscripție, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 1730 din 03 iulie 2018, lista de
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

subscripţie conţine doar semnăturile susţinătorilor care domiciliază într-o singură


localitate. Același Regulament în pct. 41 prevede: Dacă la verificarea listelor de
subscripție se vor depista semnături false sau semnături repetate în mai multe liste,
semnături ale persoanelor care nu au dreptul la vot, semnături în dreptul unor
persoane fictive, semnături ale persoanelor care nu au domiciliul pe teritoriul în care
au fost colectate semnăturile, precum și ale persoanelor care au domiciliul într-o altă
localitate decît cea din componența circumscripției uninominale în care candidează
candidatul, acestea se vor considera nevalabile şi se vor exclude.
Cu referire la acest criteriu, clarificând chestiunea legată de semnăturile
susținătorilor calificate drept nevalabile pe motivul indicării greșite a localității,
accentuăm că la capitolul respectiv au fost declarate nevalabile 17 semnături. După
cum s-a indicat de CECEU nr.4, semnăturile respective au fost excluse de programul
computerizat SIASA destinat verificării datelor incluse în listele de subscripție, la
care au acces doar persoane autorizate pentru verificarea datelor cu caracter personal.
În aceste condiții, careva probe întru clarificarea situației, dacă corect cele 17
semnături au fost declarate nevalabile pe motivul indicării greșite a localității, nu au
fost prezentate; de altfel, nu au fost prezentate nici probe care să confirme indicarea
greșită a adresei pentru cei 17 semnatari.
În conformitate cu prevederile art. 71 alin.(5) din Codul electoral, în cazul
contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine
acestor organe, însă, în ședințele de judecată CECEU nr.4, căruia legiuitorul i-a
atribuit sarcina probațiunii, nu a făcut dovada faptului că cei 17 semnatari nu-și au
domiciliul în localitatea unde au semnat sau, de altfel, într-o altă localitate decât
circumscripția candidatului Gamețchi Tatiana.
Dimpotrivă, la materialele cauzei, a fost anexat buletinul de identitate pe
numele lui Romaniuc Ivan de unde rezultă domiciliul acestuia ca fiind anume
localitatea în care el a semnat ca și susținător și nu după cum insinua CECEU nr.4 că
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

acesta ar fi domiciliat în altă localitate, ceea ce atesta că CECEU nr.4 făcea referire
la o informație falsă, inexistentă.
Articolul 1 a Codului Electoral definește domiciliul ca fiind loc de trai
permanent al unei persoane, confirmat în buletinul de identitate. Astfel, s-a
demonstrat că semnătura lui Romaniuc Ivan din lista de subscripție nr. 001954 a fost
exclusă greșit, dat fiind faptul că buletinul de identitate al acestuia confirmă că el își
are domiciliul în localitatea unde erau acumulate semnăturile, așa cum a fost indicat
în lista de subscripție, respectiv își are domiciliul în circumscripția electorală
uninominală unde candidează Gamețchi Tatiana – nr. 4, or. Rîșcani. Prin urmare,
această semnătură necesită a fi declarată valabilă.
Conform prevederilor art. 48 alin.(4) Cod electoral, se consideră nule şi
neavenite: a) listele de subscripţie întocmite pînă la data începerii perioadei de
desemnare a candidaţilor; b) semnăturile din listele de subscripţie considerate ca
fiind false; c) listele de subscripţie care au fost completate fără a fi respectate
cerinţele prevăzute la art.47 alin. (4) şi (6).
Reieșind din prevederile art. 86 alin.(1) din Codul electoral, pentru a fi
înregistrat de consiliul electoral de circumscripţie, candidatul pentru circumscripţia
uninominală prezintă, în condiţiile art.47 şi art.48, liste de subscripţie care conţin
semnăturile a cel puţin 500 şi cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din
circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze. Prin derogare de la
prezentul alineat, un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a
cel puţin 250 şi cel mult 500 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia unde
candidează.
În baza celor constatate, odată ce Consiliul Electoral al Circumscripției
Electorale Uninominale nr. 4, Rîșcani, potrivit hotărîrii nr. 82 din 08.02.2019, a
reținut drept valabile 215 semnături în susținerea T. Gamețchi în calitate de candidat
la funcția de deputat în Parlamentul RM, în condițiile în care, după cum s-a
menționat supra, greșit au fost excluse cele 31 semnături pe motiv că ar fi fost scrise
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

de aceeași mînă, cele 3 semnături excluse din lista de subscripție nr. 001957 ca
pretins rectificate, acea semnătură a lui Romaniuc Ivan din lista de subscripție nr.
001954 (numărul 8 în listă), adresa semnatarului dat fiind corespunzătoare
buletinului de identitate a lui; urma a se reține valabilitatea totală a 250 de semnături
pentru susținerea lui Gamețchi Tatiana în calitate de candidat la funcția de deputat
din partea Blocului electoral ACUM Platforma DA și PAS pentru circumscripția
electorală uninominală orașul Rîșcani, nr.4.
Prin urmare, se constată că Tatiana Gamețchi, în condițiile legii, trebuia să
dețină calitatea de a concurent electoral în circumscripția dată din partea Blocului
ACUM, doar că aplicarea selectivă a legislației și ignorarea vădită a situației de fapt
nu ne-au permis să înaintăm un concurent în această circumscripție, cetățenii fiind
privați în mod abuziv și brutal de posibilitatea de a vota acest concurent electoral.
Curtea Constituțională trebuie să reiasă și din caracterul arbitrar al excluderii
Tatianei Gamețchi din cursă, fapt produs prin decizia Curții Supreme de Justiție din
23 februarie 2019. Or, prin altă decizie a aceleași instanțe, decizia Curții Supreme de
Justiție din 09.02.2019, dosarul nr.3ra-296/19, pronunțată în cauza la cererea de
chemare în judecată depusă de către Iurie Apostolachi împotriva Consiliului
Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale Stânga Nistrului nr. 48,
intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu privire la contestarea actului
administrativ și obligarea adoptării hotărârii de înregistrare a candidatului
independent la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a fost
explicată modalitatea de aplicare a cadrului legal referitor la completarea listelor de
subscripție de către colector în locul susținătorului, fiind determinat irevocabil că
sunt valabile semnăturile aplicate de susținător, chiar dacă rubricile respective
au fost completate de colector. În această privință, Curtea Constituțională trebuie să
se pronunțe în sensul în care regulile date nu sunt aplicabile și situației noastre și de
ce același cadrul legal este interpretat diferit când este vorba despre Blocul ACUM
DA PAS și candidatul acestuia.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Activitatea ambiguă și incertă a instanței judiciare supreme și lipsirea


concurentului nostru de calitatea de candidat în circumscripția dată, a reprezentat o
atentare inadmisibilă asupra dreptului constituțional de a fi ales, drept regăsit expres
în conținutul art.38 alin.(3) din Constituție, potrivit căruia dreptul de a fi aleşi le este
garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii.
Reglementarea dată expres stabilește că doar prin lege pot fi instituite anumite
condiții și/sau restricții la exercitarea dreptului de a fi ales.
Acest drept este cuprins și reglementat și prin art.3 Protocol 1 al CEDO, care
stabilește că Înaltele Părţi Contractante se angajează să organizeze, la intervale
rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţii care să asigure libera exprimare a
opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.
Modalitatea de aplicare a reglementărilor citate a fost tangențial explicată prin
diferite cauze aflate pe rolul Curții, cum a fost și cauza Valentin Gorizdra v.
Republica Moldova, decizia din 2/07/2002, prin care Curtea, a reamintit, că legislaţia
statelor contractante în acest domeniu este diferită de la stat la stat şi variază de la o
perioadă la alta, statele beneficiază de o largă marjă de apreciere. Sistemele
electorale tind să îndeplinească obiective care uneori nu sunt întocmai compatibile
între ele: de a reflecta, în mod echitabil şi realist, opinia populaţiei şi de a canaliza
ideile astfel încât să promoveze apariţia unei voinţe politice suficient de clare şi
coerente. Ceea ce trebuie garantat este principiul aplicării unui tratament egal tuturor
cetăţenilor.
Deciziile prin care persoanele sunt private de dreptul de a candida la alegeri şi
de dreptul de a fi alese trebuie luate de către un organ ce prezintă un minimum de
garanţii de imparţialitate. Puterea autonomă de apreciere a acestui organ nu trebuie
să fie exorbitantă; ea trebuie să fie la un nivel suficient de precizie, circumscris de
prevederile dreptului intern. Procedura constatării neeligibilităţii trebuie să fie
capabilă să garanteze o decizie echitabilă şi obiectivă, precum şi să evite orice abuz
de putere din partea autorităţii competente.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Lipsa de claritate a prevederilor relevante în materia organizării sistemelor


electorale impune autorităţilor naţionale să fie prudente în interpretarea lor, ţinând
cont de impactul direct pe care aceasta îl are asupra rezultatului alegerilor.
Raportând aceste constatări și reglementări atestăm că dreptul nostru și al
Tatianei Gamețchi de a fi ales a fost limitat fără un just temei și fără ca să existe niște
reglementări legale clare și previzibile, iar această lezare nu a fost sesizată de
instanțele de judecată, dar trebuie să fie constatată de Curtea Constituțională, care
trebuie să anuleze întregul scrutin din circumscripția electorală indicată.
Imposibilitatea Blocului ACUM DA PAS și a Tatianei Gamețchi de a candida a
afectat scrutinul și a atras vicierea rezultatului lui. După cum s-a atestat, în câteva
secții de votare nu s-a produs aplicarea ștampilei ”retras” în dreptul concurentului
Tatiana Gamețchi și oamenii au votat concurentul nostru masiv. Or, după cum se
confirmă prin procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor votării în circumscripția
uninominală dată, au fost declarate nevalabile 3276 buletine de vot, ce include și
voturile acordate Tatianei Gamețchi, deoarece Procesul-verbal totalizator al CECEU
nr.4 pentru circumscripția națională indică un număr de doar 740 buletine de vot
anulate, fiind evidentă tendința că oamenii anume au votat concurentul propus de
Blocul ACUM DA PAS.
Mai mult, numărul buletinelor de vot anulate este mai mare decât suma
voturilor acumulate cumulativ de ultimii doi concurenți clasați în această
circumscripție: Cocieru Andrei și Bărbieru Petru, situație în care putem afirma că
Tatiana Gamețchi avea șanse reale să fie câștigătoare în această circumscripție, dacă
nu era scoasă din cursă în mod ilegal.
Pentru motivele arătate, solicităm infirmarea legalității alegerilor în
circumscripția uninominală nr.4, or.Rîșcani, cu invalidarea mandatului
deputatului ales în această circumscripție.

C) Circumscripția uninominală nr. 18, or. Orhei


Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

În partea ce ţine de contestarea rezultatelor alegerilor pentru Circumscripţia


Electorală Uninominală nr. 18, Orhei (C.U. nr. 18, Orhei), de asemenea considerăm
că întreg procesul electoral a fost fraudat, fapt prin care a influenţat rezultatele
votării şi atribuirea mandatului, candidatului P.P. “Şor”, în persoana preşedintelui
respectivului partid - Ilan Şor.
Fraudele electorale ale respectivului concurent electoral s-au manifestat sub
aspectul coruperii alegătorilor, utilizării resurselor administrative, a mijloacelor
financiare ilicite şi nedeclarate, acţiuni, care în ansamblu, au denaturat complet
întreg procesul electoral pe circumscripţia respectivă, influenţând (mai mult decât) în
mod esenţial rezultatele alegerilor.
Precum a fost specificat, conform art. 102 din Codul electoral, în cazul în
care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul electoral, în ziua alegerilor
şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influenţat
rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile în circumscripţiile respective
sunt declarate nule, iar conform explicaţiilor sintagmei „perioadă electorală”, expusă
în noţiunile art. 1 din Cod, aceasta reprezintă „perioada de timp cuprinsă între ziua
aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele alegerilor
sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile”.
Caracterul fraudulos al acţiunilor respectivului concurent electoral s-a
manifestat atât în perioada depunerii actelor pentru colectarea semnăturilor în
vederea înregistrării în calitate de concurent electoral, cât şi după înregistrarea
acestuia în calitate de concurent în perioada de agitaţie electorală.
Astfel, la 28.01.2018, concurentul electoral vizat în prezenta contestaţie,
Ilan Şor, a depus la Consiliul Electoral de Circumscripţie Electorală Uninominală nr.
18 Orhei (C.E.C.E.U. Orhei nr. 18) actele necesare în vederea înregistrării grupului
de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor, iar prin Hotărârea
C.E.C.E.U. Orhei nr. 18 nr. 5/2 din aceeaşi zi, Grupul a fost înregistrat.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Ulterior, Ilan Şor, prin cererea din 04.01.2019, a solicitat C.E.C.E.U. Orhei
nr. 18 înregistrarea în calitate de candidat la funcţia de deputat în C.U. Orhei nr. 18
din partea P.P. „ŞOR”, iar prin Hotărârea C.E.C.E.U. Orhei nr. 12/1 din 10.01.2019,
acesta a fost înregistrat în calitate de candidat la funcţia de deputat în C.U. Orhei nr.
18 din partea P.P. „ŞOR”, pentru Alegerile parlamentare din 24.02.2019.
În acest sens, factologic specificăm că Ilan Şor, candidatului P.P. “Şor”
pentru circumscripţia uninominală nr. 18 Orhei, a organizat din 22.12.2018 și până la
08.12.2019 concerte în Orhei, Comrat, Bălți și Chișinău (aeroport). Fiecare concert a
fost anunţat de Ilan Şor, care personal a urcat pe scenă alături de artist, la toate
concertele. Subiectul dat este un fapt notoriu, a fost pe larg mediatizat, iar specialiştii
în domeniu, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, au estimat
(aproximativ) onorariul lui Stas Mihailov. Spre exemplu, „ProTV” enunţă faptul că
Stas Mihailov ar percepe cu titlu de onorariu aproximativ 60.000 de euro per-
concert, iar un articol mai vechi al portalului „Mir24” specifică că Stas Mihailov „e
gata să vă bucure oaspeții contra sumei de 200.000 de euro”. Televiziunea rusă
„NTV” scrie că „... Stas Mihailov este cel mai bogat cântăreț rus, iar pentru a cânta
în noaptea de Revelion acesta poate solicita şi suma de 500.000 de euro”.
Ilan Şor, la întrebarea jurnaliştilor privind costul concertelor, a specificat că
nu a achitat „nici un dolar” pentru concertele respective, mijloacele băneşti efectiv
achitate nefiind reflectate în Rapoartele prezentate în acest sens la CEC, fapt ce în
ansamblu reprezintă o încălcare crasă a legislației, ignorată de organele electorale.
Autorităţile electorale au dat dovadă de o complicitate evidentă, s-au eschivat
în toate modalităţile posibile de a solicita concurentului electoral informaţii privind
finanţarea acestor concerte care urmau a fi declarate conform normelor citate,
inclusiv Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă, aprobat prin
Hotărârea CEC nr. 114 din 18.08.2016, or anume din acest considerent a fost
invocată cronologia datelor privind înregistrarea Grupului de iniţiativă.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Ulterior, după înregistrarea concurentului electoral, Ilan Şor, aceasta a


utilizat în mod abuziv mijloace financiare percepute cu titlu de donaţii, care în mod
evident sunt camuflate şi există o bănuială rezonabilă că acestea ar fi fost falsificate.
Astfel, conform art. 41 alin. (1) din Codul electoral, pentru finanţarea
activităţii partidelor politice, grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale pot fi
utilizate doar resurse financiare provenite din activitatea de muncă, de întreprinzător,
ştiinţifică sau din cea de creaţie, desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova.
În lista donatorilor sunt persoane fizice, pensionari, care ar fi donat sume de
20 000 lei, fapt ce nu se încadrează în normele citate, iar CEC nu a întreprins acţiuni
de verificare tematică sau parţială a respectivelor donaţii.
Alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte condiţiile finanţării campaniei
electorale ale concurentului electoral, iar conform dispoziţiei cu caracter prescriptiv
stabilită la lit. e) din alineatul respectiv, plafoanele donaţiilor din partea persoanelor
fizice şi juridice în contul „Fond electoral” pentru o campanie electorală constituie
50 şi, respectiv, 100 de salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul
respectiv.
Conform alin. (3) lit. e) al articolului în referinţă, se interzice finanţarea ori
susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a activităţii partidelor
politice, grupurilor de iniţiativă, a campaniilor electorale/concurenţilor electorali de
către persoanele juridice care, cu un an înainte de începerea perioadei electorale, au
desfăşurat activităţi finanţate sau achitate din mijloace (fonduri) publice, precum şi
de către persoanele juridice cu capital străin sau mixt.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 21/2019 privind aprobarea cuantumului
salariului mediu lunar pe economie, salariul mediu lunar pe economie, prognozat
pentru anul 2019, este stabilit în cuantum de 6975 lei. Din conţinutul normelor citate
rezultă expres faptul că donaţiile persoanelor juridice cu scop lucrativ nu pot depăşi
suma de 697 500 lei, concomitent fiind restricţionate expres donaţiile în cazul în
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

care, cu un an înainte de începerea perioadei electorale, agenţii economici donatori


au desfăşurat activităţi finanţate sau achitate din mijloace (fonduri) publice.
Conform Rapoartelor privind veniturile şi cheltuielile prezentate în campania
electorală de P.P. „Şor”, la capitolul venituri, sunt indicaţi în calitate de donatori, mai
mulţi agenţi economici care ar fi efectuat anumite „donaţii benevole”, precum
urmează:

Nr. Denumirea IDNO Data Suma TOTAL


donaţiei donată

1. S.R.L. „Forsbeta” 10076000388 01.02.2019 495 000 645 000


74
04.02.2019 150 000

2. S.C. „Laslux” S.R.L. 10066000099 11.02.2019 100 000 300 000


07
14.02.2019 200 000

3. S.R.L „Vent Sistem 10086000104 11.02.2019 100 000 400 000


Companie” 26
12.02.2019 200 000

13.02.2019 100 000

4. S.R.L. „Exfactor - 10036000256 14.02.2019 695 000 695 000


Grup” 67

TOTAL SUME ÎNCASATE 2 040 000 (două milioane patruzeci mii) lei

Precum a fost precizat, dispoziţiile legale menţionate supra stabilesc expres


interdicţia privind finanţarea concurenţilor electorali de către persoanele juridice care
cu un an înainte de începerea perioadei electorale, au desfăşurat activităţi finanţate
sau achitate din mijloace (fonduri) publice, iar societăţile menţionate au desfăşurat
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

activităţi finanţate din mijloace (fonduri) publice, fapt ce se probează prin informaţia
accesibilă şi anume datele Agenţiei Achiziţii Publice, la rubrica contracte atribuite.
Astfel, prezentăm sub formă de tabel, pentru fiecare societate în parte, datele
aproximativ estimate (+/-) care probează cu certitudine faptul că finanţatorii P.P.
„Şor” pentru anul 2018 şi începutul anului 2019 au beneficiat de finanţarea publică a
activităţilor economice desfăşurate, în baza contractelor de achiziţie publică
înregistrate la Agenţia Achiziţii Publice, precum urmează:

Nr. Agent economic Contracte Fonduri publice Descifrare


atribuite (+/-) alocate (+/-)

1. S.R.L. „Forsbeta” 28 de contracte 1 536 283 lei Anexa nr. 1

2. S.C. „Laslux” S.R.L. 1 contract 111 289 Anexa nr. 2

3. S.R.L „Vent Sistem 3 contracte 1 277 800 lei Anexa nr. 3


Companie”

4. S.R.L. „Exfactor - 5 contracte 102 030 682 Anexa nr. 4


Grup”

Total fonduri 104 956 054 (o suta patru milioane nouăsute cinzeci şi şase
publice (+/-) mii cinzeci şi patru lei)

Precizăm faptul că tabelul a fost completat ţinând cont numai de contractele


atribuite pentru anul 2018, astfel precum prevede art. 41 alin. (3) lit. e) din Codul
electoral, dar societăţile respective au avut și anterior contracte de achiziţii publice.
În perioada campaniei electorale, posturile publice de televiziune au difuzat
nenumărate ştiri privind oferirea de către concurentul electoral Ilan Şor a cadourilor
electorale sub forma pungilor inscripţionate cu denumirea concurentului electoral, iar
volumul şi conţinutul acestora denotă acţiuni vădite ce pot fi calificate ca corupere a
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

alegătorului, nefiind cu certitudine nişte „cadouri simbolice”, astfel precum sunt


definite în art. 41 alin. (6) din Codul electoral.
În concluzie specificăm că întreg procesul electoral ce a avut aloc în C.U. nr.
18, Orhei s-a desfăşurat cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale, iregularităţile
comise în raport cu dimensiunea şi amploarea numai a celor identificate şi enunţate
constituie temei pentru invalidarea alegerilor pentru circumscripţia respectivă.
Pentru motivele arătate, solicităm infirmarea legalității alegerilor în
circumscripția uninominală nr.18, or.Orhei, cu invalidarea mandatului
deputatului ales în această circumscripție - Ilan Șor.

C) Circumscripția uninominală nr. 17, or. Nisporeni


1) Înregistrarea concurentului electoral Plahotniuc Vladimir cu eludarea
procedurii și contrar cadrului legal în vigoare
Prin Hotărârea Consiliului electoral al circumscripției uninominale Nisporeni
nr.17 din 3 ianuarie 2019 ”Cu privire la cererea de înregistrare a lui Vladimir
Plahotniuc în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova, pentru circumscripția electorală uninominală Nisporeni nr.17”, Vladimir
Plahotniuc a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția electorală uninominală
Nisporeni.
Pe 20 ianuarie a.c., în spațiul public a fost identificat un video de unde a rezultat
fără echivoc că înregistrarea acestuia, implicit adoptarea Hotărârii Consiliului
electoral al circumscripției uninominale Nisporeni nr.17 din 3 ianuarie 2019, s-a
realizat cu încălcarea gravă atât a cadrului legal în vigoare - Codul electoral, cât și a
cadrului normativ infra legal - Regulamentul privind modul de întocmire, prezentare
şi verificare a listelor de subscripţie aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr.1730 din 3 iulie 2018.
În susținerea ilegalității menționăm următoarele.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Grupul de inițiativă a lui Vladimir Plahotniuc a fost înregistrat prin Hotărârea


Consiliului electoral al circumscripției uninominale or.Nisporeni nr.7 din 26
decembrie 2018 -
https://cec.md/storage/ckfinder/files/Hotarirea%20nr%207%20Candidatura%20dl%2
0V_%20Plahotniuc.PDF.
La data de 27 decembrie 2018, Partidul Democrat a organizat la Nisporeni un
așa numit forum cu participarea membrilor de partid și a susținătorilor săi.
În video de pe rețeaua youtube cu titlul „27.12.2018 Forum PDM Nisporeni” se
conțin imagini despre campania de colectare a semnăturilor pentru susținerea
candidaturii lui Vladimir Plahotniuc la funcția de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova. Înregistrarea ne oferă o imagine conceptuală a modului de colectare a
acestor semnături. Sintetic, acesta se poate rezuma la următoarele:
- Colectarea semnăturilor s-a făcut de către operatori distribuiți într-un birou, în
care semnatarii stau la rând și oferă buletinele pentru a le introduse datele în liste -
video, min.02:14. Operatorii introduc datele în listele de subscripție și indică
semnatarilor unde să depună semnătura - video 03:01;
- Listele de subscripție au fost completate fără a ține cont de faptul că un
susținător poate semna doar în lista de subscripție întocmită pentru primăria în cadrul
căreia intră localitatea în care acesta își are domiciliul;
- Completarea listelor de subscripție nu a fost efectuată în prezența membrilor
grupului de inițiativă, ci în prezența și de către operatori, adică de către persoane
terțe procesului de colectare a semnăturilor.
În baza înregistrării video menționate, conchidem că Hotărârea Consiliului
electoral al circumscripției uninominale Nisporeni nr.17 din 3 ianuarie 2019 ”Cu
privire la cererea de înregistrare a lui Vladimir Plahotniuc în calitate de candidat la
funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția
electorală uninominală Nisporeni nr.17” contravine următoarelor prevederi legale.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

a) Potrivit art.47 alin.(4) al Codului electoral, ”În lista de subscripţie,


susţinătorul candidatului, precum şi susţinătorul iniţierii referendumului completează
personal numărul curent, numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi
numărul actului de identitate, data la care semnează în listă şi îşi aplică semnătura. În
cazul în care susținătorul candidatului nu poate, din motive obiective, să completeze
personal datele solicitate, acestea sînt completate de membrul grupului de inițiativă
sau de o altă persoană împuternicită să colecteze semnăturile, semnătura în lista de
subscripție fiind aplicată nemijlocit de susținător, iar în caz de imposibilitate, de un
reprezentant legal al acestuia.”
Din video anexat, se vede clar că listele de subscripție sunt completate de către
operatori și nu personal de către fiecare susținător așa cum prevede Codul electoral -
minutele 02:35, 02:39. 02:54. De exemplu, în secvența dintre minutul 2:40 și 2:45, se
vede foarte bine cum toate rubricile din lista de subscripție sunt completate de una și
aceeași persoană cu același scris și doar semnăturile sunt aplicate de către
susținător/alegător.
b) Conform tezei a doua din art.47 alin.(3) al Codului electoral, ”Lista de
subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor care domiciliază într-o
singură localitate.”
Potrivit pct.43 subpct.2) lit.f) din Regulamentul privind modul de întocmire,
prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat prin Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr.1730 din 3 iulie 2018, se consideră nevalabile și neautentice
semnăturile susținătorilor care își au domiciliul într-o altă localitate decât cea pe
teritoriul căreia au fost colectate semnăturile. De aici rezultă că toate semnăturile
susținătorilor într-o listă de subscripție trebuie să fie exclusiv din localitățile care
intră în una și aceeași primărie.
Contrar acestei prevederi legale și regulamentare, din video se vede că
susținătorii din diferite localități ale raionului Nisporeni semnează pe o listă comună
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

făcând abstracție de normele potrivit cărora semnăturile pentru un candidat sunt


colectate doar dintr-o singură unitate administrativ teritorială - min. 02:40.
c) Conform art. 47 alin.(6) din Codul electoral, ”Membrul grupului de inițiativă
care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie din listele de
subscripţie. La sfârşitul fiecărei foi din listele de subscripţie, colectorul face o
menţiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că
el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează.”
Consiliul electoral al circumscripției uninominale or. Nisporeni a înregistrat,
prin Hotărârea nr.7 din 26 decembrie 2018, grupul de inițiativă a lui Vladimir
Plahotniuc. Acesta a fost constituit din 6 persoane, toți fiind bărbați. Cu toate
acestea, din video anexat se atestă că colectarea semnăturilor se face exclusiv de
către femei. Prin urmare, conchidem că, cu derogare de la prevederile art 46 alin.(6)
din Codul electoral, colectarea semnăturilor s-a făcut efectiv nu de către membrii
grupului de inițiativă, ci de către persoane terțe procesului de colectare a
semnăturilor.
Deși au existat toate aceste încălcări, din hotărârea contestată rezultă că au fost
declarate valabile toate cele 1000 de semnături depuse de către Vladimir Plahotniuc.
Adică nici măcar o semnătură nu a fost declarată ca fiind nulă, nevalabilă,
neautentică sau neavenită.
În cadrul analizei actelor ce ne-au fost puse la dispoziție ulterior, am generalizat
următoarele încălcări ale procedurilor descrise:
a) La 26 decembrie 2018 Plahotniuc Vladimir depune cererea de înregistrare a
grupului de inițiativă și a sa în calitate de pretendent la calitatea de concurent.
b) La 26 decembrie 2018 CECE nr.17 Nisporeni aprobă Hotărîrea nr.7 prin care
înregistrează grupul de inițiativă (6) bărbați.
c) La 26 decembrie 2018 CECE nr.17 eliberează listele de subscripție (36 liste)
cu numerele: de la 010175 – 010200 (26 liste); de la 010131 – 010140 (10
liste). Este suspectă întreruperea din succesivitatea listelor, de ce nu i-au fost
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

eliberate listele succesiv? Unde sunt listele de la 010141 – 010174 (35 de


liste)?
d) În actul de transmitere a listelor de subscripție este indicat că listele i-au fost
eliberate conducătorului grupului de inițiativă, însă nu este indicat efectiv
conducătorul Bîtca Vasile, ci Maria Sîrbu, care este, de fapt, secretarul CECE
nr.17 și anume ea a semnat că a primit listele de subscripție! Astfel, avem
atestată confirmarea faptului că anume această persoană a recepționat listele
de subscripție și s-a ocupat de acumularea semnăturilor, dat fiind că imaginele
video demonstrează că doar femei colectau semnături în listele de subscripție,
doar că persoana dată, fiind și membru al Consiliului electoral, nu era în drept
să facă aceste activități!
e) La 26 decembrie 2018 Plahotniuc Vladimir prezintă nota informativă conform
căreia a întocmit 36 de liste cu 1055 semnături. Trezește dubii de ce actul e din
26 decembrie, deoarece la acea zi încă nu erau adunate semnăturile, ele au fost
acumulate la data de 27 decembrie 2018.
f) La 27 decembrie 2018 se organizează forumul din Nisporeni unde sunt
adunate semnăturile de așa zișii susținători, listele fiind completate de femei
colectoare, fără implicarea membrilor grupului de colectori, oamenii semnând
toți în liste, fără a se respecta divizarea pe primării, informații ce reies din
video plasate de PDM. Tot din video se vede că cel puțin într-o poziție nu era
indicat IDNP, însă o atare eroare nu se mai regăsește în Nota CECE nr.17.
g) Tot la 27 decembrie Plahotniuc Vladimir se prezintă la CECE nr.17 cu listele
semnate, după cum reiese din video plasat de PDM, unde prezintă inclusiv o
listă cu nr.010135.
h) La 2 ianuarie 2019 CECE nr.17 întocmește procesul-verbal nr.7 prin care face
inventarierea semnăturilor recepționate de la Plahotniuc V., însă numărul lor
nu coincide cu numărul semnăturilor indicate ca fiind prezentate de Plahotniuc
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

V. nici pe fiecare localitate în parte și nici în total, dat fiind că cifra e de 1034
semnături și nu 1055 cum indică PD.
i) La data de 02-03 ianuarie 2019 CECE nr.17 întocmește nota informativă
privind verificarea listelor și semnăturilor, în care indică că Plahotniuc V. a
prezentat listele la 27 decembrie (cu toate că actul lui Plahotniuc V. de predare
e din 26.12.2018). În notă se indică cifra menționată de Plahotniuc V. - 1055
semnături, pe când Consiliul a găsit efectiv doar 1034 semnături. CECE
verifică doar 26 de liste cu 780 semnături și atestă că din acestea 18 sunt nule
iar 762 sunt valabile.
j) Pe siteul oficial al CEC este publicată Hotărîrea CECE nr.17 din 03.01.2019,
nr.12 prin care este indicat că Plahotniuc V. a prezentat 36 de liste cu 1000
semnături și că toate sunt veritabile și bune. Tot aici este indicat că Plahotniuc
V. ar fi prezentat listele cu semnături la 28 decembrie 2018 și nu la 27
decembrie cum este indicat în video sau 26 decembrie cum este indicat în
actul de predare a listelor cu semnături către CECE nr.17!?
k) În ședința de judecată CECE nr.17 prezintă o altă Hotărîre cu același număr și
aceeași dată, în care este indicat că au fost prezentate 1055 de semnături care
în totalitate sunt veritabile!
Suntem în fața unor falsuri crase, care s-au produs doar cu susținerea și
implicarea plenară a conducerii CECEU nr.17, în temeiul cărora s-a efectuat eronat
înregistrarea concurentului electoral Plahotniuc Vladimir, concurent care nu putea și
nu trebuia să fie admis în cursa electorală, având în vedere că adoptarea Hotărârii
Consiliului electoral al circumscripției uninominale nr.17, or. Nisporeni, nr.17 din 3
ianuarie 2019 ”Cu privire la cererea de înregistrare a dlui Vladimir Plahotniuc în
calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru
circumscripția electorală uninominală Nisporeni nr.17” s-a făcut cu încălcarea
dispozițiilor art.47 alin.(4) din Codul electoral, a art.47 alin.(3) teza a doua din Codul
electoral și a pct.43 subpct.2) lit.f) din Regulamentul privind modul de întocmire,
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

prezentare şi verificare a listelor de subscripţie aprobat prin Hotărârea Comisiei


Electorale Centrale nr.1730 din 3 iulie 2018, precum și a art.47 alin.(6) din Codul
electoral.
2) Campania electorală a fost finanțată prin intermediul surselor nedeclarate
și cu depășirea plafonului
Am atestat existența mai multor modalități de promovare a campaniei electorale
a concurentului electoral din circumscripția dată, Plahotniuc Vladimir, exprimate
prin: publicitate electorală la TV și radio, banere electorale stradale, publicitate
electronică prin rețelele de internet, concerte electorale, pliante informative.
Toate aceste activități au antrenat cheltuieli majore.
Una din modalitățile alese a fost și organizarea în or. Nisporeni a unui parc de
distracții, care abunda cu imagini electorale ale concurentului Plahotniuc Vladimir.
În acest parc, utilizând factorul administrativ, erau transportați organizat copii din
toate localitățile raionului, iar prin intermediul lor se efectua o influențare directă a
alegătorilor.
O situație aparte o reprezintă concertele electorale organizate în or. Nisporeni și
în alte localității din raion. Toate aceste concerte aveau mesaje cu indicarea de fi
votat concurentul Plahotniuc Vladimir.
Astfel, pe data de 23 februarie 2019, începînd cu ora 18:00, în or. Nisporeni a
avut loc un concert electoral organizat de Partidul Democrat și de concurentul
electoral Vladimir Plahotniuc, în cadrul căruia au evoluat mai mulți artiști din țară și
de peste hotare. Estimativ, costul chiriei echipamentului, a scenei și onorariile
artiștilor au depășit suma de 1 mln. lei.
Totodată, întreaga manifestație electorală a fost difuzată în direct la postul de
televiziune Canal 2, având tenta de publicitate electorală, după cum reiese din
imaginile de mai jos, dat fiind că pe frontispiciul scenei era inscripționat permanent
îndemnul ”Votăm Vlad Plahotniuc”, iar la intervale diferite de timp, același îndemn
era proiectat și pe ecranul de pe scenă:
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Potrivit declarației postului de televiziune Canal 2, plasată pe siteul


http://www.audiovizual.md/files/CANAL%202_2.pdf, costul unui minut de
publicitate electorală la acest canal este de 1500 euro, fără TVA (1800 euro cu
TVA). Având în vedere că publicitatea electorală a fost difuzată în perioada 18:00 –
23:30, cu durata de 330 minute, costul acestei difuzări a constituit 594000 euro
(TVA inclus), echivalentul a sumei de 11.548.488,60 lei.
Conform art.41 alin.(4) din Codul electoral, toate cheltuielile pentru campania
electorală se efectuează din mijloacele de pe contul cu mențiunea „Fond electoral”.
Urmare analizei rapoartelor financiare prezentate de către concurentul electoral
Partidul Democrat din Moldova, cheltuielile suportate pentru activitățile descrise mai
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

sus de agitație electorală pentru concurentul Plahotniuc Vladimir nu au fost


declarate.
Conform art.75 alin.(5) lit.a) din Codul electoral, ”folosirea de către
concurentul electoral a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate sau depăşirea
cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral” constituie temei pentru
anularea înregistrării concurentului electoral.
Notăm că, reieșind din prevederile pct.2 din Hotărîrea CEC nr. 1989 din
21.12.2018 ”Cu privire la stabilirea plafonului general al mijloacelor financiare ce
pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral la alegerile
parlamentare din data de 24 februarie 2019”, a fost stabilit plafonul general al
mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al
concurentului electoral în circumscripția uninominală la alegerile parlamentare din
data de 24 februarie 2019, în mărime de 1845000 lei.
Însă concurentul electoral Plahotniuc Vladimir a depășit aceste sume doar în
seara zilei de 23 februarie 2019 de circa 6 ori, ocazie cu care urmau a fi aplicate
prevederile art.75 alin.(6) Cod electoral, potrivit căruia Comisia Electorală Centrală
adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral, prin adoptarea
unei hotărâri în acest sens, Curţii de Apel Chişinău, iar aceasta urmează să
examineze cererea şi să emită o hotărîre asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu
mai târziu de ziua anterioară alegerilor.
Remarcăm că sesizarea noastră depusă cu acest obiect a fost ignorată de CEC.

3) Folosirea resurselor administrative


Potrivit stării de fapt, la o întâlnire cu alegătorii din s. Ciorăști, r-ul Nisporeni,
reprezentantul concurentului electoral Vladimir Plahotniuc din această
circumscripție, Vasile Bîtcă, în prezența acestui concurent electoral, a declarat că
Guvernul Republicii Moldova, la demersul concurentului electoral Vladimir
Plahotniuc, a aprobat achitarea a sumei de peste 1,7 mln lei pentru realizarea
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

iluminatului stradal din această localitate, precum și pentru reparația școlii și


grădiniței de copii (a se vedea
https://www.facebook.com/237098506875453/videos/553786161781304/).

Acționînd în vederea executării acestei promisiuni electorale, la data de 11


februarie 2019, Guvernul Republicii Moldova a aprobat ”Lista instituțiilor potențial
beneficiare de investiții, selectate pentru proiectele de renovare şi/sau dotare a
instituţiilor de educaţie timpurie şi a Listei instituțiilor potențial beneficiare de
investiții, selectate pentru proiectele de renovare/construcţie a blocurilor sanitare în
instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal”, a se vedea
https://gov.md/ro/content/sedinta-guvernului-din-11-februarie-2019-ora-900, poziția
41.
Din analiza conținutului listelor aprobate, se atestă că Gimnaziului „Valeriu
Dumbravă” din s. Ciorești, r-nul Nisporeni i-a fost alocată suma de 300000 lei pentru
construcția/reconstrucția blocurilor sanitare, iar grădiniței de copii ,,Dumbrăvioara”
din aceeași localitate i-a fost alocată suma de 500000 lei cu destinația construcția
sistemului de alimentare cu apă și canalizare/lucrări de reparaţii/reconstrucţii/
construcţii/ amenajarea teritoriului şi/sau dotare.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

În același timp, de asemenea sume generoase urmează să beneficieze și alte


instituții din circumscripția electorală nr.17 Nisporeni - din cele 26 de localități
incluse în circumscripția electorală nr.17 Nisporeni, în 21 de localități (81%) au fost
acordate subit ajutoare materiale din partea Guvernului, iar aceste ajutoare au fost
utilizate de concurentul electoral Plahotniuc Vladimir pentru a-și promova imaginea
sa, indicînd clar asupra legăturii directe ale activității sale și banii alocați de Guvern.
Aceste activități concertate, potrivit cărora concurentul electoral anunță și
promite în activitățile sale de agitație electorală acordarea unor beneficii din contul
bugetului de stat, iar ulterior Guvernul Republicii Moldova aprobă achitarea acestor
sume/beneficii se circumscriu fără îndoială conceptului de ”utilizare a resurselor
administrative” în sensul definiției acestei noțiuni redată la pct. 7 din cap. I al
Liniilor directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a
„resurselor administrative” în cursul proceselor electorale, aprobate de Comisia de la
Veneția la 09.10.2015 și anume: “[...] fiind resursele umane, financiare, materiale în
natura şi alte resurse imateriale de care dispun deopotrivă deținătorii unei funcții şi
funcționarii publici implicați în procesele electorale, care derivă din controlul
acestora asupra personalului, resurselor financiare şi alocațiilor din sectorul public,
din accesul la facilitățile publice, precum şi resursele rezultate din faptul că aceștia se
bucură de prestigiu sau constituie o prezență publică în urma alegerii lor într-o
funcție electivă sau deținerii calității de funcționari publici, fapt care le-ar putea
conferi un avantaj politic sau alte forme de suport”.
În susținerea acestei constatări, vom face referire la considerentele reținute de
către Comisia Electorală Centrală cu prilejul adoptării Hotărârii nr. 2264 din
08.02.2019 prin care a fost atenţionat Președintele Republicii Moldova asupra
inadmisibilității implicării în campania electorală, iar pentru utilizarea resurselor
administrative a instituției prezidențiale, concurentului electoral PSRM i-a fost
aplicată sancţiunea sub formă de avertisment cu recomandarea PSRM-ului de a se
abține de la utilizarea resurselor administrative.
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Conform hotărârii respective, pe lângă norma de blanchetă stabilită la art. 51


alin. (1) din Codul electoral, potrivit căreia concurenţii electorali participă, pe bază
de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea
mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la
buget, legiuitorul în speța dată o dezvoltă în prevederile art. 52 alin. (7) din Codul
electoral, potrivit căruia candidaţii nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice
(resursele administrative) în campaniile electorale, iar autorităţile/instituţiile publice
şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri
publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi
concurenţii electorali”.
În aceeași hotărâre, CEC a subliniat că ”detalierea interdicției de folosire a
resurselor administrative în susținerea concurențelor în alegeri sub orice formă se
regăsește și în art. 41 alin. (3) lit. b) din Codul electoral, potrivit căruia se interzice
finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a
activităţii partidelor politice, grupurilor de iniţiativă, a campaniilor
electorale/concurenţilor electorali de către autorităţile publice, organizaţiile,
întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul
public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii
sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie”.
La fel, CEC a susținut că prevederile actelor internaționale de asemenea impun
obligația pozitivă de a organiza alegerile în condiții de egalitate și cu atitudine
echidistantă față de concurenții electorali, or, potrivit art. 25 din Convenția ONU
privind Drepturile Civile şi Politice, 1966, orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea,
fără nici una din discriminările la care se referă art. 2 şi fără restricţii nerezonabile:
a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul
unor reprezentanţi liber aleşi;
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu


universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei
alegătorilor;
c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiunile publice din
ţara sa.
În aceeași hotărâre, CEC a precizat că pct. 2.3 din Codul bunelor practici în
materie electorală, aprobat de Comisia de la Veneția, statuează egalitatea şanselor
care trebuie să fie garantată în mod echitabil partidelor şi candidaţilor. Or, aceasta
impune o atitudine neutră din partea autorităţilor de stat, în special în ceea ce
priveşte: campania electorală; reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare
în masă, în special de media publică; susţinerea materială a partidelor şi campaniilor
electorale de către stat.
La fel trebuie menționată referirea de către Comisia Electorală Centrală în
hotărârea prenotată la pct. 1.4.1 din Liniile directoare comune privind prevenirea și
combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor
electorale, aprobate de Comisia de la Veneția la 09.10.2015, conform căruia cadrul
normativ trebuie să asigure neutralitatea Serviciului Public prin interzicerea
desfășurării activităților de campanie de către oficiali în exercitarea funcției publice,
prin participarea ca şi candidați în alegeri sau prin susținerea unor candidați, iar acest
lucru se aplică atât instituțiilor publice cât și celor semi-publice, precum şi faptul că
este extrem de important menținerea unei separații între stat și partidele politice; în
particular partidele politice nu ar trebui să fie asociate statului.
Toate aceste considerente reținute în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
2264 din 08.02.2019 sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta speță. Or,
existența legăturii cauzale directe între implicarea Guvernului Republicii Moldova în
acordarea facilităților și beneficiilor promise de un concurent electoral, precum și
extinderea acestor beneficii și asupra altor localități unde sunt candidați alți
exponenți ai PD, inclusiv însăși Prim-ministrul Pavel Filip, având scopul comun de
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

susţinere a concurentului electoral PDM – Vladimir Plahotniuc şi acțiunile efective


în beneficiul acestui concurent electoral prin utilizarea resurselor publice ce decurg
din funcțiile publice deţinute sunt incompatibile cu principiile desfășurării alegerilor
în condiții libere, egale și corecte.
Menționăm că aceste abateri au fost raportate la CEC, dar au fost ignorate.

4) Caruselul electoral și mita electorală


Potrivit art.2 alin.(2) din Codul electoral „Participarea la alegeri este liberă
(benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu
scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra
exprimării de către acesta a liberei sale voinţe”.
În pofida acestor prevederi cu caracter imperativ, în ziua de 24 februarie 2019
au fost înregistrate o multitudine de cazuri de transportare organizată a alegătorilor la
secțiile de votare. Totodată, s-a atestat o implicare în activitățile de mobilizare forțată
la vot a persoanelor din partea primarilor și viceprimarilor din localitățile din
circumscripția dată, toți exponenți ai PD, care aduceau persoanele pînă la intrarea în
secția de votare și pe parcurs le șopteau insistent ca ei să voteze cu ”trandafirii”. Mai
mult, persoanelor date le erau distribuite mostre ale buletinelor de vot, unde erau
neclare toate rubricile cu excepția celor referitoare la PD și Plahotniuc Vladimir, în
dreptul cărora era aplicată ștampila ”votat”, insinuîndu-le clar că anume așa ei
trebuie să voteze.
E de notat că Blocul ACUM DA PAS a primit mai multe apeluri despre
achitarea sumelor de bani de la 200 la 500 lei pentru a fi votat anume concurentul
electoral Plahotniuc Vladimir, iar banii erau achitați în schimbul fie a fotografiei cu
buletinul de vot, fie prin scoaterea buletinului din secția de votare.
Frauda executată prin scoaterea buletinului de vot din secția de votare (metoda
”caruselul”) este documentată direct și prin procesul-verbal privind totalizarea
rezultatelor votării la alegerea deputatului pentru circumscripția uninominală nr.17,
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Nisporeni, unde la poziția e) este reflectată cifra diferenței dintre numărul buletinelor
de vot primite de alegători și numărul alegătorilor care au participat la votare, ce
constituie 65 de buletine de vot lipsă! În condițiile date Curtea trebuie să ateste cert
că anume prin intermediul schemei date s-au fraudat masiv votul, iar nici CEC și nici
CECEU nr.17 nu pot să explice unde au dispărut 65 de buletine de vot!
Tot în categoria fraudelor electorale se înscrie și votarea masivă pe listele
suplimentare în circumscripția uninominală. Or, Procesul-verbal totalizator pe
circumscripție atestă existența a 1286 persoane ce au votat pe liste suplimentare,
ce reprezintă 4,4% din numărul de voturi valabil exprimate. Curtea trebuie să
constate că legislația în vigoare nu permite o altă modalitate de votare în
circumscripția uninominală decît în situația în care persoana și-a perfectat domiciliul
în această localitate / circumscripție după imprimarea listelor alegătorilor. Aceasta
presupune cert că în perioada premergătoare alegerilor au fost perfectate multiple
vize de domiciliu în diferite localități pentru a influența rezultatul alegerilor în
favoarea concurentului Plahotniuc Vladimir.

Pentru motivele arătate, ținînd cont de faptul că în cursa electorală a fost înscris
ilegal concurentul Plahotniuc Vladimir, că acesta a utilizat masiv resursele
administrative: Guvern, administrația raionului Nisporeni, primarii și viceprimari din
toate localitățile din circumscripție, că în campania electorală acest concurent a
cheltuit sume mari de bani ce depășesc de mai multe ori plafonul maxim admisibil și
că aceste sume nici nu au fost reflectate în rapoartele financiare, că în ajunul
alegerilor au fost înscriși mai multe persoane la domiciliul în circumscripție, că și în
ziua alegerilor s-au produs o multitudine de încălcări ale procesului de votare ce au
dus la dispariția a 65 de buletine de vot, iar toate aceste încălcări, luate în ansamblu,
reprezintă derapaje inadmisibile de la prevederile Constituției, a Codului electoral și
ale altor acte legislative, solicităm infirmarea legalității alegerilor în
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

circumscripția uninominală nr.17, or.Nisporeni, cu invalidarea mandatului


deputatului ales în această circumscripție Plahotniuc Vladimir.

IV. Repararea erorii de calcul la repartizarea mandatelor de deputat aleși


pe circumscripția națională
La calculele efectuate de către CEC vizând atribuirea mandatelor, a fost admisă
o eroare de calcul.
La baza acestor erori stă aplicarea eronată și selectivă a unor prevederi din
Codul electoral, fiind vorba despre:
- articolul 96 alin.(4), care stabilește că numărul mandatelor de deputat rămase
nedistribuite se repartizează succesiv, cîte unul fiecărui partid, altei organizaţii
social-politice, fiecărui bloc electoral, începînd cu concurentul electoral care a
obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescîndă;
- art.1, ce definește circumscripția națională ca circumscripție electorală de
nivel național în care se organizează şi se desfăşoară alegerile deputaților în
Parlament în baza votului reprezentării proporționale pe listele de partid;
- art.79 alin.(3) Cod electoral, potrivit căruia în circumscripţia naţională se aleg
50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile
uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, cîte unul de la fiecare
circumscripţie.
Astfel, formula de calcul trebuie să includă și să facă o realizare practică și
efectivă a principiului proporționalității, care nu este aplicat de CEC la moment.
În asemenea mod, conform principiului proporționalității, calcularea mandatelor
pe formațiuni politice ar trebui să se facă în modul următor:
1. Se calculează procentul total al voturilor ce revin partidelor/blocurilor
învingătoare.
Obținem: 31,15% (PSRM) + 26,84%(ACUM) + 23.62%(PDM + 8.32(PPȘor) =
89.93%
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

2. Se determină ponderea câștigului pentru fiecare formațiune politică


învingătoare din procentul sumar de 89.93%.
Obținem coeficienții:
Pentru PSRM --------- 31.15 : 89.93 = 0.35
Pentru ACUM -------- 26.84 : 89.93 = 0.30
Pentru PDM ---------- 23.62 : 89.93 = 0.26
Pentru PPȘor --------- 8.32 : 89.93 = 0.09
3. Se calculează procentul voturilor ce revin partidelor care nu au trecut pragul
electoral:
100% - 89.93% = 10.07%
4. Se calculează proporțional partea voturilor care revin fiecărei formațiuni
politice învingătoare. Pentru aceasta, ponderea câștigului fiecărei formațiuni politice
se înmulțește la procentul voturilor acumulate de partidele care nu au trecut pragul
electoral. Obținem:
Pentru PSRM --------- 10.07% * 0.35 = 3.52%
Pentru ACUM -------- 10.07% * 0.30 = 3.02%
Pentru PDM ---------- 10.07% * 0.26 = 2.62%
Pentru PPȘor --------- 10.07% * 0.09 = 0.91%
Total: ....................................................10.07%

5. Se calculează procentul final (sumativ) al câștigului pentru fiecare formațiune


politică învingătoare. Se adună procentul formațiunii din p.1 cu procentul formațiunii
din p.4.
Pentru PSRM --------- 31.15% + 3.52% = 34.67% (coeficient 0.3467)
Pentru ACUM -------- 26.84% + 3.02% = 29.86% (coeficient 0.2986)
Pentru PDM ---------- 23.62% + 2.62% = 26.24% (coeficient 0.2624)
Pentru PPȘor --------- 8.32% + 0.91% = 9.23% (coeficient 0.0923)
Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Total: ....................................................... 100%


6. Se determină numărul de mandate ce revin fiecărei formațiuni politice
învingătoare în scrutin. Pentru aceasta se înmulțește numărul de 50 de mandate la
coeficientul stabilit în p.5.
Pentru PSRM --------- 50 mandate * 0.3467 = 17.34, prin rotunjire 17 mandate
Pentru ACUM -------- 50 mandate * 0.2986 = 14.93, prin rotunjire 15 mandate
Pentru PDM ---------- 50 mandate * 0.2624 = 13.12, prin rotunjire 13 mandate
Pentru PP Șor ---------50 mandate * 0.0923 = 4.62, prin rotunjire 5 mandate
Total: .......................................................................................... 50 mandate

Remarcăm că, aplicând doar art. 96 alin.(4) din Codul electoral, se respectă
principiul proporționalității doar pentru o parte din cele 50 mandate și nu pentru
toate, precum este prevăzut în art. 79 alin.(3) din Codul electoral.
Așadar, aplicarea efectivă a principiului proporționalității determină atribuirea
Blocului ACUM DA PAS pe circumscripția națională a 15 mandate și nu 14, pe când
PSRM îi revin 17 și nu 18 mandate.

Maia Sandu, Andrei Năstase,


Copreședinte al Blocului electoral Copreședinte al Blocului electoral
ACUM Platforma DA și PAS ACUM Platforma DA și PAS