- MĂ S

INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

KERSTI
N GIER

MĂ SI
NUCID ALTĂ D
ATĂ

Tr
aducer
edi
nli
mbagermanăşinot
edeDragoşDi
nul
escu

ALLFA,2012

Ver
siuneebook:v1.
0,apri
li
e2017

2
 - KERSTI
N GI
ER -

Născută în anul 1966, Kersit

n Gi er aoscilat n
î alegerea
unei carier
e, având st udi
i n et
erminate de ge rmani
sti
că,
muzicol
ogie şiangli
sti
că. S-
a orient
at apoi căt
re pedagoge
i şi
psi
hologi
a com uni
cării
,iar d upă absolvi
re a avut o seri
e de
sl
ujbe temporare.În anul 1995 s-a aşezatla masade sc ri
s,
debutând un an mait ârziu. Pri
mul ei r Bă
om r
ba
an ,ţi şi alt
e
cat
astr
ofe (Männer n ud ander e ka t
astr
ophen
19,
96; Edi tura
ALLFA,2010) ,afostecranizat,cu actriţ
aHei keMakat sch î
n
rol
ul principal
. Cartea sadi n anul 2 E0i
n5,unmor
0 ali
sches
Sonderangebot,a fostdi sti
nsă cu prem D
i
uel
li
A pen tru cel
maibun roman de d ragos te nîl i
mba german ă,as igurându-i
autoar
ei, di n an ul 2007, pr ezenţa î n j uriul edi ţi
il
or
ult
eri
oare.
A publicat pest
et reizeci de romane, mul t
e di ntre el
e
Cart
declarate eaanul ui înermani
G a.

Voceaautorul
ui
„După ce mi
î vi
ne oi
dee ca
re mă con fiscă – de o
bi
cei,î
n lif
t
sa
u în tren–,potpet
receşioptsp
rezece ore pe ziscri
i
nd. Aşa
seexpl
icăfapt
ul căsu
nt o sc
rii
t
oare proli
fică.
”
Ker
sit
n Gier

3
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Pentru Renat
e,Biggi şi
planuril
enoast
remăreţ
e

Orice ol
suţ
ie a uneiprobl
eme
nu nîseamnă decât o nouăprobl
emă.
JohannWol fgangvonGoet
he

4
 - KERSTI
N GI
ER -

Către ziarul BILD

Mult stimate doamne şi mult stimaţi domni redactori,

Tocmai mi-am dat seama că, la o adică, aţi putea relata despre
sinuciderea mea fără să daţi atenţie adevăratelor mele motive, inventând
unele care v-ar conveni mai mult: ÎN F!C"#! $%N& 'C#" (!')#!
M"#!" %*#!+ ("# N% -" F'T ("T '- T#&"'C& !"
ÎN'&. C! '! ÎNT/M)$& "#! ÎN 0!#M"N", (! TT M"
M%$1 "M!N 'N0%#, ÎN F$"#!" 2/#'T!, Î )%N C")&T
3$!$#4
%n 5răunte de adevăr parcă tot se ascunde aici+ În afară de asta, e
vala6ilă şi c7estia cu umplutul sezonului mort+ "şa că n-aveţi decât să
scrieţi liniştiţi tot ce vă trece prin cap, dar să n-o citaţi pe mama mea+
ndiferent ce-ar spune, n-are deloc le5ătură cu culoarea părului8 *runetele
se 6ucură şi ele de viaţă la fel de mult ca 6londele+
Numai eu nu+
Cu salutări prieteneşti,

" dumneavoastră 0erri T+, moarta cea misterioasă din apartamentul de

lu9+

)+'+ În caz că veţi avea nevoie de foto5rafii de-ale mele, 5oală, ca să

aduceţi povestea pe prima pa5ină, vă recomand un fotomonta alcătuit din
faţa mea ;vedeţi foto5rafiile alăturate< şi corpul unui fotomodel de succes+
Foto5rafiile =nfăţişându-mă
un anume %lric7 M+, nu sunt5oală,
decâtpe carefalsuri
nişte e foarte
şi oposi6il să vialnică
=ncercare le fi oferit
de a
aun5e el =nsuşi =n centrul atenţiei+

5
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Unu
— Dă-mi,te rog,cut
ia-
minune di
n dul
ap,Lu… Ti… Ri
,
rost
i mama mea.
Rămăseseră de la mas a de prânz un cart
of,o f el
ie de
cârnat,foart
e su bţire,alăturide ol ingur ă de varzăroşi
e şi-
ar
fi ofst, după cum gânde a mama mea,mar e păc atsă le fi
aruncat.
— O porţi
ecum nusepoat emaipotri
vităpentruosingură
gură,ad ăugă a.e
Bineînţ
elescă numă che amăLuti
ri.
Maiam t rei surori maimar i,i armama a av ut mereu o
problemă cuni meritul di
n prima alnumel ui pot
rivi
t
. Numele
noastre sunt Tina, Lulu, Rika şiGer ri, dar mama face ce acef
şi ne zi ce cân L
dutiri
,cândGel uti,cândRi l
ugeşi aş a mai
depa rte,fii ndcă, nu- i aşa, din punctde veder e mat emat
ic,
există un număr nesf ârşit de p osibi
li
tăţi ch i
ar şiat uncicâ nd
e vor ba de d oar at pru si l
ab e.Eu su nt Ger ri, cea maimi că.
Dar şi singura ca re l ocuieşte separat şicar e ar p utea săse
satur e dintr-
un ca rtof mărunţ el,o f el
ie a nemi căde ca rne şi o
li
ngu riţ
ă de var ză roşi e.Ca şicân d, dacă ai l ocui de unul
singu r
, aut omat şif oa meaţ i-ar da gh es a mi puţin.
1
— Ast a nu- i cut ia-
mi nune, e doar Fl exi-
Twin, spuse
mama.
Aşa c-am aşezatl aloc,î n dul ap,vasuldi n plastic,după
care - i
am î nt i
ns a ltul.
Ca să nu vă maist ârnesc de pr i
sos curi ozit
atea, m ă
înfiinţasem l a mas a de pr ân z dedumi nică ac asă la aimei .
Numaică m îi pu sesem î n mi nte ca ace ea să fie l uti
ma mas ă
pe c are am fi u lat-o mpî reu nă.
1
Reci
pi
ent di
n pl
ast
i
c,pen
trupăst
rareaal
imen
tel
or
.
6
 - KERSTI
N GI
ER -
2
— Ast aePr ima Kl i
ma Fri sche K i
c
,k
unu vi rgulă şase,r
ost
i
mama,ar uncân du -
mi o cău tătură nervoas ă.E mul t prea
mar e.Şi nu t e maida maipr oastă decâtaifi.
Aşacăam scosal t
ceval arând.
Mama suspi nă c u nădu f.
— Ast a-iCl ari sa,dar l asă căer m
ge.Dă- o nîcoace.
Era f oar te ci udat ăcmama nu se ar ăat în star
e să- şi
ch eme cop iii pe p ropriil
e n ume,dar cu cel e cucar e u
fsese ră
bot ezate reci pi entele pent ru păst rarea ali
ment el
or nu se
încu rca d efel. Ca să unmaispu n că u e
, una,m- aş fi uc burat
mul t,cu mul tmaimul t dacă, în l oc să fi purtatnumel e d e
Ger da, m- aşfi numi Ctl
arisa.Şi ui te aşa se faceăcnu numai
ap roap e t oat e ce l
elalt
e f ăpturi omen eşt
i purt au nume mai
frumoas e de cât e cll a car e răs pu ndeam eu, darpân ă şi
obi ectel
e d e go spodărie.
Surorile mel ef useseră şiel e pot covi
t
e cu ni şt
e nume a lf el
de neat răgăt oa re.I ar ast a se î ntâmpla di n prici
nă că,n î
rea li
tate,pări nţ i
i ar fi dori t cat oat
e să ne fi născu t b ăieţi
:
Tina un Mar tin,Ri ka n uEr i
k,Lul u unLud wig,iar ue un
Ger d.Ca să u n se om c pl i
ce , după fiec are n aşt
ere,aimeiau
ad ău gat cât e u na a l coad a n umel ui de b ăi
at.
Tinaaveacelmaipuţ indebombăni tpeseamanumel uipe
car e-l p urt a, câr âind t otuşi ce va l a ad resa răspândiri
i

nume
cu l
unuit
ide
p Ma
pertina
r.
ca C
e-lolac
chempes
a t
eran
F pu
kpăză,
Meise
er
, carm
aise
e şimări
ră
atat
ase
lafelde
nemul ţumit de f recvenţa cu car e putea fi întâl
nit propri
u-i
nume.Cop i
ii cel
or oi d aveau şieini şt
e nume p e care,în mod
norm al, nu le-
ar fi purt at nimeni( şinicinu şi-ar fi dorit săl
e
ai
bă, ac dă mă î ntrebaţi
). E i bine, se numeau Chi sola,
ArseniusşiHabakuk.
Chisola,Arse ni
us şi Habakuk Mei er
.
2
I
demnot
a 1.
7
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Chi sola av ea doi spr ezece an i şi nu pr ea se î ndemna l a
vorbi t,l ucru pent ru care Ti na dădea vi na pe aparat ulde
îndrep t
at di nţii pe ca re-l purta co pila, i ar eupe ce i doi fraţi ai
ei, maimi cicu pat ru an i. Erau ge men i şinu maicon t
eneau
cuzarva şimi zer ia.
Aşacum seî ntâmpl asecupuţ int impî nurmă,l amasă.
N- ar fi t rebuit să- mi f ac gri ji di n pri cină că s- ar fi gă sti
car eva căru ia săi separ ă aşa, deod at ă, căcev a n- ar fif ost
delocî n regu lă cu mi ne.Fi indcăceamai mar e a tenţie el era
acor dat ă, ca -
ntotdeau na, gem en il
or . Ni cidacămi -
aş fipurt at
capul l a su bsu oară nu i -ar fi să ri
t cu i
vaî n och i.
Habakuk t ercuii va rzaroşi e l aolaltă cu ca rtofii şiî ncercă
să soar bă fleaşc a acee a, cu maxi l
ar eel î ncleştate, r pi
n
strungăr eaţă cu car e l î dotase a n
tura. Arsen i
us se cu o
pa de
băt ut ulcut acâmuri leî nmar gi
neaf arfuriei,ur l
ândî nacel aşi
ritm:
— Habakuk!Scui pă!Scui pă!Scui pă!
După o vreme,Hab ak uk exact astaf ăcu : scuipă cu i cnete
terciul di n gurăî napoi ,î n farf urie.
— Habi !rost imama mea,pe un t on doj eni t
or.Ce- o să
crea dă Pat rickdesp re n oi ?
— Puţ inîmipasămi ececredeăst a,i -
oî nt oarseHabakuk,
sco ţându- şidi ntre d inţi o bucă ţicăde va rzăroşi e.
Pat ri
ck er a nou l pri et en al su rorii Lul u. Prima dat ă cân d
se î nfii nţasecu ell a noi , am rămas ca t răsn i
tă: atPrick
sem ăna l ei
t cuci nevaepcar e- l cu noşt eameuf oarte bine.
Acum,cunoscut ulăst a, f oarte bi ne, e că-
poat i cam mul t
3
spu s. Semăn a cu t ipul dedl aating-café.de,cu care mă
4
întâlni sem o dat ăha,mmer hart31.Nu av eam ci ne şt ie ce
3
S
ite de soci
ali
zar
e pentru Germ
ani
a.
4
Den umi
re de util
izator al sp
aţ
iul ham
ui vi
rt mer
ual har
( t –t
areca
ci
ocanul,în l
b. ge
rm.).
8
 - KERSTI
N GI
ER -
ami ntiri plăcute d e alî ntâlnireacupri ci
na, ceea cem- afăcut
ca, laî ncep ut, să m ă zg âiesca l Patrickuşor năucă . Numai că
aces ta n- a datni ciun se mn că e- nam fi cu nosc ut în vr eu
nf el
.
Nicimăcar - a
nt resărit at uncicân d Lul u m- a pr ezentat,iar
eu i -am st rân s mân a,ad resân du-it ot
odată şivor Cbe
ele:
5
ches t
ie t are să f acemcu noştinţă, tare ca ci oca
.Cnuul!
toate
că,î n realitate, am o memor ie c um nu se p oate maibună a
per soanelor şi a ch i
puril
or acest ora, am t ras co ncluzia căer a
posibil sămă fi î nşelat. Pat ricksem ăna at ât de acel
b
ine cu
ham mer hart
31î ncât t pu
eaiuşor să- l con funzi pe unul cu
celălalt. Până l a bărbuţ a ascu ţi
tă, de ţ ap, nu ar ăta ch i
ar
de l
oc rău şi – spr e de osebire hammer
de hart31 –lăsa
impr esia unui om nor mal . Ce- i drept nî să,cam f ăcea pe
mi steriosulî n pri vinţa slujbei.
— Şicu ce anume vă ocupaţ i?î lîntrebase t atălmeu,
căp ătân d de a l Pat ri
ckun răsp uns orstit pe u nt onmoa l
e.
— CuI T.
Se afl a de- acu m pen tru a t rei
a oar ă i nvi t
at nîcasa alor
mei ,i ar ac eştia t ot u n se î ncumet au să î ntrebe cam ce
mes ei r
e p utea fiace eaIT. e
dAm observatî nsăcum mamao
trăsesee pL ulu de- o part e,î ntrebând- o:
— Drăguţ amea,maispune- miodat ă:cu ceseocupă de
faptPat ri
ckăst a?

I
—ar Lu
Cu Il
u
T î
imă
,ma ră,
sp
du
oanr
sese:
ţi
-aspus-oşiult
imaoară.
Ceea ce o f ăcu pe m ama să se si mtă cu ni mic mai
l
umi nată decât uf sese maiî nai
nte. I
ar eu eram ap roape
si
gu ră căpri etenelor eile p ove
st
eacăami cul surori
i mele e
ra
un t pf
i oartedetreabă şi căaşa ,a i
ti
ca,câşt
i
ga omul ţ
ime d e
parale.Dar şică , de d ata ast
a, sper
a cat oat
ă povesteasăfi
f
ostcâ t se o p
ate d e serioasă
.
5
V
ezi
not
a ant
eri
oa
ră.
9
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Era gr eu să-ţiî nch ipui camce gân deaPat ri
ckdesp re n
oi.
Şi ast a fii ndcă ni seî nfăţi
şacu o exp resie destul de neu
tră
aşt
er nută pe a f
ţă.
— Pat rickştiecusi guranţ ăcăbăi eţ
iisuntuneoricevamai
greu de st ăpânit, rosti Ti na. Că doa r af ost şielcâ ndvaaşa,
un mi c ş t
rengar.
— Ast aî nsăînaintes- ajungăunIT, am adăug ateu.
— Mda,numaică un mi c ştrengar bine-crescut,spuse
sora Lul u, mângâ i
nd uşor braţul lui Patrick.
— Chi araşa,zi seşiPat ri
ck.Tat ălmeupuneamarepreţpe
bunel emani erelamasă.
— Aivreacumvasăsugerezicăodrasl elenoast renu sunt
bi
ne- crescute?întrebăTi na,schimbândcu Frank,soţ ulei
,o
pri
vire p lină de â ţfnă.
— Sucdemere!ceruArseni us.
— Maivreau,î iîntregivorbel e maică-sa.Se spune:Mai
vreausucedmer e.
— Şivă rog,am adău gateuMa. i vreau suc de mer e,văr og!
— Da’iovreau acu’ sucu’ ăla de mer e,rosti Arseni
us.Ca
săse u dcăgu stu’ ălaî mpuţ i
t…
— Vreauşieu,vărog,ni şt
esuc,şopt iChisol
a.
— Cumul tmaini merits-arspunecăn- arfideloceducaţ i
,
zise uLl
u.
— Ei,cândosăaişit ucopi i
ităi,poatec-osăaidreptulsă
te bagi în vorbă, i-ot ăie Tina.
— Am aj uns pedagog,spuse Lul u.De şase aniî ncoace
lucrez co cupii
i. Aşacă ,î n ceeace ri pveşt
e emt a ed uca
ţ
iei
, aş
puteasă -mi dau cupărer ea, pe-ndel
ete,dî
e pe
ncă -acum.
— Fetel
or!
Mama mea l e t urnă suc l ui Arsenius şi l ui Habakuk,
aşezând sti
clal al oc,pe b ufet.

10
 - KERSTI
N GI
ER -
— Acel aşişi-acelaşisubiect
,dumi nică dedumi nică!Ce- o
să-şiînch ipuie P atri
ckdesp re n oi?
Patri
ckafişaî n con tinuare expresia aceea neu tră. Mest eca
o ciozvârtă de rifpt ură de p orc,î n vrem e ce p rvi
ireaî i aluneca
pe l eopardu l de por ţelan în măr i
me nat ur ală, expu s pe
pervazul d e mar mură gr oasădi n f aţa f erestrei, p rintre
palmieri
i yu ccarăsări nd de pri n ni şte gh ivece decor ati
ve,
al
b-aurii. Ansa mbl ul era flanca t de a rpii
le străluci nd în al b şi
auriu al e unei er pdele, i n
ţute î n l ături d e doi nî geraşi
durdulii
.I ar d acăl ui Patri
cki -ar fit recut oarecepri n mi nt
e,
atuncide b ună se amă căar fios f ce
t vade Zăusoida
ul
:că
suf rageri
a ast a nu- i ceamai l ipsi
tă de gustdi ntr
e t oat
e prin
care m- am ni merit vreod ată!
Iar a i
ciave a perf ectă drep t
ate!
Peste t ot nî î ncăperea cu pri cina dăd eai desemnel e
slăb ici
uni i ar ăatet de mama mea pen tru î nge raşi grăsunei,
ca şipen tru cu lori
l
e al b şiauri u. Dar şipen tru l eop
arzi.
Pen tru pi sicil
e a steaprăd ătoa re,mama mea ăcu f se oasi pune
cu t otul şicu t otul deo sebit
ă. Iar p iesaeipref erată era un
lampadar , al că rui pi ciorse pr ez
en ta î n ch i
p de si luet
ă de
leopard.
— Nu- iaşacăpareadevărat ?obişnuiasăneî nt rebe.
Adevăruleracăaveadrept ate,căcidacăl eopar duluin- arfi
fost nevoi e săi se nşu î rubeze nuabaj ur al b- auri u în moa l
ele
cap ului, ai fi put ut jura căani malul er a vi u, cuat ât mai mul t
cucâ t purt a o bl ană veri tabil
ă, chiar şimust ăţ i.
Iar membri if ami l
ieinoa stre îşidădea u î ntâl nire în fieca re
dumi nică, l
a vr emea prânzul ui,î n aceast ă cu şcăt icsi
tă de
prădăt oar e. NumaiRi ka,a dou a soră maimar e, nu se afl a
alăt uri de noi , că cit răia î mpreună cu soţ ul şifii caeit aman
în Ven ezuela. Până şimama mea, care,î n pri vinţa geografiei,
era o ca t
ast r
ofă desă vârşită, pricepuse î ntre t imp că i -ar fi
11
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
fost cu adev ărat cu nep ut i
nţ ă cu iva i d
n Ven ezuela săaj ungă
la masade p rân z cupări nţ i
il a Köl n-Deu brück.
Ve nezuela di n Ameri ca de Sud ob,işnui a să l e exp li
ce
oca zoinal cu noşt inţel
or eiN.u ceadi nI tali
a.
Cum zi ceam ,l a geogr afie er a absol ut pe d inafară. Friptura
eide por c er a î nsăexcel ent ă. Şt iu căeu , una, am î nfulecat
treibucă ţi,i ar Habakuk ch iar vr eopat ru .I ar de ertcu il lui de
varzăroşi eşicart ofini cimăcarnus- amaiat ins.Aşacum se
petrec eade o bicei la sf ârşi t
, Ti na sch i
mbă f arfuri
a linsăa l ui
Frank cu ceaa cop i
ilor,i ar a cesta mâncă f ără să cl ipească
toate rest urile,ch iar şi pe cel e cemai f useseră mest eca te o
dat ă.Cu un an î n urmă,se î nt âmpl as e ca Arseni us să se
pună pe un ur lat e dt oa tă gr oa za,căci , afl at nît oiul unei
acţiuni si mi l
are,Frank î ngh iţiseşiun di nte de l apte ca re-
i
căz use ţ ân cului şipe car e aces ta şi -l puse se deop arte pe
margi neaf arfuriei. Şi ast ăzi, câ nd mi -aduc a mi nte,mi se ace f
rău.
Di scuţia î n j urul educaţ iei copi il
or î ncepeasă se
potolească.
— Păi ,aşaşie,maispuseTi na.N- au copi i,dardefiecare
dat ă se ea lgăde ed uca ţia al or e m!i
I-am t urnat Chi solei, şiapoimi e n i
şt e su c d e mer e.
— Mul ţumesc,şopt iChi sol a.
— Buni co,Gerriast anebeat otsucu’ !zbierăHabakuk.
— Buni cul o s- aducă al tuldi n pi vniţă, spuse mama,
aruncân du- mi o pri vire ă ru tăci oasă.
Astaî nt impcet atălmeuseri dicădel amasăşidi spăruîn
direcţiat ocm ai en unţ ată. Când se nt îoa rse uc su cul de mer e,
îmi î nt i
nseun pl ic.
— Ui t
e,ţ i-
aaduspoşt aceva,Gerri ,spuseel ,mângâi ndu-
mă uşor pe ob raz. Pari campal idă azi .

12
 - KERSTI
N GI
ER -
— Fi indcăni ciodat ănu i eseşieal aaercurat ,sebăgăî n
vorbăşimama.
— Dardecândpânăcândpri miţivoicorespondenţ amea?
am î nt reb at
.
Şi unde mai pui căpl iculf usese id ş
esfăcu t
, ch i
purile aşa,
îndator itor… M- am ui t
at l a numel e exp editorului.
— K.Köhl er-Koslowski .Habarn- am ci ne-iăsta!
— Ei ,darcum sănu- lcunoşt itu peKl aus!spusemama
mea ,i ritat
ă. Kl aus Köhl er. Nu vr eaal tceva decâ t săt ei nvi
te
la pet rec erea de reved ere cl aasei.
— Darchi arareunnumedef ami liedubl u?
— Ei ,aşaobi şnui escoameni iînzi uadeazi ,spusemama.
6
— Nuî nsădacăi -archemaKot zl
öffel, i -am î ntors-o eu .
De at âat râs, lui Arse nius şiHab akuk l e puf ni su cul de
mer e d i
n gu ră di rect pe aţ fa d e masă .
— Dacă t e-aifi dus cu elat unci,l a bal ulde absol vi
re,
atunci ast ăzi s- ar finumi t Köh l
er-Thal er, spuse mama mea,
împăci ui t
oare,acea sta fiind una di nt re fanteziil
e eipref erat
e.
— Nu- nu,punpari ucăşi -arfidori tpurşisi mpl uvreot rei
deKdrep tiniţiale,sp use i n
Ta. Şi ce e mseri
e mai î nvâre?
t
— Kl ausăst a areosl uj
bă cum nu sepoat emaigrozavă,
ne-o t ăie mama.Că doar v-am spu s-o de nenumăr aet or i
!
Câştigă cu nemi l
ui t
a.Pe ches tia ast a,Han na ni ci nu mai
trebuie săl ucr eze, poa t
e st a aca să, casăse cu ope d e co pi
i.
Annemari eechi arpest epoat edemul ţ umi t
ă denoră şide
nepoţi.
Hanna Kosl ow ski, numi tă şiKot zlöff el,fuses e şi eacu noi ,
în aceeaşi clasă. Din mot ive ca re,mi e,unei a, îmi vor rămâne
în ve ciivec il
orde n epătruns,nu numaică an dsase cu Klaus,
dar se şi î
nmul ţi
se nîcom binaţie cuacest a.

6
L
ingu
ră pl
ină cuvom
ă(î
n l
b. germ
.)
.
13
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Şi… aide gând să mergil a petrecerea de revedere a
clasei?î ntrebă Lul
u.
Am ri
di catdinumeri
.
— Maivedem…
În realit
ate,eram ferm hotărât ă sănu car e cu mvasăcal c
pe- acol
o decât ,la o adi că,în post ura de cr i
mi nal obsedat
.
Ştiam dej a de vreo câteva săptămân i că urma să ai bă loc
ace st eveniment. Şi asta fiindcă pri et
ena mea Char l
y î mi
trimisese şimi e e-
mail
-ul pe ca re-
l pri mi
sede l a Britt Emke.
Bună, dr agi foşti camar azi
! După cu m pr obabil şt
i
ţi deja, anul
trecu t s-
au î mplini
t zeceniade când am su sţi
nut examen ul de
baca l
aureat. Şi ui te aşa , Klaus Köh l
er ( Mate/Fi
zică) şieu
(
Şt ii
nţe pedagogi ce
/Biologie)
, caf oşti şefi de cl asă, ne- am zi s
căar fi f oarte d r
ăguţ dacăne- am r evedeacuoca ziaî mpl i
niri
ia
uns prezece ani ed când ne -
am de spărţ
it
, c a să mai
pălăvr ăgi
m şinoidespr ecât enis-auî ntâmpl atînviaţăpână
acu m, caşides pre vremurile rtecute…
Şi ad ică ce să fi p ălăvrăgi
t e u cu Bri tt E mke despre
vremuri l
e t recu t
e?Mai i i
ţ mi nte, r B
itt, cu m t e-ai u p
rtat
atunci , a li storiDomnul
e? e Mül l
er, dacă - i daţilui Ger ri un
7
trei ,i -
aţif ace l ui Kat hrin o ned rep t
ate. erGri abia dacă a
răspu ns c evaî njumăt ateaast a de a n, ca sănu mai spu n că
nici n- a sc ris vreun r ând şis- a oc upat m ai tott i
mpul cu

copi
al
navatu.
ălt emel
or alchi
mi e de la Charl
ott
e sa u de j ucat bătăl
ie
Cât pri evol
veşt
e uţi
a ei
,pârâci
oasade B rit
t avu sesegrijă s-
o şisch i
ţez
e,numai aşa , pentru cazulîn ca re ci
nevas- ar fi
arăt
at n it
eresa
tDupă st
: udii de soci
ol
ogie şiped agoge,
i am
l
ucrat t i
mp de un an cu copi ii handicapaţi
, nîainte ca,
î
mpr eună cu soţ
ul meu, Ferdi
nand Frei
herr vonFal kenhain, să
7
Si
stemul de not
ar
e în şcol
il
e din Ger
man
ia est –
e următ
orf
o
ua
:r
l t
e
1
bi
ne;2–bine;3–mul
ţumi
tor
;4–sufici
ent
;5–cul
ipsuri
;
6-insuficient.
14
 - KERSTI
N GI
ER -
mă r etrag l a o f ermă di n Saxon i
a I nfer i
oară. Fi ica noa str
ă,
Luise, mer ge dej a l a gr ădiniţă, i ar a nul t recut s- a născu t şi
purtătorul pe mai depart e al numel ui fami l
iei, Friedrich.
Ducemo vi aţă f oart
e f erici
tă. Sal utări dr ăgăst oase t uturor,a
voastră Bri t
t, bar oneasăde F alken hain.
Evol uţia l ui Bri tt, or i
cât eddes prinsă di n basm e ar fi
părut , nu er a decâ t dova da t ristăaf aptul ui cănu mai t răiam
deloc î n vr emuri le acel ea,t recu te,î n ca re mai sp eram cât e
ceva. Fiindcă, dacă ar fi f ostup dă dori nţel
e mel e şial e l ui
Char ly, Brit t asta ar fi f ost acu m ad ân c vâr ât
ă î n nev o, i
adăp ostindu- se, al ăt
uri de un şom er al cooli
c şiun câi ne
suferind cu vezi ca,î ntruna di n l ocu i
nţele so ca ile de su bso l
,
pli
ne d e muce gai.
Ast aî nt i
mp ceeu aşfi f ostcea mări tată cu Ferdi nand,
barondeFal kenhai n,cine-omaifif ostşiăl a.
— Î nl ocult ău,nu m- aş duce,spuse Lul u.Ast aof ac
numai cel e ca re vor se să ea d mari cu bărbaţ iilor ozavi
gr , cu
casele l or
, cucop ii
i, cusl uj bele l or nemai pomen i
te, cu
maşi nile lor sc umpe,cu că l
ăt oriil
e f ăcu te şicu doc toratele
obţi
nut e. i A să t e si mţ iî ngr ozi t
or. Ş i ni cimăcarn- ai un
pri
eten !
— Oh,mul ţ
umescdi nsufletpent rupont ,i-
am răspuns.
—Î n plusaimaişipuspet inedel abacal aureatî ncoace,
adău gă T ina.
— Douăki lograme.Hai ,celmul tci nci.
— Şimaiarat ă şiaşa,t rasă laf aţă,sebăgă î n vorbă şi
tat
ălmeu .
Dreptar c
e,i -am aru ncat şieu o pri vire mi rată.Să sefi
pri
ns ot tuşicar eva că cevau n eraî n or dine cumi ne?
— Aşacevan- osăobserveni meni ,spusemama.Şinu t oţi
sunt căsăt or i
ţi
. Ast a î n pri mul şiî n pri mul rân d fii ndcă
bărbaţ i
iabi aacum au aj unsşieil avârst apot rivi
tă,cândse
15
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
l
eagăen t
pru totdeau na.Ti … Lu… Ger ri arput ea spu ne şi ea,
pur şisi mpl u, căe red actor. Sau l i
brar .
— Şide ce,mă r og,să f ac aşa ceva? am î ntrebat .N- ar
trebu i s ă mă ruşi nez de l
oc de sl ujba pe car e o f ac.
Di mpot ri
vă, mul ţ
i ch i
ar mă i nvi di ază pen t
ru ea .
— Darcu ce zi ceaţ ică se ocupă? se i nt eresă Pat rick la
Lu lu.
— Suntscri i…
— Scri eşiea,acol o,ni şteromanededuzi nă,expl i
căLul u.
Romane cu doct ori şicu i ubi ri l eşinat e,aşa , ni şte cai
etel
e
i
ef ti
ne…
— Ah!Buni cameaci teamer eu aşaceva,spusePat rick.Se
poat e ş it răi din ast a?
— Si gurcăda,m- am repezi teucugur a.Înpl u…
— Maidegrabăr ăudecâtdecent ,rost işit at ălmeu.
— Mă î ntreţi
n si ngură,am spus.Î n ori ce caz,cam aşa
stătea u lucru ril
e p ână î n urm ă cut reizi l
e.Şi …
— Darni cipomeneal ădeasi guraredepensi esaudevreun
bărbat ,caresăcompensezel ipsacel eidint âi,măî ntrerupse
din nout atălmeu .
Şi c ând t e gân deş ti c ă nu dor eam dec ât să- i expli
c
năt ărăului de P atrickcă , print re cei care- mi ci teau r omanele,
se găseau şif emeicumul t mai t i
ner e.
— Şiui tecămaiaipuţ i
nşif acit reizecideani !
De cereb tuia să m ăt oa ce oa ttăl umea cu cifra asta?
— Trei zecide aninu e t otuşici ne şt ie ce vârst ă,spuse
Lul u. Ui te,eu , una, l -
am cu noscu t pe P atri
ckl at rei
zecişidoi
de an i.
Chest i
a as ta se pet recuse cu dou ă l uni î n urmă.Pâ nă
ac um ni ci măc arnu î ntrebas em unde se cu nos cuseră.Cu
sigu ranţăî nsăcănu pe n iternet , de vr eme ce, atuncicâ nd îi
pov esti
sem l ui Lu l
u despr d
eat i
ng- ca fe.de,nu reacţ i
on ase
16
 - KERSTI
N GI
ER -
dec
âtst
râmbân
d di
spr
eţ
uit
or i nA
d nas şispu
n co
ândl
oî
: şi
facdel ucrunumaişmecheri i,decapulcăr oranuemaini mi c
în vi aţa obişnui tă.
Luiham mer har31i s- ar fi pot rivit de mi nune vo rbele a stea.
— Lat ineecu t otulal t
ceva,iseadresăt ataluiLulu.Tu
lucr eiz n î î nvăţământ şi şt e i asigu rată cu vâr f şi -
ndesat
pen t
ru peri oada de p ensi
e.Î ţi poţ i per mit
e sămai aşt epţi cu
mări tişul.
—Î nafarădeast a,maieşt işibl ondă,spuseşimamamea.
Dar cu m săf acăşiTi luri cu noşt i
nţă cuci neva, cupărul eişi ,
în pl us,cu st atul eit oată zi ulicaî n ca să, coco
şa t
ă şisc rii
nd?
— Mamă,eu…
— Art rebuisămeargăneapăratl apet recereaderevederea
clasei, fii ndcă -
i un pri l
ejf oarte bun să va dă ces- a al esdi n
băi eţi
ide al tădată,spuse mama mea.Al tfelchiarcă nu- ţi
mai ăm r âne dec ât să cau ţi e rlaţii pmica
n publ
ri ici
tat e,
adăugăea ,î ngrijorat ă.
— Daraşiî ncercatchest iaast a,cu cevavremeî n urmă,
spuse Ti na.
Tocmai ea, care- l cunoscuse pe Frank î ntr-un
supermar ket!
— Ce?
Mama mea p ărea r eal
ment eî n stare de şoc .
— Aşa depart e s-a aj uns? Fi ica mea a datun anunţl a
mi capubl i
citate!Vai de i tne d acăsca pi cu mvavr eovor buliţ
ă
desp re ast a, l a nunt a de argi nt a Al exei! Cred c- aş i ntra în
pă mân t de ruşi ne.
— Nu- ţifacegri ji
,i -am spuseu.
După cum nu aveam de gând să- mi f ac apa riţ
ia l a
întâlnirea cu f ost a cl asă de l i
ceu,t ot şa a nu i nsi st
am să
on orezcuprez en ţa ni cinunt a de a rgint a măt uşii.

17
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Din f
eri
cire,în aceea
şicl
ipă, Chiso
la îşirăsturn
ă paharul
cusu c de mere,ceea ce up
se capăt î
ntregi
i di
scuţ
ii
. Habakuk
îşiudă năd ragi
i de l
a sucul vărsatşisepusepe un ur l
et
cri
minal
, din care nu se op
ri decâtatunci când mama mea
aduse ese
d rtul
.

După masă
, şi
-
au luatcu t
oţi
i rămas-
bun şiduşiau fost
.
Numaieuam f ostnev
oti
ă să mairămân
, ca săiau res
t
uri
le.
Mama mea îmi înde
să în mână recipi
ent
ul pe nume
Clari
sa.
— Fiiat âtdebunăşiduchest i
aast aî nzileleurmăt oarela
farmaci
e,sp use ea, aşez
ând deasu pra o cu t
ie d e ca rt
on , de
pantofi.
— Pant ofi?Laf armacie?
— Prost ii,făcu mama.Nu- sdecâtni ştemedi cament emai
vechi
,iart aică-tău nu- midăvoi esăl earuncl agunoi .Zice
că ăst a e un gu noi p secial
. a Ir acol o, al f armaci e, se
colect
ează î nt ot
dea una câ t
e ceva pen tru săr acii d i
n ţ ăril
e
Lumii a Tr ea.
i Asc ul
tă,chiar
tu aidatun an unţ la mi ca
publi
cit
at e?
— Nu.Daram r ăspunslaunul .
Am săltatuşorcapaculcut ieidecart on.
— Săşt iiînsăcăacol o,în LumeaaTrei a,n- au ăi
anevoi e
de pică t
uri de nas cu per i
oada de va l
abil
itat
e până î n i uli
e
2004.
— Lasăcămaisuntşial tel ucruriînăunt ru,spusemama.
Un ca l de d ar nu pr ease ca utăl a dinţi.Iar cei de a lf armaci
e
chiarse bu cu ră.
Suspină.

18
 - KERSTI
N GI
ER -
— Nu m- am gândi t că una di nt re f etele mel e o să fie
nev oti
ă să ăr sp undă l a un anunţ dat l a mi ca u pbli
cit
ate.Dar
tu ai f ost î
nt ot deauna un cop il
-prob lemă.
Ţi neam dej aî nmânăurmăt oareacut iuţă.
— Dal mado rm. Bi
ne,dar ast easu nt t abl ete d e d orm i
t.
Acum chi arcă nu şt iam cesă maicred.Aşa ceva numai
întâmpl are n u se a mi putea u nmi .I ar pul su l mi se ui ţi puţi
n.
— Peal eal ecermaicuseamăpent ruperi oadadedi nainte
de C răciun, ţ inu să- mi exp l
ice mama.Numaică,de cân d a
ieşi
t şit aică -tău l a pen si
e,am nevo ie de el e mai t otanul , ca
şi el , de al tfel.
Şi , zicân d aces tea, î
şidădu och ii pes t
e cap ,î n sem n de
aduce re am i
nt e.
— Bi ne,darcut ia e nedesfăcut ă,i -am spus eu,si mţ i
nd
cum mâi ni le n îcep să- mi tremur e, l ucru pe c are mama nu- l
observ ăî nsă el doc.
— Bi neî nţeles,spuse ea,pe un t on sever .N- aici t
itce
efecte se cu ndar e p oate ave a aşaun medi cam ent? P oţi aj
unge
foarte r ep ede dep enden t de el . N- aş nici
uod
l a ată aşace va,
nicit ai
că -tău n- ar a f
ce-o.
— Şi -
atunci ,decel -aimaicumpărat ?am î nt rebat.
— Cum adi că? î mi întoarse mama î ntrebarea. Ţi -am
expl i
catdoară cnu maiaj ungeam să ador mim! Ani de -a
rân dul, nu maiput eamî nchide u n och i! Cop i
ii
, munca, viaţ
a
de pe nsionar … As ta nu po ate rămâne aşa. So mnu l e
import ant î n vi aţă. Aşaceva nu t rebui e t ratat în ni ciun caz
cuuşu rinţ ă.
— Bi ne,dart ocmaispuneaicăn- ail uaî n rupt ulcapul ui
aşa cev a,i -am răsp uns e u.
Şi , Dumneze ule,er au acol o duzi ni î ntregi de cu t
iuţe,î ncă
în ambal aj ul l or ori gi
nal!

19
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Lucruri l
enu t rebui erezol vateî ntot deauna cu aj utorul
medi cament elor
, spu se mama.I ar dac ă e musaişi musai ,
atunciexi stă băt râna val eri
an ă.Mă u jr pe c ea-m maisc ump.
— Bi ne,dar…
— Oare de ce fiecare f rază de- at aî ncepe cu un dar ?
întrebă mama. Tot dea una ai f ost aşa, î
mpot ri
vindu- te şii ar
împot rivi
ndu- t
e.Ast a-i şisu rsa pr ob l
emeipe car e o ai cu
bărbaţ ii
.I a spune, mă aj uţi şi duci l ucruri le astea l a
farm acie,saunu?
Am renunţ atsămaiî ncercsărezol vparadoxul .
— Fi e,di n part ea mea… i -am spus.Dar t ot nu sunt
conv i
nsă că ăi a di n Lu mea a Tr eia se dauî n vân t du pă
som nifere.
—Î ncăun dar ,ros ti mama mea,suspi nân d şi săr ut ându -
mă pe obr az,î n vreme c e mă con ducea căt re u şă.Mi -aş or di
cu adevă rat
săî ncep i săgâ ndeşt i ceva mai pozi tiv, adăugăea ,
trecân du-şimân a p rin păru l meu .Î nainte d e n unt a d e ar gint
a Al exe i
,t reci însăpe a l co afor, nu? Cât evaşu viţ
e b londe ză u
că n- ar aveace să - ţ
i st rice.a- ţIil a r evedere de l a Ti ri
l
u,
dragă! mai zbi eră eapes te u măr .
— Lareveder e,Gerri !strigăt atălmeudi nsuf ragerie.
— N- aşmi zapechest iaast a,mi -am zi seu aşa,capent ru
mine, dar mama apu cas e să n îchidă ş ua nî urma mea.
Şi i at
ăm-ă aj unsă cu cut ia ac eea de pa ntofi.Mi e nu- mi
interziceani men i s- o arunc l a gu noi , nicimăcar rop pria-mi
con şti
inţă. Şi adi că cesă fi rep rez entat con t
ami narea unei
grămăj oare de gu noicu pi căt uri de nas şisom nif
ere,î n
compa raţi
e cu ceea ce se pet recea î ntr-un l oc pr ecum
8
Gor l
eb en?
8
Loca
li
tat
e din r egi
unea Gartow
a, i
ntrat
ă în aten
ţi
a opi
niei up
bli
ce
pent
ru controver
sata amplasa
te î
n apropi
erea eia unor f
aci
l
it
ăţi de
st
ocare adeşeuri
l
or ardi
oact
i
ve.
20
 - KERSTI
N GI
ER -
Dar ,la urma urmel or, nicinu t rebuia săscap de a tblet
ele
acelea, căcinu r eprezen t
au al tceva decâtr ăspunsull a t oa t
e
întrebări
le care mă f rămân taseră în ul ti
mel e dou ă zi l
e.
Fap tul că ajunsese toc maiî n mâi nil
e mel e cutia ace ea de
pan tofi, exactcând mă put eam f ol
osi maibi ne de a şa ceva,
nu er a decât un so i de vo i
e aso rţi
i.
Semăn a cu situaţi
a pri n care trecusem at unci cân d, cu
ceva vreme n î urmă,î ncercân d să-mi cumpărun bl ocnot es,
dăd usem î n pi
aţa de vec hit
uri peste o pri mă ed i
ţi
e sem nat ă
din Casa ud Bdenbrook,a l ui Thomas M ann, pe car e mi -au
fost ceruţi 50 de cen ţi, deoarAşa un scri
ece s,draculmai
înţ
elege,după cu m î mi măr t
urisise ânvzătoMâ
r
ul.zgăl
eli ca
astea poat e chiar ori şicar
e.
Adevărulera că nu mă dădeam eu chi ar în vântdupă
ThomasMannşinumaici t
eam demul t
,decâtdacăn- aveam
înco tro, r f
aze di n ace lea, n îcâl
cite şi şe azate î ntr-o sc rere
i
ron dă.Cee a ce - a
m ăcu
f t să u pn car tea e p ebay, ca săun aj
gă
să fie cerut ă de un an t
icardi n Hambu rg,pen tru dou ă mi i
cincisu te de eu ro. Iar ast a a î nsemnat căach iziţ
ionării unui
blocnot esnu-imaist ăt
eachi arni micî ncale.
În modob i
şn uitî nsă, nu am eupart e d e atâtea arpae.
l
La drep t vorbind, ni ciodată.
Am cont rol
atcut iuţ
ă după cut iuţă,cu mare gri jă,i arla
sfârşt i aveam pusede- o part e ni cimaimul t nicimaipuţ in
dec ât vreo t
reisprezec e.Trei sp
rezec e pach eţele,pur şisi mpl u
ned esf ăcute vreod ată, pl i
ne cu som ni
fere.Le- am aranj at în
tean curi pe mas a di n bucăt ărie, nemai put ând să- mi i au
och ii de a l ele.Purt au ni şt
e n ume,ca re d e care mai drăgu ţ
e:
Noc tami d, Remes tan, ohyp
R nol sau Le nd ormin.I ar unel e
dint re el e ni
cimăca r nu avea u î nscri
sădat a de va l
abili
tate.
Erau aşa de mul te tablete,î ncât nsi gu ra dificu lt
ate arfi
fostsăapuc s ă l e a i
u şipe ul t
imele,î nainte c a primel e săfi
21
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
încep ut să -
şif acăef ectul.Î n pri vinţa astaî nsăavea m dep l
ină
încred er
e n î mi ne:mâncat ul pe u fgă u nf usesei ciod
nat ă vr eo
prob l
emă pen tru mi ne,mer gând chi arpân ăl a a pr eti
nde că
aş a u n mâncat -vit
eză ar fif ostuna di nt
re ca li
tăţ
il
e mel e cu
totul şicu t otul deo sebit
e.
Şi am si mţ it c um numaizgâi ndu-mă l a cut ioarel
e cu
tablete,mi seşif ăcu sepi eleat oat ă cade g ăină.
În ultimele dou ă zilet recu semî ncăo dat ă totul în revistă,
găsind unel e u lcruri de n esuportat , pe cele mai mul te di
nt re
ele el i
mi nându- le,deoa rece, î
n ca zul acelora, er
au necesa re
unel e premi se l ogisti
ce şi eh tnice,ari ast ea ch iar că- mi
lipseau. De pov estea cu aor t
a ni ci nu put ea fi vor ba,de
vremecenu suport am veder easângel ui,casănu maispun
că , pentru un î ncep ător, nicinu- i aşade u şor să ai de a ort
a
aceea.
Chestia ast a î nsă , cuî nghiţi
tul som nif
ereor
l, cred c- aş
izbuti s-o duc pân ă la cap ăt. Dar ce spu n eu ,e o j oacă de
copil!

22
 - KERSTI
N GI
ER -

(ra5ă mamă8

Mii de mulţumiri pentru e9celenta sortare a somniferelor, prin care

c7iar m-ai scutit de o muncă mult prea anevoioasă şi, pro6a6il, ile5ală+
'e =nţele5e că ai pe deplin dreptate: nu tre6uie să rezolvi mereu totul cu
autorul medicamentelor+ (ar zău dacă n-ar fi păcat să le laşi să se strice+
!, de asemenea, porţia cum nu se poate mai potrivită pentru o singură
gură.
Nu, fără 5lumă: cu ocazia această =mi cer iertare pentru necazul pe care
ţi-l voi pricinui cu ta6letele astea, dar, =nainte să te oţărăşti 6ine, 5ândeşte-
te, te ro5, la nenumăratele dezamă5iri de care te menaez pe viitor pe
această cale+
În realitate, c7iar că-mi pare nespus de rău că n-am făcut decât să te
dezamă5esc =ntr-una până acum+ Încă de când am venit pe lume, după cum
aveai să o6servi, n-am fost deloc un Gerd, ci o 0erda+ i apoi, =n loc să fiu
6londă, am ieşit 6runetă+ Crede-mă =nsă, că am suferit cel puţin la fel de
mult ca tine atunci când mătuşa "le9a şi-a dorit numai domnişoare de
onoare 6londe la nunta ei, ca şi atunci când toate surorile şi verişoarele
mele au avut voie să presare flori, numai eu nu+ "şa că, practic, mi-am
petrecut toată săr6ătoarea aceea ascunsă pe su6 masă+ *uuun, poate că nu
ar fi tre6uit să =nnod şireturile 6unicului la z5arda lui >aldi, dar de unde să
fi ştiut că un 6iet şoricar avea aşa o putere, iar 6unicul urma să târască
după el, =n cădere, faţa de masă cu toate torturile acelea şi porţelanurile de
Meissen ale 6unicii4

Îmi mai cer iertare şi pentru că am refuzat să mer5 =mpreună cu ?laus

?@7ler la 6alul
tale dra5i, de a6solvire
"nnemarie, şi că am-ai
liceului, cu toate
asi5urat că acesta
că punctele e fiulmirosul
ne5re, prietenei
de
transpiraţie şi purtarea impertinentă nu erau decât semne normale ale
pu6ertăţii, care urmau să dispară până la urmă, ca de la sine+ )ână astăzi, n-
a trecut zi de la (umnezeu =n care să nu-mi fi spus ce 6ăr6at plin de succes
şi arătos a auns ?laus ăsta şi cât de norocoasă tre6uie să se considere
Aanna ?osloBsi că atunci, demult, a acceptat să mear5ă cu el, =n locul
meu, la 6alul de a6solvire+
Crede-mă, au fost =ntr-adevăr şi zile =n care eu =nsămi am re5retat
refuzul de atunci+ (e unde să fi ştiut eu =nsă, la cincisprezece ani, că, odată
23
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
aunsă la treizeci, aş fi auns să mă socotesc fericită dacă aş pune mâna pe
unul ca acest ?laus4 Fiindcă si5ur m-aş fi apucat să strân5 somnifere =ncă
de pe-atunci8

A ta, Gerri

)+'+ C7iar dacă n-am auns profesoară, ăsta nu reprezintă deloc un

motiv să ascundeţi prietenilor şi rudelor felul =n care =mi câşti5 e9istenţa+
(e aceea am şi e9pediat, de paisprezece ori, Sora de noapte Claudia,
suspectă, laolaltă cu câte o scrisoare dră5uţă, tuturor acelora cărora, de ani
6uni, atunci când te =ntrea6ă despre ocupaţia mea, le povesteşti că micuţa
noastră are un birou de dactilografiere. i uite aşa au primit câte un
e9emplar şi părinţii lui ?laus, dar şi pricopsită de mătuşă Aulda+

)+)+'+ În talia e9istă oraşele 2erona şi 2eneţia, iar 2enezuela este un

stat din nordul "mericii de 'ud+ (ar, fiindcă pro6a6il nu mă crezi, pentru a
putea totuşi să-mi verifici spusele, te fac pe această cale moştenitoarea
atlasului meu şcolar+

24
 - KERSTI
N GI
ER -

Doi
Zodi
a mea e ceaa Feci oa
rei
, air noi
, eci
f oarel
e astea,
suntem firi pract
i
ce,oameni or
don
aţi şide nădej
de.Iar dacă
avem probleme, obi
şnuim să ne păs trăm sângele rece,
urmărind sistemati
c gă si
r
eauneisol uţii
. De a ceea izb
uti
m să
ne con trol
ăm atât de bi ne exist
enţa, sp re deosebi
re de Peşti,
firi atât e d se
nsibi
le,de Raci , per soane prec au
te,saude
Balanţe,neh otăr
âet precum l e e fel ul. Asta ca să dau doa r
cât
eva exem ple.
Şi,î naint
e canoi , Fec i
oarel
e,săso si
c n
o
tu
i
mcider
eadrept
cea mai bu nă dintre soluţi
i, e nevoi e să ne mear gă cu
adevărat prost în viaţă o droa i
e de l ucruri. Să fie limpede:
ast
a nu î nseamnă ni ci
decum că alpri ma ocaz i
e convenabi
lă
ivi
tă am l ăsat otul balt
ă.
Aveam probl eme – aşezat e or donat, precum mi -efelul
zodi
ei– n ît reidomen ii marişil ate:
1. Viaţa a mor oasă
2. Viaţa pr ofesi
onală
3. Alte zo ne al e vieţi
i.
Viaţameaamor oasăeraunade- adrept ulmi zerabil
ă.Mai
exact sp us:n- aveam pe ni men i. De l a ul tima relaţi
e avu t
ă
trecuser
ă pat ru ani şij umăt ate şi , chi
ar d acăacea st
af usese
un adevăr at dez astru – căt re sf ârşi
tul eiaj ungând ch i
ar să
mă ob işnui esccu f aptul că se ar unca după mi ne cu vase de
bucătărie,caşicual t
eobiecte–,nu- mipl anificasem del ocsă
rămân si ngu r ă maimul t de vr eo cât ev
al uni . Ceea ce aăcu ft
ca,du pă un an , să mă oc up si stematic de cău tar
ea unui
partener,f ără sări si
pescapr oape ni cio oca zie.Aşacăm- am
înscri
sl al ini il
e d e chat, am răsp uns a l anunţ uril
e del a mi ca
publici
tate şim- am l ăsat cu plată cu f ostul col egde şcoa l
ă al

25
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
soţ
ului uneipri et
en e.Pe aceast
ă cale am şicu noscu
t o
sumedenie de bă rbaţ
i: urni precumhammer
har
t31,
9
mei
senfr
eu nd007,dar şipM eax,29 de ani
, 1,
89 m, nef
um.
,
ti
mi d, dar gat a oricâ nd de di st
r acţ
ie.
În t otal, mă î ntâlnisemcudouăzeci şipatru de i tpi. Era un
rezultat d est
ul de sl ăbuţ , ţ i
nând con t d e f aptul că , pri n
intermed iul linii
lor e d ch at, am sch imbat e- mai l-
uri cu su t
e
şisu te de bărbaţ i
,i nt rând î n co ntact eltef
oni c cu cel puţin
vreo t reiduzi nidi ntre ei.Numaică i ată,nu f useseră mai
mul t de d ouăzeci şipat ru car e săai bă sub pat ruzeci de ani,
săfie hol t
ei, sănu fie t inichigii şisăfie i nter esaţi de o f emeie
ca mi ne:de pes te dou ăze cişici ncide an i, neb l
on dă şicu
mări meaA l a cu pele su ti
en ului.Î n pl us,fuseser ă di ntre cei
care s tăpâneaucât de cât germana şinu scr i
au e- mai l-
uri de
soiul:Ter og,t ri
mi t
e ca t mai r epede o f ot
o deat a, da î nt r
eacă.
Cee a censă î – p du
ă cu m sepoat e ob se
rva,dacăetu i
ţi mai
aten tî n j urul tău, î n vi aţa de zi cu zi – nu ar r tebui săfie
uni cele cri t
erii după ca re să -ţ
i ca uţ i un bărbat .
Să- ll uăm, de p idă,ha
l pemmer ha rt
31, celcar e se măn a cu
prietenul sor ăm-ii. Ei bi ha
ne, mmer ha rt31 voia să- mi
dovede ască de f ap t
, c ât m ai repe de , dece anu me se
aut ointitulaseha mmer ha rt31 .De pref erinţă, chiar a co
lo, î n
cafen eau a n î care n e afl am, zi ua n î ami aza mar e.Î n vr eme c e

eu,
vec u
,n
hi a,
cu î
n
Katce
har
cam
ri
neHesă
pbud es
r
n,cşi
op
ăr
c e
am ccrep
a ăr
arefi
e
rfosave
a
tat
itdd
ues
i
np
er
ae fi
lmele
lui în privinţa copi
il
or şia ani mal elorde ca să,dumnea l
ui
încer
casă- mi apuce â mna şisă m i-o aşeze n
î poa l
al ui
.
— 31„ nu-i deloc” vârsta, îmi şo pt
ise el. Dacă pricepi ce
vreausăspun.

9
Den
umi re de ut
il
izat
or al sp
aţi
ul pu
ui vii
rtţ
i
ag
lo
,i
pri
etenos007 (
în l
b.
germ
. aprox.
).
26
 - KERSTI
N GI
ER -
— At uncipoat e că-inumărulcaseiî n car el ocui eşti
,î i
răsp unsesem, f ăcâ nd pe neş ti
ut oa rea şiî nce rcân d î n aces t
timp să- mi ţ i
n mân a cât maidep arte d e e l
.
Cea m aibună poz i
ţi
e - io a flasem mâi nii deasu pra cap ului.
Numai că aşa, chelner i
ţa î nţ elese se că- if ac eisem n şi-mi
strigase n uVi
ni med iat!
10
— Ascul t
ă,aivăzut„ Regi naaf ricană” ? bâ igu i
sem eu .
— E vorbademădul arulmeu,î mispuseseham mer har t
31.
Am unull ung de 31 de cent imet ri.Nu t ej ena,at inge-l
li
ni şti
tă!
— Ah,nu,i -
oî nt orsesem,roşi et oat ă,parcă î n urma
vreuneial ergări.Cred că- io neî nţ elegere l a mi j
loc.Nu mă
inter ese
azăscu la cu pri cina câ tuşide p uţin, i ndiferent cât de
lungă sa u cât de a tre ar fi.
Hammer hart
31l ăsa se să -i scap e şu ierând răsu flarea.
— Mi -am dateu seama de ast a,de cum aii ntrat.Vacă
fri
gi dă! Dintre celelalte,nu s- a pl âns ni ciuna măca r
. Nicinu-
ţi dai sea ma ce ra t ezi
.
I
ar după vorb el
e acel easeri dica sede l a masăşii eşi
sedi n
cafen ea,fără să -şifi pl ăti
t cea şca de ca puci no.
— Cemaidori ţi?măî ntrebasechel neri ţ
a.
Mâi ni
le mi se zb ăt eau î n go l
,t otmai nep uti
nci oase.
— Not adepl ată,vărog,suspi nasem eu.
După o as emenea exper ienţă,av eam să pr ocedez n îsă cu
ceva maimul t
ă băg are d e seamă.Aşa că urma să al eg o
cafen eaprev ăzu tă şicu i eşi
re pri n sp at
e,pe car e sămă pot
evap ora înainte de- a mă ved easi l
ită să ach i
t not a de pl ată.
Noi , F ecioar
ele, u sntem, p rin nat ura noast ră, econ ome,
plăcâ ndu-ne să nu ne ri si
pim bani i. Cu oca zia î ntâlni
rii cu
10
Peli
culă regi
zată î
n anul 19
51 de Joh n Hust
on, av
ân
du-
i drept
prot
agonişt
i pe Humphrey Bogar
t p(
remi
ul Osc
ar en
ptru aces
t or)
l şi
Kathari
ne Hepburn.
27
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
mei senfreund007,o şt ersesem i medi atce ăz vuse m că se aafl
su b i mperiul uneimi sterioase ri gidităţiî n purt ări. Probabi l
că aşasi mţ ise elnor malsă f acă: să pres are zah ăr ul din
plicu l
eţpe a fţ a de masăşiapoisăt apotezeâr d
a ceadul ce cu
vârf uri
ledeget elorumezi te,pecaredupăaceeasăşil elingă.
După ce pr ivisem l ung,pr eţ d e vreun sf ert d e or ă, mă
lămuri sem că at unci când î şi l uas e numel e ac el
a,
mei senfreund007, nu f ăcu se t al
cev a decât săse gân dească la
piţigoiul său.
Di n păca te,şi Max,29 de ani , 1, 89 m, nef um. ,t i
mi d, dar
gata ori când de di stracţie oved
se d i set otun eşec abso lut.Î n
realitate,se u nmeaDi etmar , ave a 39 de an iî n l ocde 29 şi
era de n îălţi
mea m ea, ceea ce nsemî na că er a ch i
ar scu nd. Î n
afară de ast a, ni civorb ă săfi f ostt i
mi d, ex pli
câ ndu- mi ch i
ar
de l a prima î ntâlnire că- şisp Max
usese ,se d ădu se cuzece
ani mai t ânăr şicu dou ăzeci de cen ti
met ri mai î nalt, fiindcă
exp erienţa îispunea că al tfel nu i -ar firăspu ns l a an unţ
femei a pot rivită. Fi reşt e că avea drep t
ate,de vr eme ce eu
însăm i reprezent am ex em pl ul perfec t. Numaică ni ci eu nu
mă l ăsasem del oc ş aa,cuuna,cudou ă,l uân du-mi t ălpăşiţa
pe u şadi n dos,cea verifica t
ăî naint e.
Şi totaşao d use sem an ila rân d.
Celmai drăgu ţ se r a
ătaseOl e,cel cu ca re i nt enţionaseră
să mă cu plez e pri eten i
i mei , Car oi l
ne şiBer t. Chi ar dacă
ciulisemmai abi tir u rechi l
e at uncicân d î mi sp uses eră că,
după mai mul ţi ani de r tăit alături de p riet
en a l ui,t ocmai se
des părţise de ea.La Ol e t otul se ar ăa
tsepur şisi mplu
cor espunzăto,rî ncă de l a bun î nce put: ave a un râs f oarte
cu msec ade,păr desc his a l cu loare,căzu t mer eu pe r f
unt e,şi
niciurmă de vr eo nevr ozăl a or izon t
.Î n af ară de ast a, îi
plăceau aceleaşi lucr uri după car e mă dăd eamşieuî n vân t:
filmel e vechi cu Kat herine Hepburn, mân carea i talian ă şi
28
 - KERSTI
N GI
ER -
Tom Wai t s.Ol e era dent i
st,aflându- se pe punct ulde a- şi
desc hide p rimul cab inetper son al î n or aş.I eşisemî mpr eu nă
în câ tevarândurişi , de a lo î nt âlni
r el a al ta, încep usesă -
mi
placăt otmaimul t
. Tocm aicân dî ncepuse ă- smi pl acăt otmai
mul t de el ,î şif ăcu sedi n nou apari ţ
ia f osta l ui pri etenă, i ar
op t săpt ămân i mai t ârziu erau gat a căs ăotr
iţi. Mă
pref ăcuse m că mă bucu ram pent ru Ol e, cân d, î n r eal i
tate,
fireşt e c ă n u mă b ucurase m ni ci câtnegr u sub ungh ie.
Începu sem să am di n ce î n ce maimul te pr obleme cu
bucurat ulăst a,î n cont ulcel orlalţi
,l ucru care mă t rimite,
aproape d irect, că t3
re. Al te zone al e vi eţii
.
Nu- mi î nchi pui sem că l a t reizecide an i aveamsă fiu t ot
singură. Î n rea l
itate,cu t otul al tfelî mi pl anificasemeu vi aţa:
cel târziu pe a l dou ăzeci şiop t de a ni mă ved eam că sători
tă
deja cu bărbat ul vi surilor mel e,i ar pe a l douăzeci şinouă aş
fi vr ut să fi avu t pri mul cop il şisă fi pl an tat el c puţ i
n un
măr .
În sch imb, aproape t oat e su rorile,veri şorii
, verişoarel e şi
prieten ii meise că sătoriser ă. Până şiKl aus Köh l
er şi Britt
Emke. ă F
cu seră cop ii, şiî ri dica seră ca se şi -şipl ant aser ă
mer i
i,î n vr eme ceuemă ocu pam cusp ălatul put i
ni i de p rin
cafen ele,pe uşi l
e di n dos. Tina şiFrank, Ri ka şiCl audius,
Carol ine şiBert , Mart a şiMari us,Char ly şiUl ri
ch, Vol ker şi
Hilla, Ol e şiMi a, Lul u şiPat rick – î ncotro î mi î ntorcea m
privirea , numai perec hi f ericite.
Aşa- numi t
ul capi ol al
t te zon e al e vi eţi
i î
se nfăţişa, î n
post ura ast a – sol itară, p ierdut ă pri ntre at âtea per echi –
oarecu m pl i
n de d ez nădej de.I ar ast aî ncep use să se etreap
că
cuadevăr at î n momen tul î n car e p rieten i
iî ncep useră săai bă
cop ii
.I ar at uncicâ nd gă sea u ceva timp l i
ber, mer gea u l a fil m,
acol o unde nu f ăceau al tceva dec âtsă moţ ăei, mi rose au a
lapte n îăcr it şidez băt eauprob leme cu m ar fi ceaa ob ţinerii
29
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
unui l oc n îtr-
o gr ădini ţă sa u ceaa co nfecţ
ionări i unui co rnet
11
pen tru pri ma zi de şcoa .l
ă
Chi arşiaşa , nu aş fiavu t nimi c mpî otrivă acă d aş fiaj uns
să t răiesco asem en ea rut ină. Bi neînţeles î nsă, ăt al
uri de
bărbat ulpot rivit.
— Eşt imul t prea pret enţ i
oasă, î mispunea Ul rich, de
fiec ar e dat ă.Ast a- i pr ob lema t a:cau ţi un băr bat car e ni ci
măcar nu ex istă.
Ulrich er a f ost ul meu pri eten , cel din pri cina căr uia,
print re al tele,f ăcu sempraf cea şcade l apte a buni ci
i Thal er,
dân d cuea e d uşa ăi bi . Singu ra pi esă de p orţelan de Mei ssen
care su prav ieţ
uise evad st atorului acci den t pet recu tl a nunt a
măt uşi i Al exa. Adev ăru l er a că ce aşca aceea nu rep rez en t
a
câtuşide p uţin ech i
va len tul pen sieimel e d e b ătrâneţe,dar n-
aşfi ar uncat cu eaaşa ,l a î ntâmpl are,dacănu aşfi f ost cu
ad evăr at uf ri
oa să.Ul rich ăst a i zbut ea î ntotdeau na să mă
scoat ă di n ţ âţâni , mai cu seam ă cu t alentul său , cu t otul şi
cut ot ul sp ecial
, de- a nu f ace u pr şisi mplu ni mi c.
De- a l ungu l cel or t reiani ai r el
aţ i
einoast re, l U
ri ch nu
făcu seal tceva decâ t săza că, pe co vor,î n f otoliu, în ca dă sa u
în pat . Ti mp î n ca re o ttce- i aparţ inuse as u f olosise ză cuse e d
asemenea pe unde va, pr in pr eajmă. Bul endr e, şos et
e,
lenjerie, f arfurii, a tcâ muri , cu ti
i d e pi zza
, st i
cle de ber e,
halter e,hârt i
i, că rţi şigu noa i
e.Locu inţa meaer a una mi că ,
cee a ce ăcea f să
mă der anjeze văd itf aptul cămă î mpi edicam
la t ot a psu l de l ucr uri l
e l ui. Numai că Ul rich su sţinea că,
avân d î n ve dere că pl ătea j umăt ate di n ch iri
e,avea drept ul
să fie el î nsudu
şi,pă cu m obi şnui a săpu snă.Laaş a ce va se
adău ga şi p ovestea cu î mbăi at ul n î săr uri de mar e,
vindecăt oare,după carenu curăţ a ni ci
odat ă crust a cafeni
e
11
Trad
i
ţi
e germană, pot
ri
vit că
rei
a, n
î pri
ma zide şcoală, fieca
re cop
i
l
pri
meşt
e d i
n part
eafamili
eiun corneturi
aş,pl
in cudul
ciuri
.
30
 - KERSTI
N GI
ER -
de p e pereiţ
i căzii
. Sau ch esti
a cămâncat oate ai
urturil
e,dar
nu cu mpăra ni ci
od ată al
tel
eî n loc.Dar şi scosull aptel
ui din
fri
gider şiui tat
ul u li pet e mi ri u nde. a C şimân catul
bomboanel orşiaruncatulpurşisi mplupej osalambalaj
elor.
Cu t oate căUl rich puneamar e p reţ pe gi
iena corporaăl şi
era ch i
ar scr upulos de cu rat şi îngri
ji
t, ocu
l inţ
a î ncepuse
totuşisă cam duhnească. De la şose tel
e lui Ulrich, de l a
pantofii lui de sp ort şide a lr est
urile de mâncare,pe ca re el
l
ăsasăzacă şisăse r st
i
ce e p unde-i ven
ea. Şi astaî n ciuda a
totce ea ce nî cer
casem să ar gu mentez sau a fel
ului în car e
mă st r
ădui sems- o f ac.Ulrich ţ i
neasărămână elî nsuşi, să
zacă şipe mai dep art
e şi săl ase să zacătoat
e cele.
Dacă t e der anjează, n-
ai dec ât săpui mâna şisă dai t otul
la o parter,
ăspu ndea el mereu. Aşa se ace f ăcîncepusem şi
eu să arunc după elcu t ot el f
ul de ob iecte,î n speci al cu
pantofi de sp ort, cutii de iaurt ş i cărţi de drep t econ omi c.
Ceaşca de l apte nu aj unsese î n si tuaţia as ta decât i n d
nebăgare de e samă.
Într
-un f el, nicinu- l mai i ubeam pe Ul rich, căc,iî n t ot
haosu l acel
a, păr eau săsefi pi erdut de t otpână şica lit
ăţile
lui.I arat uncicân d puses em cap ăt elraţi
eişif ăcusemdi n
locui
nţa ace ea di n nou prop riul meu l ocaş,săpt ămân il a
rând mă si mţ isem pur şi simpl u pe depl i
n uşurat ă.Unde mai
pui căUl rich şicu mi ne zibut i
sem sărămân em prieten i
. Şi
era chiar ru fmos că mă put eam î ntâlni cu el ,f ără să fiu
nevoti
ă să- i zbierî n faţă sausăarunc cu cev a î n urma l ui
.
Câtpe- aci
i sămă î ndrăgost
es c din nou de el . Atâtcăt ocm ai
începuse să- o curt eze pe vechea şi bu na mea pr ietenă,
Charly, şich iar se u mtase alea .
Mă du rea pu ţin faptul că, m ai nou , U lri
ch zăc ea î n
locui
nţa l ui Char ly, şi
, deseo ri,î nghi
ţea m î n secde fieca re
dată cân d Char l
y, aflată în vi zit
ă pe l a mi ne,sevăi că reape
31
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
seam a şose tel
or ul it ronând pe măsu ţa di n f aţa can apelei,a
crustelorde să ruri de mare vi ndecăt
oa re de pe per eiţ
i căzi i
sau a paharel or e da iurt go l
ite şiarunca te după f otoil
u. Dar
cu ad evăratm- a durut ab i
a at uncicân d Ul richşi -
at ermi nat
studiilel ui de drep t si(ncerăsăfiu, f elici
tăridi n t ot su fletul!
)
şiaşa , di ntr
-o dat ă, a î ncetat sămaeliî
nfisu
eşi.
Nou l săueu
începuse să poa rte cost um şisăi asăpe u şacasei î
n fiec are
zi, punct ual ,la ora opt , pen t
rua f ace a p
rale cugh iot
ura. Di n
bănet ulacel aUl rich plătea–şit ocmaiast aeracul mea!–o
femeie, car e venea de dou ă or i pe săpt ămân ă,ca să f acă
curat. Acu m, di n câ nd î n câ nd, totmai t rebuia elsăl ase să -
i
cadă pe j os cât e un ambal ajde-alvreunei bomboan e, dar ,
una pest e al t
a, u n maier a chip să- l recu noşti
. Dar ni ci
locuinţa! Î n ul timul an, Ul rich şiChar l
y secă săt
oriseră, iar
eu f uses em unul di nt re mar tori
, văzân du-mă şinev oti
ă să
fac n î aşaf elî ncât sămă arăt f eri
cit
ă pen trufiec are d intre ei.
Bineînţ eles că aj unsesem să mă î ntreb dacă nu cumva,
într
-adev ăr, er am prea pret en ţi
oasă î n cău tăril
e mel e, e p
urmel e u nui par t
ener, dar e c săfi ă fcu t dacăhor mon i
i mei
nu t resăl tas
eră del oc de bu curi
e l a vederea unui a ca
hammer hart
31?
Fusese o lecţi
e ser ioasă, dar,t reptat, aveam să pri cepcă
exi
stă l ucruri
, ca re, i ndi
ferent câtde si stemati
c ne-ar
preocupa, nu se asăl l pni
a ficate şi bună pace.
Săptămâna t recută, exa ctcu t reizi le nîaint
e camama să-
mi pas eze somni ferele, mă sunas e Char l
y, pe nt
ru a mă
anunţa că urma să devi n naşă ed b ote.z Recu nos
c,î mi l
uase
ceva ânpă să ri p
cep cevoi a să u sp
nă.
— Eştigravi
dă!excl amasem,î ntr
-unsf ârşit
.
— Daaa,rost ise Char l
y,veselă nevoie mare.Tu- imama
mă-sii
, nu-i aşa că -i minunat ?

32
 - KERSTI
N GI
ER -
Mda, e cî nt rebare!Făr ă î ndoi ală că era mi nunat . At ât
pen tru Char ly, cât şipen tru Ul rich . Asta î n t imp cepen tru
mi ne er a o adev ărată nen or ocire,de a căr eii nt en si
tat
e eu
însămi aveam să mă mi r.
Apucasem t ot uşisă- mical c pe i nimă şisă- it ransmi t
nisca i
va f eli
cit ări ,înai nte de a pret i
nde că avea m l aptel
e pe
foc şi aî nch ide d e u rgen ţ
ă.
Dupăcar e mă p răbu şisem î n hoh ote de ân pls pe as ma d in
bucăt ări e,f ără a maipri cepeni mi cdi n mersulvi eţii
.Î n ce
halaj unses em! O pi zmaşă, un mon ument de n ividie, care n u
maier a î n st ar e să se ucu bre n icimăcar de p artea ce a mai
frumoasă a vi eţ i
i: cea maibună pri eten ă a mea r u
ma să i b
aă
un cop il,i areuaş fivr ut să m ăn-gh ită pămân tul!
Chiaraşa . Pr ef
eram să m o.r
Şi, de î nda tă ce mi se l impez ise un as emenea gân d, de
fri
că , aproa pe n îcet
asemsăpl âng,ch ibzuind – i tpic p entru o
Feci oară – ce- aş fi put ut facepen tru a- l al unga . Mai î nainte
de or ice mă ui tasem pe n iternet , cău t
ând gâdunp d
ăuri de
sinucider e,di agn osti
cân du- mă si ngu r
ă dr ept dep resivă.
Exista o puzder ie d e si te-uri webcar e se ocu pau de e tma
asta. Şi , evi den t, oamen i dep resivicu dui umul . Dar ast a ni ci
n-ar fi t reb ui t s ă mă su rpri ndă, fii ndcă, noi, cei în starea
asta, al cătui m baz a pen t
ru o ramură econ omi că f oart
e
lucra t
ivă .
Se d eose bes c ch i
ar ou dă gr upe d e d ep
res ii, ce le en dogen e
şi cel e react ive . Dep resii
le en dogen e su nt dăt ăota r
e de
mel ancol ie de undev a di n i nteri
or , n î t imp ce dep resi
vii
rea cit
virea ci ţ
onea zăl a î mprej urăriex teri
oare l or. Uşu rată în
oar ecare măsu ră de f apt ul că nu î mi pi erdusem pe depl in
mi nţil
e ch iar f ără mot iv, hot ăr âsemcăaparţ inea m cel eide- a
dou a g rupe.

33
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Pe de al tă par te însă,dăd usem pest e o subdi vizar
e a
depresi
il
or, î n nevr otice,psihotice,so mati
ce şi t ulburări
ci
cloti
mice, iar după o anal iză temeinicăasu pra si
mptomelor
mă hot ărâsem – c hiardacăcui ni
ma gr ea – en p
tru depresi
il
e
nevrot
ice.
Mă arăt asem,l ucr u pe care n u este nevoi
e să-l su
blini
ez o
dată în pl us, orice numaimul ţumită nu de un as emenea
di
agn ost
ic.Lucr u pe car e cău t
atul unui part en
er u nf ăcea
decât să-l mai îngr eunez
e puţin.
Bună, nu mele meu es te Ger ri Thal er şi sunt n ev r
oti
că.
Nevroi t
căr eactivădepr esivă.
Abi a atuncicând t e-aihot ărât să suporţ iconseci nţel
e
nevrozei ăsteia, î ţ
i poat e deven ii ndifer
en t cegâ ndesc oamen i
i
despre t i
ne.Di n feri cire î nsă,nu aj unses em î n momen t
ul
acesta chi ar t a
âtde depa rte.În pl us er am hot ăr âă
t să mă
împot rvesc
i î nt rucâ tva . Si stematic.
Când a su nat el tef onul , am t resărit, ner voasă. Si gur era
totChar l
y, car e se i r
ma de ce - o
n su nase m î nap oidupă ce
sal
va semsi tuaţiai nven tată cul apt el
e.
Nu se ovedid se a fi decât un gl as străin de em f eie:
— Ger daThal er,cumva?
— Da,răspunsesem şovăi ndşiaşt ept ânddi n clipă-
n cl i
pă
ca f emei a ac eea necunos cut ă să- mi spu nă ceva de genul :
Chiar n u vă e ruşi ne ni ciun pi c să v- apuce aşa , depresia,
numai di n pr icină că ceamai bună pr iet
en ă a dumnea voastră
ar ămas n îsărcinată?
Cu t otul al telef uses eră însăvo rbel
ef emei i
:
— Văf elici
tcăl duros!Aţ icâşt igat
!
Şi răsu flasem uşu rată.Pân ă nu demul t, mă văz usem si li
tă
să rec urg l a met od e car e-mi l uau ce va t imp pen tru a scăpa
de o amen ii din soi a
uţli
-câstigat .Habar nu aveam deundet ot
făc
eau r ost de număr ul meu de t elef
on, darnu era
34
 - KERSTI
N GI
ER -
săptămân ă î n care sănu sune u nul şi să pretindă că aş fi
câşitgat
, mă rog , că , adică
, aş fi f ost e- p
apr oa
pe,şică , ce
mai , câşti
gu l ar fiost f caşial meu . Nu-mi rămâneadecât să
cumpăr bi let pen tru nu şt iu car e loteir
e, iş g aa
t, er am
mi l
ionară. Mă rog p
,e-aproapesau caşi .
I
ar dacănu t e arătai
dorn i
c să part i
cipi, ven ea, mereu, aceeaşiî nt Cu
reb m?
are:
Nu vr eţi să fiţi mi l
ionC
aeea
r? ce su ger
a căabsol viser
ă cut oţ
ii
acelaşi em sinar de t el
emarketi
ng, acolo unde, nai înte de
toate,ţ i sebăga l Săp:nu-
a ca ţil aşi i
nterl
ocutorul să-ţ
i dea
papuci ini
cidacăegat a-gat
asă- idealaptel
eînfoc.
De ac eea, nî caz ul u nor as emenea t el
efoane, Char l
y
obişn uia să t rânt
ească telef
onul i mediat
. Uneor i, atunci
când, de a f
pt, aştep t
a un al ttel
efon, mai adăuga ,î nai
nte de-a
închide, şi -o mi că gr osol ăneC
i:aută-ţ
i şi al t
ă sl ujbă,
dob i
tocule!sau Du- te dr acul ui!(
Dar aşaer a Char ly, ăr
fă
mani ere)!
Îmi pr opu sesem de fiecar e dată,ca – pâ nă să recurg l a
vulgarităţ
i–să procedezî nt ocmai,darpurşisi mplu nu-mi
ieşea del oc. Nu mi se păr ea deloc on es
t aţfă de amăr âiţ
i
ace i
a, altfelprietenoşi, să- it ra
tezcu l i
psăde r es
pect şi sănu
le a scult ofert
a.La urma urmel or, nu t oat
ă l umeaput easă
găse ască o sl uj
bă pot rivită. Cu t oate că, od ată, tot
cumpăr asem şi eu un as emenea l oz,f ără să fi şi câş tigat

vreu
fiec necud
ar p t
ato
ărcuânmi
dc r
noun
u fde
ăc sau aş
eam săafic
dee
vv
aenmă
itmili
o
a
punc
ară,d
au e st
mu răr
i
le
de co nştiinţă. Iar casă -i mai şiî nch i
d omul ui tel
efonul în
nas , aveam nevoi e să găs esc un mot iv cât e s poate de
î
nt emeiat, că cial tf
elnu m- aş fi si mţ i
t nî apel e mel e toat
ă
ziuli
ca.
O dece pţie fără margini reprezent
a, de exem pl
u, un ast f
el
de mot iv n îtemeiat
.I ar conversaţ
ia puteadecu rge cam aşa:

35
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Vă f eli
citdi ntoat ăi nima!Aţ icâştigat ,doamnă Thal er!
Part i
cipaţ i l a ext rager ea final ă, n î urma căr eia aţ i put ea
12
câşi t
gao mi nunăţie d e B„eet ,
le”doamnă Thal er, şiaţ i
…
— Cum,e- adevăratoare? ar fi urmats- oî ntrerup eu,
en tuziasmat ă, pe amabi la per soană de l a cap ătul cel
ăl al
t al
13
firul ui. Un „ Beatl
e”? Ş i pe car e anu me? Pe Pau l McCar tney?
Pe Ri ngoSt arr
? Mda,o mi nunăţ ie a r fi ost f, poa te,cu t otul
altceva, dar fi e şi -
aşa ! Şi câ tt i
mp pot să- l păstrez? Dar ce
ziceţi, pune ş i elmâna l at reburil
e c asei?
— Ha- ha- ha, dar eu vorbesc despre „ maşi nă”, să ne-
nţelege m! O mi nunăţ ie d e mod elBee tle,cab rio.Aşace vaar
mer ge pen tru la var ă,nu, doam nă Th aler? D arnu numaic-
aţi aj unge f eri
cita posesoa re a unui mod elBee tl
e,dar , cu
puţ in noroc,aţ i deven i ch iar mi„l i
onară” ! Căciv- am r ezervat
şiun l oz sp ecial.I ar d acă vă hot ărâţi să cu mpăraţ i ch i
ar
acu m un asem enea l oz, at unciav eţi şan sa să câş ti
gaţ i 2,5
mi li
oa ne d e eu ro!Ce,e ch iar e d acolo?Şi ast a pen tru numai
şas e e uro peăpt sămân ă!
Ei, ui te aşaav eam acu m şi un mot i
v. Toc maio decepţ i
e
fără margi ni.
— Păi ,ast a nu maie chi ar aşa de drăguţ di n part ea
dumneav oastră,aş fi p utut s ă spun at unci ,î nainte de a
ap ăsape t asta car e î ntrer upea con vor birea.Maiî ntâimă
face ţ
i să- mi l asegu ra ap ă după Pau l McC ar tney,i ar c a
um
vreţisă- miî nchideţiguracu chest iaastadedoibani .Lace-
ar put ea,mă rog f rumos , să- mi f oloseasc ă o „ maşi nă” nî
gos pod ăr i
e? Aud? Şi cab ri o,pe deasu pra!Şi eu car e sunt
atât e d sen si
bil
ă l a cu ren t! Să nu maiî ndrăzn iţ
i să su naţi
aici vre odată! Leti t be!

12
Modelde au
tomobVol
ilksw
agen.
13
Al
uzi
e al membri
ilegen rupe Th
darei
t re
o B
ckea
t
les.
36
 - KERSTI
N GI
ER -
Şi -
aşaaş fiscă pat de co nversaţ
ia aceea t
elef
onică, dar ar fi
început să m ă road ă con şt
ii
nţa.Fi indcă ar
i u n cu mpărasem
niciun bi l
etde o lt
erie.
Numai ă, c atdorit
ă pr op
riul
ui meu di agnosti
c,fixa t cu
ajutorul i nternetului
, ni ci vorbă ast ăz
i de ase men ea
prob l
emă.Ni cin- aţi crededacăv- aş spune câtde reped e
înch i
d t el
efonul profes i
onişt
i
i de t elemarket
i
ng, ch i
ar d intre
cei şc oil
ţi t emeinic, at unci cân d l i se rel atează că
interl
ocutoru l a r su fer
i d e dep resi
e nevroti
că. a Ir lucr ul
acesta sepet r
ececel târzi
u atuncicâ nd seî ncearcă săl i se
explice di ferenţa di ntre der anjamen t
ul nev rot
ic şi ce l
psihotic.Caz n î care ni cică-ţ
i mai dă gh esvr eomust rare de
conştiinţ
ă!

După ce am scăpat de f
emei a ac eea, şi î ncă at ât de
spect acu l
os, mi -
am î ntors och ii şimi i -am l ipit de ecr anul
calcul at
or ului
, spre a afl a şi mai mul te despre mi ne şi
dep resii
le mel e.Era o l ectură cu adevăr at deprimant ă. Chi ar
şiaşa, totam afl at ă, c di n pri cina unui năr av con flictual
caract erist
ic, at ât nat ural
, c ât şi b osesi
v, nemul ţumi rile
noa stre, al e dep resivil
or nev rotici
, er au op usul ce l
or
aparţ inând dep resivi
l
or psi hotici
.
Carev asăzică şa!
a
Darci ne,mă rog, se a miob ose a să r p
ices-
aar că
p
ă fi aflat
într-o asem eneadi spoziţi
e co nfli ctuală? Probabil căo proa stă
disp oziţ
ie, ep dresivă, arfi f ost e dînţeles doar dacă t oată
fami li
a mi -ar fi f ost îngropată de vr eo avalanşă, dar n -ar fi
înţeles h ci
ar i n i de ce
men -
mi dor eamcuaşaar doare sămor ,
numaifii ndcă ce a maibună p rietenă aştept
a un copi l.
De pa rcă eu î
nţel
eg eam !
37
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Încetează să t e mai vă icăreşti şi î ncepe să gândeş t
i poziti
v!
erau vor bele pe car e,de cop il
,î ncep usemsăl e urăsc. De-a
lungu l vieţ i
i, mama se nvr îed nicisesămi l e e rcite aproa pe zi
de zi .
Anide- arândul ,mănecăj isem cu mi neî nsămi ,fii ndcănu
izbut isem şipace un bă săgân desc p oziti
v. Cum ar fi es dpre
Klau s K öh ler. Sau des pmei
re se nfreun dOO7.I a săfi gâ ndi t eu
pozi ti
v desp re cei care obi şnuiesc săl ingăzah ărul de pe f aţa
de mas ă şi să vezi at unci cum n- aş maifi o fs t nevoită
vreodat ă să f olosesc uşa di n dos.Ast f
elpri vitel ucruri le,
gâ ndi reaast a poziti
văî nsea mnă, câ nd vi ne vo rba sărezol vio
prob lemă,o met odă di n cat egoria mură- n gu ră.Chi ar şi-
atuncicâ nd, pot rivi
t egli lor l ogicii
, n- ar ex ist a de f apt n ici
o
soluţ ie,ori cât de l i
ogic a r su na aşace va.
Pen t
ru o per soană at ât de a nal i
ticăcami ne,er aî ngr
ozitor
săaisu b nas sol uţia uneiprob leme,dar săn- o poţ i pune n î
apl icare.Acu m, căt otbăgasem la capat âteade pe n iternet,
ştiam î nsăşide gâ ndi
ce: reapoz it
ivănu f ace a prte câ tuşide
puţ in di n rep ert
oriul uneiper soane su feri
nd de dep r
esii
nev rot i
ce .
Trebui asăfimani f
estatî nclinaţ i
aast aî ncădecopi l,căci ,
de î ndat ă ce m a şt i
ut săci tesc, m- am şipri ns de ch est
ia cu
iepu raşi i de Paşt i, di n ci ocolată. Aveam optan i şi -l
îndrăgi semcudeoseb ire p e epiuraşu l acesta de P aşti. Atât de
mul t
,î ncât mă hot ăr âsem să nu pu n gura pe el şi să
îmbăt rân i
m î mpr eună.
Numai ă cl acoma de sor ăm-ea, Lu l
u, ş îi h alise t oate
dul ciurile şi î
ncep useră să -il ucea scă ochii după Ral f al meu .
Pe at unci , mama mea t ocmaif ăcuse o pas iune pe ntru
alimen taţia să nătoasă şiboga tă î n vi tami ne,i ar dul ci
urile
ajungeau prin casă foarte rar . Şi n- aveam part e de el e decât
de C răciun şide P aşt i
.I ar acă d ne p omen eamcu vr eo z vi
it
ă,
38
 - KERSTI
N GI
ER -
în urma căr eia căp ătăm şinoici ocolată sauvr eo cu tie de
Smart ies ,dul ci
urile cupri cina er a con fiscat e d e mama, car e
ni l e serv eamai apoiaşa, cu ţ ârâit
a. Uneor i, ne cu mpăram
dulciuri di n prop riii noştri bani de b uzu nar , dar aşaceva ne
era st ricti nterzs,
i ceea cef ăceacao asem en eaago niseală să
poat ă fi î nfulecată numai î n af ara t eritoriului ca sei şiî ncă
luându- ne măsu ri de si guranţă di ntre cel e mai st ri
cte,l ucru
care n u ne a duce a cine şt i
e ce sa ti
sfacţii
. Chi ar î iinvidiam pe
toţi cei de vâ rsta noast ră, care,l a eiaca să , avea u acce sl iber
la raf tul cu dul ciuri, ca să nu maispu n că man if
estam şi
tendinţ a de- a ne î mprieteni maidegr ab ă cu uni i ca aceş tia
decât uc al ţi
i. Pesemne căde- ast a aj unse se h Carly cea mai
bună pri etenă a mea,căciavea voi e să mănânce ori câtde
mul tă ci ocolată pof tea, iar ast a î nsem na că ,f ără prob leme,
îmi put ea ced a şimi e câte cev a.
O să ved eţi voi ce-
o să -
mi mai mul ţumi
obi
şţi
n!
uia să ne
spu nă mama d e fiecare dat ă cân d ne pl ân geam că si ngu rele
ches t
ii dul cipe car e l e primeam zi lnic er au ni şte st afide
amest eca te î n f ulgii de cer eale.Di n câ te şt iu î nsă, nu s- a
găsit pân ă ac um vreuna di ntre noicar e să- i fi mul ţ
umi t
vreodat ă.
Di ntre n oit oa t
e,Lul u fusese cea ca re su f
ereacel mai mul t
de pe urma defi ci
tului de ci ocol ată, aşa că î l cău tasepes te
tot e p Ral f
. Aj unsese chi
ar să -mi f ăgă duiascăcă -mi va ci ti
din j urnal ul ei , dacăî i dezvăluiam de b unăvoi e oc
lul î n ca re-l
dosisem. Numaică u e, una,ţ ineaml a R alf almeu .
După vr eo câ t
evazi l
e,Lul u dăduseî n sf ârşit p est
e el ,î n
cutia de pan tofi de pe dul apul de hai ne, aco lo unde, l a
adăp ostul unui st ratde h ăi Bţ
nu a
erbi e,îmi î nch i
pui sem eu
căs- ar fi flat a î n si guranţă.Şi , de cu m aj unse sem acasă şi
văzusem că di n Ral f nu mai rămăsese decât cl opoţ el
ul,
scosesem un muge t cri
mi nal.
39
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Lul u fusese ped epsită cu două zi l
e de st at î n ca săşisi l
it
ă
să-mi cea ră i ert are.
—Î miparerău căl -am mâncat ,îmispusese,şt ergându- şi
din col ţul gu ri i un res t d e ciocol ată. u Crân d î nsă ar fi
început să r p
indă muce gai.
Iareu mă p usesem pe ur lat.
Lul u f use se si li
tă ca, i d
n ban i
i e i debuzunar , s ăm-i
returneze con t rava l
oa rea l ui Ral f
. n Î si l
ă, mi î pusese pe
noptieră dou ă mon ede.
— Aşa,şi -
acum aiput easăt emaipot oleşticut ărăboiulpe
care - l
ai isca t
, mă l uase a mma l a zor . To tul e n î regu lă.
Nicivor bă î nsă e d aşa a, cevcăci av eam , după cu m afl asem
de ab ia acu m, t en dinţe dep resi
v nev roti
ce . I ar pot ri
vit
informaţii
lor e d p e n iternet
, mama meaar fi t rebuit săreţ i
nă
această si tuaţie con flictuală a mea şis- o fi î nţeles. Dar ce,
parcăa f ăcu t aşa ceva?
— Darceaidet otoţ iiîntr
-unur l
at?măî ntrebaset otuşi
.
— Fi indcă- lvreau peRal falmeu î napoi ,îir ăspunsesem,
printre su gh i
ţuri .
Înt i
mp ceLul u spu se se
:
— Dacă mi -aş vârîdeget ele-n gât,poat e c- aş i zbutisă- l
dau af ară.
Remarcaast aî iî nveseli pe o tiţ
,î n af ară de mi ne.
— Bi ne,dar n- af ost decât un amăr ât de i epuraş de
ciocoat
lă, maispu sese mama. Aşa că t ermi nă odat ă cu
plânsu l
! Ui tă-t
e ş it u ceso are ru
fmos st răluceşt e afară.
Numaică u n er am del oc nîst ar ea nîcar e să fi putut privi
sit
uaţ i
aî n mod pozi ti
v.
După o vreme, mama mea î şi pi erdus e răbda rea cu
desăvârşire.
— Bi ne,darchi arnu ţ i
-eruşi nedel ocsăf aciaşaun ci r c
din pri ci
na unui i epu raş de Paşt i? Î n Af rica mor e dfoam e
40
 - KERSTI
N GI
ER -
cop i
i car e ni cinu şt iugust
ceare ci ocol
at a. Iar d acă nu-
ncetezi de-ndată cu ur letel
e ast ea o să t e-
alegi şit u cu un
stat în ca să .
Ei, sămă fi născu tî ntr-
altă zod ie,poa te căm- aş figân dit
încăde p e-atuncil a sinucidere!
În loc de- aşaev c
a nîsă,mă p usesem pe u rmegatprob lema
în mod ob iect
iv. Şi rec unosc usem cu asc uţimea mi nti
i că
aveam de-a f ace cu una di ntre p roblemel e ăfră de so l
uţie:î l
voiam î napoi pe Ral f, numai că Ral f di
spăruse, era cu
neput i
nţă să se maiî ntoarcă.Şi chi ar dacă( er
am pe l a
mi j
locull ui mai ) aş put ut f acerost de un i epuraş de Paşt i
aidoma cucel pier
dut ,iep uraşu l acel
at otn- ar fi fostRal f.
Bruma de p arae
l c ăpătaet d e a l Lulu şipedeap sa ep care o
primise de a st a în cas ă nu compe nsau ni ci pe depar te
sen t
imen tul d e pri vaţi
une pe car e-l e rsimţi
sem . Ş i
, colac
peste p upăz ă,mama mea se maişi pu rtas
e c u mi ne d e-a
dreptul mi zerabil, cu toa te căse oved d i seat ât de ilmpede că
euf usesem doar victi
ma, î n ni ci
un ca zf ăptaşu l
.
Şi, pen tru că av eampe- autncit aman opt an i
, nu mi -a dat
prin mi nt e dec âtun si ngu r u lcru pe car el -aşfi put ut face,
unul pe se ama căr uia şiast ăzi î
mi maisi mţ eamcon şti
inţa
încărcată.

41
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

(ra5ă $ulu8

Îţi mai aduci cumva aminte de vremea =n care erai =ntr-a patra, şi te-ai
trezit =ntr-o dimineaţă =n c7ip de *art 'impson4 În toţi anii ăştia ai crezut
că #ia a fost cea care ţi-a aranat părul astfel, de parcă ar fi fost retezat de
secera+ Nu-i aşa4 ar #ia, la rândul ei, şi azi =şi mai =nc7ipuie că a dat pe-
atunci semne de somnam6u lism+ !i 6ine, nu a fost ea de vină+ !u am făcut
asta+ i =ncă mai trează ca oricând8 1inusem morţiş ca =n foto5rafia clasei
s-arăţi ca dracuD+ i-aşa ai arătat, cu vârf şi =ndesat8 "i meritat cu prisosinţă
coafura aceea, căci ştii şi sin5ură ce-ai fost =n stare să faci cu #alf
;iepuraşul de )aşti, din ciocolată< şi cât am suferit eu din pricina asta+ ar
dacă am aşteptat cu răz6unarea vreo câteva săptămâni, asta n-a =nsemnat
câtuşi de puţin că mi-ar fi scăzut =n timpul acela oftica+ !vident =nsă că voi
uitaserăţi cu totul povestea aceea, căci altfel măcar o um6ră de 6ănuială tot
aţi fi aruncat asupra mea+ "şa se poate vedea =nsă cât de puţină atenţie dă
fiecare mem6ru al acestei familii simţămintelor mele+

Mă ro5, azi re5ret din toată inima toate cele petrecute+ (e unde să fi
ştiut ce reacţie =n lanţ aveam să declanşez =n felul acela4 ar primul lucru
care s-a =ntâmplat a fost că, =ncă din noaptea următoare, #ia s-a ales şi ea
c-o coafură E la *art 'impson, lucru pentru care ţi-a ras şi ţie o sprânceană,
faptă căreia i-ai răspuns lipindu-i urec7ea de pernă cu lipiciul acela rapid+
i cine ştie cum s-ar fi sfârşit totul, dacă mama nu ar fi 7otărât să vă =ncuie
peste noapte =n camere diferite+ Mda, tu şi #ia, şi-n ziua de azi a6ia dacă
vă suportaţi una pe cealaltă+ i când mă 5ândesc că, fără răz6unarea mea
infantilă de odinioară, aţi fi rămas, pro6a6il, cele mai 6une prietene+ !i, dar
poate
mpaci căşi tuo cu
să #ia+
profiţi(oar
de =mpreurare şi, la =nmormântarea
o să ai şi tu nevoie mea,
de cineva  dacă ai voi
eu nu să te-
mai fi  cu care să 6ârfeşti pe seama Tinei, a lui Fran şi-a părerilor lor
despre creşterea şi educaţia copiilor+
Îţi doresc din adâncul inimii o viaţă cât mai frumoasă, mă ro5, cât pot
să-ţi urez aşa ceva, din cauza stării mele depresiv nevrotice+

În privinţa lui )atric: e foarte posi6il ca, nu cu foarte mult timp =n

urmă, su6 numele de ammerart!", să se fi aflat =n căutarea unei
partenere, ocazie cu care s-a =ntreţinut cu mine foarte amănunţit asupra
42
 - KERSTI
N GI
ER -
alcătuirii, ăăă, mădularului său+ Cum spuneam, e foarte posibil. i c7iar
dacă )atric şi ammerart!" s-ar dovedi a fi una şi aceeaşi persoană,
c7estia asta n-ar tre6ui să-ţi tul6ure 6ucuria de proaspăt =ndră5ostită+
Numai din cauză că, o vreme, şi-a tot e9pus mădularul =n faţa uneia şi-a
alteia, nu poate fi socotit o i5odie+ În afară de asta, tu eşti stăpână pe arta
G5ânditului pozitivH, cam tot atât de 6ine ca şi mama+

"sta-ţi urează şi pe mai departe surioara ta iu6itoare, 0erri+

)+'+ Te ro5, ai 5riă ca şira5ul meu de perle, note6oo-ul şi mp! pla#er$
ul să aun5ă la C7isola+ i nu care cumva să te laşi =m6ro6odită de mama şi
de Tina, cum că aşa ceva ar fi incorect faţă de 5emeni+ 1ie =ţi revin toate
cărţile, C(-urile şi (2(-urile mele+ ar dacă vei 5ăsi ceva =n du6lu
e9emplar poţi să le vinzi =n scop carita6il sau să le donezi unei 6i6lioteci+

43
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Trei
Faptul că nu st ăpâneamgândit
ul pozit
ivşi că aveam o
vi
aţă amoroasă de-
a drept
ulcat ast
rof
ală nu î
nsemna că nu
aveam part
e şide l ucruri care să mă f acăferici
tă. I
ar u
nul
dint re el e er a ch iar p rofesia mea . Dar p ewww.
si
te-depr
ul i -
na- und. de14 citi
sem că pe un i ndivid dep r
esiv nu î l bucu ra
absol ut ni mi c.
De î ndat ă,am şiî nce put să- mi f acsp eran ţ
e:poa te cănu
eram dep res i
vă! Sau poa t
e d oa r aşa , un pi c.
Poat e că- mi uram vi aţ a,dar mi î i ubeamprof esia.Ce mai ,
mă b ucuram î n fiecar e z i de m unca p e c are o ăc feam. Lu cru,
des igur,f oart e atipic p en truun dep resiv.
Fap tul că er am o a ut oare n înăsc ută de o rman e d e d ragoste
avea săi asăl a i veală î ncădi n pri mul sem est
ru al st udiului
meu de ge rman isti
că. Ni se cer use să citi
m – p rob abil drept
exe mpl u de or oare l i
t erară – un r oman si ropos , pe car e
treb uia să -
l şianal izăm, i ar eu , sp re d eosebire d e c olegi
i mei ,
rămăses em de- a drept ul f ascinat ă de d rama acee a de u ibire
com pusăcuat âta gen iu şiî ntinsăpe o ptzecide p agini, scri
se
atât e dl imped e.Şi at unci ,î n l ocu l uneit eme pen tru acasă
despre Locul şir olul aşa -numitelor r om
„ ane de pr ost gust” nî
li
teratur ă,aveam să scri u eu î nsămi un as emene a r oman
sirop os. Am f ost chi
ar oa frte su rprinsă căer am î n st are de
aşacev a,mi se păr ea că pov es t
ea Ange lei, sora cu bucl e
blonde de l a pediatrie, î mi fusese di ctată de o put ere
extr aterestră. Per sonajul Angel eier a unul at ât d e pur ,i ar
mâi nileî i er au at ât de di bace, î
ncâ t atât t aci
turn ul, dar b i
ne
inten ţi
on atul med ic rezi den t
, cât şij osnicul, d ar arăt osu l
med ic-primar i îpre- ţ
ui au şa rmul nevi nova t
. Până şiroşca ta
14
A
dresă
fict
i
văde si
te w
eb www.
, ap .dep
rox ri
mat
-ei
-
şi.
de
44
 - KERSTI
N GI
ER -
Alexandra,i nfamasora- şef ă,fusesenevoi tăca,l asfârşit ,să
admi t ă f aptul că pi zma şii ntrigil
e rămâneaunep ut i
ncioase
în f aţ a bunăt ăiţ
i on est e a unui om. ar I at unci cân d, n î
înch ei ere,med icul rez iden t o pri vi
se e p A ngela meaadânc n î
och i, asi gu rând-o cu si nceritate de i ubirea l ui et ernă, mă
cop leş ise o u m
lţumi re d e car e u fsesem com plet st răină pân ă
atunci . Ei , ui aşa
te ar fi t rebuit săse nt îâmpl e o tutl î n l ume,
exact şa a şinu al tmi nteri
.I ar u lcrul acest a nu er a t rivi
al,
ci… exi st enţial
! Şi mă si mţ i
sem as emenea cel ui car e
păt runse se nîad ân curile u neimar it aine,camcu m t rebu i
e
să se fi si mţit şi Ei nstein după ce el aboras e t eoria
relati vităţi.
i
Chi ar n î aceeaşi zi t rimi Angel
sesem a,sor adel apedi at rie
pe adresaed it
uriA
iur ora,f ără să mă ar ăt ât cuşide puţ i
n
surpri nsă at uncicân d, numai pest e cât eva zi le,ce i de l a
edit ură mă cău taser ă,expr i
mân du- şidor inţa de a publ i
ca
man uscr isul.
Ba ch iar so li
citându- mi săl e r tmi
it şial t
e mat eri ale.
Fami li
a se r a
ătase nî săpur şisi mpl u şoca tă de a fptul că -
mi puses em st udiil
e n î cu i, pen t
ru a mă ded i
cacu t otul, su b
pseudo nime caJul iane Mar k şiDi ane Dol l
ar,scrisu l
ui de
roman e de dr ag oste. Numaică pu ţ
in î mi păs a mi e de aş a
ceva . Găsi semşieu o act ivitate ca re-mi f ăceapl ăcer e şipe
care mă si mţ eamî n st are s- o d uc a l bun sf ârşit. Ce o rst avea
să u st
diezmai dep arte?
Ceidrept , nu er a d eloc o um ncă şoaru ă.
Aur ora ed ita roman e î n f oil
eton şicăr ţi n î f or mat de
buzunar di n domeni ile umori stic, ştii
nţifico-fantast i
c, de
acţiune şi ol piţi
st, mi st er
, w estern şi om rant ic. ar I gen ul
romant ic er a şielsu bîmpărţ itî n romane d e a ţră, cu doct ori,
din l umea nob ili
lor, se ria cuNan ett
e şi cea cuNor i
na.
Nen umărat e su bcatego rii existau î nsăşiî n cel elalt
e domen ii
.
45
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Ceimai mul ţi di ntre cu noscu ţi
i meireacţ ionaseră caşicâ nd
nu ar fiauzi tî n vi aţa l or d Aur
e cei doe
ra. l
N
aumaică o tu tl
nu er a dec ât o pr efăcă t
ori
e,căci des pre cât e ce va de l a
Auror
at ot ştia fiec are.
De dou ă or i pe anscri am cât e un roman di C
nlini
sca
eria
cu par c Dr. Ohl sen
în, rest con centrându -mă pe roman e cu
personajulNor i
na.Î n ast eaer a vor ba ca m de a celea şil ucr uri
caşiî n romanel e c u doct ori. Atât căprot ago ni
şt i
il or p uteau
avea şial t
e meser ii decâ t cele din domen i
ul med ica l
.
Adevărulera,î n pofida a nenumărat ezvonurirăspândi te
pri
n br anş ă, ă c ni meni n u se î mbog ăţ
ea di n scri sul
romanelor n îf oileton. Numai pen tru a- mi aco peri ch eltuielil
e
(şiaşaf oarte mod este), eram nev oti
ă săsc riu dou ă roman e
pe lună.Ceea ce î nsemna că l a fiec are dou ă săpt ămân i se
împli
neaunul di ntre ertmen el
e d e p red are,ca re n i
civor bă să
poată fi amânat . De ob i
cei
, scr iam t ot ul, zi şinoa pte,î n
ult
imele pat ruzec i şiop t d e or e.Edi tura nu î ngh iţea ni cio
scuză işni cio boal ă; ni ci
o problemă per so nală nu er a so cotit
ă
maii mpor tan tă decât predarea la t er men a man usc risului.
Nicimăcar moar teanu su nt sigu r
ă căar fi f ost accept at ă ca
motiv de n îtârziere.Î n fiecar e să ptămână apăreal a ch ioşc nu
romandi n se riN
aorina, a şa că era musa i ca ez rerva scr isăsă
fie livrată com plet şi inexorabil
. H abar n- aveam câţ i al ţi

auc
cător
,iiî
nl
u
tcr
reaui
t
mppen
,tru a
se ser
juni
a ast
sese a,d
l
a a
si
tr
uap
ţr
i
aeacamul
aţ
pi
ronuepfi
ap ueca
t
eau
re fi
a,
l
doi
lea roman să fie sc ris d e mine.Lucru de car e eram î nsă
foar
te mân dră.
Î
nt re cel
e dou ă seri
i de roma Nn
ori
na şiNanet
e, t
e, nu era
decât o singură deosebiN
ror
e: i
naeraacce si
bilă şi tineret
ului,
în timp ceNanett
enu. Sau, casăî nţel
egeţi mai bi ne,am să
vă expli
c printr-
un exempl u: î
n cazul foi
letoanel
or seriei
Nori
na, în urma câ t
orva neî
nţ el
egeri
, bărbatului îi er
a perm i
s
46
 - KERSTI
N GI
ER -
să ri di ce drăgăst os, cu un dege t, bărbi a apl ecată t imid de
căt r
e f emeie, pâ nă cân d ace ast
a ar fi f ost nev otiă să- l
pr i
veas că peel î n ad ân cul och i
lor
, ar i el săzăr ească
strălucind î n och ii eiflacăr a i ubirii pe eacaro
e nut rea
pen tru el . L ucr u cu car e, nî deobşt e, pove stea di n se ri
a
Nor i
naseşiî nch eia.
În ca zul sereiN
ianet t
eî nsă ,î n ace eaşisi t
uaţ i
e,bărbat ul ar
fi t ras- o pe emf eie n îsp re el, pasional , astf
elî ncât ace asta să -
i
simt ă băr băţi
a zvâcn indu- i n î coap să şi , d e emoţ i
e, ă s
înce apă săt remure.Cu ast a î nsăpov est
eaer a dep arte d e-
a
se fiî ncheiat, dezl ănţuindu- se e- da bi nelea.
Trăiam din scri sdezeceanidej a,iarmuncacont inuasă-
mi f acăpl ăce re. La fiecar e dou ă săpt ămân i
, at unci cân d
tipăream l a i mpri man t ă man uscrisult erminat şi î
l vâr am
într-un pl ic,mă si mţeamcop leşi
tă de acel aşisen t
i men t de
ferici
re pe car e î l n îcercasem odinioară, câ nd scr isesem
Angel a,sor a de l a pediat rie– i mpres ia că t ocm aiurni sem
lumeadi n l oc, cel puţ in în roman . Acol o nu exi stau băr baţ
i
precum ham mernar t31 smmei senf r
eund 007. Bărbaţii di n
foil
etoa nel
e mel e aveau umeril argişimani er
e al eseşinu
scoteauo vor bă desp re ceaveau î
nt re pi ci
oare.Până şicei
mainemerni ci aveau ceva apar t
e. Ca să nu maispu n că
femeide t reizeci de an i
, s ingure, n i
ci nu se pomen eau.

Ob
anii
şnu
ver i
a
sam
e.săl
r e mărit pe otate nîai
nt e de cea de-a treizecea
Pau ză de u lcru nu-mi îngăd ui
sem î nsăni ci
odat
ă:î nainte
să mă apuc de următorul roman,t rebuia să mă ocup de
planul roman ului care ar fiurmat du pă el. Fi
indcă,dacă
ţi
nea i să trăieşt
i din sc rs,
i t rebui
a să fii bi ne organi
za t
,i ar
eu, una, ch iar eram. Ni ci
od
at ă în toţi aceşti ze
ceani nu- mi
dădusempes te ca p procesu
l per f
ect ch i
bzuit almuncii: până
şi afl ată î
n con cedi
u con ti
nuase m să sc riu, scop în car e
47
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
ach iziţi
on asemşinot ebook-ul. Că doar uner a acu m să l as
bal tă munca di n pri cina câtorva car aghioasedegânduride
sinuci der e!
Cu un dubl u cl i
c energi c, am î nt rerupt con exiunea l a
intern etşiam răsu flat di n toţi răru nch ii
. Ei , nu er a cine şt i
e
ce! Dor i
nţa as t a a mea de- a o sf âr şi cu vi aţa nu put ea fi
decâ t un soi de e ra ciţ
e d e şo c a l vest eapri mi t
ă de a l Char l
y.
Probabi l căî n câ t eva zi
le,avea m să -
mi aco r
d ch iar înţelegere.
Iar ân pă at unciave am săf acpur şisi mpl u l ucr ul pe ca r e lî
făce am cu cea maimar e plăcere: să muncesc .
Plan ul afl atr ecen tî n l ucru se u C
n al
meaeaLeei .O f emeie
îşi învi nge suf eri nţa mort ală şi îşi află i u
lbcr
u i
re
ua,ca re – n î
vremecemait receam o dat ăî n revistă cal ea aceea a Leei ,
străbăt ută de l a secţ ia de l eucem ie că tre braţ ele vâ njoaseal e
don at
or ului an on im de măd uvă osoasă, schi mbân d dinl oc nî
loccât e u n cu vân t – avu daru l să- mi cal mez e n erviivăz ând
cuoch ii
.
15
În apar t
ament ul de sub mi ne, X av ier Nai doocân
ta
des pre cal ea sp i
noa să pe car e păşi se elî nsuşi,i ar eu î mi
încr eea
ţm f ru nt ea , en erva t
ă. Ti pul ar fi t rebuit săi a l i
niştit
exem plu de a l cu rajoasaLea, alcăr eidrum pri n vi aţă era cu
ad evăr at sp aru, f ără să se vai te î nsă cât uşide puţ i
n di n
ace astă pri cină!Ca să nu maispun că nu mi -ar fi at d prin
mi nte să -i deranj ez e pa lţ
ii cucâ ntecet âa
t de mon oton e.
Hilla, ceaca re l ocuia cu un et aj mai j os, avea însănevoi e
de ac est X avier Nai doo,pen tru a t r ece mai uşor pest e
sp ălatul ruf elor, că cinu avea maşi nă de sp ălat, dar cr eştea
pat ru cop ii, o si tuaţie car e f ăceaca, en p
tru uni i ca ea,
sp ălatul ruf el
or săl i se a p
ră o ca le n îdea juns d e sp inoasă.
În ceea ce mă pri vea,nu- mi put eam î nchipui î n ni ci
un
ch ip vr eoî ndel et nicire ca re,acom paniată de a şao muzi că, să
15
A
cto,
r com
pozi
torşicâ
ntăr soul
eţgerm
an deşiRB.
48
 - KERSTI
N GI
ER -
mi se par ă maiuşor de dus la cap ăt, ceea ce făcea ca,de
fiecare dat ă cân d Hi l
la se p auca de spă lateu să- mi vâr nî
urechi căşi t
le mp3 pl ayer-ului şisăascu lt ori
cealt cev
a. Atât
că,de dat a as ta,pân ă să apu c să f ac ce-mi propusesem,
sunase i n
d nou t elef
onul.
Am ezitatî naintedeari di
carecept orul.Dacăeradin nou
Char l
y şi, cu sa lutări
le eipri eteneşti
,i zbuteasămă aducăî n
st
are săur lu? Tocm aiacu m, cân d, cugr eu ,îmi recăp
ătasem
şi eu ech ilibruli nteri
or.
Nu er a Char ly, ciLakri tze, ceaca re îmi fusese red
actor al
EdituraAur ora.
—I at eui tăceî ntâmplare.Tocmail ucram laplanuldeidei
pentru Calea Leei .
Dacăî l pun azi l a poşt ă, mâi
ne e dej a la
dumneav oas tră.
— Maibi ne aduceţ iplanulacel a mâine,personalşi,cu
acel pril
ejo s ă put em discu taf aţă-n faţ
ă pe mar ginealui,î mi
spuse La kritze.
Am crezutcănu audbi ne,iarastam- afăcutsăaruncun
Ăăă?
— Şi ,dacăt otosăfiţ iai ci,osăvăf accunoşt inţ
ăcu noul
redactor-
şef, continuă Lakri t
ze, impert
urbabilă. V- ar co nven
i
cumva nîj urul oreiunsp rezece?
Pe La kritze asta o chema de f aptGab riel
a Kri et
ze şi
răspunde a de seri a de r omaneNori
na.Şi ni ci măcar- on
văzusem vreodat ă l a f aţă. De cel e mai mul te ori
corespondasem prin e-mai l şi, di n când î n cân d, maiav eam
şicâ t
e o co nversaţ
ie tel ef
onică . Contractel
e le pri mea m prin
poştă şit otpe ca l
eaast a let ri
miteam şieu î napoi, aşacum
procedam şi cu man uscrisele. Ni meni de l a EdA iu
tr
uo
rr
aa
nu-şiexp ri
maser eod
v ată d ori
nţ a să ăm cu noască p er
sonal
.
— Gerri ?Maisunt eţiacolo?î ntrebăLakritze.

49
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Da,i -am răspuns.Trebui esăt recmâi nepel aedi tură,
nu?
— Spercă nu- ivr eun deranj ,nu?î ntrebă Lakri tze.Doar
locu iţi aproape.
— Mda,casăzi caşa,dupăcol ţ.
Edi ura Aur
t ora şicu mi ne l ocuim î n acel aşior aş – eu ,î n
gar son i
era de man sar dă, at ât de pros t i zolată f on i
c,
apar ţ
inân d unui unchi , i ar edi t
ura î nt r-o cl ădire
prezen tabi l
ă, de p at ruet aje,de p e mal ul cel ălalt al Ri nului.
— Păi ,at uncipe mâi ne,maispuse Lakri t
ze şiî nchise,
înai nte să fi apuca t să -i mai fi pus vr eoî ntreb are.
Ce s ăfiî nsemnatas ta? e D ce s ă mă fi pr ezentatperson al
cu pl anul acel a de i dei ? De zecean iî ncoa cel e f urnizasem
roman ele cu preci zie de ceasor nic şi n u î ncăp ea ni cio
îndoi ală că l umea era mul ţumi tă d e munca mea.Poat e s una
dest ul de i l
psit de mod estie,dar şt i
am şisi ngu ră câ t de b ună
eram. Pân ă at uncinu- mi f uses e refuzatni ciun pl an nou de
roman şi doar o singu ră da tă f usesem pusă s- o el i
mi n pe
mama prot agonistei, or iginară di n Nami bia, şis- o sc himb cu
una i rlandeză , astfelî ncâ tt enul de u n ca feniu di n so iul ca f
ea
cu l apte deve niseunul pi st
ru i
at. Dar ch estii de el ful ace satl e
rezovalm f ără ni cio p roblemă pri n e- mai l
.
Ce n aiba î i ap ucasee p ceid Aeuro
lr
aa de aşa, deoda tă,
voiau săschi mbepr oceduraşi -şidoreau sămăcunoască?Î n
timp ce i p
tăreampl anul de d ieial vi itorului roman, am emi s
două t eorii posi bile. Pot ri
vit celei di ntâi, cu pri l
ejul î mpl i
nirii
a zec e an i de cân d mă afl am î n sl ujba l or ,i nten ţ
ion au să- mi
ofer e o ă mrire d e o norariu sa u vr eoi nsign ă onori fică, cusi gl
a
edit urii
, sa u şiuna, şial ta. Ceade- a dou a t eorie sp uneacă
fiscu l ar fief ectuat o veri ficare a i mpozi telor, st abili
nd cănu
ar fi av ut ocl ni ci odat ă un di neu de l ucru î ntre mi ne şi
red actora G. Kri etzeşi că, prin urmar e, nu put eamex trage
50
 - KERSTI
N GI
ER -
con trava l
oarea r p
esupusei consu maţi
i de r teiori din su ma d e
impoz itatŞi poat e chi ar adou a zi urma să mă aşt epte î n
biroulredact oreicineva del a Garda Fi nanciară,pent ru ca,
de cum mi -aş fi f ăcut ap ariţ
ia pe ac oo,l să- mi şi pună
cătuşel e.
Par tea as ta,de l a urmă,mi se păr u î nsă pr ea pu ţin
probabilă.
Cu mul t maiveros imi l mi se păr ea ca munca mea as i
du ă
să fi f ostrăsp l
ătit
ă. Apăsa rea pe ca re,de l a t elef
onul pri mi t
de l a Char ly, o si mţeam as emenea unui i nel î n j urul
piept ului,î mpi edi
cân du-mă săr espir, parcămă mai sl ăbi se.
Pent ru moment m- am hot ăr âtsă nu maifiu ni ci nevrot i
că,
nicidep resivă, ci, privitî n part i
cu l
ar, sămani fest doar a şa,o
stare proa stă. Di mpot rivă, din punct e d vedere pr ofesi
on al,
totul merge a cu m nu se pu t
ea maibi ne. Ceea ce î
nsemna că,
cel maibi ne a ş fif ăcu t dacă, o vr eme,pur şisi mplu m- aşfi
con ce ntrat s aupra munci i, ce l puţ i
n o ches ti
e pe car e t e
put ea i bizui.
Şi dej a simţ eamcu m mi -e din ceî n cemaibi ne.
Pân ă l a urmă,f use se
m chi ar în st are să- it el
efonez l ui
Char l
y şisă -i dau asi gu răridi ntre c eel mai cr ed ibi
le căer am
de- a dr ept
ul en tuziasmat ă de sa rci
na eişif oarte on orată de
ideea de aprel ua năşi t
ul vi it
orului co pil.
Chi ar acăd î n momen tele aceleanu se ot priveacât uşide
pu ţin, eram f erm hot ărâăt să mai l ucrez l a capi tol
ul
atitudi ne.Şi cel târziu l a naşt erea copilului săfi deve nit din
nou un om echi l
ibrat i ş mulţumi t. Char l
y nu s- a ar ăa
tt
câtuşide p uţin supăr aăt fii ndcă - nam su nat - i a
o med im ce
at
l
uat l aptele de pe Difoc.
mpot rivă,î şimai ceru şiscu ze.
— Cu si guranţă c-aiî ncercatt oată după- ami aza.Cesă- i
faci însădacăm- am ap ucat sădau t elefon î n t oată ţ ara,ca
să- mprăşt ii mar eaves tea! Îmi pare ă ru.
51
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Ei ,nu- ini mic,i -am răspuns.
— Am l uat -orazna,cemai ,îmimărt urisiChar l
y.
— Laf elşieu.
—Î miveneasăst rângî nbraţ epet oat ălumea,fir -arsăfie,
maispuse C har l
y.
La capi tol
ul ac est a,du pă cum spu neam, eu, una,mai
aveamcev a d el ucru!
— Tre’să- ţimaispun că acum am şieu sâni !adăugă
Charly. Poţ i să -ţ
iî nch ipui? Ţâţ e de- adevăratelea! Ar r t
ebui să
le pipăi şit u. Sunt o neb unie câ nd l e strângi!
— Ăăă,da,t ecredşi -aşa.
— Mă bucurde pe acum c- o s- aparaşa,rot unjoară,la
întâl
nireaaceea a f ost
eicl ase. Asta casănu fie Bri tt Emke,
vaca aia bl ondă,si ngura caresă sel audecu „ purtătorii
’pe
mai dep art e al numel ui f amiliei”.Î ţ
i vine cu mva să cr ei
z că
fundu’ ei , ăl a t eşi t
u’, e acu m unu’ de vi ţ
ă nob il
ă? Am cău t
at
pe G oogl e du pă n umel e de Fer dinan d vonFal ken heim şigh i
ci
ce-am afl at? Că ar e cinci zec
i şici ncide an i! Aşa că Bri tt
16
Emke î i cal că pe urme Annei Ni col e Smi
.tChi
ne să -şifi
închi
pui t aşaceva !
— Păi ,nuzi ceam cănumergem?î nt rebasem eu.
—Î n cazulăst azi cs- ofacem t otuşi ,spuseseChar l
y.Acu’
am şi i o î n burt ă un „ purtăt or pe maidepar te alnumel ui
famil
iei” şi -
o per ech e de ţ âţ
e adevă rate î n su ti
en . Haide,să
vezicedi stract ivosăfie!Si guros- aparăşicevaprof esori.O
să e-nmbăt ăm şi -o să en dă m şinoimar i pe-acolo.
— Char ly,eşt igravi dă!Cum osăt e-mbeţ i?

16
Pe adev
ărau
tl einume Vi cki
e Lynn Mar shall(1967-
2007),fot
omod
el
,
sex-si
mbolşiact rţ
iă T(Th
V e Anna Nicol
e Show ),să
că tori
tă î
n 1994, la
vârst
ade26deani ,pentru operi
oadădetrei
sprezeceluni
,cu magnat
ul
de 89de an i J.How ard Marshall(
1905-1995).
52
 - KERSTI
N GI
ER -
— Mda,aşa- i
,îmidăduChar lydreptat e.N-are-aface,t oto
să ne di str
ăm. n Îchi pui e-
ţi c- o să ai oc az ia să- i spu i
căcănarului ăluia de Rot he,cănu- i decât un căcă nar,i ar el
nicin- o să poa tă să -ţif acă ni mi c,fi’ n’c-
ai t ermi nat de mul t
cubaca l
aur eatu’
.
— Maiî ntâide t oate,n- aş fi în stare să beau î ntr-atât,
încâ
t săî ndrăzn esc aşaceva şi
,î n al doi learând, ch i
ar dacă
n-arput ea să- mi maipună not e p roaste,t otarput ea să mă
recl
ame p entruj ignire,i ar treila mână…
— Ei ,Gerri ,nu maifi şit u acum aşa de negat i
vistă!
Mergemaco lo şirăsco li
m şinoi prăvă li
a aia. Tu t e-mbeţ i,iar
io o sămă f âţâi încoa ce - şi
ncolo cu nasu ’ pe su s,arăt ându-
mi ţâţel
e d e ujr
- î
mprej ur . Hai c-o săfie ca l
umea !
— Da,cusi guranţă,i -am spus,apăsându- misâni ifărăsă-
mida u seama.
Mici, de câ nd î i şt iu, com pensaţi pesem ne de post eri
or. Şi
ce a d
că! Nu er a ni ciun mot iv d e d ep resi
e!Aveam o slujbă, iar
în privi
nţa ast a mări measâ nilor chiar cănu j ucani ciun rol.

În di mineaţa următ oare,am l uat-

o di n loc la t imp căt re
Editura Aurora.Port alul de i ntrare er a uriaş,că ptuşit cu o
cantit
ate mp
i resi onant ă de marmură, cee a ce t ă
stea m ărturie
pentru ren tabili
tatea af acerii cu romane î n foil
eton. Mi -am
î
ndrep tat insti
nctiv umer ii
, fiindu- mi di nt
r-o dată l i
mped e că
şiroman ele mel e con t
ribuiseră î ntr
- o oarecare măsu ră la
bunăstarea î nconjurătoare. Poat e că t ocmai lai ntarsi
il
e
măiestre de pe co loanele de- acolo, din faţă, sau, mai şt i
i,l a
tej
gh eaua şl ef
uită di ndărătul că rei
a, cu pri viri severe,mă
studia o doa mnă pe dea supra st i
clelor ch
oelaril
or . eiDa, l a
drept vorbind aceeaaer t
ejgh me
eau aa.
53
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— GerriThal er,am anunţ at-o,binedi spusă,pedoamna
de a l recepţ i
e.Am o î nt âlnire cudoa mna Lakri tze.
Femei aî şimi ji och i
i, neî ncreză t
oare.
— NucumvacudoamnaKri etze?întrebaseea.
— Exact ,i-am r ăspuns,aşezându- miomânăpet ejgheaua
aceea, a mea.
Ce bi ne mă s imţ eam!
În t imp ce doam na de l a recepţ ie o an unţa pe Lak rit
ze
despre so sriea mea, ur gân du- mă pol iti
cossă aşt ept ânpă
când urma s ă v ină c i
neva s ă mă c on ducă,am î nceput să mă
uit pri n vitrinele di n j ur d upă vr eu nul di ntre romanel e mel e
din seri aNorina.În zad ar î nsă ! Peste ot t, nu Ga
ma ry
i Peyt on,
vânător ul de f antom eiMagg
ş ie,mi reasademon ilor
p,
e ânl gă o
droaie de wes t
er n-uri cu poci tanii de cow boy şicact uşipe
coperte.
Cine nai ba ci teaaşacev a? Prob abi l căcei car e se i u
tau şi
17
la west ern-urile p răfuite d eDa s V
p
e i
erte.
O f emei e î n vâr stă,pu rtând o bl uză î n dungi , cu pă r
castaniu, t uns scu rt , şio per eche de o chelari pe n as co borî
din l if
t,i ar eu am şt iut pe l oc că nu put ea fi vor ba dec ât
despre Lakri tze. Căciex act nîf elul acel a mi -o î nchi
puisem
dint
ot deau na.Ea,î n sc himb, nu- mi ar uncă dec ât opri vire
fugară, măt urând cu och ii hol ul, ca re,al tf
el , era câ t seput ea
de p ust iu.
— DoamnaThal erapl ecatcumva?oî nt rebăeapedoamna
de l a rec epţie.
— Nu,eceadeacol o,i-arăspunsf emei a.
Lakri tze mă pri vined umer ită.
— Bunăzi ua,i -am spus,î nt i
nzându- imâna.Măbucursă
văcunosc.
Lakri tze mi
î st rânse â mna, şovăi nd.
17
Can
alTV pri
vat
de d
i
ver
t
i (
smAltPat
en rul
ea î
–
n l
b. ger
mană)
.
54
 - KERSTI
N GI
ER -
— Gerrin- aput utsăvi nă?
Am î ncercatunhohotderâs,darai eşitot use.
— Văaşt ept aţilacut otulal tcineva?
— Pfiff, f ăcu Lakri t
ze, st udi i
ndu- mă di n cap până î n
picioa re,cu och ii miji
ţi. Păi , eu , una… Dar câ ţi ani aveţ i
,
pent ru numel el ui Dumnezeu?
— Trei zeci,i-am răspuns,uşorî nţ
epat ă.
Ieşit ă aşa , de p e buzel e mel e,ci fra su na f oart e prost . Ce-o
interesa pe ea una ca as ta? Să fi avu t cumva i mpr esia că
arăatm maiî n vâr st
ă? M aibi ne n u-mi puneam pul overul cel
negr u, chi ar dacăer a di n caşm ir şi era si ngu ra pi es ă din
garder oba mea car e arăta el egant şier a com od ă.
— Tr ei
ze c,i
rep etă Lakri t
ze.Păi , ast a î nseam nă că at unci
când aţ iî ncep ut săco l
aboraţ i cunoi er aţi aproape u n co pi
l.
— Eram maj oră,i-am întors-o.
Lak ritze se m aizgâi o vr eme l a mi ne,cl ăt i
nân d di n cap .
Într-un final , zâmbi nd măru nt,î mi sp use :
— Şieucarecredeam căsunt eţicam devârst amea.
— Num- aţ iîntrebatniciodat ăcevârst ăam.
Se n iter
esa ser ă de co dul numeri c d e a l asigu răril
e so ci
ale,
de cel de c ont ribuabill a fiscşide cel al co ntului banca r, dar
nu şide vâ rstă. Suger a cu mvaLakri t
ze că glasu l
, pe ca re,î n
toţ
i aceş t
i ani ,î l auzisesu ficient de desl a t el
efon, aduceacu
unul de em f ei e d e ci
nci zeci de a ni? Mă si mţ eampuţ in j igni
tă.
Poa te căaparen ţa asta, de em f eieî n vâr st
ă, mi se ră tgeade
la nume. Eram şi si ngu ra Ger da di n ge neraţia mea,potsă
pariez. Mul ţ
umesc, mamă!
— Arfischi mbatcu ceval ucruri lefapt ulcăaţ ifişt iutce
vârst ăam?
— Copi la mea dragă,î ncepu Lakri tze.Dacă aşfişt iutcă
sunt eţ i atât de t ânără, v- aş fi î ncu rajat cu si gu ranţă să vă
alegei ţce vamai pot rivi
tî n l oc de ace ast ă sluj…
55
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Se p ot i
cn iî n vorb e şi -şiaruncăpri vireacă t
re d oamna de a l
recepţie.
— Hai deţ i
,sămergem sus.
Pen t
ru ca, ap ucân du- mă d e br aţ , să on ct inue:
— Maiî ntâil ami ne,î nbi rou,acol oundeosăput em vorbi
în l i
nişte.La or a unsp rez eceena şeatpt ă domnul Adri an.
— Del aGardaFi nanci ară?am î ntrebat ,înşoapt ă.
— Ni cidecum,spuseLakri tze,chi cot ind.DomnulAdri an e
nou lr edact or-şef. De- abi a aşt eptăsvădcemut ră o săf acă.
Ştiţi, elî şiî nch ipui e că su nt eţio f ostă asi sten tă med i
cal
ă,
pen sionat ă ant icipat, că reia s- ar ved ea si li
t să -i aducă l a
cu noştinţă cubl ândeţ e ves tea cea proa stă.
— Careve set p r
oa stă?am î nt reb at eu , alarmat ă. Şi de ce,
mă r og,asisten t
ă med ical ă?
— Mul t
e di nt re aut oarel e noast re sunt f ost e asi stente
med i
cale.Cee a ce aj ut ă f oarte mul tî n caz ul roman el
or cu
doctori.
Lakritze mai ar uncă o pr ivi re î nspre doam na de l a
recepţ i
e,di ri
jându- mă pri ntre uşi l
e ascen soru l
ui . După ce
acestease nî chi serăî n sp atele n ost ru, co nt inuă:
— Sef acni şteschi mbăriai ci,l anoi ,desprecarevat rebui
săfiţ ii nform ată. De a ceea v- am şiru ga t săt receţi pe ai
ci.
— Văr og,numaiast anu,am murmurat .
Lakritze şi îvă zuî nsămai dep art e d e vo rbele ei :
— Dupăcum,probabi l,aţ ici t
itpri nzi are,Aur oranoa stră a
fostngh îi ţi
t ă de un mare gr up ed it
or i
al, c are publ i
că de
asem enea om ran eî n foi letonde mar e su Lauros.
cces ,
— Păi , nu sunt cei cu seri a Cor i
nna? am î ntrebat,
strâmbâ nd d in nas .
— Exact ,î mirăspunseLakri t ze.Lauros a cumpăr at-o pe
Aur ora,cut otceî nseamnă ea.
— Chest iaast anusunădel ocbi ne,am spus.
56
 - KERSTI
N GI
ER -
— Nu,cât uşidepuţ i
n,măapr obăLakri tze.
Uşile lift
ului se desch iseră, i ar n oi am î nai nt
at p e hol
ul
etajului trei.
— Şi ,casănu mămaiî nvârtî nj urulcozi i
,toat
ăseriade
roman e orman ti
ce,î n af arăNdaenette,a fostanul ată.
— Şieucarecredeam căaf acereamergebi ne.
— De f aptaşa şie,spuse Lakri tze.Numaică ceide l a
Lauros a
u şieiprop ri
il
e orl om rane d e d ragoset şi nu vor să
se con cureze acu m pe eiî nşi şicu al e n oastre.Şi mai speră
din t oat ă inima ca ci tit
orii se Nor
r ina să se ori
ei
i entezeî n
vi
itorasupraseri eilor,Corinna.După cu m, î n locde că rţ
il
e
seriei Casa pădur arului Fr ei
dri chshainl
,umea ar urma să
cumpe re de -
acum î nainte pe cel e di n sePădurarul
ria
Wol f
ga ng. Eu, una,am î ndoieli că n u asemenea con cepto să
şimear gă.
— Bi ne,darce- o să se întâmpl e cu Clini
ca cu par c Dr.
Ohlsen?
— Şiaceea o să dispară,îmir ăspunsese Lakri
tze.Chiar
dacă cl
ini
canoa st
ră s-a vân dut cu mul t maibi ne decâtse ri
a
lor,Dr
. Marti
n, med ic pe a mbulanţăău
ad, gă a,e răsuflând din
greu. Va t rebui să ne ext indem î n schi mb dom eni
ul de
roman e de groaz ă şi de ac ţi
une. De exe mplu, î
ncepân d de
luna viit
oare,f osta noastră şefă peste romanel e de ţ ară va

t
ireb
nt u
raiî
t săco
n î
n
ngrij
ea
ceduscă
i oi
medcan
lou
, ăi
dnseri
cae cu
uza unvam
eip ir
i
cri.I
ze ae
r
d nde i
ervier
. i
I
ara
bărbatuleine- aanunţ atcălucruri
les- au precipi
tattocmai
când pi sani şte căţeide u st
uroi pen t
ru ci nă.
Puţ i
n maiav eamşieu pân ă la o cr iză de n erv.i Si
mţ eam
cum ge nunchii mi se nîmui ase
ră şi că nu maieram î n stare
să maif ac vreun pas m aidepar te. Lakritze mă î mpinse p e o
uşă ,în i nteri
orul unui birou lumi nos, pl i
n de pl ante,şimă
aşezăî ntr-un scau n.
57
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Şt iu că suntveşt itul burătoare,cont inuă ea.Darcu
siguranţ ă c- o săgă sm i noio so luţie.Sunt eţiî ncăt ânără. Ia
să bemnoimaiî ntâicât e u n pa harde şampa ni
e, ca să ne
mai t rea căsp er iet
ura. Dar şi pen tru că ,î n sf ârşit
, am f ăcut
cunoşt i
nţ ă p er son al.
Cu o buf ni tură se rioa să, des t
upă o st i
cl ă de şa mpan i
e şi
umpl u două pahar e.
— Pent ru vr emurimaibune,mi -a uratea.I ardacă vă
consoleaz ă,sunt em amân dou ă n î ace eaşi bar că.
— Ce să zi c? Aş fi pref eratsă fie vorba despre Garda
Financiară, i -am sp us,so rbind i ute,de câ t eva ori. N-aş p utea
săscr iu at uncipen tru ser Dir
a. Mart i
n, med i
c p e ambul anţă
şipen truCor inna?Şt iţ
i doar că -s b ună!
— Da,ast achi araşaşiest e,spuseLakri tze.Probl emaecă
cei de l Lauros
a au dest ui aut ori pen t
ru ser i
il
e cu ca re vin.
Sigur, mai potfi st recu rate acol o,di n câ nd î n câ nd, şial t
e
manuscr ise, dar d acăsu nt eţi nevoită săt răiţi di n aşaceva …
Ce meser i
e aveţ i, de f apt , Ger ri
? Ni ciodat
ă nu v- am î ntrebat
lucru l acesta.
— Suntscri itoare,i -
am răspuns.
— Bi ne- bine,darceaţ ist udiat?Vreau săspun cu cev- aţi
câşitgat ex isten ţaî naint e d e-a văapucade sc ris?
— Nu mi -am câşt i
gatni ci
odat ăexi stenţ adin altcevadecât
din sc rs.
i
—Î nţeleg,spuseLakri tzeşi -mimait urnăni şt eşampani e,
pe ar ce amda t-o de n îdat ă p e g â,t ca p e apă. Cum spu neam,
la încep ut ave aţi douăzeci de ani . Poat e căt otuşis- o ivivr eo
posibili
tate.Ui t aţi cam cu m vădeu l ucr uri
le:at uncicâ nd
undeva se nch îi de ouşă , se eschd i de nîtr
- alt
ă part e oal ta…
— Aşput easăscri uşiromaneer oticepent ruNanet te,i-am
spus.N- ar r eb
t ui t otuşidec ât ăs mă maii nfor mez u p
ţin în
domen i
u… Poat e pe n iternet .
58
 - KERSTI
N GI
ER -
— Din păcat e,pent ru Nanet t
eave m ch iar osu peroerftă de
autori,î mi t ăie avâ ntul Lakri tze. Şi t oţi seî ngh esuie bi nişo
r
să-şipună pe hâr tie pr op rii
le exp erien ţ
e.Cum spu neam,
uneori un sf ârşit at ât de d ur poa te fich i
ar…
— Bine,daram nevoi e de sl ujba ast a!i -am t ăiatvorba.
Mi e ch i
ar mi î pl acesă sc riu! Ved eţi dumneav oa stră,t ocm ai
am desc operit că su nt nev ro… ăăă … că f ără sl ujba ast a aş fi
ch i
ar în aer .
O vreme, Lak rit
e nu maiscoas e ni ci
un cuvân t. Apoia
spus:
— Totcevădoresceuest esădaţ ideunservi ciumaipuţ i
n
nesigur şi chiar m ai bănos.Di n f ericire,su nteţiî ncă t ânără
şiaţ i put eas- ol uaţi de a l ca păt.
— Darni cipri ncapnu- mit recesăf acal tceva!Şi ,pel ângă
asta,aţ i sp us ch iar u d mneav oa st
ră casu nt bună.Scr isu le
adev ăr
aat mea c hemar e.
— Fărăî ndoialăcăsunt eţichi arf oartebună,î miconfirmă
Lakritze. Până şico legamea , ceacu cr i
zade n ervi
, est e de-a
dreptul e xrtaor dinară î n t ot ce ea ce f ace.umai N că, n î
vremuri l
east ea,aşa ceva needeprea puţ infolos.Cu t oţii
trebuie săvede m cum să f acem ca să ne p utem câş tiga o
pâine,nu? Poa te că , o vr eme,aţ i put easămai scr i
eţi aşa, ca
hob by, suplimen t
ar.
— Ca hobby… supl iment ar… am bâi guit ,prăvăl i
ndu- mă
neferici
tăî n sca un.
— Mail uaţio î nghi ţ
itură,î mispuse Lakri tze,pl i
nă de
com pătimire,umpl ân du- mi di n nou pah arul şigol indu- l pe-
al eidi nt r
-o mi şcare.
I
-am urmatge sutl inst ant an eu.
— Decând am pri ceputcă unel elocuridemuncă orsă
dispară, su ntem cu t oţi i şocaţ i. Parcă văd , de exem plu, că,
dacăî ntârzie col egameasăse nî t oarcăl a l ucru, nou a seri
e
59
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
cu vampi ri o să-mi cadă mie pe cap . Cei din noua conducere
sper
ă ca uni i dintre noisă- şidea demi sia de bunăvoi e,
numaică n- av
em noide g ând să le ace
f m aşa o pl
ăcere. Eu,
una,maiam şi aşa, doar treian i până să mă pensi on ez
, ani
în car
e r tebuie să am it rag cumva.
— Eumaiam t rei
zecişicinci.
— O săsegăseascăosol uţieşipentrudumneavoast ră.
Şi
, zicâ nd acestea, Lakritzeîmi t urnă ult i
mele picăt
uri de
şampan i
e,după car e oap ucăsp re r f
igi
der, casămaisc oată
o sti
clă.
— Sigur,am murmurateu.
Un lucr u pe ca re-
l şti
am dej a. Nu t reb esă
ui dî
ncepsă
ecât
gâ
ndes
c cevamai pozi
ti
v.

60
 - KERSTI
N GI
ER -

(ra5ă C7arlI8
Tocmai mi-am făcut socoteala: se =mplinesc fi9 douăzeci şi trei de ani
de la ziua =n care mi-a spus mama pentru prima oară că nu eşti deloc o
companie potrivită pentru mine+

Câtă dreptate a avut8 M-ai =ndopat cu ciocolată, m-ai =ndemnat să fumez

prima ţi5ară şi m-ai =nvăţat să-mi rod un57iile+ )rin intermediul tău am
făcut cunoştinţă cu alcoolul, %onderBra$ul, vor6ele fără perdea şi nuanţele
de vopsit părul, iar atunci când am fost prinsă prima dată că am c7iulit de
la şcoală fusese tot cu tine+

$a noi =n casă şi-acum ţi se zice &groa'nica aia de Carlotte(. &)umai

fiindcă groa'nica aia de Carlotte *i$a făcut un piercing +n buric, nu
+nseamnă c$o să$ţi stea automat *i ţie bine cu unul. H ;Îmi stătea, cum să
nu-mi stea, numai inflamaţia urâtă cu care m-am ales nu arăta deloc
5rozav+ i asta din pricină că o6iectul ru5init nu fusese dezinfectat8<
&)umai fiindcă groa'nica aia de Carlotte s$a lăsat de *coală, nu
+nseamnă că *i tu trebuie să faci a*a ceva( ;!rau unele lucruri =n viaţa
noastră care s-au desfăşurat =n paralel+< GNu-mi vine să cred că groa'nica
aia de Carlotte ţi$a luat iubitul, iar tu tot mai e*ti prietenă cu ea. H
;Maică-mii tot nu-i venea să creadă că =l azvârlisem din casă pe %lric7 din
proprie iniţiativă, după cum nici mie nu-mi venea să cred că acum %lric7
=şi punea şosetele perec7i-perec7i =n maşina de spălat, iar =n dulapul de
7aine =şi atârnase un 6răduleţ odorizant+<

"devărul este =nsă, că viaţa mea, fără această &groa'nică de

Carlotte(, ar fim-a
cea dintâi care arătat cu mult
lămurit maifaptului
asupra tristă decât este dea
că părul fără ea+
castaniu Tu aicelui
;aidoma fost
roşu, al6astru sau liliac7iu< este tot atât de valoros ca şi cel 6lond, dar şi
cea care mi-a demonstrat că părinţii şi profesorii nu au dreptate
=ntotdeauna+ Mi-ai ţinut partea atunci când mama a vrut să mă cupleze cu
?laus ?@7ler şi, până =n ziua de azi, te-ai dovedit sin5ura care mi-a luat
meseria =n serios şi care, imediat ce apărea, mi-ai cumpărat de la c7ioşc
fiecare roman pe care l-ai mai şi citit cu nesaţ+ Niciodată =n viaţă nu m-am
distrat aşa cum am făcut-o alături de tine+

61
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
ar dacă vei avea o fetiţă, atunci =i doresc să ai6ă şi ea parte de-aşa o
&groa'nică de Carlotte( drept prietenă, căci una mai 6ună nici că se
poate+

"sta-ţi scrie, plină de recunoştinţă şi iu6ire,

a ta 0erri

)+'+ 3ău că nu ar fi tre6uit să-ţi laşi 6altă studiile pentru aşa-numita ta

carieră de c-ntăreaţă. C7iar dacă =ţi place la ne6unie să cânţi: pur şi
simplu nu eşti =n stare de aşa ceva+ (oar că, până acum, nu şi-a făcut
nimeni cura să ţi-o şi spună+ ar dacă nu mă crezi, =ntrea6ă-l pe %lric7+ !l,
unul, te iu6eşte cu adevărat, dar a spus =ntotdeauna că mai degrabă ar
suporta o intervenţie la stomatolog dec-t să te audă c-nt-nd &Someere
/ver te 0ainbo(. (e aceea, te ro5 să nu care cumva să-ţi vină ideea să
interpretezi vreun Ave 1aria sau cine ştie ce altceva cu ocazia
=nmormântării mele+ N-aş dori ca, aflată la mormântul meu, lumea să ai6ă,
pe nepusă masă, vreun motiv de veselie+

)+)+'+ Îţi las de pe-acum toţi cerceii mei şi pernele cu modele cu

trandafiri, care ştiu că-ţi plac aşa de mult+ ar =n 6aie te aşteaptă un tu6
nou-nouţ de vopsea de păr, nuanţa Indian Summer, care cred că ţi-ar sta
6ine+ i nu-ţi face 5rii+ "i să fii o mamă minunată+

62
 - KERSTI
N GI
ER -

Patru
Şampan
ia mă ă
fcuse maisent
iment
ală.
Deciaşatr
eb ui
e săt e si
mţi câ
nd seduce ott
ulmi
de
-râpă,
am spu
s n
î si A
nea metuncicândsi
a. mţică-
ţif
ugepământ
ul
de sub pi cioare. Când ţ i se i a şi ul timul spri j
in…
— Aţ ispus ceva? m- aî ntrebatLakri tze,căci ,pesemne,
îngăi
masemcugl as a tre cel e cât eva gân duri.
— Credcănu mairezi stlaî ncăni şteşampani e.Chi aram
ameţit
.
— Şieu,a spusLakri tze.Numaică t ocmaiast a-ipartea
bună a l ucrurilor, a adăugat , uitându- se l a ceas. Acum
putem să merge m di ncolo,l a d omnul Adri an.
— Lacebun,def apt?am î ntrebat -
o.Cădoarl e-am aflat
dej
a pe o tate.
— Mda,numaicădrăguţ uldeelenoupe- aicişin- am vrea
să-şiînch ipuie că -l vom scu ti de î ndat oriril
e ce- i revi
n. Mai
cuse amă d e ceel n epl
ăcu te.Vreausă văd şieucemut ră osă
fac
ă at unci c ând o să vă l i
pseas că de mi j
loacel
e de
subzi
sten ţ
ă.
— Hai,at unci.
De c um m- am ri dicat, am şi î nceput să mă cl at
in un pi c.
Hopa!
— De obi -bi
cei,nu pun băut ură î n gură pest e zi,după
cum, t otde obi -
bicei, su nt î n st are săd est
ro ob
esci
bicei
cu
mult maicor ect. Credcă ar trebui să m ă d uc acasă.
— Luaţ i ast a, îmi spuse Lakri tze, înt inzându- mi o
bomboană cu ment ă şiîndesându- şişiea una î n gură.Că
doar n-o să- i dă m de- nţeles săr man ul ui t ân ăr că ne- am
îneca
t amarul î n al cool.
— Car e s ărmant ână r?

63
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Păi ,Adri an ăst a.Că- iunulcu caş l a gură.Ceide l a
Lauros pur şi si mpl u ni l -au pl asat ci ,
ai ca să con ducă
procesu l de rest ructurare.I ar dacă mă î ntreb aţ i
, ăst a ni ci
măca r nu se mt sie n î apel e u li
.Î ncea rcăşiels- of acăpe cel
ce-şipăst rează sâ ngel e rece, dar e dep ăşit d e si tuaţie,f ără
doa r şi poa te.Î n ci olanele noa stre băt râne o să- şirupă el
dinţii. Am pus ch iar p ariu că , până l a sf ârşi
t ul t rimestrul ui,
o să -şii a t ălpăşiţa, ch iar dacă se cu lcă elcu di rect oarea
noa stră de p rog rame ed it
oriale.
Bi rou l acelui Adri an se afl a pes te doa r dou ă uşi . Am aj uns
câtedcâtnt r
îeagă l a l ocu l cu pri ci
na şiast a fii ndcă m- am
sprijinit c u mâi nile câ nd de per eiţ
i di n st ânga , cân d de cei
din drea pta ai hol ului .
— De f apt ,ni cinu- ivorba de vr eun birou,î mipreci ză
Lak ritze,rău tăci oasă. f os
Et a noast ră magaz i
e.Săr man ul
băieţel,cum n- af ostelî n stare să-şiafle până acum un
l
ocşor l ca
umea, numai al l ui, cu t oa tă şefia lui cu t ot. Ce
mai , nu- i născu t să e fi şef.
Băt u apoi l a uşăşi ,î n acel aşit i
mp, apăsăpe cl anţă.
Fost a magazi e er a î ntr-adevăr î
ngh esuită şiga rnisi
tă de
j
ur -împr ejurcu ni şteraf turist râmbe.Î n mi jl
oculeit rona o
masăde sc ri s,car e,cu si guran ţ
ă,t răise şivr emuri mai
bune,î ndărăt ulcărei a,cu spat elelaf ereastră,şedea,cam
chircit, noul r edactor- şef.
Acum,chi araşadet ânăr ,precum spuseseLakri t
ze,t otnu
eraşi , zic eu ,t rebui e să fi avu t şielvr eo t reizeci şicev a de
ani. Nu- mi pu team da seama d acă avea sau nu caş al gu ră,
dar şt iu că och iiî i era u verzi .Iar o ch ii au f ostpri mul l ucru
pe ca re - lam remar ca tl a el . Och i caacei a nu mai î ntâlnisem
eupână at uncidecât în prop riil
e mel e o rOch
maniil
e. ui erau
î
ncadraţ
i de sprâncene negr
e, neobi
şnu
i
t de st ufoase,
amint
ind de cu
l
oar
ea înt
uneca
t
ă a j
adul
ui şl
ef
uit
. Privi
rea l
ui
64
 - KERSTI
N GI
ER -
pătrunzătoareourmăr ea,fărăcaeasăî nţeleagădecesi mţea
fioripeşi r
aspi nări
i.
— Acest aest enoulnost ru redact or-şef
,GregorAdri an,i ar
aceasta, om d nule Adri an es te col ab orao tar
ea noast ră de
atâţi
a ani , autoarea Gerr i Thal er, rost i Lakritze, înch izâ
nd
uşa n î urma n oastră.
— Pof t
iţi
!spuseAdri an,peunt onuşorresemnat .
Aşadeci ,Gregorî ienumel e!Cecoi nci
denţ ă!Peanoni mul
don ator e d măd uvă os oasă din „ Calea Lee i” o ttGregorlî
botezasem şieu.Î şiadună l a un l ocsp r
âncen ele-iî nchisel a
culoare,păr ând săse r ă
fmânt e d acă sădeasa u nu cur s ufri
ei
atât d e r ăspicat
e î n t răsă turil
e adânci t
e al e f eţei. Până l a
urmă, t ri
umf ând buna l ui cu vi i
nţă, îşidest inse gur a î ntr
-un
zâmbet , seri dicăşi -iîntinse mâna.
— Măbucursăvăcunosc,doamnăThal er,spuseel .
Părul î i arăta de parcă t oată di mi neaţa şil -ar fi dat a l
scărmănat , era înch isl a cu loare,uşornd oulat, rărit dej a pe
la tâmpl e,dar car e cerea câtde cu rân d o t unsoar e.Şi un
pieptănat.Î n sch i
mb mi e miî pl ăceal a bărbaţ i asp ect ul ăsta,
det i
p negl i
jent.
Sosi şist rângerea de mân ă şiam depu s ce va ef ort
uri ca
să-mi păst rezech i
librul, că cigest ul sedoved i
sezd ravăn cu
adevărat.

—
ŞiCiucuroa
ar m
-săşiî
am eud
mpiec
ediunoş
cat ît
i
nnţ
ă,a
vor
bm
e,bâ
fii
g
iu
ni
dt
.Su
că n
ut
i
t…
asemdi n nou
ce aveam de ân gd să s St
pur
nânger
. eade mână a l ui Gr
egor
er
a puterni
că, şiî i si
mţea mâna ca l
dă şiuscată. Ati
ngerea îi
f
ăcubineşiarfist rânsmânaaceeaşimaimul t
,darpol
it
eţea
î
i cer
u să -
i deadrumul . Oare si
mţea şielaceaat racţ
ie,cade
magnet
? N u era posibi
l săî ţ
i dai se
ama după chipul l
ui.
Dumnezeule, chiar ăc eram ameţ i
tă!De dou ă orila rân d
„
simţea”
? Trează, nu mi s- ar fi î
ntâmplat aşaceva nici
odată.
65
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Gerriest
eîncă şocat
ă de nout
ăţi
,spuse Lakri
tze.A
l
ucratpân ă acu
m la serNi
or
aina şila ce
a intit
ulaC
tl
ăi
nica
cu par c D r. Ohl sen.
Şi-o să se pr ăbu şeas că î ndat ă dac ă nu i a l oc, am
continuat ps use le eiî n gân d. Şampan i
a sef ăcea si
mţ ită cu
deoseb i
re î n pi ci
oa re. en Nor oci rea er a că î n bi rou l acela
miti
telnu maier a l oc şide al te sc aune.Cu gr ij
ă, - mam
rezemat cu sp atel
e de unul di nt re r aft
uri. Ei , da! Aşaer a cu
mult maibi ne! To t ce- mi mair ămăse se de f ăcut era să- mi
deznodl imba.
—Î nţel
eg,aspusAdri an.Ast aî nseamnăcăsunt eţidirect
afect
at ă de sch i
mbări .
Am datdi ncap,î nsemndeaprobare:
— O săni uf evoit
ăcă- misautpadapostpepubvr eun sod,
am î ngăimat .
— Cum?aî nt rebatAdri an.
— Î nţelegeţidumneavoast ră,i -am răspuns,nerăbdăt oare.
Anide- arânduli -am t otpăcăl i
tpeceidel aCasadeAj utor
Social a Art iştil
or n î pri vi nţa ve nit urilor, casăpot pune ş i eu
de-o part e câ ţiva eu ro. I ar rezu l t
at ul e că , pe vi itor,e f oart
e
probabil săfiu nevoi tă săt răiesci ndt
r-un aj utor e d şo maj de
150 de euro. I ar aş a ceva nu- i pos i
bil de cât ac dă mă
adăp ostesc pe sub vr eu n pod .
Ciudatl ucru că r euşi sem să scotpe gu ră aşade u şoro
frazăat ât e d com pl icat ă.Pân ă şiAdri an păr ea su rpri ns de
măies t
ria mea.
— Bi neînţeles că pent ru col aborat oriil i
ber-profesionişti,
rest
ruct urar ea de l aAur or a repr ezint ă un eveni ment mai
degrabă păgu bos, dar ed itura î şidă t oată si l
inţa pen tru a
găsial tern ati
veşiî n ace ast ă pri vinţ ă, sp useel .
— Hmmm, hmmm, f ăcu Lakri tze, i zbutind să f acă
zgom oteel a celeasăsu ne cudeoseb i
re r ionic.
66
 - KERSTI
N GI
ER -
— De f aptni cimăcarn- art rebuisă ne f acem gri jidin
prici
na ast a, că ci co laboratorii l iber-profesionişti su nt
întotdeau na expu şian umi tor ri scuri , c ontinuă Adri an cu
sprâncen ele să l t
at e.De aceea, Lau
lar os le-am recoman dat
întotdeau na aut oril
or oşt n ri să nu- şiabandon eze cu ni ciun
chip sl ujba ca re e l a sgu
ira pâi nea .
— Ce- iaceeaosl ujbă ca re-
ţi asi gur ă pâineam
a? î nt rebat.
Adi că ce- arfivrutsă- mispună t ipul ?Că romanel edel a
Lauros erau sc rise u nmaide vân zăt oare de brut ăr i
e?Lucr u
care n i
cinu mă mi ra de a l
tfel, căci apuca semsăci t
esc eo vr
câteva di ntre e le.
— O sl ujbăcaresă- ţiasigurepâi neaeunapebazacărei a
îţi poţ i cu mpăra ni sca ivach i
fle,mi -a ex pli
ca t Lakri tze. Până
acum, l aAur ora s-a mi zat mai mul t pe aut ori profesi
onişti
,
decâte p uni i ca re scr i
au de pl ăcere.Dar , ce să -
if aci, nu
întotdea una î n vi aţă co nteazăca lit
at ea.
Şi, zi când acest ea, Lakri tze su spină.
— Adi cănu aveţ iosl ujbă?aî nt rebatAdri an,r eacţ i
onând
de p arcăni cin- ar fi auzi t-
o pe L akritze.
— Bi neî nţeles că am una,am zbi erat,smuci ndu- mă î n
asem en eahal ,î ncât , pe raf tul di n sp atele meu , câ t
evacă rţ
i
seşirăst urn ară. Sunt scri i
toare.
— Şiî ncăunadi ntrecel emaibune,adăugăLakri tze.Dacă
nu cumva c hi cea maibun
ar ă!
— Păi ,ce- ar… începuAdri an.
— Armaifiosol uţie.
Tocmaiî mit recusepri n minteoal ternativăl al ocuitulsub
pod.
— Aşput easămutî napoil aaimei .
Am dati ntenţionatcucapuldel emnulraf t
uluidi nspat e.
— Sau l a casa de nebuni .Ceea ce,ori cum,ar fi cam
acelaşil ucru .
67
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
O vreme,Adrian mă fixăî ndel
ung,fără umbră de erac
ţ
ie.
După car
e m- a nît
rebat
:
— Sunt
eţimări
tatăsauaveţicumvavreol
egăturăst
abil
ă?
L-
am sc rut
at nîcurcatÎ
nt
ă. rebarea er
a indiscr
et
ă, dar s
e
simţ i mişca tă de i nt eresul lui faţ ă de ea . Nu seput u abţine să
nu r oş eascăşi să nu- şipl ece ch oii.
— Nu,dardumneavoast ră?
Adrianmăscrut ăl arându- i
,bui măci t.
— Î ntreb şieu numaiaşa,fii ndcă… î nt r-o perioadă ca
ast a,i nter mediară,ar ficu m nu se oat p e maiut il săaipe
cinev a ca re săpoat ă prel ua ch el
tuielil
e ce luil
alt cuch iri
a.
— Cum, cum? m- am oţ ărât, si mţind cum, t rept
at ,
începeam să fi erb.
— Cu si guranţ ă că l a Laur os l i s- a recoman dat
dint ot
deau na aut orilor amat ori să fie prev ăzăt ori şisă- şi
găsea scădrep tt ova răş d e viaţă pe ci nevaca re săfie î n stare
săpl ăteascăch i
ria, a co mpl et
at Lakri tze. Ei, noi , ăştia de la
Aur ora,am rat at oca zi
a.
— Doamnă Kri etze, părerea mea e că remarci l
e
dumneavoast ră sar cast icenu su nt de ci ne şt i
e ceaj utor nî
acea stă si tuaţi
e,sp useAdri an. Eu, unul , aş d ori să -i ofer n u
sp ri
jin doa mneiThal er.
— Daaa,at uncichi arvă rogs- of aceţi.Vă r oog!Aşput ea
să sc riu pen t
ru se rCi
aorinna sa u pen tru ceacă reia îi zice
Dr . Chest i
e,med ic p e ambul anţa de r aFhia
nt
id.că al tf
elo s-
ajung d ep resi
vă n peu mot oricăşin- aş u p
tea să maigar ant
ez
de ni mi c.Nevr otic rea citv r epresiv, vr ea u să sp un. Chest ii
desp re ca re vă put eţii nforma şisi ngu r pe n itern et
.
Deoda tă,Adri an î ncepuse ă s mă pri veasc ă,ca şi cân d nu
i-ar fi ven i
t să- şi ea crdă och il
or şi r uechi
lor. Ş tiam că
vorbeam numaiprost i
i,dareram şideznădăj duită.

68
 - KERSTI
N GI
ER -
— Di n păcat e,l a Lau r
os cer er ea es te des tul de red usă,
spuse Adr i
an . D ar, du pă cum probab il A şt
iu
ţr
i
,or aî şi
dezv oltă domen iul de scri eri de a cţiune şi de g roa ză. Ce- ar fi
dacă , pe vi it
or , v-aţi pune t alentul în sl ujba ace seit di rec ţi
i
editoriale?
— Degroază,am spus,î ncruci şându- mibraţ elepepi ept.
— Păi ,at unciemi nunat !Avem oseri enou- nouţ ăcu ni şt e
femei- vampi r
, ca re,î n i uni e,t rebuie să aj ungă î n t i
par ,i ar
asta mă f ace să văprop un ca, în cel mai scu rt t imp posi bi
l,
săne p rezentaţi un pl an de d iei
.
— Fe mei -
vampi r?am î ngân at. Ni ci măcaru nşt i
u despre
ce-i vo rba.
— Adevărule că ni meninu şt i
e prea bi ne, a bâi gui t
Lakritze.
— Vampi riiăştiasuntni ştef ăpturinemuri toare,caresunt
înzestr ate cu put eri s upran aturale şisu nt n ev oti
e să se
hrăn eas că cu sân ge, s pu se Adr ian , peun t on pl i
n de
con vi
nger e.Un l ucr u pe car e î lr ezovă
l fie cu aj utor ul unor
aşa-numi te con ser ve e d sâ nge, din car e cei mai mul ţi dint re
vampi riposedă provi ziiînsemnat e,fiecu bi necunoscut al or
muşcăt ură, apl icată ca rot ideiunui om.
Am st râns di n ochipri vi ndu- lneî ncrezăt oare.Numaică
niciurmă de r ionie n ît on ul gl asului să u.
— Vampi riisepotmi şcapri n spaţiuli ntermedi ar,ceeace
faceca ,î n fracţiuni de secu ndă, săsemat eri
al izezei ntr
d-
un
loc î ntr- alt
ul al l umi i ăst eia, a co nt i
nuat Adri an. Î nt re eise
deoseb escdou ă soi uri: ceinăscu ţi vam piri şicei deveniţ i
vampi ri.Î n ci uda cel or r ăspândi te de l egende, vampi rii
su port ă f oarte bi ne u lmi na zi lei, chiar dacă ,l a drep t vo rbind,
nu preal e edragă , şinu se r p
ef
ac d eloc n î praf şipul ber el a
atinge rea vr eu nei az re de soar e. u Snt maeş tri n î ar tel
e
marţ iale asi ati
ce, se r picepsă mânui ascăvec hile arme,pot
69
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
citi şimani pula gân durile şidi spun de u n anumi t pot en
ţial
de f armece, car e sporeş t
e pe măsu ră ce nî aintează î
n vârstă.
Atâtdevest iţi
ilordinţi,devampi r
,lecr escnumaidacăl edă
şil or gh esset eade sâ nge, fiindcăal tf
elaşa ,l a pri ma ved er
e,
nimi c n u-
i deo seb
eşte de ce i
lalţ
i muri tori de rân d.
Povesteal or şiî are rădăcini l
e cu mul tt imp î n urmă, fii nd
strâns l egată de cel e al e elfilor şi âz nelor, caşi e alaltor
făpturial e l umi if erm ecat
e, nîca re se di sti
ng vi eţuit
oar
ele
lumi nii şi e cel
ale î nt
unericu l
ui. n Î gen eral vor bind, nici
vampi rii
,nicipricoli
ciinu suntf ăpturimal efice,chi ardacă
printre ele,di n păca te,se u nmără şiunel e ex cepţ
ii
.
Făcuo p au ză,privindu- mă p li
n de e nt uzi
asm .
Abia dacă mă abţ i
neam să nu mă prăvăl esc peste masa
aceea, să -l apuc p e n idivi
d de g uler şi să-lAscul
sc t
-
t
uai
r
.ci,
măi , ochi ver zi
! Când t e-oimat eriali
zaeude ur genţăî n lumea
aia, săve zicu m t ermi
ni t u cupar ascovenii
le asteanen oroci
t
e!
Numai că, pe ntru aş a ceva, r afi t rebuit s ă aban donez
sp ri
j
inul r aftului din sp ate,iar a sat m- ar fif ăcu t săat erizez
pe b urtă pes te masal ui de u lcru.
— Fireşte,nu oricepersoanăcareemuşcat ădeunvampi r
ajunge un vampi r, mai adă ugă Adr ian.O as tfel de
transformare eo t reabă cut otul şicut otul compl i
ca t
ă. Iar d
e
dorm itî n si cri
elel or nu doarm e n ici
unul , căcişiast a e o tto
fantezie d e p ri
n filme şide l at eleviziune.
— Aha,am f ăcut.Iarce-mipovest iţidumneavoast răacum
nu- s d ecât adevăruri goale-gol
uţe,nu?
— Ăăă,da,r ost
iAdrian,roşindt otuşipuţ in.Astea-sbazele
docu men taţi
eipe ca r
e a m rea li
zat -o pen tru seria noa stră cu
femei-vam pir. V ampirii s unt l a mar e pr eţ, erprezi
nt ă un
su bi
ect car e are şigr oa ză, şisu pranatural, şier oi t
sm. Ce
mai , exactce- şidor eşt
e p ubli
cu l nost ru.

70
 - KERSTI
N GI
ER -
—Î n privinţ al at
uri il orerot ice,nu preasunteu l ămuri tă,
i-am sp us.Tocm aiast a e mar eel a r…
— Darchest i
a cu ust uroi ule t otaşa,o f ant ezi e de pri n
filme şide l a televi ziune,sa u aj ută cu adevă rat? î mi r eteză
vorbaLakri tze.
— Nu,spuse Adri an.Numaidacă,pri n magi e,ust uroi ul
acela est e pr ef
ăcu tî nt r-o amul etă prot ectoare.
— Ei ,ajunge,am spus,exasperat ă de- abinel ea.Amul etă
protectoare?Credcăast a-i pr eade ot t!
— Mi e-
mipare că t otu- ichi ar deosebi ti nteresant ,r osti
Lakri t
ze . Hai deţi, sămer gem , Ger ri, casănu- l mai der anjăm
prea mul t pe domnul Adri an .
— Cât de repede aţ iput ea al cătuiun pl an de l ucru?
Întrebă Adri an.
— Despreopersoanăcarepract icăart elemarţ ialeasi atice,
su gesâ ngeşiaven turile eier oitceî n sp aţiul i nterm ed i
ar? am
întrebat . Păi, cusi gu ranţ ă nu…
— Nu maidevr emedevi nereavi i
toare,misevârîdi n nou
Lak rit
ze p rintre vor be,ap ucân du- mă de cot şit răgâ ndu- mă
afară, î n hol . Doa mna Thal ere opr ofesi
on ist ă, aşacăo săse
adapt ezeut e
i caf ul geru ll a noul su biect.
— Ei ,atuncimăbucurdepe- acum dei dei
lepecarenil e
veţiprezent a.Mi -afăcutpl ăceresăvăcunosc.
— Î ncânt ată şieu de cunoşt inţă,am spus,numaică
Lak rit
ze ap ucase ăs nîch idă u şa nîurma n oa stră.
Şi cu as ta a căz ut ş i ul timul meu ba stion de ap ărare
împot rivadep resiei
. Praf ul se l esese
a de sl uj ba mea , de u nica
lumi nă car e mi s e ar ăatseî n vi aţă. ar I as ta f ăcea ca
intenţiil
or mel e si nuci gaşe, t
ot a mi ser i
oa se, să nu l e mai
steani mi c n î ca le.I ar od ată ce ş a fif ost moa rtă poa te căar fi
pricep ut î n sf ârşit cu t oţii că fieca re indi vi d nu ar e decâ to
capaci tatel imi tată a su portabi l
ului .
71
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Î
n cazul meu, după ce
l
e î
ntâmpl
ate,l
imi
ta ast
a fuse
se
defini
ti
v at
insă
.

Nu- mi maidor eam dec âtsă aj ung od ată ac asă şi să cau t

pe n iternet cea am i bună met od ă de si nucidere.Pe cât posibil
una maipuţ in sân geroas ă.
— Haică n- amersrău chi ardel oc,spuseLakri t
ze.Aşa- i
însăcân d are â tnărul oca zia săvor bească desp r
e vam pi
ri,o
facemer eu cu pof t ă. Şi sepri cep e,fii ndcă ep i
sod ul-
pil
otal
serieiRon i
na, f emei a-va mpir
af ostsc rsi ch i
ar d e el, perso nal.
— Câtoit răin- osăscri u asemeneami zerii
!m- am răst i
t.
Şi-o săi nt rudi n nou l a elsă -i sp un săf acăbi ne şi să-
şif acă
rost de o amul et ă prot ectoare cu ust uroi, pân ă n- apuc să- l
muşceude g â,t per sonal.
Bul versată î n t recer e de mai gi ne,am î nch ei
at f raza pe u n
totmai mul tîngân at :
— Şi -acum,ăăă,osămăducşieuacasă…
— Darde unde până unde at ât a grabă,spuse Lakri tze.
Fii
ndcă ,î nainte d e ori ce, aşacev a n- ar fidecâ t o posi bil
itate
de a dep ăşidi ficu ltăţi
le financi are.Treb uie să i eice ţ i se
ofer
ă.Celpuţ in at uncicân d vi ne vor ba de muncă. Regula nu
e va labilă şiî n vi aţa part i
culară, dar n î ziua de azinu- ţi dă
mân a să ef ruzi o of ertă decâtdacăaiuna maibună.Aşa că o
săf aceţi bine şi - o săvăapuca ţi de scr i
s romanel e astea
, cu
vampi ri
.
— Ce?Darnu măpri cepdel oclaaşaceva,spusesem.Di n
toate cât e mi -a pove st
it ăla des pre l umea i ntermed iară şi
despre t rav es
tiţ
iî n pri colicin- am î nţeles o vo rbuli
ţ ă.
— Ei ,bi neînţeles c- o să vă pricepeţ i,spuse Lakri t
ze.Nu
trebuie d ecâ t săaprof undaţi puţ in su bi ect
ul.
72
 - KERSTI
N GI
ER -
Am scut uratdi ncap.
— Pent ru oreacţ ionarădepri mat ăaut ent i
căcum sunteu,
aşao ch estie e i n
d păcat e cunep ut i
nţă. Nicimăca r dacăar fi
vorbadevampi riveget ari
eni .
— Prost ii
,spuseLakri tze.Sunt eţidoarpuţ i
n ameţ ită.I ar
asta nu- i decâ t vi na mea ! Ar fit reb uit săşt i
u căvo i,t i
nerii,
nu ţ ineţil a aşaceva .
Odat ă aj unsedi n nou î n bi rou l ei , m- a î mbrân citi ar e p
scaun şis- a ap ucat săî nfunde n îtr
- o sacoşă de u ită roman e
în foileton, cu l i
lieci şimut re di ntre cele mai scâ rboase pe
coper t
e. m A pri vit-o di n nou , b ălăb ăni
ndu- mi pi cioarele,
chibzuind dacă uncu mva era caz ul să om vi t. Darşidacă i -m
ar five ni t aşacev a, mai rău ni cicăse u ptea, căci coşul de
hârtii er a un mod eldi n met al, cu o mul ţi
me de per for
aiţi
măricele.
Şi,î n vreme c e fi xami nsistent coş ul, mă gân deam cam ce
ideeî şi pu t
use f ace Adr ian ac ela des pre mi ne. Nu mă
purtasemfizi c t ocm aiex empl ar, după cu m ni cici ne şt ie ce
din punct de veder e intelectual . Dădusemşieu ,î n sfârşit
,
peste u n t i
p ar ătos şi mă prez entasembeat ăt urt ă.
Dar ce nse î
mna de f apt aces t„ beat ă turtă”? Beat ă-beată,
dar cu m adi căşi„ turtă”? n Î pri vinţa ast at rebuia săf ac arpid
cercetăripe i ntern et.
Cineva i
ntrase nîî ncă pere,f ără săbat ăla uşă .
Se d oved i
se a fi o emf ei e cupărul şat en,î mbrăcat ăt oat
ăî n
negru , cuo f aţăi zbit
or de p alidă.
— Femei a-vampi r!am şopt it
.Decieraadevărat :seput eau
deplasa l iniştiţi şil a lumi na zi lei
,f ărăsăsepref acă î n pra f şi
pulber e.
Femei a- vampi r ni cimăcar nu- mi dăd u at enţie.
— Tocmaiam aflatdel abi rouldepersonalcă,di n mot ive
medi cale,doam na,ăăă C
,utărică,cap ra ai a ipoh ondră,o să
73
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
l
ipsească vr
eo dou
ă luni
, spuse ea. şa A c-o să vă-
ngr
i
ji
ţi
dumneavoast
ră, doa
mna, ăă
ă,Aşa-
şi-
pe-
dincol
o, de ser
i
a
Cum- i
-o-fi- zi
când.
— Kri etze,r ost i
se Lakri tze.Păi ,mi -am î nchipuit,drept
care m- am şiapuca t de u lcr
u. Cu oca zia asta, daţ i
-mi voie să
v-o pr ezintpe noua noast ră aut oare a serieiRoni na!Gerri
Thal er – Mari anne Schnei der
, di rectoarea programul ui
editorial de l Aaur ora.
— Oh! Di rect oarea pr ogramul ui editorial
,i -am spus,
întinzându- i mână, cumare n iteres cel
aeif emei -
vampi r.
Carev asă zi
că s ăt
a er a ge nul de emf ei e d upă car e se ăd dea
în vân t Adrian ăl a. Ce mai , numai ca ninii cei ascuţiţ
iî i mai
li
psea u.
— Îmipar ebi nesă vă cunosc.Şt i
ţicumva ce- iaia să fii
beat t urt ă?
— Păi ,cr edc- ofivorbadevreot urtită,careumbl ăbeat ă,
cam ca- n pov estea ac eea, î mi răs pu nse di rectoarea
progr amul ui ed itorial, strân gându-mi sc urt mân a şidân du-i
drumul câtmairepede.
Cu t oa te că t en ul eicel pali
d er a mi racu l
os de l ipsi
t de
riduri, soco team că t reb ui e să fi avu t vr eo treize
cide ani şi
maibi ne,dacănu chi ar vr eo pat ruzec i şipuţ in. Aşad ar,
Adri an umbl a după f emei mai î n vârst ă. Interesant,
interes ant !
— Sau poat esăî nsemnecă,debeatce- aifi,eşt iprăvăl i
t
pe u ndev a pe os,j zăcân d î ntins cao pl ăci
ntă saut urtă. Dar
ia st aţi! Ce,j ucămcu Vr
mvaei să fii mi li
onaÎr
?t
n impul orel or
de pr og ram?
— Am vrutsăşt iu astanumaiî n scopuldocument ării
,i-
am răsp uns,i nt imi dată.
Gâscăproast ă! „ Prăvălit pe o j
s,de b eat ce-ai fi! ” Să mor de
râs,nu al tceva!
74
 - KERSTI
N GI
ER -
Mai apoi ,f emeia- va mpi r i se d a
resă din nou l ui Lakri tze:
— Sănucarecumvasăvădeapri ncapşidumneavoast ră,
doamnăAşa- şi
-pe-dincol o,să vă î mbol năvi ţi, că m- aş simţ i
atuncide p arc-aş fiî nj ungh i
at ă pe a l sp ate.Dar i a st aţi
! Ce-s
astea, st i
cle d e şa mpani e?Că doa r n u î ncingeţ i pe- aicivr eun
chefî nt impul progr amul ui, doam Anşăa-şi -
pe- dincolo?
— Kri etze,rost ical mă Lakri tze.Nu,st iclelel ef olosesc
drept va ze e dfl ori.
— Aşa!Fi i
ndcăni cidac- aţifilucratai cideosut ădeanin-
ar fi n îsemnat ă c aş a ceva v- ar da dr ept ul să nu fiţ i
dispon i
bilizată î ncă vr eo su tă de an i de- acu m î ncolo. arI
vorbele ast ea aţ if ace bi ne să l et ransmi teţicol egel or şi
colegi
lor u dmneav oast ră,car e se dau ac um muri bunzi şi
chiulesc de l a muncă, spuse f emei a,răsu ci
ndu- se ap oipe
tocuril
e-cu i al e pant ofil or e i sem eiţ, de va mpi r, şipărăsi nd
biroul,laf eldenepol it
icosprecum î şif ăcusei ntrareaî nel .
— Cu si guranţ ăcăurmăreşt esăfieal easăceamaii ubi tă
şefăa a nul ui, am com entat.
— Mairaraşa o vacă pr oastă,spuseşiLakri tze,pent ru
prima oa r ăî n aceazi cu adevăr at scoa sădi n ţ âţâni. Ni cinu-
mi dau se ama ce- o figăsi nd t ân ăr ul l a ea.
18
— Poat ecăăl uiaî ipl aceacţ iuneaSM , am com en tat.I ar
în t ali
e,al ea su bţiri prec um gât ul meu . Dacămaipui l a
socoteală că,n îpl us,l a su ti
en mai oa prtă şini şt
e cu pe
mări mea C, poţ i să sp ui că unor a di nt re bărbaţ i ch i
ar ilse
oferă mul te p e a tvă.
— Totu- io f ăcătură,spusese Lakri tze.Si l
icon în sânişi
botox în muşchi ifeţei,i ardi nţii,şiei ,compl etimpl ant aţi
.
Numaică n - o să enăsăm l noiameţ i
te o tcmaide- o ase menea
persoană.

18
A
brev
i
ere de l
a sad
omasoch
i
sm.
75
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Zi
când acest
ea
, Lakri
t
zeî
mi î
nti
nsepagi
ni
le unui f
oil
eton.
Ron i
na. Ave nturil
e uneif emei -vampi r
.
— Ui t
e.Ăst a-ivi i
torulcelî nt unecat car e ne paşte pe-
amândo uă.
Preţde c âteva cl
ipe a m f ru nză rtipaginil
e a celea.
— N- am mai pomeni t aşa ceva, am i zbucni . Nor
t ina
noast ră a f ostpref ăcu t
ă î n acea stă femeie-vampir. Uitaţi
, au
preluat până şif ont ul.
— I at eui tă,acum,că mi -aţiat rasat enţ
ia,şimi emise
pare,sp use a Lkritze. Ce n îtâmpl are nîgr
ozitoare.
Îmi pl as ă î n mân ă sac oşa de i ută,pl ină cu roman e în
foi
leton.
— Ei ,t oate ast ea ar t rebuis- ajungă aşa,ca mat erial
docu men tar. Şi arăt aţi
-i ceşt iţ
i acest ui papă- l
apte!Apuca ţi
-
vă şiscri eţiun roman cu vampi ri,care să- llase cu gura
căsca tă. Luaţ i şi-
o a spi
rină. Vă su n eumâi ne d i
mi neaţă!
M- am ri dicat de pe au scn, clăt inându-mă.
— Şice se va î ntâmpl a acum cu Cal ea Lee i?am mai
apucat săî ntreb .
— Păi ,dacă i nsistaţ isă scri eţiromanul ,ar avea,f ără
umbră de n îdoială,on oarea de a fi ul timul roman t ermi nat
din seri aNori na,mai sp useLakri tze.
— Ni civorbădeaşaceva!i -am răspuns.

76
 - KERSTI
N GI
ER -

Către !ditura "%##"

(omnului "drian,
personal

(ra5ă 0re5or 

(a, ştiu, de fapt noi doi nici nu ne tutuim, dar, =n =mpreurări ca acestea,
se poate trece ceva mai uşor peste etic7etă+ Fie şi numai pentru faptul că
eu, una, mă voi afla =n lumea intermediară atunci când tu vei aun5e să
citeşti această scrisoare+ Aa-7a, 7ai că n-a fost decât o 5lumiţă aşa, =nainte
de a da ortul popii, căci, fiind catol ică, o să aun5 =n rai, de vreme ce, până
la c7estia asta cu sinucisul, n-am mai comis altă faptă rea+ În afară, poate,
de povestea cu părul lui $ulu+ Toate celelalte nu au fost decât lucruri
neintenţionate sau care ţin de le5itima apărare+
(ar, =nainte de-a mă apuca să vă ocărăsc, vreau să spun să te ocărăsc,
ţin să vă mai spun că sunteţi un 6ăr6at de-a dreptul atră5ător şi, =n plus,
foarte se9I+ 'pun asta nu fiindcă aş fi 6eată criţă, aşa cum eram atunci
când am făcut cunoştinţă, ci pentru că lucrul acesta =l cred c7iar şi acum,
când, e adevărat, iar sunt c7erc7elită 6inişor+ Totul e să mă mai pun şi eu
puţin la punct cu rezistenţa la 6ăutură, =nainte de-a da pe 5ât, cu ceva
alcool, somniferele+ "şa o sinucidere tre6uie să fie pre5ătită temeinic, =n
orice privinţă+
(ar unde rămăsesem4 ", da, la persoana dumneavoastră+ "dică la tine.
(acă spun eu că sunteţi se9I, păi atunci să ştiţi c-aşa e, căci, =n ceea ce
priveşte 6ăr6aţii, sunt un spirit foarte critic, după cum vă puteţi interesa şi
afla de peste tot+ Nu cumva purtaţi lentile de contact colorate4

(in păcate, =ntre noi doi n-o să se le5e nimic, deoarece eu a< sunt
moartă de-a 6inelea =n momentul acesta, iar dumneavoastră 6< =ntreţineţi o
relaţie cu 'c7neider aia, lucru pe care-l ştiţi oricum+ Numai că, fireşte,
5ăsesc fapta dumneavoastră puţin cam nesă6uită, fiindcă, nu-i aşa, nu
doriţi să vă pierdeţi respectul noilor cola6orat ori =nainte de-a apuca să vi-l
câşti5aţi+ Femeia asta pur şi simplu nu-i de dumneavoastră, căci a primit
postul de director de pro5ram editorial numai pentru că l-a săpat =n faţa
noii conduceri pe vec7iul şef de resort+ Ceea ce e =nsă cu atât mai stri5ător
la cer, cu cât, mai =nainte, tocmai cu acest director de pro5ram editorial
77
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
=ntreţinuse ani de-a rândul o relaţie+ Ce să mai spunem de implanturile cu
silicon din sâni, c7estii de care, cum altfel, v-aţi dat seama şi sin5ur+ Toate
lucrurile astea le ştiu dintr-o sursă si5ură, pe care nici nu tre6uie s-o
divul5, căci altfel v-ar putea da prin minte s-o daţi afară pe $aritze+

i-acum, despre 0onina, v-nătoreasa din negură. (in păcate, oferta pe

care mi-aţi făcut-o şi care vi s-o fi părut deose6it de 5eneroasă tre6uie să v-
o 6ă5aţi direct =n dosul acela se9I ;aşa =mi =nc7ipui eu, că ar fi se9I, cu
toate că, atunci când ne-am văzut, aţi şezut pe el, din păcate+< (acă v-aţi fi
dat silinţa să citiţi măcar unul dintre romanele mele, aţi fi ştiut acum că,
=ntre lucrările ieşite din mâna mea şi mizeria aia de aspirator de sân5e, e o
diferenţă de calitate ca de la cer la pământ+ 'ă fiu cinstită, n-am citit =n
viaţa mea altceva mai prost scris+ $ăsând la o parte diversele scăderi
lin5vistice, toată acţiunea pute până sus, la cer+ (e ce, mă ro5, o ia nătân5a
aia de ?im6erleI, pe lună plină, pe o scurtătură care traversează tocmai
parcul prin care, cu numai o lună =nainte, prietena ei fusese prinsă şi
stoarsă de sân5e de un necredincios4 i ce-i, mă ro5 frumos, cu o frază ca
acesta: G'ânii
A!!8 "şa de =imult
săltau şi =ifi co6orau
mi-aş =n ritmul răsuflării
dorit ca necredinciosul ei =ntretăiate+H
cu pricina să-i fi dat un
nou sens e9istenţei atât de evident inutile a lui ?im6erleI+ (ar nu, tocmai
când se mai =m6lânzise şi el, 7op şi enervanta aia de #onina, de prin lumea
de dincolo, să strice ea totul+ i de ce pot de fapt #onina şi prietenii ei
a7tiaţi după sân5e să tot desc7idă portalurile lumii de dincolo numai cu
puterile minţilor lor, materializându-se din )eru tocmai =n )aris, nu =nsă şi
atunci când =şi fac apariţia cei din oastea necredincioşilor, cu să6iile lor
crestate şi otrăvite, şi =i provoacă la nişte du6ioase de 6ătăiţe ?un5-Fu4 Ce
să mai zic despre partea erotică, pe care =n zadar am căutat-o tot timpul8

'au, mai
Îmi ştii,rău,
pare poate
darcăunsânii luiatât
lucru ?im6erleI
de alnic,acopereau
complet domeniul4
5olit de sens n-aş
accepta să scriu nici =n ruptul capului+ (upă cum cred că nici n-o să 5ăsiţi
cumpărători pentru asemenea c7estii+ )ână şi amatorii luptelor cu să6ii
crestate şi-ar dori să citească câte ceva despre simţăminte verita6ile şi
dra5oste adevărată+ Nu credeţi4 ar o eroină cu superputeri va fi 5ăsită
interesantă numai atunci când s-ar dovedi c-ar avea şi ea acolo vreo
slă6iciune oarecare ;=n afara o6iceiurilor ei culinare<+ Că altfel, cum mai
rămâne cu suspansul4

78
 - KERSTI
N GI
ER -
"ş mai fi avut de făcut şi alte o6servaţii, dar am un pro5ram destul de
=ncărcat săptămâna acesta: la urma urmelor, mai tre6uie scrise şi celelalte
scrisori de adio, după care vreau să aun5 pe la coafor+
(e aceea aşa, pe fu5ă, dar nu mai puţin din inimă,
a dumneavoastră 0erri T7aler

)+'+ Tocmai am făcut cele6rul test cu creioane, =l ştiţi doar, cel prin care
cu cât mai multe creioane stau prinse =n pliul de su6 sâni, cu atât mai
repede ar tre6ui să =ncepi să faci economii =n vederea implantului de
silicoane+ )ro6a6il =nsă că vă este indiferent, dar =n cazul meu n-a avut
cum să =ncapă =n pliul acela nici măcar un creion dintre cele mai su6ţiri+

)+)+'+ "lăturat, veţi 5ăsi, drept cadou de despărţire, Calea Leei prin
negură, pe care, din motive de timp, din păcate, nu am mai putut s-o
editez+ 'ora muritoare a #oninei, $ea, este 6olnavă de leucemie+ Cel puţin
aşa sună dia5nosticul doctorilor+ #onina =şi dă =nsă seama că $ea fusese
muşcată de un necredincios, sân5ele fiindu-i astfel spurcat de o otravă
perfidă+
mai poateNumai
salva fratele de sân5e şi
viaţa+ )uternicul şi de suflet alvampir
amarnicul $eei de0re5or.
pe cealaltă lume
!i, aţi face=i
6ine să citiţi de unul sin5ur+ Asta$i c7iar ceva erotic8

79
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Ci
nci
Când am aj uns ac as
ă,am găs it cal
ea de ac
ces căt
re
gar
son
ieră bloca
tă de omaşinuţă de cop
ii
.
— Ge-eh-ri
-hi
?Ştiice-
va?Am unabţ
ibi
ldnou.
— Bine,JohannesPaul ,darsă ştiică,di n păcate,n-am
t
imp deloc, i-
am răsp uns.
De cear o
e seăl ăl
ia copi
lul acel aî nt
r-un asem en
eahal ?
— Uită-
te o-da-tă,maispuse Johannes Paul ,făcând o
î
ntoarcer
e de o su t
ă op t
zeci de gr ade cumaşi nuţa.
Merg al
ături de Iisusă
st,teasc rsi acolo.
— Chiarcă-igrozav,JohannesPaul ,i-
am spus.Numaică
acum va t rebui să mă l aşi şi pe mi ne să t rec. Tr
ebuie să
aj
ung acasă şisă m ă sinuci
d cât mairep ede.
— Theresaareşie-eauna- abţi
bil
dnou.
JohannesPaulîşirăsucidin nou maşi
nuţ acu bot
ulcătre
mine.
— Vreisămaiciteştiodat
ă?
— O să mă maiui tdesus,i -
am spus.Acum mă l aşisă
trec?
— Şi mama are un abţ ibil
d nou pe maşi nă, spuse
JohannesPaul.Şti
icescrie-
e?
— Copiicar
esel ăl
ăieînmaşi nă?l-
am înt
rebat.
— Nu-u,îmirăspunseJohannesPaul .ScrieIi
sus e şi el cu
noi.
— Aha.
Chesti
a se potrivea de mi nune cu ce l
ălal
t autocol
ant al
Hi l
lei
, cel pe care st Lr
a sc asă
i-
s:il ui I
isus puter
ea asupra
vieţi
it al
e.Hi
ll
a asta avusese ntot
îdea
una o slăbici
une pentru
asem enea au tocol
an t
e.Pe cu ti
a de sc ri
sori
,î n l vă de
oc
rugă m, fără rec
l
ame, st
a li
pit mesa C
uăsn
jl icia e un dar al

80
 - KERSTI
N GI
ER -
Domnul ui.Nu- mi f ăcu sem cu rajpân ă at uncisă ont î
rebde ce
fusese pus ac oo,l da r băn ui am că f usese gân di t p entru
poşt aş,pen t ru caaces t
ui a sănu car e cu mva să -
it reacă prin
capsă di vor ţeze.La î ncep ut , d i
n pri cina at âtor şiat âtor
au tocol an t
e,î mi î nchi pui se
m că Hi l
la se număr a pri ntre
Mart oriil ui I ehova. Când co lo, în ci uda purt ării eiex altat e,
femei a er a doar ca toli
că .
Johannes Paulera fiulvărul uimeu Vol ker,celcare era
căsă tori t cuHi ll
a. Se presu pune ch i
ar că,n îf elul aces ta,
JohannesPaulmi -
eravărsau nepotdegraduldoisau nepot
de văr , fiindu- mi rudă l af elde n îdep ărtat ă precu m mi -
er a şi
jumăt atea ceal al
tă de Köl n,de pe mal uldreptalRi nul ui.
Lo cui am cu chi rie l a măt uşa Evel yn şi l a unc hiul
Kor bmac her a (vusese el cân dva şi un pr enume, da r
, de- a
lungu l ani l
or l îui tasemcu t oţ i
i)
,l a doar u n ca ri t
er i st
danţ ă
de ai mei . Pe ai ciseî nălţau, cu deo sebire,ca sede- o si ngu ră
fami lie,dar şi căsu ţ
e mai mi ci, pen tru mai mul te fami li
i, ca
şinen umăr ate ga raje.Nu sepomen iseră st atisticiî n pri vi
nţa
spăl at ului de maşi ni, dar er am si gu ră că ni căieriî n al tă
par te nu se bu curau maş i
ni l
e mai de s ca î n ac este
împrej urimi de u n asem en ea rat tamen t
. Şi ,î n af ar a doam nei
de opt zeci şici ncide ani , ca re l ocu ia vi zavi
, era m, probabi l,
singu ra di n t ot car tierul, d e pes t
e dou ăz
ec i d e an i şi
nemări t
at ă.
De f ap t, ar fit rebu it să mă fi mut at pe mal ul ce l
ălalt al
Rinul ui î ncăî n urmă cu ce va an i, or iunde aşfi put ut av ea
part e de cât maipuţ ine rude,cât maipuţ i
ne gar aje,dar e d
cât maimul t
e cinemat ogr af
e,maga zine şi restau rante.Numai
căşich i
riil
e pri n al t
e p ărţi arăt au cu t otul însp ăimânt ătoar e,
în vr eme ce ai ci, ă fră î ndoi ală, o lcu iam f oarte i efti
n. C e-i
drept , pen t
ru aşace va,o dat ă pe săpt ămân ă,t imp de t rei
ore, r t
ebu i
a să curăţ ar pdos eala de mar mură di n cas a
81
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
măt uşii Evel yn şisă -i asp ir covoa rele per sa ne.Uneori î
nsă ,
măt uşa Evel yn mă punea să- if rec şit oate ar măt urile di n
baiecu operi uţ ădedi nţi,dar,l aurmaurmel or,cenu f ace
omul casămai sca dă di n co sutri le vi eţ
ii, nu?
— Pesemnecă- ţiplacesăfiiaşa,masochi stă,obi şnui asă-
mi spună C har l
y.
— Hai de,ast anu- ichiaraşaonenoroci re,îirăspundeam.
Cart i
eru l er a î nsăl inişt
it, un l ucruni ciodat ă î ndea juns de
preţ uit, maicu se amă at uncicân d eş ti nev ot iă să l ucrei z
aca să . Lăsâ nd l a o part e agr esiuni le oca zoinal e al el ui Xav ier
Nai doo,om dnea pr i
n pr eaj mă o l inişte de- a drept ul de
mor mân t. Lapar ter l ocuiau măt uşa Evel yn şi u nchi ul
Kor bmach er,l a et ajul î ntâi văru l meu Vol ker cu Hi l
la şicei
pat ru copi i aior l – Pet rus, T heresa, oh Jan nes Pa ul ş i
Bern adette –ca re,pen truni şte c opi i de vâ rst al or, erau ch iar
îngri j
orător d e l inişti
ţi. Nu f ăceau ni cice le mai mi cimof t
uri ,
iar dacăar fi î ndrăzn it săî nceapă vr eocea rtă, sp uneaHi l
la,
prin car e l -ar fi su părat rău de t ot e pI i
su s,î nce tau de
îndat ă, căci , nu- i aşa, doa r n u dor eausă- l su per e del oc pe
Mânt uitor.
Sus,su b acoper i
ş,erau de f ap t dou ă locu inţe,una mai
largăşial ta maist râmt ă.Pe ce a di n urmă o ocu pam eu ,î n
timp ce e p cea mare ot ransformase ol Vkerast f
elî ncât acum
ţinea de l ocu inţ a de l a et ajul înt âi, di n pri cina at ât or c opii
.
Casascăr i
i, com ună, căz use vi ct imă măsu ri
lor l uate î n
vedereat ransf ormări i.Aşacăf ost ameauşădel ai nt rareaî n
gar son i
eră f usese scoasădi n ţ âţ ân i şi , de at unci, mă
văzusem nevoi tă să aj ung î n propri a mea l ocuinţă
coc oţându- mă pe o sc ară î n spi ral ă,di n oţ e, l mon tat ă pe
per eel
te ex t erior al cl ădiri
i . Iarn a, p e ger , pove stea ast a
dev en eaext rem de a lunec oasă (î
n i an uarie căz use m dej a pe
ea şi reu şi
se m să m ă al eg u co d răgu ţ
ă de c on tuzie a tman l a
82
 - KERSTI
N GI
ER -
noa dă) în t imp ce va ra scara în sp i
rală se ra tnsform aî ntr
-un
balcon,deunde,î nt
inslasoare,puteaisă-ţiadmi riveciniiîn
timp ce- şisp ăl
au maşi nil
e.
Una pest e alta, sit
uaţia mea l ocati
vă er a cu t ot
ul şicu
totul acc eptabil
ă.
Fireşte că Char ly nu- mi mpî ărtăşea del oc păr eera şi-i
con sidera pe măt uşă şi pe unchi dr şe
apt
rl
atani b igoţi,
în
vremecepevărulmeu î ltratadreptciudat,iar a l Hi l
la şi l a
cop ii se ui ta ca l a uco
nm
iipl
et crsânt
iţi.
Bine-bine, acu m,
puţ i
n scr ânti
ţit oterau ei . Ul
ti
ma oa ră când f usese Charl
yl a
mi ne î n vi zi
tă sej ucaseră în lada cu ni simer
p s
de-u
l
a pe
apă.
— Ceaiacol o,însa-co-şă?întrebăJohannesPaul .
— PeRoni na,femeia-vampi r
,i-am răspuns,păşi ndpest eel
şiînce pându-mi ascen si
unea e p scara de n icendiu.
— Ce- iaiao ef-
me-ie-vam-pir?se ni ter
esă Joh annes auPl ,
în urma mea.
— Ascultă,tun- art
rebuisăci teşt
iBi bli
aaia,acopi ilor?
De o biceinu er am urâci oa săcu cop i
lul, dar nîzi ua aceea,
ploa
ia l ui de întrebări, pur şi simplu mă căl ca pe ner v.i M-
am rep ezi
tî n su s,pe r t
epte,am descu iat uşaga rsoni
ere,imi -
am t rânti
t geanta şisa coşa de iută într-
un col ţ şiam î ncui
at
uşa în urma mea.Dacă şa fi avu t şieuo p l
ăcu ţă di
n ace l
ea,

cuNu
toţd
ier
i a
î
nnjap
ţi
, vă
ace.Nrog
u!
aş
-mifidaor
găţ
eaam
t-o nd
e
i
miccl
anţă
al.v
t
ceSăd
a mă fi să-
ecât lăsat
mi
pet
rec câtev a zile,fără să fiu der anj
ată, în cău t
area unei
metode pot rivi
te de a- mi pune capă t vieţi
i. Că doarnu
cer
eam l una d e pe r ce
?!
Minuţi
oasă prec
um er am, citi
sem pe si te-uri
le mele web
desp
re dep resii că existau şial te căi,î n afara sinuci
derii
,
pent
ru a scăpa de asemene a st ări. De exempl u,
medicamentele.Si ncer
ă să u fi, mă cam î ndoiam să fiexi st
at
83
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
vreun medi camentcaresă mă fif ăcutsă- mivăd vi aţa,aşa
cu m ar ăta ea î n clipa acee a, înt r
-o l umină roz. În af ară de
asta, t oate mi jl
oa cel
e p sihof armaceu ti
ce ecom
r andat e p ărea u
să i baă şiun ef ect secu ndar: că dereapărul ui. Vrea u să sp un:
camcât e tab l
ete ar fit reb uit să î ngh it, nu numaipen tru a
sfârşicu vi aţa mea, car e or icum er a vr aişte,dar p entru a
rezo l
vaşicupăru l rări t?
Ei, pen t
ru aşacev a, ch iar aş fiavu t nevoei d e oproced ură
masi văde h ipnoză, şti
ţ i voi , una di ntre a cel
eaî n urma că rora
ajungisăt e crez i o gă ină, cu gâ t
ul dat pe sp at e,cot codăci nd
şiî nce rcân d săpr oduciun ou . Numaicăhi pnot izator
i car e
să fie î n st are de aşace va su nt ad evăraet păsăr i rar e.De
ob i
cei , nu dai decât pest e uni i ca ret e scu t
ură de- o mul ţ
ime
de p aral e,pen trua- ţi rep eta, pen trua t rei
zecea oară, ceva de
genul Urăştiţ igăril
e şiţ i se f ace r ău numai l a ve derea l or.
Char l
y dădu se de unul ca ăs ta şi ui te că şi -acum mai
fumeaz ă.
Iar n î ceea cepri veş te t erapia, până ar fiaflat t erapeu tul
ceea ce i şt
am şisi ngu ră, ar fi t recu t ani cu nemi luit
a. Aşade
mul t n- aş firez i
stat euî nsăî n ni ciun ca z.
Chi arcă mă s ăutras em.
Oal a se mp ul use işdăd use e- paar
fă.Gat a.Aj F
uinge.
n it
o.
Nu maivoi am del oc.
Şi-aşanu mi -ar fi si mţ i
t ni men ilipsa .
Şi dacăt ot
uşis- ar fi î ntâmpl at aşaceva , ar fi t rebuit săse
fi oc upa t de mi ne maidi nt i
mp.
— Ai pri mit un e- maîi
mi l
,sp use ca lculatorul
.
— Puţ inîmipasă,i -
am î ntors- oaparat ului.
M- am ui tat totuşi. Poa te căanunţ uril
e d eAţi c
âş
so
i
u ltigat
veneau acum şipri n e-mai l
.Când acol o,erau doar două
mes ae:
j de a l Bri tt Emke, acu m bar oneasăde F al kenheim, şi
vărulmeu,Harry.
84
 - KERSTI
N GI
ER -
Dragi foste col abor atoar e şi dr agi f oşti colabor atori
scria,
Britt. Treb uia să -i fi zi s eu vr eo dou ă l ui Char ly, fii ndcă îi
dăd use ul i Britt ad res a meade e- mai l
. Prob ab i
l căurma să-
mi r ti
mi t
ă f otog
rafii c u nob i
lii eicop ii
, p urtătoripe mai
dep arte ai numel ui f ami l
iei
,i ar pe cr eştetel
e ca pet elor al e
unorcăc i
ul i
ţe d e Moş r C
ăciun. Numaicăt oate as teanu ar
mai fi urmat săj oace i ci
nun rol , că ciat unci , de C răciun, ni ci
n-aş mai fi f ostî n viD aa
ţt
ăa
.î ntâlnirii noast r
eaf ostfixat ă: pe
treii unie,anul acest a, o săsă rbăt orim r evederea . Până acu m
am pri mit şasecon firmări f erme ş i paisp r
ezece efuzurri. Un/O
fost(ă)col eg (ă)a decedat ,din păcat e.Maiaşt eptăm î ncă
nouă zeci şioptde r ăspu nsuri. Vă rugăm daţ i
-ne cât mai
curând de vest e,pen tru ca Kl aus Köh lerşicu mi ne s ă put em
rezervasp aţii de ca za re cor es
punză toare.
Un/O f ost (ă) coleg( ă) a deced at, din păcat e?Dar ca re? i Ş
din ce r p
ici
nă o fi f ăcu t-
o el /ea?De cear o
e n u ne d ez
vălui
a
Britt numel e aces tuia/aces t
eia şide cef ăceaaşa un sec ret
din sexu l său ? Proba bil că nu era decât n u t ruc i ef
tin,
pen trua ne a gă
ţa pe o ti
ţ cuî nt âlnireacl asei.
Dar ce -ar fi sc ris Bri tt nî defi nitiv, dacăar fi afl at de
sinuciderea m ea?
Din păcat e,a mai pl ecat d intre noiun/o al t/ă f ost
/ă
coleg/ă, iar d acă ţ ineţ i să aflaţ i desp r
e ci ne est e vor ba, nu

ave
Pţ
oi
atd
eecâts
c
ă nă- vefi
ar ni
ţi
răcu t
u doţ
a i
căil a
aşînt
pât
olni
ri reaast
vi df
e
el pl
e tr
eri
ucruili
uni
e, e
î.
ncât şi
î
nmorm ântarea meaşiî ntâlnirea fost eicl asesă sepet r
eacă
î
n acee aşizi , nu?
Aşa că mi -
am consul tatcalendarul .Nu- nu,chi aratâtde
mul t n u put eam să aşt ept . Era sf âr şt
iul l ui apri
li
e şi -mi
doream să t ermin t reab
a as t a cât m air epedepos i
bil. O
pregăti
re etmei nicămi -
ar fi l uat o săp tămână, hai dou ă, dar
maimul t
e n u. Şi ni ci nu- mi permi t eam să pi erd prea mul t
85
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
timp: aşa, f
ără ser vi
ciu, mi -
ar fi aj uns b anii cam până pe a l
mi j
locull uniii unie.
Î
n af ară de ast a,nunt a de ar gi
nt a măt uşă l A
exaurma să
aibă l oc t ocmai pe t reimai ,l a un sf ârşit de săptămână, şi
nu- mi dor eamdel oc să part ici
p la aces t eveniment. Fi
ecare
membru alf amil
iei urma să i nterpreteze aco l
o – de unul
singur – o strof
ă de p atruversu ri, creaţi
e p ropri
e,şich i
ar s-
o
cân te, pemel odia cân tecul
ui pop ulI
a n-
ar auzi ce vi ne
înăuntru de pe- af ar
ă,acompan iat al pi an de văr ul meu,
Har ry. Mi e, uneia,nu- mi dăd use pr in mi nt
e pân ă atunci
decât ev ca de ge nuU
lnchi
: aşul Fred, ce-n f rac iîplacesă fie
îmbrăcat, holahi, holaho/Nu-
i decâ t un mi toca
n, c-o viaţă de
rahat, hol
ahi haho!Atâtcă,în real
it
ate,unchi ulFred era un
ti
p f oart
e de t reabăşi numaimăt uşa Al exa era cea mai
negh i
oabă di ntre ei doi
. Femei a nu purt aî nsăf rac.
Petrece
ril
e ast ea, de familie,cu pr ecăderecel e di n fami l
ia
maică -
mii,f useser ă dintot
dea una îngr ozi
toare.Se l ăsaseră
mereu cu prez enţa unor us ror
i de buni că, t
oate nîcăru nţ
ite,
semăn ând î ntre ele cadou ă picăt
uri de ap ă şiî ntrebând l a
nesfârşi
t unul şiacel aşilucru ,dna
ucă
cumvase ngr îăşa seră
puţi
ntel.Bărbaţ iilor el răspundeau l
e
că stătea bine în f el
ul
acel
a,ad mi nistrându-le şicât e o pal mă pes te fund, ca şi
când aşaceva ar fi reprezent at vreun ri t
ual de rudenie

curen
convint
.
găVer
căi
şoa rel
auzee
auşi ver
ai
dej itica
c-t
are
c-uavea
usu
l cea cop
luiiimeu
încer
ca
biuog
ol să
ic,măî
n
vremecemama mea,at uncicând seni merea prin raza de
acţiune avo rbelor acest
ora, îmi şu S
it
ăp
eraâneşt
: e-t
e şi tu!
Ni cimăcar e cel mai bune servi ci
i culi
nare n u se r a
ătaseră
în st are să compen seze vr eodat
ă t oată t eroarea as t
a
psihologi
că. După cum ni ci nunt a mătuşii Al exa, cea car e
avusese ocl cu douăzeci şicincide a ni î
n urmă, nu- mi l ăsase
ami nti
ridintre ce le mai plăcute.
86
 - KERSTI
N GI
ER -
Dintre cele p atru su rori ale mamei , măt uşaAl exaera ce a
mait ân ără.I ar u nnta ei se dov edise a fi u n eveniment
grandios, cu două su te de i nvi
taţi, găz duiţi de par cul
hoteu uiSchl
ll oss,nişte mi nunăţii de pav i
li
oane,o or chest
ră
de coa rde şi, special pen tru acest even imen t, adunate de p ri
n
toate col ţuri
le Ger man iei
, por ţel
an urile de Mei ss
en şi
tacâmuri l
e de argi nt di n famili
e.To ate su rori
le şiveri şoarele
mele cel e blonde purt aseră r ochi
i de măt aseroz, i
ar nî păr
coroniţ
e de fl ori,t otr oz,ducâ nd cu el e c oşu l
eţe căpt
uşi te c u
pânză, pline cubob oci de rtandafiri
.
Numai eu ,î n j alnicamea roch ie al bastru-închis,fusese m
sil
ită săşedl ângăai mei , fii
ndcăaşa , cu părul meu î nch i
s a l
culoare,sămai fi f ost şidomni şoară de a o
nş
oafi
re,st
rica
t
atât fot
ografiile de nuntă, cât şii mpresi
a ge neral bl
ondă a
evenimentul
ui,după c um expl
icase mătuşa Alexa.
Pân ă şi mama mea găsi se lucrul ăsta cu t ot
ul exagerat,
dar m ăutşă-mea rămăsese d e necl
inLa
t
it.urma urmel or
, nu
mă mări t decâ t o si
ngur
ă dat ăîn viaţă şivr ea
u ca totul săfie
perf
ect,maispu sese măt Şi unde mai pui că e şi
uşa. mai mi că
şin- o săse es dcur
ce.
Ce să- ţi spun! Nunta aceea îmi e şiaz i vi
e în memor ie,
până î n cele maimi ci amăn unt
e. Mi -
aduc ami nte până şi
fapt
ul căt atăl meu îmi amest ecaseîn oreuzl pe care rt
eb uia

să-
unil
tear
nunc
i
ştel ai
peti
eşi
ri rea
cel di
e,canşi bi
ser
deică asu
acel
a pra u
că p
ner
ue
lch
i
di
i
ntproa
re sp
ceiătdoi
porumbeial bi, car e roseser
ă el i
beraţiîn zbor , segă i
nase
drept pe ch el
ia unch i
ului Gustav. Ce mai, nunt a acee
af uses e
ori
ce numai per fectă nu. C u t oate astea, - s
ar fi p utut
desf
ăşu ra fără incident
e d acămăt uşaAlexan- ar fif ăcut aşa
un circ p e seam a cu l
ori
i păru l
ui meu .Ia sămă fi l ăsat şipe
mine sămă fi î mbrăcat într
-o rochie de măt aseoz r şisă fi
ţi
nut şieuî n mâi ni un buch et de fl or
i
, nu m- aş figh emui tîn
87
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
ruptul cap ului sub masă ,j i
gn ită, acolo unde sefla a şori
carul
bunicului.Şini cinu mi -ar fi veni ti deea aşa,din pură
pli
ctisea
lă, să l eg strâns şireturile buni cului de zga rda lui
Waldi.Iasămăfiaflatşieu l aolaltăcu cel el
alt
edomni şoare
de on oare, nu m- aş fi pu acatsă a runc pr in i
arbă mi ngea de
cauciuc p refer
ată a l ui Waldi, pot aia nu l -ar mai fi smul s d e
pe sc aun pe b unicul Roden kirchen, băt rânul nu s- ar m aifi
agăţat de a fţa de masă ,iar p orţelanuril
e n u s-ar fi zd rob
it de
păm ânt şi n u s- ar fi m îpr ăş t
iat î n mi i def ărâme. a Ir
reputaţi
a meapri n fami l
ie n-ar mai fi f ost ast
ăziaaia de
ceea
mică a Dor ohteei, acre ar e pe con şt
ii
nţă por ţ
elanurile de
Meisse n.Cu t oa te că, î
nt re t imp, deven i
sem , probaiai
bl,
mică a Dor ohteei, acre ar e pe con şt
ii
nţă por ţ
elanurile de
Meiss enşica ret otnu şi -
a gă sit un bărbat.
Dr agăGer ri
,mi -a scris vă rul Harr Te
rmenul
y. -l
imit
ă pent ru
tri
mis st rof
a de pat ru ver suri ded i
cată nunţ i
i de ar gint a
părinţil
ormeis- aî mpliniti
eri.Deoar ecedorescsăst r
ângt oate
str
ofeleî nt
r-of ormă scr i
să şi să l eînmânez per echii sărbători
te
î
ntr-un vo l
um l egat, aniversar,t e r og să-mi tri
miţi de ur genţ
ă
propria-ţ
icontribuţ i
e.Deoarecever suril
evorfigur aîn ordinea
alf
abet i
că a pr enumelor,l ocu l corespunzăt
or strofeit ale va fi
î
ntre cel e des emnat e verişoareiFr anzi
ska şiunchi ului Gust av.
Pentru exe r
ciţi
u: o să i nterpretăm mel odiaî nr e-major.

A
mşa
re- ajcă
or:m-
am apucatdecânt
at,chi
ardacă,probabi
l,nu î
n
Eştiîncăt ânăr şi tot
uşi eşt
i aşa de prost, holahi, hol
aho/
Pupă-mă-n cur, chi
ar făr’ de rimă, hol
ahA
ia
sh
to!
a chiarcă
era culmea, să m aişir epeţi pentru aşaun rah at! Darpân ă şi
asta era ceva ti
pic.I ar ca mot i
v de inspi
raţ i
e şiexem pl
u
pozit
iv, Harry alăturase mesaj ul
ui său propriil
e-i efuziuni
li
rice. Bătăt
or la och i era faptul că în fieca re ver s apărea
verbula face.
88
 - KERSTI
N GI
ER -
Şi Harry ăl a, ’n ve rsu ri va i de l ume zi ceac- ar şti de t oate
cele,doa r-
doa r m- o ob l
iga să mă gr ăbesc cu ale
Cumele.
un
cli
c am scăp atde Har ry ş i am deschi s un doc ument nou .
De erzolva t nea păr at înai nte de moa rteasc mea
ri ,se
se m pe
rândul n îtâi.În pri mul r ând: să sc riu un t estamen t
.Î n al
doilea r ând: să mă gâ ndescl a bl estemat ele al ea de pat ru
versuri pen tru Harry,până nu mă pomen escucpr ost
ul chiar
la uşă .Î n al t r
eilear ând: săf ac cu rat pri n ca săşisăsca p de
toate obi ectele peni bile. Î n al pat rulea r ând: să scr iu scrisori
de adi o, pot rivi listei al ăturate, în al ci nci
lea r ând: să decl i
n
invit
aţi
a l a î nt âl
nirea cl ase i.Î n al şa selea r ând: să mer g l a
coafor.
Un t estament est e o t reabă seri oasă. Buni ca mea
Rod enkirchen nu- şif ăcu se i n
ciunul ,l ăsân d î n urmă doar o
dispoziţ
ie ver bală, p rin ca re t reb uia ca bi juteri
il
e să fie
împărţite n ître n ep oat e.
Fi
ecare di ntref eteî şi poat e al ege câ tespu
cevas
se,ebuni ca.
Şi în or dine,î ncep ând mer eucu ceamai Eimi
,c ă.
ch esti
a ast a
fusese o i dee de bazăge ner oasă, dar, după ce pri vi
se de-
aco l
o, de su s,t ărăboi ul i scat n îj uru l ca seteieide bi juteri
i,
eram si gu ră că j uanse se alcon cluzia că r afi f ost cumul t mai
binedacăşi -arfif ăcutunt estament .
MătuşaEvel yn, car e avu seseart p
e n umai de b ăieţ
i şi, prin

urmar e, nurăm
nepoatelor, seăse
î
nsc
eadrase
î
ntr
-un cât
uc
şiţded
ol epuc
ţine
am î
rnr
ă,eguu
l
ă
ace
a
c baraţel
e
încrucişate, bom bănind,î n vreme ce mama mea,cu al e ei
patru f ete, se arătase şi ea, în sf ârşi
t, p es
te poa te de
mul ţumi tă.Sunt c onvinsă că ace ea f usese singura zi di n
viaţa ei,în caren- o maideranj asefapt
ulcă ni ci
una dintre
noinu er a băi at.
— I a „sa firele”, „safirel
e
î”,şo
i pt
ise ămtuşaAl exa veri
şoarei
Claudi a, pe a tunciabi a de rteiani.
89
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Cop i
la,car e n îsă u n av ea el doc ab harcu m ar ăat un safi r
,
înti
nseseri ma
p oa ră mâna căt re u n şi rag d e p erle,iar a d oua
oară căt re un pan dan tiv cu o pi atră de ch ihli
mbar ,î n car e
sta pri ns u n ţânţ ar . Şi cuast a, pe măt uşaAl exao pod idi
seră
lacrimile.Ver işoa rele noa stre Di ana, Fr anzi ska, M i
riam şi
Betty se năp ust iseră as upra unor per le f al
se, a unor
pandant i
ve cu figu rine d i
n ar gnit, a unorpi ese cu granate şi
a unor i r
ş
agu ri di n cu arţ roz. Şi ast a î n t imp ce m amel e or
l
sedădea u cu ca petele de t oţ i perei ţ
i
.Î n sch imb, Ti na, Ri ka,
Lulu şicu mi ne l ăsa semde- o part e prost i
il
e al ea i eft
ine şi
înşfăcasem l
ucruri le cu adev ărat val oroa se. Aşa că Ti na se
alesese cu acel co l
ier cu safire,Ri ka avu sese parte d e cerceii
cu di aman te, Lu l
u pu sese mân a pe omi nunăţ ie de as ce de
platină cu bri li
ant e,î n t i
mp ce eu î
mi l uasemun i nelcu un
acvam ari
n i mpozan t,f rumos ef şl
uit.
Şi cum mi -l vâr âsem pe de getul meu mi c şi căr nos,
măt uşaAl exasu sp i
nase i n
dt oţ
i rărunch i
i,î n t i
mp ce ă mtuşa
Evelyn m urmuras e:Cop il de p ripas!
— Maibi neţ i
-aiţ inegura,î ispusesemamamea.Ce,ui ţ
i
căai pus g hea rele p e o tat e ant ichităţi
le şiporţ el
anuri l
e?
— Car eporţ elanuri ?sesemeţ isemăt uşa Evel yn.Că doar
piesele al ea ca l umea , de Mei ssen ,l e are pe con şti
inţă aia
mi că aa. t
— Aşa- i,sebăgaseî n vorbă şimăt uşa Al exa.Aşa că,de
drep t, ar fi t reb uit săfie sco asăde a l moşt en i
re.
Numaicădes pre a şa cev a buni canu l ăsase ici
unn fel de
vorbă.
Dar şi î
n cel de-al doi leaN turce r
–ceii „ă i
a” o r
şii, Diana!
Ceilalţi roşii
!– totnoi pusesem mâna, i nstinctiv, pe u lcruril
e
cele mai preţ i
oa se, Rika al egân d pandant i
vu l cu op al, Tina
inelul cusmaral d, Lul u cer ceii curubi ne,i ar eucuşi ragul de

90
 - KERSTI
N GI
ER -
per le cuî nchizătoare cudi aman t
e.I armama mea seăt ar
ase
tar e mân dră d e noi.
În af ara bi juteri
ilor
, nu posed am al te lucru ri de va l
oare,
dar i n
cinu voi am capuţ i
nul pe car e-l pose dam săi ntre pe
mâi ni
le cu i nu ar fimer i
tat: cum er a,î n par te,vec heamea
co lecţ
ie de că riţ pen t
ru co ipod-ul
pi
i, sau notebook- ul.Aşa,
spon t
an , maică mă t entas e să pun mân a pe t elefon şi s- o
sun pe m ama mea,spu nându A
-s
:cul
i tă!Să nu car ecumva
săl e dai pe f uri
ş pe t oatel ui Arsenius şil uiNuHamabak
iuk!
căt otaşa, laţ anc,î mi t recuse r p
in mi nte căasem en eavor be
n- ar fif ostdel oc înţelepte.Căcipână î n ziua morţ i
i mel e ar fi
urmatsămă por t, pe cât posi
bil normal ,f ără sămă i a ci
neva
la och i
. Şi ast a fii ndcă, până la urmă, t ots- ar figăsi t unul
car e să fi pri ceput c am ce pl anuri aş fi avu t ş i, cine şt ie,
poat e m- ar fi şii nternat î n vreo clinicăde p sihiat ri
e.
Ţineam săpr ocedezşiî n aceastăprivinţăsi st
emat i
c,caî n
toat e celel
al t
e pri vinţe di n viaţ De.
a mea ceu
-lîll ămuri sem
de ja. Ac um nu -
mi mai rămăsese de cât s ă mă ocup de
rezo lvat povesteal uc
ium.De pref eri
nţă, t ot
ul ar fit rebui t să
se pet reacă f ără dur eri şif ără co mpl icaţ
ii
. Şi ,î n ori ce ca z,
fără să -ţiî ntoarcăst omacu l pe d os. Dacăs- ar fiput ut, mi-aş
fi dor it ca, moar t
ă fii nd, să ar ăt ât c de câtbi ne.Că doar
treb uia săt e gân deşti şil a cei care ar fiurmat sădeapest e
tine,nu?
Numaică n u era d elocaşa de impslu.

Î
n fie car
e sâmbăt ă, av ea loc seara săptămânală de
bucătări
iîncompaniapri
eteni
lorşi
,înt
impcemăpregăt eam
pentru ea, conti
nuam să -mi st
orc cr
eeri
ii î n pri
vinţ
a f
elul
ui
î
n car e ar fi urmat să u p
n l t
r
a cal
eeab
ta
o a
tăaceea
.
91
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Compl etas em pe www. depri-
na- und.de un t est si h
pologic
cu t emaCe f elde si nuci gaş aţ i fi?
şi stabili
sem că ,f ărăni cio
îndoi ală, r e
am t i
pul Mar il
yn Mon roe şi n u cel alAnei
Kar en i
na, ar d ni cice l de t ipul har ach i
ri . Acu m, l a drept
vorbi nd,nu- miera del oc l aîndemână.Fi i
ndcă sepărea că
nicăier i nu căp ătai om s nif
er e f ără reţ etă. u N găsi sem pe
internet dec âto si ngu ră firmă car e săf el
ofuri
ert
eeart icole
farmaceut icedefirmă,f ăr ă ambal ajoriginal,la preţ ul de 50
de cen ţi pe a tbl etă. Să fi com andat acol o un ki l de a tblete,să
mi l e fivâr ât pe gâ t şisăfi aşt ep t
at până se nt î
âmpl a oa rece?
Atâtcă,l a câtnor oc aveam şieu,par că văd că m- aş fi
pom enit pân ă l a urmă cu ni şte pas t
ilVi
e agr
dea sau de
vitami na C.Sau,maişt ii,uneledepeurma cărora m- aşfi
ales cu vreo a brbă.
Mi -am t ras pe mi ne vechi tura mea de pul over v erde, l a
care a m adăuga t o per eche d e eajns şi cer ceii preferaţi, cei cu
broscoi ulf ermecat .Am veri ficat apoiî n ogl i
ndă dacă nu
cu mva mut ra î mi t răd a plan urile si nucigaşe , des coperind
colţurile guri i avâ ntate,cu t otul şicu t ot ul nep otrivi
t,î n su s.
Ăst al efusesemereu obi ceiul.O si t
uaţ i
epuranat omică,căci
în f ami lia noa stră t oa te femei le fusese ră posesoa rele unui
asemenea ci oc de raţ ă, l ătăreţ, ar cuit şi per man ent
su râză t
or .
Buze l i
pne d e p ăcat
sp,usese d intotdeau na U lrich.
Gur ă căsc at
ă de br oască
l, numi
e se Bri t
t Emke cân dva,
prin cl asaa şase a.Lucr u pe car e C har l
y şi cu m mi ne av eam
să- lr ăsp lăt i
m cu o broascăproasp ăt tercu iită su b r oţi
le u nei
maşi ni , pl asat ă î n chi p de se mn de car t
e î nt re pagi ni
le
manual ul ui de i lmba l at i
nă. Ast a casă oa pt ă ve deaşiea cu m
arăa t o ad evăraăt gu ră căs cat ă de broas că.Mamă,ce mai
zbierase!

92
 - KERSTI
N GI
ER -
În vreme ce cobor am scar a de i ncendi u, i -am zăr i
t pe
Vol ker ,peHi llaşipecopi ilamasadeseară.
…şibi necu vâ nteazăceea ce n e-ai dăarumit,auzi t, rosit
tî n
cor.
Pri n f erea srta desch isă mi rosea foa
rte apet isant, a ca rne
prăj ită. Şi brusc, mi -am dat seam a căt oa tă zi uli
caaproa pe
că nu puses em ni mi c n î gu ră,aşa că m- am î ndreptatgr ăbi
tă
sp re st aţia de r tamva i
.
Ser ile noa stre de bucă t ărit u fseseră î ntotdeau na f oarte
vesel e. Găt eam f eluri de mâncare di nt re cel e mai
pret en ţi
oase, exotice, pe l ân gă car e maişidăd eam pe gât
ap er i
tive gu stoaseşi n vi
, pet rec ând şi ov pes t
ind pân ă
noa ptea t âr ziu. Dar , de cân d ap ăruseră pe l ume cop i
ii, se
păr ea că pri etenel
e mel e î şi er piduse ră com plet pl ăcerea
exot icu l
ui, i ar br ânza di n l apte nep rocesat , al coolul şi
tandoori deve niseră su bitperi culoase.Şi deoa rece, î
n ci uda
celor ce t a
sbi l
ite odini oară, î ntotdea una se ăg seacel puţin un
cop il pri n preaj măb– abysi tter-ul n- a put ut să st ea cu
sauel
aşa de mul ta ţ i
nut să vi năsa şi
uî el
i,dau di nţiiîn–
cepuse
să nu se maiserveas că ni ci sushi , căc i aş a ceva pur şi
simpl u nu l e p l
ăcea copii l
or .
19
Şi ,î n vr eme ce am cbu tulcel gu stos er a presc himbat î n
maicom od ele bat oan e de fil e de peş te or dinar l a
( care,mai
târzi u, avea săfie adăuga t şiket chup) , cop ii
iî ncepeau săse
joace pri nselea pri n bucăt ări e.Pest e ceva t imp,celpuţ i
n
unul di ntre ei aj
ungeasă- mi ad oa rmă î n poa lă, ceea ce ăceaf
să nu î ndrăz nesc s ă mă fimi şcatvreun pi c, simţ i
nd cum î mi
amor ţ
eaupi cioarel
e şi cum, cu t ot m aimar e di ficultate,
izbut eamsă ăm r ânt reaz ă şi să u rmăres c r tăncăn eal
a p e mai
dep art e desp re st atul n î hot eu lri fami liale şi at xel
e l a
grădi ni ţ
ă. Iar dacănu ador meameu ,t otse găsea s-of acăcel
19
S
peci
e de p
eşt
e cuca
rne a
l
bă şi
slabă.
93
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
puţ i
n unul di nt re ceilalţi adulţ i
, ceea ce, de cele mai mul te
or i
, dădea sem nalul de î nch ei
er e a ser ii
, de r egu l
ă cu mul t
înainte de ora douăzeci şit rei
.
Ole şi Mia– n î afară de mi ne U l
richşiChar l
y, singu riif ără
cop i
i – avu sese ră î n ul timul t imp su spect de desgr ipă sau
alte bol i mol ipsi t
oare.Î n rea li
tate,pr esupunea m eu , pur şi
simplu se du seseră şi ei amân doisâmbăt ă sear a să vadă
linişt
iţi un fil m. Sau poat e că gă ti
seră şieiceva ,î n propri a
bucăt ărie,caresănufif ostfăcutpi ure,cevapicantşicrud.
I
ar acu m Ul richşiChar ly u rmau săai bă şieiun cop il
,i ar
mi e n u-mi mairămăse se i n
meni al ături de car e să ot p râd e
pe s ea ma cel or l
alţi.
Î
naint e,gă tisempest e t ot
, rând pe rând, l a fieca re di ntre
noiacasă, pân ă şiî n mi niatura mea de bucăt ări
e,i ar î n
timpul ver ii ch iar şil a i arbă ver de,cu un gr ătar p e araga z şi
un wok .Î n ul tima vr eme n îsă, ne n îtâl
nise m mer eu acasă l
a
Car oil
ne şi l a Bert , fii ndcă cei doiav eau cea maimar e
bucăt ărie,cea maisi l
enţioasă maşi nă de spăl at ,ceimai
mul ţi cop ii şiceamai de nădej de bon ă. Locu i
au î ntr-o casă
tip, ca re,î n pri nci
piu, er a mob i
lată cu mul t bun- gu st
, dacă
reu şeait ot uşisă vez i vreo pi esăî n vălmăşa gul de j ucă rii şi
alte b oarfe d e-ale c opii
lor ca re ză ceau pest e o tt.
Caroline mă sal ută cu o î mbrăiţşare căl du roasă,
îndepăr tân d,cu un şut , o maş inuţa di n piLeg
eo
se şio
jachetăt ricotată,spunându- mi :
— Aiaj uns pri ma,punct uală precum ţ i
-e obi cei
ul,hai ,
intră, şt i
i,i -am sp us Fl orineic- o săt reci pe l a ea , pe su s,ca
să -
i sp ui noa pt e bună, şt i
i şit u câ t de mul tţ i
ne l a t ine,dar
ia st ai, pu loverul t ău e nou, c- araăt cu ade văr at
nemai pomen i
t,t u mi -amint eşti mer eu de a ct
riţa aia,cu m o
ch ema- o, dragă , ai a ca re-a f ostpri nsă la f urat, cezi ci, cr ezi
că-i aşao nenor ocire dacăam l uat e filde por c în l oc de
94
 - KERSTI
N GI
ER -
coast e d e mi el, şti
i şit u căo oal ă cu ca rn e d e mi elt rebuie să
st
eaor en- şi rî n cu ptor,î n timp ce l eu
fi l de p or c a m put easă -
l prăj im i ut e în t igai
e,hai , dragul e,c- o săfie,ai vă zu t şit u,
căpoi mâi ne e o şed inţa cu pări nţ i
i, aşac- o să -ţi potsp une
i
med iat, hai , du- t
et u de dat a ast a, e ch iar n îgrozi t
or, ul t
ima
oară mai - maisă m- aleagă casier, şicân d t e gân deşti că eu
nicinu- sî n stare săsocot esc, iar c on t
ul nost ru e mer eu pe
mi nus, ooo,ar dpul oveurl c hiar că- i n ou , n u, c ăţ-i s tă
grozav…
Cândva , n ît
re cel e- d
al doi l
ea şi cel de- al t reil
ea co pil
,
Car oil
ne n îcetase să maipună di n cân d î n cân d şipunct .O
ţi
neaaşa ,î ntr-una, până cân d i set ermi na aer ul.I ar mul te
l
ucru ril e mai şirep eta.
— Bună,Gerri ,scumpo,spuseBert .
Ţi nându- lîn braţepecelmaimi c,peSeveri n,măsărut ă
pe ob raz.Ast aî n timp ce everS i n seşiî nt insese după cer ceii
meicubrosco iul fermecat .
— Număducdel ocl aşedi nţaaiacupări nţ i
i.
— Da’ni cieu,î irăspunseCarol i
ne.Ul timel eci ncidăţ itot
eu m- am dus şi af ost un cal varoa tă păl ăvrăgeala de- acol o,
chest i
i gr eu de su portat de că tre oricine,t ot e meru vot ul ăl a
secr et
, ca re i ţ
ne p ână noapt eat ârziu…
Seve rin î ncercăsă- mi smul gădi ntr-o urech e b roscoiul cel
f
er meca t. Şi avea ni şt
e put er
i ca de urs.Si gur a r fi reu şi
t,
dacă n u i -aş fi ri p
ns ş i eu mân a.De c um i -
am datdr umul l a
deg ete, şi -a st râmbat mut ra, căpă t
ân d ni şte t răsături
plângăr eţe.I ar eum- am apucat să-mi masez lobul urec hii.
— Păiat uncinuseduceni ciunuldi ntrenoi ,aspusBert .
Sev eirn sezbăt ea su părat nîbraţ ele lui Ber t, fii ndcă nu
mai put eaaj unge alcer ceii mei.
— Bi ne,at uncieumăducsă- ispunl uiFl onoapt ebună.

95
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Da, drăguţ di n part ea ta, o să- ncep cu curăţ atul
20
legu mel or, spuse se ar Coi lne.N- am găsi t delochasm au ţ
,ch i
dar c redcăşinăst urel
ul e d es tul de gu stos, nu, dacănu se
duceni ci
unul di ntre noi , atunciăi a o să hot ăr ascăaşa, de
cap ul l or, cu m căe voi eNut
el
culaînt insăpe p âine a l mi cu l
dejun sa u, mai şt i
i, căsevaţ i
ne ozia ani mal el
or de ca să,în
car e t oat ă l umea ar e voi e să- şi ad ucă de- acasă prop ria
şinşilă…
— Puţ i
nî mipasă,î irăspunseBert .
— Ba ui te că mi e-mipasă,i -a repl i
catCarol i
ne.Fi i
ndcă
trebui e să mă des curc t oat ă zi uli
ca cu copi ii ăş ti
a
plângă co işi
, că rora l e-ar fi drag să ai bă şieio şi nşi l
ă a l or
sa u săî nful Nut
ece ell
a,sau…
— Spuiast adepar căn- aşfini ci
odat ăpe-acasă,zi seBert .
— Păi ,aşaşie…
Şi, de cu m am î nceput săur c sc ara,Sev ei r
n se u p
se i şel
pe u rlat.
—I at eui t
ă,cedul ce,spuseCar oline.Îiplacedet i
ne,de
fapt,t oţi co piii noşt rit e pl ac,dar p uloverul e ch i
ar n ou, îţi
şad e gr oza,v n u- i aşa, agu drle,că Ger ri ar at ă mi nunat ,
seam ănă cuact riţa acee a, aia pe car e a u prins- o u frând…
Cân d am aj uns şi eu î n camer a l ui Fl o,f eti
ţa şe dea î n
pat ul ei ,î ncă t rează. Frat el
e ei , Ger eon, dorm ea dej a adânc
într-un patal ăturat . Se p ot
ri
vise cu m nu se u pteamai bi ne,
căci nu- i ad use sem dec ât fetiţeice va: ec vhea mea cu t
ie
muzi cal ă, cu bal erina car e se î nvârtea de î ndat ă ce săl t
ai
cap acu l.
— Cef eldecânt ecest eăst a?m- aî ntrebatFl o.
— Val sulDunări i,i-am răspuns.

20
Pl
antă er
bacee,l
ăcu
pt mi
rosi
toa
re, cu
flori
albe,cu
l
tivat
ă ca pl
ant
ă
cu
l
inară.
96
 - KERSTI
N GI
ER -
— Şichi ar vr eisă mi -o daide t ot? Nu doar aşa,cu
împr umut ?
— Nu,ui te,începânddeazieat a.
— Oh,mul ţ
umesc!Chi arcă eşt icea maigr ozavă de pe
lume,Ger ri. Auzi , Ger ri, cân d ai f ost mică ai avu t şit u un
an imalde c asă?
— Am avutopi sică.Numaicăam f ostnevoi tăs-oî mpart
cu cel el alte t reisu rori ale mel e.Şi , fiindcă er am ceamai
mi că, aveam drept ul doa rla coa da ei .
— Totemaibi nedecâtaşa,f ărăni ci
unani mal ,spuseFl o.
Ger ri, n- aiput easă- mi f aci cadou de zi ua mea un i epuraş?
Fiindc-au tncimama şi tata n -o să oa ptă să -l mai dea.
— Păi ,să vedem,poat e,am răspuns,si mţ i
nd cum brusc
mi se puse un nod nîgât .
Ziua de n aştereal ui Fl o că deaî n iulie,şiat uncin- aş mai
fif ost în vi aţă. O bot ezasem doar şimi -er a fină şi ,t r
ebui a să
recu nosc , mi -era cumul t maidragă ec d
âtHab ak uk, car e mi
î
fusese ârâv
t pe gât ca n fi.
— Ştii,l-aşi ubif oartemul tpei epuraş,spuseHo.
După car e,ca nîfiec are s âmbăt ă,mă n ît rebă:
— Gerri ,aif ăcutcunoşt i
nţă cu vreun bărbatsăpt ămâna
asta?
— Da,i -am zi s,gândi ndu- mă l a GregorAdri an.Unulcu
och ii verzi şicunume r fumos.
— Şiaisi mţ i
tcă- ncepesă- ţibat ăşiţieinimamait are?
— Maievorbă!At âtcă era dej a alalteia.Aluneif emei -
vampi r.
— Cei buni sunt mereu dej a daţ i
, suspi nă Fl o. Hai ,
strânge-mă puţ i
n î n braţ e!
Şi, sp unând acest ea,î şif ăcu braţ ele co lac n îj urul gâtului
meu.
— Mmm,cef rumosmi roşi!
97
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— E Pampel une,î
i sp usesem. Dacă vr
e,
iţi
-l a
ls ţ
ie
moşt
en
ire.
— Nu,maibi
neuni epuraş,spuseFl
o.

98
 - KERSTI
N GI
ER -

(ra5ă mătuşă !velIn, dra5ă unc7iule ?or6mac7er,

)rin prezenta, renunţ la 5arsonieră =ncepând cu data de =ntâi a lunii

următoare+

(in păcate, nu sunt =n măsură să respect termenul de revocare a

contractului, aşa cum =l sta6ilisem, căci vinerea care vine am dea de 5ând
să-mi pun capăt zilelor+ 'unt si5ură =nsă că veţi 5ăsi de ur5enţă un nou
c7iriaş, poate vreo doamnă mai =n vârstă, din cercul vostru de enoriaşi, sau
vreo studentă credincioasă, de prin Coreea+ "cum, cel mai 6ine ar fi o
studentă, căci o doamnă mai =n vârstă ar putea aluneca pe scara aceea de
incendiu, după care v-ar mai da şi =n udecată+

'i5ur ar fi şi =n interesul viitorului c7iriaş dacă i-aţi cumpăra şi voi

Aillei o maşină de spălat+ i, =n loc să-i tot vârâţi =n cutia poştală noi şi noi
6roşuri, cu titlul Lasă$l pe Iisus să intre +n viaţa ta, aţi putea s-o invitaţi din
când =n când la voi, la cină+
(ra5ă mătuşă !velIn, =ţi =nc7ipui, poate, că eram eu mult prea mică
pentru a pricepe mare lucru, dar mi-aduc foarte 6ine aminte cum, deseori,
mă făceai un copil de pripas. i tot aşa, ca ieri, ştiu cum, laolaltă cu mătuşa
"le9a, aţi speculat mereu amândouă pe seama culorii părului meu,
spunând că acolo, la maternitate, aş fi fost sc7im6ată sau că aş fi fost un
copil făcut cu poştaşul, lucruri care =ntotdeauna v-au făcut imediat să
=ncepeţi să c7icotiţi+ )e atunci socoteam că totul nu era decât o mare
răutate, dar a6ia mai târziu, atunci când am aflat de ereditate la 6iolo5ie,
am
sunt=nţeles eu ce meu+
fiica tatălui urmăreaţi
(e lacueladevărat
am părulde=nc7is
fiecare dată+ Teşipot
la culoare =nsăcăprui,
oc7ii linişti:
c7iar dacă aşa ceva este puţin mai complicat, căci el =nsuşi are părul şaten-
desc7is+ (ar, dacă ai privi mai atentă sc7ema lui Mendel JK, ai pricepe+ (e
aceea ţi-am şi pus =n cutia de scrisori vec7iul meu manual de 6iolo5ie, ca
să poţi studia =n linişte capitolul L ;pa5+ K şi următoarele<+ În cazul
părinţilor mei, se =ntâlnesc nişte calităţi mi9te moştenite de copii+ Tina este
6londă, cu oc7i căprui, #ia este 6londă, cu oc7i al6aştri, $ulu este 6londă,
21
Gregor Jo
hann Men
del(
1822-
1884)
, n
atural
i
st au
st
riac, con
si
der
at
pări
nt
ele genet
ici
i.
99
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
cu oc7ii verzi, iar eu sunt 6runetă, cu oc7i căprui+ (ar, desi5ur, culoarea
oc7ilor şi cea a părului nu pot fi amestecate după propriul plac şi transmise
mai departe, aici intervenind noţiuni cum ar fi dominant şi recesiv. "stfel,
potrivit teoriei 5enetice a aceluiaşi Mendel, este imposi6il ca o femeie cu
oc7i al6aştri ;cum ai fi, de e9emplu, c7iar tu< şi un 6ăr6at cu oc7i al6aştri
;cum ar fi, de e9emplu, unc7iul ?or6mac7er< să ai6ă un copil cu oc7i
căprui ;cum ar fi 2oler, de e9emplu<+
(espre aşa ceva =nsă, ai să poţi citi acum =n ti7nă+ ! c7iar un su6iect
interesant şi, cu cât =l aprofundezi mai mult, cu atât mai intens =ncepi să-ţi
priveşti şi semenii mai 6ine =n oc7i+

'alutări dra5i lui 2oler, Aillei, lui Oo7annes )aul şi lui )etrus, T7eresei
şi *ernadettei+ )oate n-ar fi rău dacă v-aţi ru5a cu toţii pentru mine+

" voastră, 0erri

100
 - KERSTI
N GI
ER -

Şase
De cum m- am î
ntor
s nî bucăt
ări
e, du
pă urarea aceea de
noapte b
ună, am con
st
atat căapăruser
ă şicei
lalţ
i: Mart
a cu
Marius,Ulri
chcuCharly, pân
ă şiOle cuMia.Î n modcut ot
ul
excepţ
ional, Marta şiMari us nu ven iseră cu ni ciun copi
l,în
af
ară, desigur, de cel pe ca re Marta î l purta î n pântec.Iar
dacăaifi st at să judeci după di men siuni
le burţ i
i Martei
,
acel
a ar fi put ut fi f oart
e b i
ne şi-un pui de el efant.
Charly serăa tase cu t
otul şicut otul binedispusă:
— De t reizil
eî ncoace,sunt nefumăt oare.Şiast af ără
nici
un pi c de hi pnoză. Nu că -i grozav? În afară de asta, am
poft
ă de ni şte sa l
ată! Dar m ai grozavă e chesti
a cu ţ âţ
ele.În
sf
ârşit
, nu mai am nevoi e d e nWon
ici
underbra.Uit
e, atingeţ
i-
le şi voi, sunt ve rti
abil
e!
Marius se şi înfipse să răspundă prov ocări
i, dar a Mrta î
l
plesni peste degee.
t
— Char l
ydoargl umeşt e,i-aspusea.
În compa raţ
ie cu, să zi port
cem, ocalele de sân i ail ui
Charly, cei ai Mar tei păr eau ni şte f alnici bos t ani de
Halloween, cu t oa t
e că, faţă de burt a de op t ulni , car
e se
bombapesubei ,eraude- adr eptulpipernici
ţi.
— Nu,vorbesc cât se poat e de seri
os,a spus Char ly.
Trebuiesăl eati
ngeţicut oţi
i!Hai deţ
i!Nuf aceţipetimizii
!
Zău da că nu -
mi ami ntea puţ i ha
n de mmer hart
31 , pe
atunci,în ca feneaN
:u t ej ena, at i
nge-ll i
nişti
tă, e cuadevăr at
t
are cacioca
nul!
— Cum,azinu v-
alovi
tnicio boal
ă moli
psi
toare? l
-am
î
ntreb
at pe Ole,de î
ndată ce, în semn de salut, aces
t
a m-
a
l
uat î
n braţe.

101
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Avea acel aşi păr bl ond, r ebel, car e-i cădea mereu pe
frunte.Ce săsp un, un băr batat âtde sexy! Iar i me n îcăî mi
mai părearău căer a însu rat cu al ta. Bi neî nţel
es, precu m î i
era ob i
ceiul, mi rosea şiacu m puţ i
n a den t
ist. Şi ast a oricât
de e rcen t ar fi t recu t pe a l duş.
— Şşşt ,af ăcutel ,izbucni nd î n râs.Ui tecănu ne- amai
dat pri n ca p ni cio al tă scu ză. Şi,î n af ară de ast a, mi e chiar
îmi pl aceca rneade mi elgă tit
ăl aàolaal
ă, provençale.
— Săsperăm căt otat âtdebunăosăţ iseparăşidi nal tă
ca rne decâ t ceade mi el. Fi i
ndcă , ştii
, Car oal uat ni şt
e fi l
e de
porc.
— Curat ăpor cărie!rost i Ol e,aruncâ nd o pri vire c ăt re o lcul
unde şed easoţ ia l ui , caret ocm ai f uses e con vi
nsăde Char ly
să -i palpeze sâ nii.
— Ei ,Mi a,o să conducit ul a pl ecare,căciazie r ândul
meu să b eau.
— Ba nu,e- almeu, îi răsp unseMi a, o roşcat ă des tul de
drăguţ ă, cuni şte p icioare u lngi, de n ivi diat.
Roşca ta lucr a cal ocu i
toare a şef ului recep ţieihot eullui de
luxLexi ngton– C incianot impup ri
,nt
ri re l t
aele ch iar h ot elul î n
car e urma să ai bă l oc nunt a de ar gint a măt uşă Al exa.
Numaiî nchirierea Sălii ogl i
nzilorse r idica l a suma de d ouă
mi i cincisu te d e eu ro. Şi ast a f ără servi ciu. Un l ucrudesp re
car e ufsesem pu să de m ama mea s- o n îtreb pe M ia.Nu se
ştie di n cemot iv, dar n umi t a sa lă î i st ăteamai că -mi i caun
gh impe-n och i
. Prob abi l fiindcăprop ria einunt ă de a rgint se
ţinuse aca să ,î n su frageria pl i
nă de l eoparzişide î ngeraşi
,
lucru pe s eama căr uia măt uşa A lexa st râmbase din nas.
— Douămi icincisut edeeuro,chi riasăl i i
,darl amăt uşa
Hul da şt i
e să se văi căreasc ă, cu m c- ar fi st râmt oraă
t!
coment ase mama mea,pu nân d mân a mei di atpe el tefon .

102
 - KERSTI
N GI
ER -
Sor a ast a a buni cii
, Hul da, f usese numi mă
tătuşi
şica cu
moşten i
rea ,căci nu av eacop ii
, pose dând î n sc himb o av eer
impresi on antă şio mi nunăţ ie d e vil
ă. Mama meaşicel elalt
e
surorial e eipusese ră fieca re t otul la băt ai
e,î ncădi n fraged ă
copil
ăr ie, d oar-doarar aj unge şi arrămân e nepoat a ei
preferată. Ceeacei ncludeaşio cl eveteal
ă regu lată pe sea ma
concu ren ţei.
— Doar t u aif ostcelcare aibăutul ti
ma oară,î imai
spuse se M i
al ui Ol e.Bună,Ger ri. Ce b i
ne-mi par e săt e văd .
Că doa r n- oifi şit u gr avidă?
— Nu,i -am răspuns.Dupăcum şt iişitu,suntsi ngură.
— Şini meninupri cepechest iaast a,spuseOl e.
Flirtase mer eu cu mi ne î ntr-un f elamabi l şii nofensiv,
forţ
ân d not a doar ât at cât sămă potsi mţi bine şisănu- mi
faci l
uzi if alse. Ce mai , Ol e rămân ea un t ip pe pl acul meu .
Uneor i– b a, l a dr eptor v
bi nd, des tul de des –mă răsf ăţăm
chiar,î nch i
puindu- mi camce r a fif ost dacănu ar fiexi stat
Mia a sta.
Carol ine mă l uă de b raţ, de p arcă t a
uncim- aş fiî nfiinţat.
— Pul overule nou? s- ai nteresat .Î ţ
işade purşisi mplu
minunat , nu -i aş a Ol e, G erri ar ată gr oza,v s eamăn ă cu
actrţi
a ai a, aia pe ca re a u pri ns-of urând.
— Wi nonaRyder ,rost i
seOl e.
— Exact , spuse şi Carol ine. Gerri seamănă ca două
picături de ap ă cuWi non a Ryd er.
— Ha- ha-ha,f ăcuMi a.
Carol ine î i aruncă o pri vi re asasi nă. N- o plăceadel oc pe
Mia şinu- ii er t
ase del oc l ui Ol e că rel uase l egăt
ura cu ea
atuncicân d eaşiBer tî ncer caseră să -l cupleze cumi ne.
— El impededoarcăGerriet ipulWi nonaRyder ,cu ochi
mari, că prui , bucle n îtuneca t e…
— …cuf undulmare,acompl etatMi a.
103
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Păi ,dacăf undull uiGerriemare,cum mairămânecu
al meu ? aî nt reb at Carol ine.
— Alt ăueşimaimare,aspusMi a.
— De f aptsuntt ipulMari lyn Monroe,l e-am corect at,la
iuţea l
ă, doar -doar nu s- ar fi rep ezit Carol ine a supra Mi ei
.
— Nu,ni civorbădeaşaceva,dul ceaţo,sebăgăşiChar ly
în vor bă,săr ut ându- mă cu mul tf oc. Mar il
yn er a bl ondă şi-
avea ni şt
e ţ âţ e bab an e.Ui te aşa, ca mi ne.Na,pune şit u
mâna !
— Mda,bucură- tet u câtaiceva mot ive,spuseCarol i
ne.
Cân d o să am ocazi a,o să- mi facăpl ăcere să- ţi arăt puţ
in
vergeturi lecucarem- am al es.
Mi aî şiî nt oarseri vi
prea .
— Ol e,tui -aipi păi tţ âţelel uiChar l
y? Dacă nu,f ă- o,te
rog,căal tfelo săne sco ată di n mi nţit oată sea ra cu ch est
ia
asta.
— Numaisă nu mă pi zmui ţi
,maispuseChar l
y.Gerri ,ai
primi t ş it u e- mai l-ul acel a de l a Bri tt E mke? Nu că- i de
groa ză căunul di nt re noia şimuri t? Ce cr eiz, cine-o fi? Şi
din ce cau ză o fimuri t oa re? i E
, at uncich iar că-mi pare bine
că m- am l ăsat de u fmat . Ni cinu- ţi daiseam a ce epede
r se
poa teî ntâmpl a aşaceva . Şi ui t
e cu m, î ncetul cu î ncetul
, am
ajuns şinoi l a vâ rst a la ca re ai f acebi ne să -ţi porţi ceva mai
mul t de g rijă.
Ul rich mă p lesn i zgom oo ts pemăr u.
— Hei ,băt râni co!rost iel
.
De cân d er a cuChar ly, sepurt af aţă de mi ne d e parcă am
fi f ostdoi vech it ova răşide p ahar , ca re n- ar fiav ut nicicâ
nd
ceva n î comun.
— Ei ,cespuidenout ăţil
enoast re?
— Păi ,sinceref elicitări ,i
- am răspuns.

104
 - KERSTI
N GI
ER -
— Da- da,şidi nparteamea,st rigăşiMi a.Chi araşa,ni şte
su per ţâţe.
— Lume- l
ume,ne pare rău di n pricina mi elului,spuse
Bert . O s- avem par te de aş a ceva sâmbă ta viit
oare, pe
cuvânt!
— Di n păcat e,sâmbăt a viit
oare n- o să fiu pri n preaj mă,
spuse i M
a. Mer g al St uttgart,l a un cu rs d e p erfecţ
ionare.
— Ef oarteposi bilcaşieusăl i
psesc,l e- am zi s.
— Dart uundet emaiduci ?întrebăCar o.
— Eu… ăăă,m- am bâlbâit.
Bl estemăţ ie! Cu as ta chi ar ă c mă dăd usem de go l. Din
fericire, ceilalţiî mi interpretaserăco mpl etgreş itî ncurcătura.
— Hopa,f ăcuseMari us.Gerriareoî nt âlni re!
— Un rendez-vous pentru Gerr i! zbier ă şiBert . Păi, era şi
timpul .
Un „ rendez -vous”? P ăi, se u pteasp une şi aşa. Pieleami se
făcu se ejda cade găi nă.Un „ rendez- vou s”cu moa rt
ea. Ca în
filmul acel a, cuBrad Pi t
t,„ Întâlnire cuJoe B l
ack”.
— Şicum î lcheamă?aî ntrebatChar l
y.
— Ăăă,Joe,am răspuns,roşi nddeî ndat ă.
— Şicuceseocupă?voisăşt i
eOl e.
— E,ăăă,eşielmar eşit arepri n,ăăă,adi căpeundese
fab rică coase saucamaşa v ce
a,am răspu ns.
— Cuţ it
edemaşi nidet unsi arba?aî nt rebatMari us.
Am scut uratdi ncap.
— Maidegrabăni ştechest iiaşa,demodat e… lame.
— Poat ecuţ iteSolinger,îşidădu şiBertcu părerea.Poat e
ne a f
cişinouă rostde ni şte cu ţi
te d e su shi. Apropo, cine se
ocu pă azide a peri
tive?
Mar ta căs ca.
— Fi e,măocupeu.

105
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Ia ascult
aţiaici
!N- aţ
ivr ea s-
ol ăsăm încol
o desupă?
î
ntrebăCar oi
lne căsc ând şiea. Vreausă sp un că,pe urmă,
i
ar d urează o veş nicie.I ar d acă azvârlim legumele î
n oa l
ă,
peste fileu, ş il e lăsămaşa, să se î năbuşe ar trebu
i să
meargă, nu? Ş i-
am maiav ea şi maipuţ i
n de s păl
at
.
— N-am nimi cîmpotrivă,spuseseMari us,căscândşiel
.
Ole schimbă cu Mi a şicu mi ne o pri vi
re grăt
ioar
e şise
apucă să cau te ti
rbuşon ul. Asta î n timp ce oi n două i-
am
î
ntins paharele pe mut eşt
e.

A doua zi,mama mea a puscapătt uturorfrământ ăril

or
mele,î ncr
ed i
nţ ându-mi, după cu m bi ne şt i
ţi
, col ecţ
ia eide
somnifer
e.Ni cinu- mi închipui
am c- aşfi put ut aveaaşaun
noroc.ar I dacăaş fi avu t cine şt i
e ce dubi i î n privi
nţa
perf
ecţi
unii pl anuril
or mel e,at unci
, od ată cu î ntâmplarea
aceast
a, ele mi se ri sipi
seră defi ni
tiv: a erl imped e vreera
sori
ţi ca să -mi pot u pne ca păt proprieivi eţ
i
. Fi indcă altf
el
cum să mă fi p rocopsi
t, cu atâat bunăv oniţă,cu munt el
e
acel
a d e som nifer
e?
Acum,că t otaveam î n mână soluţ
iat uturornecazurilor
mele,put eam să- mi pun l a punct,l i
ni„rendez-vous”-
şti
tă, ul
cu Joe ,l ucru car e suna cu mul t mainevi novat decât o
sinucidere.
Spuneam eu ceva maiî nainte că,de apt
f , sunt o fire mai
deg rabă economă,dardacăt otştiam că de-acum î nai
nte nu
maiave am nev oe
i de ban
i, uite căputeamaşa, deodat
ă,fără
pic de must rări de con
ştii
nţă, să-
i şisp ânzur. Era chiar
foarte important să ar
ăt i b
ne atuncicân d ar fi dat es pte
trupul meu .Iar och
ria aceea er
a o nebunie cu rat
ă:strâmtă,
stând î nti
nsăpe mi ne şifără săpară lipsit
ă de p erso
nal
itat
e,
106
 - KERSTI
N GI
ER -
cu un decol teu adânc,f ără săai bă î nsăvr eu n aervu lgar, şi
roş ie ca f ocul a l cul oar e, u na car e, n î mod cu t otul
exce pţional,î mi ven eaşibi ne.
Mor t
al de f rumoa să!l
o ăudaseşivâ nzăt oarea ,f ără săşt ie
însăcâ tă drep tate avea .
Din nen oroci
re,nu avea m del oc ni şte pant ofi pot rivi
ţi, şi ,
deş il a î nce put mă ţ i
nuse m t are,del oc di spu să să maif ac
vreoachi ziţi
e,–l adr eptvorbi nd,at uncicând arfidatpest e
mi ne, m- ar fi afl at nî t
insă –, î mi căz use ră î nsă oc hi i pe
săn dăluţ ele ace lea, e d un roş u par că rupt di n rai , c u
flut uraşi i aceia di n şt rasu ri. Şi , cu t oa
t e că el e f useser ă
de osebi t descumpe ,i ar u e abi a dac ă pu team umbl a pe
tocu ril
e a cel
easu bţirişizvel te,l e-am cu mpărat . Adevă ru l er a
însă că aşa, încăl ţ
ată cu el e,ni cinu t rebu ia să umbl u.
Făceau în sc himb o mi nunăţ ie de gl ez ne,su bţiindu- le,ce ea
ce, întinsă, aşacu m aş fif ostgă sti
ă, ar fi dat bi ne.
În af ară de ast a, cu mpărasemşidou ă st icle de vot că, din
cea maisc umpă.Una casăexe rsez, iar ealcal tă pen tru caz ul
prop riu-zis. r T
eb uia să păst rez l aolalt ă, n î st omac, t a
ât
somni f
erele, câ t şial coolul,f ără săfiu si lită săvă rs ot tul.I ar
as t
a cerea un an umi t an trenament . Aşa că scot oc i
sem după
toa te băut urile al coolicede pri n ca să, adunându- le a l un l oc
şihot ăr ând că şa, a cât er a săp tămân a de u lngă, să el d au pe
gâtnce îtul cu î nce tul,l ucr u car e m- arfi aj utat să- mi mai
ridic puţ in moral ul, co nst ituindu- se, deo potrvăi, î ntr-
un so i
de ă fcut cu ratşide an tren amen t .
Ren dez -
vous-ulcu Joemi -
l pr opu sesem pent ru vi nerea
car e ar fiurmat . Propr ia casănu era î nsă l oc ul cel mai
pot rivi
t pen t
ru a mă si nuci de,fii ndcă, la urma urmel or, mai
treb uia să fiu puţ in at ent ă şicu Hi l
la, şicu cop iii
. Ceeace
mă f ăcu sesă î nchi riez ocam eă r dubl ă l a h Regency
ot elul
Palace, cuveder ea sp re R in, pen tru o ni mi
ca oat tă de 3 20 de
107
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
eu ro pe n oapte.Cu mi cul dejun i nclus,l ucru de car e n îsăn-
aşmaifi av ut nev oei. Şi unde maipui că – ar i as
t
a era şi
part eabună a poveş ti
i– n icinu mai t reb uia săach it not a de
plată.
Pân ă atunciî nsă m airămăses er
ă mul t
e d e ăcu
f t .
Şi chiarde d uminică sear a am î nceput cu an t
ren amen tul,
cu aj utorul a dou ă st i
cle de vi n roşu , pri mi t
e î n dar d e la
unch i
ul Kor bmach erat uncicân d î mpl inisem t reizeci de an i
.
Aşacăm- am apucatsăumbl u decol o-colopri n casă,cu un
pah arpl i
n cuvi n roşuî ntr
-o mân ă şicuo p ungă e d gu noiîn
cea lal
tă, încercând să -
mi vă d l ocu inţa cu och ii celor p e c are
urma să- il as î n urmă.Î n pr imul şi î n pri mul rân d, am
aru ncat bvi rator
ul pe car e mi -lf ăcu se cad ou Char l
y. Ni ci
vorbăsăfidatmamameapest eel.Sau măt uşă-mea.Eraun
lucr u îngr oz
itor
, car e nicimăca r n u ad uce a cu mod elul său
mascu li
n, cu excep ţi
a si tuaţi
eiî n ca re ar fiexi stat pe l ume
bărbaţ icu două mădul are în cul orif osforescente.Să fiu
sinceră, încănu descop eriseml a ce er a bun cel de-al doi l
ea,
ceeace ăcea f caap arautl săfi rămasneat ins,î n ambal aj
ul
original. Şi, de cu m l -
am î nfundat î n gu noi, aşa, pen tru o
cli
pă, şi -
a f ăcut si mţ i
tă prezen ţa şi r p
opria-mi con şti
inţă,
încăr cat
ă. Char ly î mi sp use se că j ucăria f usese f oar te
scumpă şi că era una di ntre cel e maibu ne de pe pi aăţ,
sco asăî nt r
-o ed i
ţie limitată. At ât căacu m ch iar căer a prea
târziu ca s- o mai fi pus l a l ici
taţie pe eB ay. Nu aru ncasem
punga de gu noiî n t omberon ul case i – ci ne şt ie, poat e se
apu cau să scot ocească şi pe ac ool – ci scăpase m de ea,
îndesân d-o î ntr
-un coşde gu noidi nt r
-o st aţ i
e de t ramvai .
Poat e căar fi dat pest e ch estia ai a vr eun om al st răzii şis- ar
fi bucu rat şiel .
În hol, m- am î mpi edicatl aî ntoa rcere d e sa coşa de u ită, pe
care mi -o dăduseLakri tze şi din ca re i eşea l
aRoni
i na,
veal
ă
108
 - KERSTI
N GI
ER -
vânăt oreasa di n ne gură,vol umul -pilot, pe care se
pres upunea că î l redact aseAdri an. Fuses em hot ăr âăt să- l
arunc î n gr ămada de hâr ti
e veche, d ar bi ruise subi t
cu ri
oz i
tatea şim- am ap ucat să cites c.Ron ina, pr oasp ăt
ajunsa f emeie-vam pir, r t
ebui a s- o prot eez
je pe o t ânăr ă
muri toare, pe nume Ki mber ley, de muşcăt ura unui vampi r
reb el
.
Totuleraaşadef ărădesuspans,î ncât ,casăpotrămâne
conec tatăl a firu l poveştii, m- am vă zu t si l
ită săgo lesc o st icl
ă
întreagăde vi n roşu .
Dumnezeu cu mi l
a!Acest Grego r A dr i
an se pu tea soc oit
într-adevăr f
erici
t cămai avea o sl ujbă şinu er a nevoi t să
trăiascădi n scris.Li psa cu desă vârşire a ori că ruit alen t ţîi
săr eaî n och i pe fiec are pagi nă.Cu t oa te ast ea, nu se u p
tea
plânge c ăi -
ar fil i
psitf antezia.
Mai degr abă î mpot ri
vă dec ât pot rivit prop riei voi nţe,
începusem să cuge t cam cum arfi t rebui t proc edatpent ru a
facepov est
irea mai u b
nă. a C person aj
, K imber ley as t
a
ap roape c ă nu exi sta,ca său n maisp un că şi vam pirul acel a
reb elave a ni şte mot i
ve des tul de firavepen tru a vr ea s- o
muşt e ocm
t ai pe K imber l
ey.Î n defi nitiv, ch iar cănu er a ni mi c
interesant a l ea,ni ci măcar grupa san gu i
nă.Ce mai , se
simţ ea în t ot ocull l ipsa cu desăvâ rşire a dramat ismul ui,a
ad evăraeti mot ivaţii şi a prof unzi mii se nt i
men telor.
Sent imente cum erau ac elea al e Le ei , bol nava mea de
leucemi e… Cât ai cl
ipi, m- am aş ezat al mas a de scri s,
încropind o versi une compl et nou ăCă aii Lee i.
Tr ebui a să
recu nosc, acţi
unea i maginată i niţi
al câ şti
gase eviden t î n
avâ nt prin di ver
sel upt e cu să bii cr estate,î n vr eme cef aptul
că at ât p ersonajelor secu ndar e câ t şi or cel principal e l e
creşteau ni scaivaco l
ţi ascu ţ
i ţi
, câ nd ţ i
-er a lumeamai dr agă,
conf ereaî nt
regu l
ui o t ensi
une d e n etăgă duit.
109
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Î
n ceea ce pri veapart ea er oit
că , povest ea nu er a l i
psit
ă
acu m de ceva pi can t
erie, fii ndcă nu put eaişt i dacăunul
urma să -l sărut e sa u să -
l muşt e p e cel ălalt.
Mă pri nse se m iezul nop ţi
i– u lcram con cent rată o scen ă de
transformare,ceva pretenţios,o a mest ecătură î ntre su ptul de
sân ge şi sex –nd câsună t elef
on ul. Era Char ly.
— Tocmaiam avutun coşmar ,îmispuse.Te- am t rezit
cumva?
— Nu,i -
am răspuns,t urnându- miî ncăni ştevin roşu.Că
şieu t ocm ait receampri nt r-
un soi de coş mar . Unul cu mul t
sânge.
— Am vi satcăUl rich şicu mi neeram ni ştepări nţ ijal
nici,
spuse Char ly. Şi dacăt otm- am t rezit, mi -am datseam a că
aşaest e.
— Cevorbe- s astea!i -am î ntors-o.O să fiţ ini şte părinţi
extraordinari .
— Nu,acont i
nuatChar l
y.I erisearăi aram f umat .Şichiar
dacăn- a f ost decâ to j umăt ate d e i ţ
ga ră, năravu l s- a dovedit
maiput ernic d ec
âtmi ne.
— Ei,hai decădoaroj umăt ateni cinu- iaşaderău.
— Şt i
işit u ce se î ntâmpl ă mereu cu pl antele mel e de
apartamen t, mai sp use h Car l
y. Ce- ar fi să se ntâî
mpl e acelaşi
lucruşicuco pi
lul ?
— Înl ocult ău chi arnu mi -aşf aceni ciopr oblemă.Omul
seadapt ează ntot
îdeau na.
— O săui tdeelpri nvreunsupermagazi n,spuseChar ly.
— Lasăc- osă- ilegăm uncl opoţel.
— Rahat !Mi -
erău,maiapucă să spună Char ly.Cred că
trebuie să vărs.Dar î ţi mul ţumesc că m- ai ascu lt
at.
— N- ai de ce, i -am zi s, după care m- am î ntors la
manu scrisul meu.

110
 - KERSTI
N GI
ER -
*

Săptămân a d e pân ă a l r endez- vou s-ul meu cu Joerec tuse

parcăî n zb or. Mă ant ren asemsi l
it
oare,î n fieca re zi ,l a dat ul
pe gâ t şiţ i
nut ul acolo a l băut urii şil ucr asempunctcupunct
l
al ist
a mea der ezolvat.i
Ş , başca, mai t ermi nasemde sc ris şi
Cal ea Leei prin neg ură,cinou
că ă, ăst oradi n zod ia Feci oa rei
nu ne p l
ac u lcrurile ăf cu te p e u jmătat e.I ar ceea ce nî cepeam
o d ată,duce am pân ă al cap ăt.
Iar l ucr ul a ces t
a er a val abi l şin îca zul a ci ţ
uni l
or de
asanare.
Aşa aj unsesem să carmaimul ţisacide gunoide pri n
casă. Iar da căt otî nce puse m, f uri a meade sc ăpatde u na şi
de al t
a nu maicu nosc use ni ci
o l imi t
ă.Apar autră casn i
că,
hai ne, n îcălţări, e l
njerie, b i
bel ouri, a tblouri , h ârtii
, e l
njerie
de pat , cosm eticale,t ot ec nu- mi pl ăceaaşa, sută l a su tă,
trebu ia ar uncat , urmân d să mairămân ă p rin pr eajmă n umai
ceea ce mi î aşez a prop ria per soa nă înt r-ol umi nă aut en ticăşi
pu ră.Ceea ce n îsemna cam pu ţ
in. Iarda că mă ref eream cu
prec ădere a l h aine,ch i
arcă u n mairămăsese maini mi c.
Ia să nu fi f ost o nev rotică depr esivă,zău dacăt oată
cu răţenia ast a l a sân genu m- ar fidi strat e p cinste.După
toa te man evrele,casa înce puse să par ă mul t maisp aţioasă,
dul apurile se arătau go l aşe işfieca re u lcruî şiavea l
ocu l său.
În fiec are mi ercuri t reb uia să f ac cu rat r pi
n casă pe la
măt uşaEvel yn şi , cu t oate că, de d at a ast a,mă puse se să-i
piep tăn f ranjurii covo arel or per sane şisă -i cu răţ cu ptorul,
timpul t recuseca î n zbor .I a să fi şt i
ut eu maidi n t i
mp ce
plăcu t er a săf acicu rat uşo r ch er chelit
ă cuceva votcă !
Săptămâna vi it
oa r
e osăsp ălăm dul apuanu
rile,
nţ ă măt uşa
Evel yn. De fi ecare d ată câ nd se ef r
ereal a sa rcinil
e p e ca re el

111
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
primea m, seexp rima l a per soana î nt âi pl ural,î n r ea l
it
ate ea
nemi şcân d ni ci
un dege t, cidoa r pri vindu- mă r tăncăn ind.
— Vai ,cemăbucur ,i-am spus.
Săpt ămân a v i
it
oar e u rma s ă n u maifiu pe l umea as ta.
De cu m m- am î ntors n î gar sonier ă,m- a su natLa krit
ze,ca
să mă î ntrebe ce f ăcu sem cu pl an ul ace l
a de i dei.I -am
răspuns că ave am să- it rimit man usc risu l defi niti
vat ri np
poştă, vi nereaurmăt oare,o ve set ca re a vu darul s- o bucu re
nespus.
— Mda,r epede şide nădej de,ca- ntot deauna!Şieu care
îmi î nchi puiam c- o să mă l ăsaţi de i zbelişte,mai p s
use
Lakritze.Făr ă dumneav oastră ch iar - aş
c j u
ange e p d rumuri .
Man uscri sel
e p e car e e l-am pri mi t pân ă acu m sunt ceva de
groază. Se pare că -ii mposi bil să f acisâ ngele să urcel a un
nivel su perior.
Lak rit
ze nu figu ra pe l i
sta cel or car e ar fi urmat să
primeas că di n par tea mea o scri soar e de rămas -bu n. La
urma urmel or
, nu put eam să l e s criut cuh
tu
i r
or
ar .De ac eea
(darmaicu seamă fii ndc ă, din mot ive de an t
renament ,
tocmaiî mi t urnase m pe g âtdou ă pah ar e de t vo
că cu suc d e
portocale), m- am f olosit de p ri
lejcasă -
i sp un:
— Î misunt eţif oart e si mpat i
că,Lakri tze. Şivă doresc
numai bi ne,di n t oa tă n iima.
Lakri t
ze pri mise i zbucn i
rea aceea sen ti
men tală dest ul de
degajată:
— Păi , şi dumneavoast ră î mi sunt eţif oarte, foart e
simpat i
că, er G
ri. Şi ch iar î mi f ace o pl ăcere deoseb ită să
colaborezcudumneav oast ră.
Vai,cepl ăcut !Maimaisă- midea l acri mile,at âtf usesem
de mi şcaă t.
— La reveder e.Să nevedem î ntr
-ol umemaibună,i -am
urat, pe u nt onsol emn.
112
 - KERSTI
N GI
ER -
— Da,spuseLakri t
ze.Păi ,osănest rădui m şinoi .
Pân ă şi mama mea a sunatşi eram si gură că,dac ă arfi
şti
ut ea că ace ea er a ul t
ima oar ă î n car e vorbea cu mi ne,
altele a rfi f ostl ucru ril
e p e c are mi l e-ar fisp us.
— Copi lă,am vrutnumaisăt eînt rebaşa,scurt ,cam ceai
vreasăî mbr acipent rununt adear gintamăt uşiiAlexa.
— Păi ,pfff…
— Bi ne,dar ,terog,nu di n nou vechi turaaceeadej achetă
din ca ti
fea. Pen tru aşao oca ze,
i ai put easă -ţi cumperi şit u
ceva nou . Hanna, o şt ii doar, Hanna l ui Kl aus,Kl aus K öhler
,
a purt at e d curân d, cân d şi -a săr băt or
it A nnemar ie cei
şaizec i de a ni, un cost um f oarte şi c,cu pant alon. Cu o vest ă
pe su b j achetă. Aşaceva ţ
i-ar st a şiţ i
e o fart
e bi ne.Aş put ea
s-o î ntreb pe Annemari e,dacă ,l a rân dul ei, ar put ea s-o
întrebepe Han na de unde şi -a l uatcos t
umul ,i ar ap oiam
put ea m egreî mpreu nă să- ţi cumpăr ăm şiţ ie aşava. ce
— Eu,ăăă,t ocmaimi -am cumpăr atof rumuseţ ederochi e
roşie,i -am răsp uns.Dar şi ni
şteî ncă l
ţăripot ri
vit
e.
Mama mea t ăcu pr eţ de c âetva secunde, evi den t buimacă.
După c areî mi spuse:
— Roşi e?Chi ar r t
eb uia să fie r oşie?Doa r orşul e at ât de
băt ător l a ochi .Aşa ceva nu pot purt af oarte mul ţi
.Mă
gân disem mai mul t a l un be j f rumos . I ar o cst
umul cu
pant alonal Hanneich i
ar bejer a.
— Mamă, dar rochi a e f oarte f rumoasă. Şi -mi st ă
nemai po meni t. Un l ucru pe care l -
a spus pâ nă şi
vânzăt oarea.
— Deundepână unde? Ast a o spun t oate,numaica să
scap e de boar f
ele vec hi de pri n magaz i
n. Ce,nu şt i
aică
primes c ce va r p
oce nte? e- Car fidac- aiî mprumut a şit u ceva
drăguţ de a l su roril
e a tle?Ei ?

113
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Vreisă spuivreun hal atde-alTi neiaşa,à l a Laura
22
Ashley , sau vr eun cos t
um cer nit de-allui Lul u? N u, mamă,
rochia e mi nunat ă, o săvez i
. A cost at pat ru su t
et rei
zecide
euro.
— Pa tru su te treizeci de eu r
C o?
-aşa eştit u, dai bani i
mereu pe t oate ni micu ril
e.Par că văd c- o fi vor ba de vr eo
cârpăi efti
nă…
— Pat ru sutet rei
zeci,am repetat.Şiî ncăaf ostredusăde
la opt su te.
— Nucredoi otă,spusemamamea.Ast aozicidoaraşa…
Am suspi nat.
— Vreau să spun,nu- inimic,Ri l
uge,maispuse mama
mea . Te- ai si
mţ i şit u mai bi ne,dac- ai fi mai bi ne mbî răcat
ă.
Fii
ndcă l t
af
eln- ar a mifi de mi rare de ce ast a mi că amea - n
are şi eapar te d e u n băr bat, cân d umbl ă în hal ul în care o
face.
Am suspi natiar.
— Şt i
icumvacă,pri ntrerade,umbl ădejavorbacăaifinu
chiaraş a… normal ă?mă n ît
rebă m ama mea.
— Cum,cum?
— Chi araşa,nenor mal ă,rosti mama mea. Şti
i doa r, aşa,
alt
fel
.
— Alt
felf
aţădece?
— Ei,hai,nu t
emaipref aceşit u acum maiproastădecât
ai fi, a sp us mama. Aşa , alt
fel
.Î n altf el. Al
tminteri
. Di
n al
tă
lume.
— Le sbi
ană?Rudele şi
î înch i
puie c-aş fil esbiană?
— Ascultă,copil
ă.Ştiidoarcă nu- miplace când te-
aud
f
olosi
nd asem eneaexp resi
i.

22
L
aura Ash
l
ey,(
1925-
1985)
, desi
gnerdi
n Ţa
ra Gal
il
or.
114
 - KERSTI
N GI
ER -
— Mamă,l esbi ană echi art ermenulcorect ,înt imp ceî n
alt efl, a lt
mi nt eri
şidin al tă l umesu nt, di mpot ri
vă, termen i
incorecţi, am pus- o al punct .
— Păi ,dacăt e- arauzici nevavorbi ndaşa,maic- arzi cecă
ai fi de- a bi nel ea…
— …l esbi ană? Eibi ne nu,nu sunt ,mamă.Pent ru- aşa
ceva ar mai t rebui să - mi pl acăsăf ac sex cuf emei le.Şi,î n cel
maibu n caz , să şi am par te de- aş a ceva.Numaică,de o
vreme,ni cin- am maif ăcutsex.Ni cicu vreof emeie,ni cicu
vreun bărbat .Nu cred î nsă că pri veştepeni meniaşa ceva.
De ce nu s- or nî treba, foarte bi ne,dacămăt uşa Al exaşi
unch i
ul Fredormaif ace- o mpîr eună?
— Ti gelu!serăst isemamamea,i ndi gnat ă.
— Vezit u,asemeneaî ntrebărisunti ndi screteşiincomode,
dar, cu t oate ast ea, noi ăşt i
a si ngu ri , ne l ovim de el e l
a t ot
pasul.
Mama mea ă tcupreţ de cât eva s ecunde. După c are, spuse:
— Şt iidoarcăFredaf ostoperatl aprost ată.
— Cef ace?
— Maimul te nicinu- ţispun.Buzel e-misuntpecet luite.
Sunt d iscreţia per soni ficată. Ş tii
, d acă t otdi
nviicând î n
când cu câ te un bărbat p e l a pet recerile de f ami l
ie,ai f ace
bine să preî ntâmpi nizvonuri lerăut ăcioase.Aşa cum f acşi
veri
şoarel etaleFranzi skaşiDi ana.
— Păi ,al ea aparî ntotdeauna cu cât eun al tbărbat ,i -am
răspuns.I ar m ău
tşa Mar ie-Lu i
se se poar tă şieat otdeauna
de p arcăde- a dou a zi ar şiî ncep e să bată cl opot eel de nuntă.
Dacăm- aiî nt rebaî nsă pe mi ne,ţ i-aş spu ne că t ipi
i sunt
luaţi deja. I a sp une,de d ata ast a cu ci ne mai su nt, din nou,
caşi l ogodi t
e?

115
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Păi ,pri etenulcelnou alDi aneie un agentde bursă,
spuse mama mea.I ar r Fanziska î l are t otpe ăl a de dat a
trecu tă. Ea ch iar o săse ă mri t
e a lt oamnă.
— Cu f rizerulăl acu părular anj atàl a Elvisşicu gl asul
lui Goo fy? m aî ntrebat, uşor şoca tă.
— Nunumaică- ifri
zer,spusemamamea.Darareşipat ru
saloane î n oraş.I ar M arie-
Lui sei -a dat de î nţelesFranzi skăi
că, odat ă aj unsăl a trei zeci de ani , nu- ţ
i mai poţ i perm ite să
mai aşt epţ i cine şt ie cepri nţ , ca re să so sea scăî n ga lop, pe
spinar ea vreunui c al al b. Tr ebu ie să mai ac fă omul ş i
com promi suri.I ar un bărbat cu pat ru sal oane n îflor itoa
re î n
vremuricaacest eanu- idel ocdet recutcu veder ea.Ceţ i-au
spus cei de a l afrmaci e n îl egăt ură cumed i
cam entele?
— Cuce?
— Şt ii
,cut iameadepant ofi,pl i
năcu medi cament e.Ziceai
c-ai s- o ducil af arm aci e.
— Ăăă,păi ,s- au bucuratnespus.Tocmais- a semnal at
faptul căî n Et i
opia oa men ii au î ncepu t săse l â
pngădi n nou
de o î ngr ozitoare ep idemi e de t ulburărial e som nul ui
,i ar
tabletele a tle a u pi catl aţ anc.
— Foart e bine,f oarte bi ne.Acum o să mă duc să mă
pregăt esc pen tru par tida mea de br idge, maispu se mama
mea.Să şt ii c- o să- nt reb t otuşide unde şi -
a l uat an H na
cost umul ăl a, cu pant alon . Şi- o să mă ui t şipri n cat alogul
Hei ne, săvăd dacănu dau pes te cev a potrivit pen t ru aşao
ocazi e.Te a misu n eu .
În al t
e î mprej urări
, p oate că m- aş fi î ncumet at s- o
con trazic di n nou , dar c e rost ar mai fi avu t să fi st ârnito
ceart ă aşa , cău tată cul umân area?
— Da,mamă,aşasăf aci .Şimul ţumescpent rut ot.
Aşamis- apărut ,căasemeneaul timevorbearfif ostunel e
pline d e d emni tat
e.
116
 - KERSTI
N GI
ER -
— Păi
,de-
ast
asuntmamel
epel
ume,î
mirăspunsemama
mea.

117
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

)reaiu6ită Flo,

Îţi mai aduci tu aminte de vremea când citeam =mpreună povestea

indienilor acelora, care, =n vis, petreceau laolaltă şi c7iar puteau urca
=mpreună pe vârful unui munte4 Înc7ipuie-ţi atunci că =n noaptea asta am
vor6it =n vis cu viitorul meu soţ+ "vea o pană de vultur =nfiptă =n păr şi
oc7i dulci, iu6itori+ i am ştiut pe dată că el era cel care =mi fusese sortit,
căci inima =ncepuse să-mi 6ată =n piept ca ne6ună+
P Nu-ţi pierde vremea acolo, =n depărtări+ 2ino =ncoace, la sfântul
'coruş-de-Munte, la picioarele Muntelui 2ulturilor şi ia-mă de soţ, mi-a
spus el ;=n lim6a indiană, pe care eu o =nţele5eam totuşi888<+ Căci, ne5reşit,
tu şi cu mine suntem făcuţi unul pentru celălalt+
" fost un vis minunat+ ar când m-am trezit, am dat peste pana aceea de
vultur alături, pe pernă+ "şa că, fireşte, am şi luat-o din loc, rezervându-mi
un 6ilet pentru următorul z6or către "merica+ Încă de copilă am visat să
aun5 soţie de indian+ i unde mai pui că mi-a mai rămas ceva timp ca să-
mi =mpac7etez câteva lucruri ;ceea ce face ca să mă pot folosi numai 6ine
de 6entiţa ta cu 6uline colorate8< şi pentru a-ţi scrie scrisoarea asta, ca să
nu te miri de ce am dispărut aşa, dintr-o dată+
2iitorul meu soţ e căpetenia indienilor )i2ati, nume care s-ar traduce,
oarecum, prin Cei ce trăiesc +n 3araclis. !l =nsuşi =şi zice 4a2utu, ceea ce
=nseamnă: Bărbatul cel frumos *i +nţelept, care$*i ţine nevasta pe palme.
'ă ştii că numele astea, ale indienilor, sunt alese =ntotdeauna cu mare
=nţelepciune+ i mai sunt c7iar nemaipomenit de mulţumită că nu sunt
aleasa lui 0atuli, fratele lui Qautu, căci numele acestuia =nseamnă Cel
căruia +i put picioarele. Câ78 C7iar c-am avut noroc8

Ceea cedesprins
a dreptul am pututdinvedea şi euun
)aradis: =n lac
vis de
dinun
total6astru
satul tri6ului Niati,
limpede, arătaşide-
păşune
pădure, iar alături, maiestuos, Muntele 2ulturilor, cu creasta acoperită de
zăpezi, =n timp ce =n tot locul, printre corturile pestriţe, aler5au cai şi
ţopăiau iepuraşi+ i se 5ăseau nenumărate tufe de afine+
i-am mai zărit câteva 6roaşte-ţestoase uriaşe+ ar cei mai mici dintre
ţâncii indienilor le şi călăreau+
(upă cum =ţi poţi =nc7ipui şi sin5ură, mă 6ucur dea la ne6unie la
5ândul vieţii care mă aşteaptă ca soţie a căpeteniei+ (in nenorocire, =n satul
cu pricina nu se află niciun telefon, nicio cutie poştală şi nici nu sunt
118
 - KERSTI
N GI
ER -
telefoane mo6ile+ (e aceea o să-mi fie tare dor de tine+ )oate că vom reuşi
până la urmă, măcar =n vis, să vor6im una cu cealaltă şi să mai sc7im6ăm
=ntre noi ceva noutăţi+
"i 5riă să mănânci mereu multe le5ume+

" ta 0erri ;cea care, de mâine =ncolo, are să se numească Qoata, ceea
ce =nseamnă ceva de 5enul Cea care plute*te pe deasupra norilor5

)+'+ (ra5ă Caroline, dra5ă *ert8 "nimalele de casă sunt potrivite pentru
o 6ună dezvoltare psi7ică a unui copil+ 'timulează sentimentul
responsa6ilităţii şi, =n 5eneral, =i =ntăresc personalitatea+ Nişte părinţi
iu6itori le vor permite =ntotdeauna copiilor lor să ai6ă un animal de casă,
iar Flo a auns la vârsta potrivită pentru un iepuraş+ În le5ătură cu această
temă, v-am tipărit, de pe internet, câteva articole şi vi le-am ane9at,
sperând foarte mult să nu care cumva să nu-i duceţi la =ndeplinire unei
6une şi vec7i prietene o ultimă dorinţă+
2ă ro5 ca, atunci când o să =mplinească optsprezece ani sau poate şi mai
târziu, să-i şidaţi
maturizeze o sălui
fie Fio inelul
sta6ilă din meu
punctcu
de acvamarin+ )ână
vedere psi7ic, cândsăocreadă
lăsaţi-o să se
că trăiesc foarte 6ine şi mulţumită =ntr-un sat indian+ Nu ţin =n niciun c7ip
să le răpesc prea devreme copiilor c7iar toate iluziile, oricum s-ar numi
ele: iepuraş de )aşti, 'fântul Nicolae sau condiţia =ntr-un stat a femeilor
sin5ure+ Nu cred totuşi să aveţi pro6leme =n privinţa asta, căci, la urma
urmelor, aţi fost =n stare să-l faceţi pe copil să creadă =n e9istenţa unei zâne
a suzetei, una care ar fi avut nevoie de suzeta aceea =ncovoiată pentru
niscaiva nou-născuţi+ Aei8 (ar nu cumva asta era cam scâr6os4

119
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Şapte
Afosto greşeal
ă să mă maiduc o dat
ăîn hol
,chiaro
gr
eşeală uri
aşă. Una cut ot
ul şicut ot
ul i
remed
iabi
lă.
Şi ast
a numai di n pură va
ni
tat
e.
Adevărulera însă unulşibun,acel a că arătam purşi
simplu răpi t
or. Părul, m achiaj
ul, orchi
a, să ndăluţ
ele, oa
tt
e
laol
altă erau curat ă nebu nie! Ladr ept vor bi
nd, n u mă
prezentasemni ciod at
ă atât de bi ne.Ci nsti
tul peste măsură
cu al cool din cu rsul săpt
ămâni iî ifăcuse ch i
ar foa
rte bine
înf
ăţi
şă ri
imel e,că cimai tott impul îmi fusese prearău casă
maişiî mbuc cât e ceva. Iar ezrul
tat
ul f usese un ab domen
aplat
izat f rumuşel şi con t
ururi al e f eţei ev i
dent mai
accentuate.Ast f
el, cearcă
nele î nt
unecate avea u darul să le
sporeasc
ă ochi
lor măr
imea.ar
I coaf
eza î
mi ăcu
f se ni
şte
şuvi
ţe caramel ş
i arămi
u pal
, c
are ar
ăatu de-
a dreptul
fant
ast
ic.
În acea st
ă ul ti
mă sea ră a vi eţi
i,f rumuseţea eică pătaseo
st
r ălucir
e cu t ot
ul nep ământ ea nă. Ni ciunul dintre cei ca r
e o
văzur ă nu ar fi urmat să dea vr eod at
ă ui t
ări
i acea i magi ne.
Pă rea că f usese î nvăluită de o vr ajă, un a car e o f ăcea
deopot ri
vă de s ipit
itoare ş i de n eati
ns.
Arfi f ostadevărat ă ri
si pă să nu mă fi arăt atîn rochi
a
ace eamăcar s o
i
ngu ră dat ă,cât ă vr eme aşmaifi f ostî ncă
vi
e.Numaiaşa,cel or câţiva,st răini,nimeri ţ
ipe j os,prin
holul hot eu
llui şinumai pr eţde vr eo cincimi nute.Şi , cu
prilejul acel
a a r fi urmat să m ă d escot or
osesc de şiam balaj
ul
som ni f
ereor
l, p e car e l e sc osesem di n cu t
iuţele lor de
alumi niu şil e ordon asem pe masăpe ci ncirân duri. Alături
,
aştept au preg ăit
te dej a vot ca, o st
iclă cu ap ă, n u pah ar
pen tru apă şiunul pen tru t ărie.

120
 - KERSTI
N GI
ER -
Scrisoril
or e d adiol e ă fcusemvâ nt,rând pe rând, în cuti
a
poştală di n faţa hoteu ll
ui. Fuseseră destul e,în parte chi
ar
vârâteî n pli
curigrosuţ e,pent ru timbre pl
ătisem o mică
com oară, iar d in pricina l or
, cu ti
a poştală era acum pl i
nă
ochi.
La or a şase se
ara f usese gol i
tă, ari acu m ceasul arăa
t
şapte şi j
umăt ate.Aşacăul t
imele mele cu vi
nte sefla au dej
a
în dru m că tre desti
natariil or.
Totuldecursesepot rivi
tpl anului.Nimicnu maiput ea da
greşde acu m î naint
e.
Maiam ceva t imp,
i
-am spu s i magini
i mel e din ogl
indă.
Oglinda pân ă î n podea a camerei de hot el era or
namentată
cu au ri
u, con feri
ndu- if ăpturii mele un cad Amn
ru de ş.
putea să merg până jos şisă mă l as şieu puţ in admi rată,
după ca r
e mă potî nt
oa rce uss şiî ncepe cuî nghiţitul
.
Făptura di n oglindă nu mă con tr
azise, ar ăâ tndu-se mai
degrabă pl i
nă de coch et
ărie aşa, printre zul ufii di n ca p, şi
zâmbindu-mi .I areui -am zâmbi tl a rân du-mi . Ruj ul acel a de
buze,de un r oşu st
rălucitor,mise pot ri
vea de mi nune.Î n
modnor mal , pref
eram numaicu lor
i decen te,t ocm aipen tru a
nu-mi ac cent ua şi mai mul t g ura mar e, da r
, a l urma
urmelor, niciMi a Rob er
ts nu f ăcea aşace va prea des .Iar
dacăt oturma sămă ar ătşieu maiî ndrăz neaţ ă,at unciî n
zi
ua cupri cina cuat ât mai mul t…
De cum am aj uns î n hol ul hot el
ul ui şi am ar uncat
ambal aj
el
e t abletel
orî ntr-un coşde gu noi , am con statat că
nu se afl au pri n preaj mă decâtdou ă doam ne n î vârstă,car e
păreau că -şiui t
aseră ochelari
i de ved ere aca să .I ar i t
pa de l a
recepţ
ie nu ca tadi
csi niciea să -mi aruncevr eo pri vire.Doi
oamen i de af acer
i
,î n cos tume,î şif ăcu ră i ntrarea pe uşa
rot
ativă,f ăcând-o însă de urgen ţ
ă l a st ânga , că tre bar . Nici

121
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
măc
arnu m-
au obs Hei
. ! Ast
ervat a-
i ul
ti
ma oc
azi
e să mă
admi r
aţ iîncăvi e!
Totce- mimairămăsese de f ăcutera să mă î ntorc din
drum şi să ur c n î cameră,numaică- mi aj unseră l a urechi
su netele de pi an ven ind di nsp re bar, şiî mi t recupri n mi nte
i
deea nesăb ui
tă de abea un ul t
im pah arcu şampan ie, aşa,
caun soi de p reparat iv. Iar dacăoa men ii aceia de a facer i nu
ar fi avu t och i pen tru mi ne n iciat unci, cân d ar fi rmat u să
stau co coţată pe sca unul de l a bar, pi cior est
p e pi cior, ch i
ar
că u n armai fi f ost nimi c d e ă f
cu t cuei .
Aşasef acecăam i nt ratî nl oculcu prici na,legănându- mă
pe t ocu ril
e să ndăluţ el
or mel e roşii, mer gând di rect t că
re
prop ria-mi pi erzanie. Chi ar acăd nu remar casem de l a bun
î
ncep ut, aj unsesem dej a desf ătarea şi b oi
ectul pri virilor
l
audat iveal e celor d oi oamen i de af aceri, care l uaseră l
oc l a
masade vi zavi de b ar . Ce mai , exact aşa cum î mi dor i
sem!
Cu un zâmbe t mul ţ
umi t, m- am ur cat pe un ul di ntre
sca unel e din f aţa tej gh elei, aflat ch i
ar n î razavi zuală a cel or
doi. Ei , ui te căt ota mer itat! Până şich el
ner ul de l a bar m ă
găsea destul de a t
răgă toare.
— Unpaharcuşampani e,văr og,am spus,cl ipindmărunt
din ge ne.
— Vi nei mediat,îmirăspunsebarmanul .
M- am aşez at p iciorpes t
e pi ci
or, mi -
am net ezit o rchia pe
trup şiam pri vi
t mp î rej ur.Î ncăperea er a scu fundat ă î ntr-o
l
umi nă rec e,ami nti
nd de un asfi nţi
t, fii nd î mpăr ţi
tă î n mai
mul te n i
şepl uşa t
e.La ora aceea nu er a cine şt ie ceagi taţi
e.
Maşi na de ca f
eaesp resso orctea molcomî n l egea ei
, piani stul
i
nt erp aAst
ret imegoesby,i ar n îtr
-un co lţ
, viza vide ace i doi
oam eni deaf aceri, pej umăt aet as cunsă î ndă rătul u nei
plan te,se u gi
giuleao per eche.Nu ţ ineamsămă ui t, dar se
ocu pau unul de cel ălaltî ntr-un f elcar e ălsasăse r p
esu pună
122
 - KERSTI
N GI
ER -
că fie care î şi n îfip sese l i
mba cât mai adân c, pân ă î n
sinusu rile p artenerului . O scâ rboşen i
e.
Femei a avea părul roşu ,i ar b raţele ca re-ii eşeau l a ved er e
din roch ia-sacde pe ea, una neagr ă, er au pl ine de pi st rui.
Arăt a depar că arfif ostMi a.Maiapoi ,bărbat ulî şiret rase
li
mba di n gu ra ei,i ar eaa râs.Acel aşirâs ca al Mi ei.
Dar i a st ai puţ i
n!
Acum put eam să- ivădprofil ulchi arf oartebi ne,i aracest a
era de necon f
undat . Era chi ar M i
a,nu maiî ncăp ea ni cio
îndoială.
Numaică băr batul nu era cât uşi de p uţ i
n Ol e. Avea păr ul
înch i
s a l cu l
oare şi arăt a cucel puţ i
n zece niamai î n vâ rstă.
— Şampani adumneavoast ră,măat enţionachel nerul .
Nu, nu se pu t
ea aş a ceva!Mi a era l a cursul ac ela de
perfecţionar e, a l St uttgar t . C a să nu mai p s
un că era
mări tată şif er
icit
ă. F emei a ca re s- a ri dicat mai ap oi
, şi ,
strâns l i
pi tă de bărbat ul n ecunoscu t
, s- a î ndrept at căt re
mi ne, nu put ea fi cu ni ciun chi p Mi a.Şi t ot
uşi , ea era!
Trecuse at ât de aproape de mi ne, î ncât am put ut să- i
ad ulmec pân ă şi par fumul .
Am deschi sgura,pent ruaspuneceva,darMi ani cinumă
băgăî nseamă.Bărbat ulî şiţ ineamânapef undulei ,î nt i
mp
ce amân doi au di spăr ut p rin uşa de st i
clă, ăt cre hol ul
hot el
ului .
— Mă î ntorcimedi at ,i -am spus barmanul ui,l uându- l
e
urma cel or oi d până î n drep tul uşi i.
I-
am zări t oprindu- sel a recep ţie,pen tru a di scu t
a cu t ipa
de a colo,după ca re a u pri mi t o ch eie şi s-au î ndreptat că t
re
li
fturit ot aşa, str âns î nlănţ uiţi.
Ce er a săf ac? - Nar fi t reb uit cel puţin să -i dau de vest e uli
Ol e,î nai nte de- a mă duce să- if ac de pet recan ie singu rei
mar tore a ace steiî ntâmpl ări, ad ică mi e î nsăm i? Săr man ul
123
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Ole, î şi î nchipuia că nevas t
ă-sa f ăcea cursuri de
perfecţionare a şa, unul după al tul, câ nd, î
n rea lit
ate,î lînşe la
cuun Apucăt or-de-Cur şiun Băgăt or-de-Limbă- n-Gât. Tri
st!
Pe d e al t
ă part eî nsă, ce să mă fi i nter
esat pe mi ne o tată
povest ea? P oate cănu er a decâ to î nt âmplare zol
i ată, de ca re
Ole ni ci n- ar fiurmat ă s aflevreodat ă ceva,urmân d să
îmbăt rânea scă feri
cit al ăturide M ia…
Chi ar nî ace eaşi cl
ipă,ci neva î mi puse mân a pe braţ ul
meu . Sper iată, am t ras u n ţ ipăt .
— Pssst ,spuseacelCi neva.Eusunt .
Era ch iar Ol e.
Mă zgâi am l a elcal a o st afie.Dar er a ch i
ar el,î n ca rne şi
oase, cu păr ul c eldes chis l a cu loare at ârnân du-i peste
frunte şiî nvăluitî n ace l
aşimi ros v ag, de d en ti
st.
— C… Cecauţ ituai ci?l-am î nt rebat .
— Am st atacol o,maiî n spat e,mi -arăspunsOl e,arătând
către o ni şă î ndep ărtată. Nu mi -
a ve ni
t s ă-mi cr ed och il
or
atuncicân dt e-am văzu ti ntrân d pe u şă.
— Bi ne,dar ,darMi a… am bâi gui t.
— Mda,eşiMi ape- aici,spuseOl e.Cuamant ulei.
L-am pri vit cugu ra căscat ă.
— Ei ,bi ne, laî nceput am f ost şieu un pi c şocat a
continuat el . Hai de,i a-ţi şam pani a şiaşază- tel a masamea
acolo, î n co lţ. Şi-o să -ţi sp un t oată poves teaast at ri
stă. Toată
povest eace a l ungă, care af ăcu t di n mi ne u n băr batcar e-şi
spioneazăev a
nsta.
— A,nu,ni civorbă de aşa ceva,mai … maiam şial te
treburi,i -am sp us.
Chi ardacăer a ev ident că Ol e er a dăr âmat , nu ar fi ur dat
prea m ul
t pân ă să- i vi nă să m ă înt rebe ceău ct
am pri n ace l
hote.lŞi at uncipl anul meuch iar căar fi f ostî n mare p ericol.
Ol e şiî t recumâna pri n păr , descop eri
ndu- şich ipul.
124
 - KERSTI
N GI
ER -
—I artă-mă,t erog,aişit u,desi gur ,oî ntâlni
re.Cu Joe,c-
aşaparcă -l ch eamă, nu? P robabi l că-l aştep t
ai aici, nu?
Am datdi ncap.
— Păi ,el impede,al t
eleait u acum pecap şit aman aşa
ceva î ţi mai l ipsea, să t e- ntinzi l a vor bă cu mi ne desp re
căsn icia meaî ncu rca t
ă. Î nţel
eg.
Mi se pă rea că Ol e maiav ea u p
ţin pân ă să zb iucn eas
că în
plâns.
— Chi arcă- iunmomentnepot rivit,am rost i
tcu păr erede
rău.
— Bi neînţ eles.Absol utî nţeleg.At âtcă,at uncicând ai
intrat pe uşă , am cr ezu t căl a mi jl
oct rebuie săfi f ost vor
ba
de vr eovoi nţ ă di vină sauce vade gen ul ăst a… o f ăp
tură de
încred ere!Ci neva , ca re să -
mi sa ră în aj utor şi săf acăl umină
înt oată n ebu nia a sta… Î mi par e aşae dă ru.
— Nu- inimi c,i-am răspuns.
— Arfif ostchi arpreaf rumospent ru-afişiadevărat .
Ol e şi -a pri vit ce asu l.
— E optf ărăunsf ert.Şt i
ice?O săm- aşezai ci
,lângăt ine,
la bar , şi-o săbea u până î ţi apare pri etenul. La ceorăv- aţi
înţeles să vă î nt âlniţi
?
— Ăăă,cam pe l a opt ,i-am răspuns,î nt imp ce m- am
coco ţat di n nou pe sca unul cel î
nalt cu gâ ndurile n îvâ
rti
ndu-
mi -se r pi
n cap .
Cer ule,cu m să scap oare d e O l
e? aIsă u n-mi fi ven itideea
aia nesăb uită, să m ai ies oat d
ă di n cam eăr!
— Dare,ăăă,nu mi -oluaî n numederău,darzău dacă,
într-un f el, n- ar fici udat săst ăm ai ciaşa ,î mpreu nă, şisă -
l
aştept ăm, nu? N u cred căşaa ce va…
— Oh,î nţ eleg,î nţeleg,spuseOl e,aşezându- sepescaunul
de l ângă mi ne.Şt ii, n- aş vr ea î n ni ciun ca z să-ţi dau pest e
cap î ntâlnirea .
125
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Bi ne.
— Nu- ţifacegri ji
,st au eu cu ochi ipeuşă şi ,decum î ţi
ap are u ibitul , o sămă pref ac că nicimăca r nu t e cu nosc, mai
spuse Ol e. Ca şi cân d pur ş i simplu n- aş fi decâtun t ip
abţ i
gu i
t, ca re s- a ni merit şielsă st ea l a bar ,l ângă t ine.Aş
dor i un whi sky. Unul dubl u, vă rog.De f apt, chi ar n uul
triplu, dacăexi stă cu mvaaşaceva. Şi fără gh ea ţă.
M- am apu cat ă s sor b di n şampan ie. E i
, di ntre t oate
jocuri le sorţi i
,î ntâlnirea cu pri ci
na era cea maienervant ă.
„O dat ă” voi a şiomul săse n si
ucidă…
Poa t
e că ,î nai nte caOl e săse fipri ns d e ce se î
ntâmpl a, ar
fit reb ui t pur şisi mpl u săfi ţ ipat ceva de gen ul „Ah, dar ui te-
lî n sf ârşit!”, să fi dat n ăvală în hol ul hot eullui şisă -mi fi
cău tatad ăp ostl a mi ne,î n cam eăr.Şi zău dacăast a nu er a
singu ra posi bili
tate ca re-mi t recuse r p
in mi nte d e ască pa de
el!
Am pri vitpri n uşa dest iclă.Un grup dej aponezit ocmai
mi şu na pri n hol ul hot eullui. Ni cică se put ea ocaz ie mai
pot ri
vi tă. Gat a, va lea de- aici!
— Ah,darui … am î nceput ,când,di ntr
-odat ă,Ol eizbucni
în l acri mi .
Şi-a l ăsat capul pe u măr ul meu , cu t rupul sc uturân du-i-
se de oh hot e de l ân
ps.Bar man ul a a şe
zatpah arul cuwhi sky
în f aţ a noa stră, dărui ndu- mi un zâmbet pl i
n de mi l
ă.
— Rahat ,am spuspri ntredi nţi
.
— Se po- aaat e spu- neee cu vârfşi -ndes-aaat ,rostiOl e,
print re su gh iţuri.
Apoi ,o vreme,l -
am l ăsatsă pl ângă.După ce î nsă am
început să -i si mt a lcrimile prin roch ie,di recteppi el
e, - al
m
împi ns u şurel de pe măr u.
— Hei ,hei !Acum chi araşaonenoroci ren- ofi.Di n punct
de ve dere st atisti
c,ce l puţ i
n 60 di n femeiî şiî nşa lă bărbaţ i
i.
126
 - KERSTI
N GI
ER -
Iar cân d vi ne vor ba des pre băr baţ i, aceş t
ia î şi nî şală
nevest ele ch iar î n proporţ i
e d e 7 0.
Ole s e smi orcăi a mai dep arte.
— Nu cr edeam c- o s- ajung pri ntre cei 60 care sunt
înşelaţi. Di mpot ri
vă , mi -
am î nch ipui t căî nt r
e Mi a şimi ne er a
ce vacu t otul şicu t otul sp ecial.
— Bi ne,darsi guraşaşie,l -am î ncuraj at.Tot uşi…
— Numaispune!Să- ţ
izi ceuceva?Chest iaast asepet rece
de an i de zi le!Ani de- a rândul n- a f ăcu t decât sămă- nşele.
De ast a su nt ch iar f oarte si gu r.I ar ăt nân gu l de mi ne n- a
remarcat nimi ca-ni mi cuţa di n t oa tă pove st
ea. I
ar d acă aş fi
ţinut -
ot otaşa , ni cieu n- aş fit ras ot ură de og jgn ig pe mal ul
lac ul
ui Aac hene r Wei he r, ca să mă î ntâl nesc aş a,
înt âmpl ător, cuo co l
egă de-a Mi ei.
— Da- da,aşa,î ntâmpl ător,îlîngânasem.
— Da,seri os!Fi i
ndcăal tf
el,eu,unul ,facj oggingî nparcul
muni cipal,î mi răsp unseOl e.Î n sf ârşit, am vor bit şinoide
una şide a lta, co l
ega aceea şicumi ne,co nver saţie din ca re a
rez ult
at căeahabar nu aveae dvr eu n cu rs d e p erf
ecţi
on are
în St ut t
gar t
, fii nd î nsă l a cu ren t cuf ap tul că eu şiMi a
fuses em pl ecaţil a Pari s,vr eme d e p atru săp tămâni .
— Nu maispune!Dardesprechest i
aast an- aţiscosni cio
vorbă.
— Păi ,pent ru căni cin- am f ostpl ecaţiacol o!azbi eratOl e
căt re mi ne.Tot Mia a f ost cea car e seduse sel a cu rsuri de
per fecţ
ion are,i ar eu am st at si ngu r aca să. Scu ză-mă, t e o rg,
n- am vru t săţ i
pl at ine.
— Bi ne,e- n regul ă.Decin- af ostl aPari s,cil aun cursde
perf ecţ
ionare?
— Nu!Tu nu- nţelegi?Nemi nteînt oatăregul a,şipemi ne,
şipe cei l
alţi. Ăl ora l e sp une c- ar ficu mi ne,l a Paris,i ar m i
e

127
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
îmi t oarnă c- ar fi l a ci ne şt i
e ce per f
ecţionare.Când, î n
reali
tate…
— Ah,ast aera,i -am răspuns.
—Î n ori
cecaz,m- am î nt orsacasăşim- am pref ăcutcăn-
aş şt i de ni ciunel e.Şi adevă rul er a că ,l a vr emearesp ecti
vă,
nicinu şt i
am ch iar oa frte mul te.Aşacăam cr eu
zt şieu că
pur şi si
mpl u se nî şela co legaşicăt oată tărăşen ia ar fif ost
dintre cele mainev inovae t… Numaică z ai de d imineaţă Mi aa
plecat a l cu rsu l eide perf ecţi
onare,l a St uttga r,tiar eupe
urmel e ei.
— Pânăl aSt ut tgart?
— Ni civorbă,azbi eratdi nnou Ol e,lucru carei -
af ăcutpe
cei doioa men i de a f
acer i săne a runce r p
ivi
ri scorm onitoar
e.
Ol e acob or ât t on ul.
— Numaipânăl aurmăt orullocdepar care.Acol oundeşi -
a l ăs
at m aş i
na şi deunde a pl ecat mai de parte, al
cumpărăt uri. Len jerie!Roş u-î
nch is!
— Hm- hm.I art u,t otdupăea,nu?
Ol e m- a a prob at , dân d di n cap .
— Da,caunnenoroci tdedet ecti
vpart i
cul ardeduzi nămi -
am urmăr it nevas t
a pas cu pa s. Iar ân cd a f ost vor ba de
raionul de l en jeri
e de l a Kau fhofm- am văz ut nev oti să mă
ghemui escî ndărăt ul st anduri l
or cu su tiene.Ce şi -or fizi s
ceil
alţi cli
enţi, c- oi fi f ostvreu n perv ers?
— Totcesepoat e,i -am r ăspuns.Vreausăspun,eişi !
— Ui te,azimi -
am l ăsatî nchiscabi netul,îidădeaOl emai
depar t
e. To aăt di mi neaţ a au sunat asi stentele mel e la
pacienţi, ca să l e amân e con sul
taţiile. i Fi
ndcă doct orul
fusesel itsi
săseocu pe de sp i
on atul neve st
ei. Dar u nde am
rămas ?
— Şices- aî nt âmpl atdupăceMi aşi-acumpăratobi ect
ele
aleade l enjerie?
128
 - KERSTI
N GI
ER -
— A cut reieratbut icurile.At âtdet acticosî nsă,î ncâtmi -
am zi s c- aşa o ch estie,cu per fecţ i
on area, nu er a, probabil,
decât o gă sel niţă, câ t săpoat ă mer ge i nli
ştit
ăl a cu mpărături.
Mai apoiî nsă ,înt r
-o ca fen eade pe Ehren straße,s- a î nt
âlnit
cubărbat ul aces ta.
— Celdeadi neauri?
— Da,cu el ,bi neînţeles,spuseOl e.I -aî nfiptdeurgenţ ă
li
mba- n gât , aşacă ni ci n- am maiav ut t i
mp să mă î ntreb
dacă n u cumva er a vo rba d e v reun vărcar e-mi rămăs ese mie
necunoscut.
— Şi ,peurmă?
— Cesă- ţizi c,oscârboşeni e.Au mersmână- nmânăpână
la ceamai aprop i
ată st aţie de a txiuri, de u nde a u luat unul
până l a hot eu ll acesta.
— Bi ne,dardecen- au l uatmaşi naei ?am î ntrebat .Sau
pe-al ui?
— Ăăă… habarn- am.
Ol e mi -
a aru ncato p rivire n îf
uri ată.
— Doarchest i
aast anuj oacăni ciunrol .Credcăerauî ntr-
atât de ex ci taţi unul de ce lălalt,î ncâ t nu vo i
au sămai pi ardă
vremea,urmândsăî nceapăgi ugi ulealaî ncădi nt axi.Înaf ară
de ast a,e obucat ă buni cică de d rum di n Ehrenst raß e până
în par ca reade a l Kauf hof şi , probabi l, ni cinu- şidoreau săfie
văzuţi.Î n ori cecaz,cu t axi uls- au opri tlahot elulacest a.Ai
ideecâ t co să t o noapt e a ici?
Am f ăcutsemndi ncap,î nchi pdeneşt ii
nţ ă.
— Să şt i u măcarcă depl ăt ito să pl ătească por culăst a,
spusesel e. OLen jeria a cost at dej a, nu gl umă.
— Dar cum ai put ut să urmăreşt it axiul?l -am mai
întrebat.
— Cu unal tt axi,arăspunsOl e.Ni cinu şt iiîncest arede
şoc am fost .
129
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Da,dar şof eruls- a bucurat ,f ără î ndoială.Urmări ţi
maş ina ac eea… Cu si guranţ ă că aş tepta aş a ceva de an i
buni .
— Şiundemaipuicăi -am l ăsatşi -unbacşi şdezeceeuro,
adău gă Ol e.Mi a şit ipul şi -au l uato cam eăr,î n car e au şi
rămas t oat ă după- amiaz a.Am f os t compl et datpest e cap .
Nicin- am şt iut cu m să ea rci ţ
on ez .
— Păi ,te-nţ eleg,i-am spus.
— Aşacăm- am aşezatai ci,în bar ,şiam aşt ept at.Nicinu
şt
iu ce- a f ost în mi nteameacâ nd am i ntrat ai ci, dar ni cică
m- am l i
mpe zit a l cap.La un moment dat- au
s î nfii nţat
amân doiai ci
.Î n col ţ
ul î n car e mă afl am, m- am f ăcu t pe d ată
mic,cu t oate că fiecar e di ntre ein- avea ochi decâten t
pru
celălalt
. Ea, una, a ţ i
nut -o mai t ot i mp
t ul î n ni şt
e ch icotel
i
ci
udat e.
— Poat ecă elaj unseses- ogâdi l
ecu l i
mba di rectî n nas,
am coment at.
— Peurmă aiapărutşit u,a cont inuatOl e.Î n rochiat a
roşie,ar ăa tiasem en eaunui î nge r. Am cr euzt căam î nce put
să am veden ii! Pe de al tă par te î nsă,am răsu flat ş uurat.
Sincer, nu şt i
u ce - maş fif ăcu t dacănu ţ i-ai fi f ăcut apari ţia.
Poate căl -aş fil uat l a rostpe i tp şii -aş mai fi t ras şi una.
— Nu,chest iaast an- ocred.
— Ladr eptvorbi nd,ni cieu,mi - amărt uri si
tOl e,venindu-
şiî n fir e.Am st at caun l aş,co cârj
at aco l
o,î n co l
ţul meu , şi
mi- am ţ i
nut ă rsu flarea.Î ngr oz i
tor. Ce l aş şinev onlic mai
sunt.
— Nueşt idel oclaş,teaflidoarî nst aredeşoc.
— Da,da,aşa- i.Di nferici
ret eaflipri npreaj mă.
Ol e şiî şt erse lacri
mi le de p ef aţă.
— Of ,Dumnezeul e,măsi mtat âtdepeni bi
l.Cu- adevărat !
Tu încercisăt ebucuride- osear ăf rumoasă,i areu cef ac,î ţi
130
 - KERSTI
N GI
ER -
urlu cât ot p nî urec hi. Ast a-i ch iar prea… ad ică,mi -
e şi
ruşine.Si nce r,î mi pare o fart e ăru.
— Nu- ini mi c.Ce- arfidacăam mer geaf arăşiţ i-
am căut a
un t axi şiaşa , com od…
Ole scu tur ă di n ca p, după ca re şiî pri vicea su l.
— Joeăst aalt ăunusearat ăafipreapunct ual.
Tipul părea să- şi fi l ipitf undul de scaunul de bar ,
devenind una cu el . Eu am ar uncat opr ivire spr e uşă.
Japoneziidi spăruserădej a.Un bărbatt otsemaiaflaî nsăî n
dreptul rece pţiei. Aş fiput ut sămă r epedî nsp re elşisămă
port ca şicân d ar fif ost Joe. Deod ată î nsă, pri
vi rea mi se
opri asu pra urech ilor ui l, de- a dr eptul scâ rbosde cl ăpăuge.
Până şi de a l di stanţă arăt au înfior ăt or. Nu aveam ni ciun ch ef
ca Ol e să- şiî nchipui e cămă dăd eamî n vân t după băr baţii
cuast f
elde u rechi.
— Dacăs- arfipet recutt ot ull aLexington, Mia, caangaj at ă
a hot eullui, ar fi căp ătat oredu ce re de preţ , spu se Ol e.
Numaică aco l
o nu pr ea i -ar fipi catbi ne să fie văz ut ă cu
amant ul. Nasol , nu? P ut eţi să- mi mai daţ i un whi sky, vă og? r
Unul dubl u, adi căt riplu, vărog.
— Vorbae,decenus- orî ntâl nila elaca să? am întreb at.
Ole r i
dicădi n umer i
.
— Poat e că l ocuieştel a mama nai bi i
.Sau poat e că are
dreptl ocu i
nţ ă vr eo a mgh ern iţ
ăî mpuţ i
tă, î n plină dezor dine.
— Sau,maişt i
i,omulnost ru ofişielî nsurat ,am datcu
presupusul .
— Oh,Dumnezeul e,rost iOl e.Cepor c!
— Î miî nchi puică,pent ru amândoi ,t otulnu- idecâto
aventură. ăsn C i cii
le amân duror a su nt mp i ortan t
e şinu- şi
doresc să ren unţe a l el e,mi -am con t
i nuat i poteza. I
ar dacăai
săt e porţ i caşicâ nd n- ai avea habar d ea-şaceva, lucruril
e
n-o săsesc hi mbe ş i-
o să -mbăt râniţi şivo if eri
ciţil aol altă.
131
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Spune drept ,nu cumva ţ i-
aipi erdutmi nţil
e? se oţărî
Ole căt re mi ne. Cam cum ar m erge o as emenea rel aţ
ie
anapoda?
Apoi ,î şiprividi nnouceasul .
— Poat ecăJoealt ău epri nspeundeva,î nt r
afic.Darde
unde vi ne, pân ă a l urmă?
Di rect di
n „ lumeade d inco l
o”, băi et
e!Cu co asăcut ot
!
— Del a,ăăă,del aFrankf urt ,i-am răspuns.
— Mamă- mamă,r ostiOl e.Că doar n- o vorbiacum î n
dial
ect ul acel a, de p ri
n Hessen . Spunea i
, pe vr emuri , cănu ţ i
se a pre d el
oc u n gra i er oi tc.
— Păi ,l afelzi cşi -
acum.At âtcăJoevorbeşt egermanaai a
cultă, fii ndcă , de f elul l ui,e d in, ăăă, Br emen .
— Darchi arn- are de gând s- apară? spuse Ol e.Chest i
a
asta,cu l ăsa tul omul ui s- aşt epte,nu ad uce abune man ier
e.
Şi si ngur ă, înt r-
un bar .
Încet ul cuî ncetul,î ncep easămă scoa tă di n ţâţâni.
— Ascul tă,mi echiarîmif acepl ăceresăaşt eptaşa,deuna
si
ngu ră.Î nl ocu lt ău, m- aş u dce-
acu m acasă .
— Ni civorbădeaşaceva,î mizi seOl e.Cădoarn- osăt e
l
as săst ai si ngu ră în bar , cu ni şte bărbaţ i străi
ni zgâ i
ndu-se
l
a t ine.
— Vezit ucăsezgâi eştevreunulpe- aici?
— Bi neî nţeles.Cu t oţi
if acochi imari .Ui te,ti
pilorăloradoi
de-aco lo, di n f aţă, le-au cu rs bal ele t ot imp
t ul. Adevă ru-i şi
căroch ia ast a, a t a, e… camapet isantă.
— Hm,mul ţ umesc.
— Vorbesc seri os.Şini cin- am maivăzut -o vreodată pe
ti
ne.După cu m ni cisăn dăl uţele.
— Ei ,ast ea-svechidet ot,m- am eschi vat.
— Şi - aimait recutşipel acoaf or,adăugăOl e.Adevărule
căşiMi aaf osti eri pe a l coafor.
132
 - KERSTI
N GI
ER -
Apoi ,îisosiwhi sky- ul,dincarel uădouămi ciînghiţ
ituri.
— Cezi ci,cam câti -aida?
— LuiJoe?
— Nu,amant uluiMi ei.Ar ătacam î nvârstă,nu?
— Pe undeva pe l a mi jl
oc,aş zi ce vreo pat ruzecişimai
bine.
— O căzăt ură,decret ă Ol e.Îşipet r
ece şielcri za vârstei
mi j
locii cuMi a. Dar Joe câ ţi ani are?
— Trei zecişici nci ,i-am răspuns,acel a nefii nd altceva
dec âtnumăru l som nif
er eor
l car e mă a şt
ept au î n cam eă
r şi se
întrebau pe u nde n aiba st au.
— Darpeunde- o fii ndi vidul?înt rebă maiapoiOl e.Arfi
put ut sădeaşielun t elef
on, să -
ţi spună cămai î ntârzi
e.
— Numaică mi -am l ăsatmobi l
ulsus,î n cameră,i -am
răsp uns.Bi ne-arfi să m ă d uc şi să-
li au .
Ol e mă p rivinăuci t.
— Ţi -ailuatocamerăai ci?
— Păi ,da.
— Bi ne,darde ce,când aifi put utmerge cu ell at ine
acas ă.Sau … Oh, nu, nu- mi spu ne că şi voidoiav eţ
io
aven tură secr etă, de car e n i
men i nu t reb uie săfle. a
— Prost i
i,i-am spus.Doarşt i
ţicut oţi
idechest iaasta.
— E căsăt orit,nu- iaşa?
— Nu, i-am răspu ns. Nu şi nu!
Ol e t ăcu , dar ă tcer ea lui er a, într-un f el, pli
nă de mi l
ă.
Pianistul o l uase e da lî nceputAscuti
megoesby.La ur ma
urmel or, poa te căni cinu şt ia al tceva. Voiam una şibună, să
iesde- aco l
o.
— Mai dori ţi un pahar de şampani e? mă î ntrebă
barmanul .
— Nu,mul ţumesc.Adi că,bada,fie.

133
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
După car e am suspi nat . Nu put eam să mă ducpur iş
simpl u su s şisă mă si nuci d, cân d Ol e su ferea înt r
-atât
,î n
chinuri le i ubi rii
. Ar fi t reb uit ă s mă asi gu r cel puţ in că va
ajunge acas ă cu bi ne şi că nu se va ap uca de ci ne ştie ce
altceva.
— Ce- aide gând acum,să st aiai cipeste noapt e şis- o
aştep ţi pe M ia?
— Habarn- am,î mirăspunseOl e.
— Nucredc- arfioi deet ocmaibună.
— At uncisuger ează- micevamaidesoi ,mi-oîntoarseOl e.
— Cr ed că celmaibi ne arfi să t e duciacasă şisă t e
gândeş tiî n l inişte.
— Păi ,lace?î ntrebăOl e.Cumval af aptulcăaşficompl et
idiot?
— Săzi cem.
Ol e coman dă nî că u n whi sky .
— Numaicăa- nceputsă- mipl acăai ci,spuseel.
Okay ,f ă ce vr ei! Mă săt urasemdej a pân ă pes te cap . Prin
faţa och ilor mi nţii n îce puse ră să- mi r t
eacăi magi ni cu
scr i
sorile mel e de desp ărţire,î n t imp ceer au or don ate după
codu l poşt alde căt re omaşi nă de sor t
at. Ce maicău t
am eu
pe a i
ci, pe os?j hiCar să- mi fi l uatDumnez eumi nţile?
— Acum pl ecşieu,am rost it,hot ărâtă.
—Î ncot ro?m- aînt rebatOl e,pri vindu- măî nspăimânt at.
—Î ncameramea.Măducşi -
idaut elefonluiJoe.
— Nu,rămâicumi ne,Gerri .Ter og.
— Nu,nusepoat e.
— Bi ne- bine,î nţeleg,bineî nţelescănusepoat e,scuză- mă.
Ol e s e u ităi ar l a cea s.
— Cr ed însă că ăl a nicinu maivi ne.Nenoroci t
ulacel a
însu rat ţ i
- a dat ţ ea pă.

134
 - KERSTI
N GI
ER -
— Tot ce se poat e,am coment at.De- ai
a vreau să- işi
telefonez.
— Pânăl aurmă,t oteî nsurat !Ştiam eu.Cenet rebnic!Îşi
înşa lă nevast a şi-şimai bat e j oc şide t i
ne.De o f emeie ca
tine.Î njosită la st atutul de aman tă.Ca sănu maispu n că
nicinu- i punct ual.
Ole sepl a
ecă pest e ejtghea .
— Hei , dumneat a! strigă el căt re barman. Poţ i să-ţi
înch ipui aşaceva ? N enorocitul i-a dat ţ eapă.
— Nu mi -a dat,i -am spus,l ăsându- mă să alunecde pe
scau nul de b ar. Put eţi să u pneţi şam pania pe n ota de p l
atăa
camerei ? E număr ul 32 4.
Bar man ul ap r
obă, dând d i
n cap .
— Nu,nu,rost iOl e.Chest iaast aopl ătesceu.
— Făbi neşii aunt axipân- acasă,Ol e.
— Eşt iaşa dedrăguţ ă cu mi ne.Eşt idedepart eomulcel
mai drăgu ţ pe ca re-l cu nosc. Arăţi bine,eşt i şideşt eapt
ă, şi
amuzan tă.Joe ăst a ch iarcă u nt e merit
ă.
— Preat ârziu,i-am spus,sărut ându- lpeobrazşisi mţ i
nd,
pen tru ul t i
ma oa ră, mi rosu l de d enti
st.
Câtpe ceăsi zbucn esc n î pl âns.Acu m î nsăt rebuia să u fi
tare!
— Larevedere,Ol e.O săvezi ,totulosăfiebi ne.Şinucare
cu mvasă -ţ
i deapri n ca p ci ne şt ie ce n gâ
duri prost eşt
i.
— Nu,ni ci
ogri j
ă,Gerri .Tesun eu,când osăfiu î n st
are
să -mi f ac or dine n î gâ nduri .
Mi -am muşcat buza d e os
j i şm- am îndrept atcăt re uşă.
— Dacă ainevoi edemi ne,mă găseşt iaici,strigă Oleîn
ur ma mea.

135
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

(ra5ă doamnă ?@7ler,

tiu că de câţiva ani mi-aţi propus să vă spun mătu*ă Annemarie, numai

că am dea destule mătuşi verita6ile, ceea ce a făcut ca, până =n ziua de azi,
să refuz oferta aceasta, altfel o dovadă de strânsă apropiere+ (in câte ştiu şi
eu, dumneavoastră nu mă puteţi =nsă suferi+ i asta de pe vremea când am
refuzat să mer5 cu ?laus la 6alul de a6solvire+
Toată povestea asta este =nsă o mai vec7e ne=nţele5ere, pe care vreau s-
o lămuresc cu prileul acesta, o dată pentru totdeauna: N% m-am ră'g-ndit
prea din scurt, cu totul şi cu totul surprinzător, pentru a-l lăsa pe sărmanul
?laus fără parteneră+ (impotrivă, le-am dat de =nţeles, cât se putea de
limpede, atât mamei mele, cât şi lui ?laus, şi asta nu o dată, că mai
de5ra6ă aş fi mâncat o farfurie de melci decât să mer5 la 6alul de a6solvire
cu un 6ăiat care K< atunci când dansează, =şi scoate dosul =n evidenţă, de
parcă ar fi o raţă care-şi face nevoile, J< miroase, de parcă nu s-ar fi spălat
de vreo doi ani, R< se sco6eşte =n nas şi-şi stoarce coşurile de pe 5ât =n
pauza dintre dansuri şi < cu toate astea, continuă să se creadă irezisti6il+
ar ultimul reproş vi se adresează c7iar dumneavoastră+ ! vor6a de ceea ce
eu numesc 6ună-creştere+
Fireşte tocmai acestei din urmă calităţi =i datorăm faptul că, =n ziua
6alului, ?laus s-a prezentat =n faţa uşii casei noastre cu un 6uc7et de flori
=n mână, şi anume e9act =n acelaşi moment cu 0eor5 'trau6, care, şi el,
purta un 6uc7et de flori+ ;Numai aşa, =n paranteză fie spus şi spre propria
dumneavoastră satisfacţie: c7iar dacă mirosea =ntotdeauna frumos, 0eor5
'trau6 număra prost paşii la rum6a, iar la tan5o mă călca pe picioare de
mama focului+<
Nu estenici
adevărat adevărat
că aş ficăstri5at
am desc7is
ceva deuşa şi am6a$a,
5enul iz6ucnit7laus,
=n râs+acum
(upăciar
cum c$ai
nu-i
luat plasă, nu, tontule8
În realitate, de cum am dat cu oc7ii de cei doi 6ăieţi, stând =n faţa uşii cu
câte un 6uc7et de flori =n mâini, am trăit şocul vieţii mele+ ?laus se arătase
indiferent la prezenţa lui 0eor5 şi uitase de 6uc7etul de flori+ 'e sco6ea
liniştit =n nas şi m-a =ntre6at: 9*ti gata, Gerri8
i =ncă cum mai eram de 5ata8 i anume cu nervii+

136
 - KERSTI
N GI
ER -
Bine, 7laus, ţi$am spus doar că n$am niciun cef să merg cu tine, l-am
pus eu la punct+ (ar ?laus nu s-a lăsat: Bine, dar am cre'ut că nu vorbeai
serios. 6ai, vii8
Ce-ar fi tre6uit să fac4 Tre6uia să mă fi 5ândit şi la 0eor5+ Căci nu ar fi
fost drept ca 0eor5 sau eu să fi fost siliţi să tra5em ponoasele nesimţirii lui
?laus, nu4
" =ncercat ea, mama mea, să-l cumpere pe 0eor5, cu o 6ancnotă de
cincizeci şi să-l determine să facă calea =ntoarsă, acasă, numai că părinţii
ăstuia =l aşteptau os, =n maşina cu care ar fi urmat să ne ducă la şcoala de
dans+ Nu este adevărat că m-am urcat =n maşina aceea râzând 6atocoritor,
după cum s-a spus mereu mai târziu, ci foarte, foarte mâ7nită+ (upă cum
nu-i adevărat nici că i-aş fi făcut lui ?laus vreun semn cu de5etul8
)ână la urmă, s-a lăsat şi cu 7appI end+ Faptul că, atât de spontan,
Aanna ?osloBsi mi-a luat locul, n-a fost, desi5ur, decât =n propriul ei
interes, o 6inecuvântare pentru =ntrea5a familie, dar mai cu seamă pentru
?laus+ (upă cum am auzit, Aanna se descurcă de minune =n costumul ei
6e, cu pantalon, dar şi ca mort la ocul ei de 6rid5e+ i mai are şi un simţ
al afacerilor,
mea, pentru acăci
salva6ancnota
onoareaaceea, de cincizeci,
lui ?laus, a reuşit eacus-o
care o momise
ne5ocieze cu mama
succes,
presc7im6ând-o =ntr-una de o sută+
'-aveţi parte de-o viaţă splendidă8

" dumneavoastră, 0erri T7aler

)+'+ "lăturat, aveţi un e9emplar din Sora de noapte Claudia, suspectă.

:uliane 1ar2 este doar unul dintre pseudonimele mele+ 'unt foarte mândră
că sunt o autoare de romane de dra5oste de succes şi nu am vreun birou de
dactilografiere.

137
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Opt
De cum am ajuns nîap
oi,î
n cameră,pri
mul l
ucru pe c
are
l
-am făcuta fostsă-
mi scotsăndăl
uţel
e di
n pi
cioar
e şisămă
arunc peatp
. Eram pur şisi
mplu zăpăci
tă.
Până at uncif usesem de-a dreptul convi
nsă că nu exist
a
nimeni î n an turaj
ul meu căr uia să-
i fi mers mairău decât
mi e. Trebu i
a t ot
uşisă r ec
unosccă Ol e o duce a dest
ul de
pros t
. Fiindcă des igur nu era frumos să afl i că nev
asta t e
înşela. Şi că , spre ruşi
nea ta, erai si
l
it să-
ţi sp
ioneziiubirea
vieţi
i.
Pe de al tă parteî nsă, er
a maibi ne săfi poseda t ceva, pe
ca re să-l fi pi er
dut, ca şicâ nd nicinu l -
ai fi avut vreodată,
nu? Şi ,î n defi nit
iv, elpoate c
ă sesi mţi
seî n ace
a zicut otul şi
cu t otul maiprost dec âtmi ne,ch arelacă
i n
du su f
ereadi n
drago set decâte d vr eo câ tevazi le,spre deoseb mi
rene,
i de
care f usesem nevr oi t
că depresi vă t oat
ă vi aţa, ce ea ce ,
desi
gu r
, era mul t mai rău .
Zec i de f emeiar fist at alcoad ă,pen t
ru a sear unca î n
braţ
el echipeşul uişiblondul uident i
st,deîndatăceacest aar
fif ost li
ber. Numai î n cazu l meunu er a vor ba de n i
cio coadă!
Păi, n -aveam eu dr eptaet? I ar pentru as ta av eam t ot
dreptul să -i pun ca păt vi eţii ăstei
a, î
nai nte de-a apuca să
devi
nă şimai nen orocit
ă de- atât
.
Aşa că m- am încălţatdin nou cu săndăl uţele şim- am
piep
t ănat. Mach iaj
ul î mi st ăteaî ncăper f
ect şidoar u rjul de
buze parcă necesi ta o reî
mprospăt are.Se f
ăcuse nouă f ără
douăzec i,i ar d acăt otul s- ar fidesf ăşurat con f
orm pl anul
ui,
în jurul or eiunsp rezece a r fi urmatsădor m ad ân c şi si
gu r.
Pentru t otdeau na, pe vecie.

138
 - KERSTI
N GI
ER -
Arăta ca un t randafirpr oaspătî nflorit,pecar eni meninu- l
culesese şia cărui mi reasmă ni men i nu dor i
ses- o pr eţui
ască .
Şi acum aşa , pest e noa pt e,aveasă seveşt ej
ească, î n vreme
ce oatte pet alele urmau săfie ri sipit
e de vâ nt.
Cam cu aş a c eva u rmausă s e aleag ă.
Ciudat , d ar t ocm ai n î cl ipele acel ea îşi ăcuf se si mţită
prezenţa şi una di ntre măse l
ele di n spat e,de pe par tea
stângă, şiast a pri nt r
-o dur ere st ăruitoare.Ceeacemă f ăcu
să-mi pi păi l ocu l cupri cina, cul imba. Oh, nu, aşaceva chiar
că nu er a cu put inţă: pl omba di ntelui ăluia fuseseef ăcu
rtă
de Ol e chi ar u c un an î n urmă.Şi ui te că ci ment ul iar
cedase.Frumoasă reab
tă!
Solemn, m- am aşez at almăsu ţ
ă,f aţă în f aţă cu t abletel
e
rândui t
e p e ea, am t urnat apă î n paharul cel mare şi votcă nî
cel mi c.
—Î nci nsteat a,am rost i
tcăt rei magi neameadi nogl i
ndă.
Dint r
-acolo, di nsp re ogl indă, i magi neaî mi t rimiseo pri vi
re
sceptică.
— Ei ,hai de,nu maif ace mof turi,că doaram pl anificat
totul cu de- amănunt ul. Şi nu e ca le d e nîtoarcer
e.Căcit otul
are săse nî răut ăţească. De a l o săp tămână l a alta, de a l an
la an.
Imagi neadi n ogl i
ndă con t
inua să m ă privească scept i
că.
— Fără servi ciu,necăsăt orită,fără un acoperi şdeasupra
capului,f ără cop i
i, am mai sp us.I ar dacă t oţ
iî şivorci t
i
scrso
irl i
e,s- a zi s şicu t oţ i prietenii noştri. Nu mai e l oc de
dat înapoi . Si ngură, nev rotică, dep resivă,în vâ rst
ă şiri dată…
Asta-ţidoreştis- ajungi?
Imagi nea m ea i d ogl
n indă sc utură en er
gci d in cap.
— Păi ,vezi!Ceeace- nseamnăcăam put easăî ncepem!
Aşacăm- am apucatsădau pegâtvot ca,dupăcum măşi
antrenasem . Brrr! De- a drept ul scâr bos! Acu m şit ablet
ele.
139
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Ce- ar fisăî nce p cu ce l
e de cu l
oa re r oz, casămă preg ăe
tsc
trep tat pen tru cel e a lbastru- desch is,după ca re săl e mântui
şipe cel e de pe rânduri le st ropiteî n al b-cen uşiu. Şi, printre
ele,ni mic mai pot ri
vit d ecâ t câ tevaî ngh i
ţi
t uri de apă şi -
o
duşc ă de v octă.
Tableta numărulunu:o punem pe l i
mbă, o î nghiţi
m,
clătim. Şi gat a.Număru l doi :o p unem pe i l
mbă…
Cinev a b ătu l a u şă.
Aşacevanu eraprevăzutî n pl anulmeu,ceeacemăf ăcu
să rămân ac oo,l pe scau n, cu l imba î nt i
nsă,sper ân d ca
băt ăilesăfif ostl auşadeal ături .Ni civorbăî nsă.Şisemai
făcu ră o d ată auzi te,de d ata ast a mai t are şi mai îndelung.
— Gerri ?Gerri ?Eşt iînăunt ru?st riga cineva de- afară,de
pe h ol.
Era Ol e.Ei , ast a chi ar că era cu lmea! Şi ui te-
mă acu m
şez ân d aşa, cu l i
mba at âr nân du- mi di n gu ră şi , de spa i
mă,
nefi ind î n st are săacf n icicea am i mi că m işcare.
— Gerri !Eu sunt ,Ol e!zbi era Ol eaf ară,înf aţa uşi i
.Şt i
u
că eş t
iî nău ntru. H aide,desc hide od ată! Al tfelvi n şim-
arest ează pen tru t ulburarea or dinii publ i
ce! Ger ri! Trebuie
să- ţi spun ceva ! Gerr i!
Încetul cu î ncetul am î ncep ut sămă î nfuri i
. Aşacămi -am
tras l imba î napoi ,î n gu ră, î ngh i
ţind t ableta, dar u it
ând să
maicl ătesc cuap ă.
— Pl eacă,Ol e!am spus,cugurauscat ă.
AtâtcăOl enu măput eaauzişicont i
nuasăbat ăî n uşă,
ca u n apu cat.
— Gerri !Deschi de,Gerri !
M- am ri dicat de pe scau n. Tr ebui a să scap de i ndi
vid,
fiindcăal tfel, cine şt ie,ar fist at aco lo t oat ă noapt easăbat ă
la uşăşisăzb i
ere.

140
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ni ul ocuiaşt iaşii
ini şioGi erri,ai şişadiJuşenka.Pl ecat
od at sa u hi ii
em pol iâţâia, m- am st râmbat euî n dr ep t
ul uşi i.
— Doamnei artă-ne,t u eşti
,Gerri ,îmirăspunseOl edepe
part eacea laltă a uşi i
. Desch ide e rp ed e!Treb uie săvorb esc cu
tine n eapărat!
— Păi ,nusepoat e,m- am răstit.Cară- te!
— Dardece?Şt i
u că Joen- aapărut ,fii ndcă am st att ot
timpul cu och ii pe hol ul hot eullui. Eşt i si
ngu ră! Desch ide şi
lasă -
mă săi ntru. Lumeaa- nce put dej a săse i u
te ci udatl a
mi ne.
Prob abil căt receau uni i pe h ol.
— Bună seara!î isalut ă Ole.Nu vă f aceţigriji
,nu mise
întâmpl ă să mă por t aş a mereu, numaică az i am aflat că
nev astă-meamă î nşală şim- am î mbăt a.t Nu- i chiar or iginal,
ştiu, dar ni ci că mi -a dat pr in mi nte ceva maibun. Î mi
su geraţi ceva? Da-da şinu vămai ui t
aţi aşa, caprost ul ! Şi
aveţ i grij
ă c- al t reil
eade su s,de pe drea pta, e ca rait
. Se ved e
de- ai
ci !
Ce mai ,i nsu por t
abil.I ar a dcăOl e a r fi con ti
nuatsăse a mi
poart e moj iceşt
e cu al ţi oasp eţi ai hot elul
ui, ar fif ostdoar o
chest iune de t i
mp pân ă cân d să fi ap ărut ş i per sonalul
hot eullui,l ucru pe ca re,î n ni ciun ca z n u mi -l dor eam. Aşacă
i-am des ch is u şa.
— Dar de ce ţ i-
al uataşa de mul t? m- aî ntrebatOl e,
strecu rându- se nîca mer ă. Ce,er ai dez brăcată?
— Nu,dart ocmai …
Ceru le!Tabl etel
e!
M- am r epez i
t pel ân gă Ol e căt re măs uţă,măt urân du -l
e
dint r
-o mi şcare şi î
ncer când săl e st râng n î pumn. Jumăt ate
din el e a u at erizat î
nsăpe p odea .
Numaică Ol e n u băg ase ni mi c d e seamă.Şi se l ăs ă să
cad ă ca nubol ovanpe pat ul dubl u.
141
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Mi -aveni tacol o,j os,oi deenemai pomeni tă,spuseel .În
timp ce m ă ui tam pri n hol ul hot eu llui, cău t
ân du- l pe J oe l a
tău, mi -
a dat pri n ca pi deea gen ialăat ut uror t impuri lor
.
— Nu cumva ai aî n urma cărei at e- aipot olicu scandal ul
pe- aici
, pe su s?l -
am î ntreb at, aruncâ nd t ableteleî n sertarul
unei a di ntre n opt iere.
Apoi,m- am apl ecatşil e- am cul esdepej ospecel elal
t e.
— Nu,cevacu mul tmaibun,spuseOl e.Mi -aveni ti deea
cu m să -mpuşcăm noidoii ep uri di ntr-o l ovi tură. Dar i a stai,
cet ot aci
f? Ţi -ai pi er
dut cu mva l ent i
lel
e de co nt act? Hai că
te-ajut eu !
— Nu!Nu!am ţ ipatdi n răsput eri,l ăsând t abl etelet ocmai
strân se să se mp îrăşt i
e d in nou pe j os. Nicimăcaru n por t
lent i
le de con tact. Adunam şieu … ăăă … ni şte fi rimi t
uri…
— Păi ,evorbade… î ncepu Ol e.Deci :ţi-adatţ eapăunul ,
Joe.Aşa- isau,al tf
elspus,am drept ate?I areu,l arându- mi ,
am f ostnşe îlat de Mi a. eb Năn ui tele căi eal zeilor ne-au
con dus p aşiit ut uror căt re a cest hot e. lEşt i de a cord cu mi ne
până ai ci?
— Mda,maipuţ incuchest iacuJoe,am spus.
— Da,da.Def apt ,peundeomaifişiăst a?î ntrebă Ol e.
Lasă -mă săgh i
cesc: unul di nt re co piia f ăcu t poj ar, nu-i aşa?
Ast aspunmereunenoroci ţiiăşt iaî nsuraţ i
.
— N- areni ciuncopi l,i-am spus,î nt impce,f ărăsăbat ăla
och i, am î mpi ns t abletele î n sp at ele pi cioarel or măsu ţei
. Ol e
n-ar fi dat d e el e,că cier a l imped e că per cep ţia î ifusese
serios di mi nuat ă. Şi ni cinu- i că să torit
.Î n sch imb ar p utea
ajungeai cidi n cl i
pă- n cl ipă.
— Ce?r ostiOl e,ridicându- se.Seri os?
Am dat di n cap, î ntări ndu- mi vorbel e. Şi mai are şi
cen tura neagr ă,si mţ eam nev oai să ad au g,o chest ie care,

142
 - KERSTI
N GI
ER -
probabi l
,l -ar fif ăcu t pe O le,î n sf ârşit, s-o şt eargă . Numai că
Ol e era cumi nt ea d usă.
— Ha- ha,câtpe- aicisănu măpri nd,spuseel ,lăsându- se
din nou săse r p
ăvăl ească pe p at. Bine,dar espr d e ce el f de
aglomer aiţeî n t rafic mai poa te fi vor ba la or a ast a? Ascu ltă,
nu t rebuie să t e j en ezi de mi ne,dragăGer ri. Li se poa t
e
întâmpl a şice l
or m aif rumoa se şi ce l
or m aibuni di ntre noi
săi aţ ea pă şisăfie b atjocorţiiî n toată reg ula.
— Ei,hai ,ter og.
— Bada,bada!Ui t
ă- tenumail ami ne!Deundesămăfi
gân dit eucă n evast ă-mea u rma să ă mnîşele c ân dva cu -
aşa o
pocitanie de i ndi vi
d. Vreausă sp un, ui tă-t
e şit u l a mi ne:
ar ătcu -
ad evăr atbi ne,ad ăugăOl e.Cu t oată mod es tia,su nt
ch i
ar cel mai arăt os bărbat , câ t vezi cu och i
iî n j ur. Şi unde
maipu i că- s ş dientist.Pe unul ca mi ne nu t e-apu ci să- l
înşeli
.
— Ole,si gurt oat ăpovest eaast aeunşocî ngrozitorpent ru
tine şizău dacănu mi -ar ăcea
f pl ăcere… săvor bes c des pre
aşa ceva cut ine,dar al tă dat ă. Acu m î nsă …
— Ascul tă maiî nt âipl anulcelgeni al.Şii medi ato să t e
simţ i mai bi ne.Crez iî n karma?
— Ol e!Alnai bi ice mul tmi -aşdorisă fiu si ngură,i -am
spus căs cân d.
Că doar n- or fi î ncep ut dej a să -şif acăef ectul so mni f
eree?
l
— Nu t rebui esăcauţ igr eşealal at i
ne,spuseOl e.Cr ede-
mă,nu ar e ni ci o l egău tră cu per soan a ta f ap tul căJoeăst a
sepoart ă at ât de mi zer abil. Tueşt i grozavă şicusi guranţă că
Joeni cinu- şidor eşt eal tcevadecâtsăfif ostcăsăt oritcut ine
în l oc s- o ai bă de nevas t
ă pe cea de- acum, vr eo Muma-
Păduri i
. Numai căacu m e p reat ârziu. Şi nu- i decât vi
na l ui.
Al ui,nenoroci tul!Trebui asăsefigândi tmaibi neal t
ădat ă.
Între n oifie vor ba, l asăcăşit u aiavu tî ntot deau na o mână
143
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
proast ă l a bărbaţ i şich iar căt reb uia săţ i
-o sp un o dat ă şi-o
dat ă. Teat rag t ipii ca re nu t r
eb uie,uni i ca re nu- s câ t
uşide
puţ in con ştii
ncioşi şi-s cu gâ ndul numai l a di stracţ ie.Uni i
car e numai profi tă de pe u rma t inereiţ
i şia f rumuse ţiit ale,
fără să ea d i n
mi c n î sc himb.
— Ha- ha-ha!am i zbucni t
— Dar i a spune, î n camera ast a de l ux nu- i nici un
mi nibar ?
— Bada,di ncol o.Darost icl ăde0, 21 deCoc a-Colacostă
şap te eu ro dou ăzeci .
— Dar ni ci nu vreau Coc aC-ol a,î mi r ăspu nse Ol e,
întor cându- sepe b urtă şit ârându- se nîdi recţia mi ni barului,
fără să se d ri
ice. Vreauni şt
e whi sky. Că t otm- am ob işnuit
cu -aşace va. Şi puţ in î mi pasăcâtcos tă.Sunt doar ogat b
Sunt un om bogat , chi ar aş a.Un băr batchi peş şi bog a!t
Probabi l căde- aia m- a şil uat de b ărbat t ârâtura ai a roşcată.
Apoideschi sef rigiderul .
— Ni civorbă dewhi sky.Numaivi n roşu şişampani e.Şi
bere.Ti i!Daut elefonl aroom- service.Cusi guranţ ă,ăsta- icel
mai nen or
oci t u lcr u pe ca re-l pot ace f ăşt i
a de- aicipen t
ru
cineva . Unde- it elefonul ?
— Aşput ea să- ţ iof erni ştevot că,i -am spus,t urnându- i
preţ i
oa sameal i coa re n îtr-un pahar de a pă.
— Vot ca nu- irea,spuse Ol e,t răgând un gât zdravăn.
Plătes c eu t otul . F i
i at en tă acu m: k arma ast a i ntervnie
atuncicâ nd t otul nu- i del oc î ntâmpl ător. Tot ul. De aceea şi
plan ul es t
e următ orul:î n t imp ce Mi a î şif acede capcu
iubi t
ul ei , a ir i ubi tul ă tu cu prop ria l ui con soa rtă, o să
petrec em şinoidoi , ad i
căt u şicu mi ne,noa pteaî mpreu nă.
Aici,î n camera ast a de hot el.Ce zi ci? Nu- ichest i
a ast a
geni ală, de-a drep tul ge nială?

144
 - KERSTI
N GI
ER -
— E… de- a drept ulo t âmpeni e,i-am răspuns.I nfant i
lă,
asta e!Ui t
e Mi a, cepoţ if acet u, pot f aceşieu ,i ţ
i-biţi! Ca să
nu maispun că eu , una,n- am ni mic deâş ctigatde e p urma
unui as emenea p lan .
— Bada,i -opl ăteştiluiJoe,maispuseOl e.Nu pri cepi?E
exactce e mri tă dacăt e a lsăpur şisi mpl u săaşt epţi
.I ar dac-
o săvad ă căî n l ocsă- l aşt epţi
,t e-ai… cu un ch i
peşden ti
st
cuPorsche…
— Bine,darJoen- aredeundesăşt iedechest iaast a.
— Da, poat e nu aşa, di rect, mi -o î nt oarse Ol e,
scărpinându- seî n cap .I ndirect însă, cu si gu ranţ ă. Karma!
Nimi c nu e î ntâmpl ăot!r E vor ba de pi upr inci… ăăă …
principiu. Tunu- nţ elegi?
— Nu,i -
am răspuns.
— Darce- ofiaşadegr eu?Mâi ne,di s-de-dimi neaţ ă,Mi ao
să se î nfăţi
şez e cu hod or
og ul eiî n sa l
a î n ca re se serv eşt
e
mi cul de jun, darac ol o o să fim noi do i, di n vr eme,
îndrăgo sitţ
il ul eaşiţ i
nându- ne d e mâi ni.I ar euam să -ţ
i dau
să muşt i din chi fla mea cu magi un. Şi -o să vad ă at unci şi
Mi a cum e.
— Da,ast aî nţeleg eu . Vreis- o f acipe Mi a gel oa să. Dar ,
cu m sp uneamşimai î nainte,t otul nu- i decât o cop ilărie şi
ceva inut i
l. Ni civor bă sămă bag n î aşaceva.
— Bi ne,dargândeşt e-tepuţ in,câtdegeni alet otul,ridică
glasul Ol e.Ni cimăca r n u poa te a fce vr eoscen ă, fiindcăal t
fel
s-ar da de go l. n Îch ipuie-ţi o tată povest ea ast a: ţ î
i n îşel
i
bărbat ulşichi aradouaziconst aţ icăşielt e-aî nşel at,chiar
în aceea şinoapt e şi în acel aşihot e.lPar c- ar fi di n filme,nu?
— Ascul tăai ci
,Ol e,m- am răst it.Înţ elegeu f oartebi necă
ai ch efde ă rzbunare.Î ncearcăt otuşisănu mă ameţ eşti căar
fi vor ba ai cide vr eokar ma şicădi n t oat ă pov estea aşmai
avea şicev a de câ şti
ga t.
145
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Oh,păi ,poat e nu aşa,di rect,insistă Ole,goli
ndu-şi
pah arul.
— Nudi rect?
— Bi ne,OK,adevărulecă,pent ru tine,toatăchestiaasta
are un roli ngrat. Şt i
iî nsăcăMi a nu t e poa t
e su porta, nu?
Cee a ce -nse amnă căn- aini mi c d e pierdut.
— Dar ni ci nu- i vorba de aşa ceva… am î nceput,
întrerupând u-mă br usc. Zi ci că Mi a nu mă supor t
ă…
Adevărat ?Şidecenu,mărog?
Ole seuse p e p chi
cot i
t.
— E convi nsăcăumbl idupămi necul imbascoasă.Foart e
ciudat, nu? Cân d, de f t
apoa
t,tef emeile umbl ă cu l i
mba
scoas ă du pă m ine.
— Nu- nu,î nni ciuncaz,am spus,i ri
tată.
Bine-bine, umbl am eu cu l imba sc oasăupd ă O l
e, darnu- i
dădusemvr eod ată cu iva e dn îţeles şaa ceva . Ni
ciodat
ă!
— Şipe- ast adeundeamaiscos- oMi a?
— Ei ,zicecă t otulset ragede- atunci,decând a f ostcât
pe-acisă e n cu plăm, exp l
ică l O
e.Tuşicumi ne.
— Da,darnumaicâ t pe- aici
,am su bli
niat. Cum să fiui tat
?
Că doa rt otat uncirăsări se i n
d nouşiMi a.
— Exact ,îmirăspunseOl e,întinzându- mipaharulgol .
I
-am t urnat di n nou ni şte vot că.
— Şi t ocmai când era mai f rumos. Ti pic Mia. Să-i
pizmui ascăepal ţ
ii până şipen tru negr ul de su b ungh i
i!
— Darni cit u n-arfit r
ebui ts-ofil uatdel a-nceputcu ea,
i-am t rânt it
-ol ui Ol e,puţ i
n î nfuriată.
Î
mi ami nteam pr ea bi ne de ar se
aî n care O l
e mă an unţase
căelşiMi a er au di n nou î mpreu nă. La auzul ve şiti
, şti
u că
îmi căz use f alca,fii ndcă şieu con siderasemcap i
tolul cu
pricina cape u nul înch is.
— Bada,fii ndcă… Ah,eopovest eaşadel ungă.
146
 - KERSTI
N GI
ER -
— At uncisăf acibi neşini cisănumi -opovest eşti.
În sear a ace ea,t ocmaiav usesem de gân d să r ostesc una
dintre rep l
icil
e cl asice. Cevade gen ul:„ Nu vi i până su s,să
maibemo c aefa?”
Ei ,în l oc e d asta,spuses em: „ Oh, ce mi nunat , mă bucur
pen trut ine.”, dar şi„ Bi neînţel
es ,o s ă rămânem pri eteni.
”, un
ulti
m l ucru de car e nu maier am at âtde si gură.Fuses e un
momen t cuadevăr at îngr ozitor.
— Preabi ne,preabi ne,aspusOl e.Tr ebuiesădăm cărţ i
le
pe f aţă.Cam ce -ţiî nch ipui t u des pre gr ab a car e n e a pucase
atuncicucă să toria? Ei?
— Pent ru că… Oh! Cumva pent ru că Mi ar ămăsese
gravidă?
Totcemiseî mpărt ăşeaacum erauamănunt ecut otulnoi .
— Mda,f ăcuseOl e.Înori cecazaşami -aspus.Lucru care
mai apoinu s- a adeve rit .
Suflând, î şiî mprăşt i
e fi rele de p ăr bl ond că zute p e r f
unte.
— Şi când t e gândeşt i că m- am bucurat de t oat ă
întâmplar ea, căci nicimăca r n u er am si gu r c ă cop i
lul ar fi
fost al meu . De f apt, pusesem capăt r elaţ i
ei, deoa receaşa ,o
vreme,Mi af useseî ndrăgost itădeunal tul .AşaeMi a.Tot ule
la eavr emel nic.Ui te,î mi sco t şieupant ofii , da?
Am scut uratdi ncap.
— Şt ii
,insi stt otuşisăpl eci.Suntşieuobosi tă.
Lu cru car e era ade văr a.t E ram moa rt ă de obo seală.
Blestemat ele al ea de t abl et
e!Că doa r nu şi -orf ace ef ect
ul
chiar at ât de e rped e!
— Est eat âtdet i
pi cpent rut ine.
Ol e şi-a scosant pofii, aruncâ ndu- mi o pri vi
re d răgă soa
tsă .
— Şt iu,aşacevaţ iseparei moral.Şivreisămăî mpi edici
să com it ce va mori a. lEşt i aşade d răguţă.Aşa n u om pl i
n de

147
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
bun- simţ .Spredeosebi redeMi a.O adevărat ămi căcomoară,
asta eşt i. Chi ar c- ar meri t a să -i ard una l ui Joe ă sat.
— Şieu ţ ieuna,i -
am răspuns,f ără î
nsă ca Ol esă fi şi
auzi t vorb ele mel e.
— Şt iice? Fac un duş şidupă ai a ne cui bări
m f rumos
amân doiî n patşi - o săvor bi m despr e ce per soan ă mi nunată
eşti,î i dădeaOl eî nainte,î n t imp ceî şisco teahai nele de pe
el. Maiprost e căn- am şieu o per iuţă de di nţil a mine.De
unde să fi ştiut ch iar totul , nu?
Neajutor aăt, pr iveam şi eu cum, cu mi şcăr i pr os
t
coor don ate, O le se dezbrăcăşi -şi ar uncă hai nel e pe un
scau n, pen tru camai apoi , gol puşcă, săse ăr su cească către
mi ne şi să m ăî nt rebe:
—Î midaişimi epast atadedi nţi?
— Eî nt rusa decosmet ice,i -am răspuns,pri vi
nd î n al t
ă
par t
e. Darsă nu t e p rind că pui mân a şi pe p eriuţa mea de
dinţi.
— Nu- ţifacegri j
i,osămăspălpedi nţicu degetel e,năsuc
drag,sp useOl e,i nt rând, î mpl eti
cindu-se, în bai e.
Nicinu î nch ise nî săbi ne u şa, căm- am şidez met ici
t
. Am
tras adânc aerî n pi ept mi - am pus î n mi şcar et oa t
e put er
ile
rămas e, ar uncându -mă pe j os, adu nând t ablet ele şi
aruncâ ndu- le l ângă cel elalte, nî ser tarul nop ti
er e,i a tman
lân gă Bi blie.După car e l e- am număr a.t Tr ez i
ec i şiuna…
Numaidou ă i zbutisem să î ngh it
… Unde să fi fost cel e d ouă
care i l
psea u? U na di ntre el e seost rogoi l
se â p
nă l ângădul ap.
De u rma cel ei
lalt
e ni cicăi zbutea m sădau, ori câ t de a si
duu
o cău t
ase m. Bl estemam î n si nea mea.Tab letele al ea erau
avee ra m ea ce a maide p reţ. Erau bi letul meucăt re ulmea e d
dincolo.Numaică,di n nenor oci
re,acu m nu l e maiput eam
înghi ţ
i. S- ar fipri ns el , Ol e,căcev a n- ar fif ostî n regulă cu

148
 - KERSTI
N GI
ER -
mi ne,şi -aşa a s-
r fi aj uns să mi se gol ească om stacul şisăfiu
dusăl a psihiat ri
e.
Dar ce să fif ăcu t altceva?
Să mă fi mob ilizat în cl i
pa aceea, să -mi fi f ăcu t bagaj
ele şi
s-o fi şt er
s n îainte caOl e săfi i eşit din baie? ă S-mi fi aruncat
tabl etele în poşet ă, sămă fi î ncălţat şis- o fi rupt l a fugăîn
direcţ ia asce nsor ul ui? Aş fiput ut săi au un t axi, până la un
alt hot elşi, odat ă aj unsăaco l
o, compl etl ini
ştit
ă…
Ni ci nu mi -am dus gân duril
e pân ă la cap ăt, că Ol e seşi
înfii nţ ă în cam eăr, păşi nd al ene,cu un prosop înfăşuratî n
jurulcoapsel or.
— Dumnezeul e,aşaunduşchi arcăt etrezeşte.
— Ol e,drăguţ ule,dacăt esimţiaşadet reaz,fiit u aşade
bunşii aunt axipânăacasă,i -am spuscăscânddi nnou.
Începu sem să- mi si mt r t
upu l greu ca pl umbu l. Acum,
chiar acă d at ârna elca pl umbul , star ea er a una pl ăcută.
Tensi unil
ecare,desăpt ămâni ,miseacumul aserăînmuşchi i
cefeiî mi disp ăru seră.
— La dreptvorbi nd,chi araşa de t reaznu mă si mt ,îmi
răsp unse Ol e.Presu pun că aşa, t
reptat-trept
at, doil a mi e
alcoo lî n sâ nget otam at ins.Şi ,î n af ară de ast a, ideeamea
tot gr ozavă rămân e.Mi a chi ar că s- ar ui ta ca proast a la
hai ne. Ca să nu maispu n că şi pe ntru Joe al tău arfi o
lecţie.
— Bi ne,Ol e,năt ângul e,scoate-lodată pent ru t
otdeauna
pe Joe di n t oată pove st
ea ast a. Tu nu- nţel
egi că di n totce
spu i n- o să- i aj ungă ni mic la urec hi? Cât es dpre Mi a,t u
ch i
ar n u te- ai gân dit că pen t
ru t oată ch est
ia ast a ar p utea
anga ja vreun asa sn i profesi
onist, care să -mi ia zi l
ele pe după
vreuncol ţ?Casănumaispuncăeu,una,nuvreauaşaceva
niciî n ruptul ca pul ui?

149
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Babi necănu!săriOl e,pri vindu- măî ncrezător.Darn-
aş put easăfiu şieu o si ngu ră dat ă în vi aţă un egoi st? Şti
i,
ăsta-i un pri l
ejuni c,pe c are n u-l poţil ăsasăt r
ea căaşa , pur
şisi mpl u. Mi a n- o să- ţ if acăni mi c,aşacă ni cinu- ncape
vorbă de vr eun asasi n, pe car e, oricum, l -ar tocmimai
degrabă pen t
ru mi ne.I ar t u nu t reb ui
e d ecât săt e p ref
acică
între n oi ar fi ceva .
— Păi ,ast ase- nţelegedel asine,am spus.
— Te rog,t er og,Gerri ,f ă-o pent ru mi ne,spuse Ol e,
turnându- şiî ncă ni şte vo tcă. Ui te, osă -ţ
if ac dinţii gratis,
până l a sf ârşitul vi eţ
ii
. Şi numai cu cel e mai bune mp il anturi
de cer ami că. Fi indcăven i vor ba, săşt ii căai di nţi cum nu se
poa t
e mai bi ne de î ngr iji
ţi, năsu c drag . Am apucat să ţi-
o
spunpâ nă c a
um?
— Da,l aul t
imulcont rolprofil actic,i -am răspuns.Şinu-
mi maispu ne o ttt i nu
mp ăl
sucr ad
g!
— Î mipare rău,năsuc drag,rost iOl e.Spun aşa numai
fiindcă su nt bău t. Darşipen t
ru că i d
ntotdeau na am vr ut să-
ţi spun aşa . Hopa, ţ i
ne-t e b i
ne,dul cea
ţă!
Ca di n se nin, ge nunch iiî nce puse ră să-mi t remure.Darnu
într-
un mod nepl ăcut, ci maide grabăadu cân d cumva a
relaxare.M- am l ăsat să l u
anec e pp at.
— Darn- aibăutdecâtdouă paharedeşampani e,spuse
Ole.Di nt re noidoit u eşt i ceamai t reazăşi -ar rtebui să-mi
daipes te l ab e dacăci ne şt ie ce gân duri ner uşi
nate mi -
ar
treceri n
p mi nte.Î n pri vinţa ast a, mă l as p e mâna t a.
— Măsi mtpreaobosi tă,casămaiaj ungsămăgândescl a
ceva neruşi nat,i -
am spus, l ăsân du- mă să mă prăb uşesc p e
spate.
Ce m ai, cel e roz şif î
ăcea u rep ed e efectul!

150
 - KERSTI
N GI
ER -
— Cespui ,t erog?Hei ,doarnu vreisăt ecul ciacum?E
încă de vreme. E do ar nouăj umătate. Cum rămâne cu
petrecer eanoast ră?
Mi-am scut urat pi cioarele, de scotorosindu-mă de
săn dăluţe,mi -am desf ăcutf ermoa rul roch i
ei, şerpuind aşa,
trântită, în af araei .
— Eşt itu drăguţsăaşezichest iaastapescaun?am spus,
cu och ii numai cu gr eu desc hişi. A costat patru su tet rei
zeci
de e uro.
Ole a pucăroch ia şio î ngr ămădi î n sp atele uli, pe ot
foliu.
— Ascul t
ă,Gerri ,dacă aide gând să maidaij os di n
lucrurile d e p e i tne,ch i
ar cănu mai ga rantez e dn i
mic,sp use
el.
— Numaisut ienul ,i-am răspuns,î nvremeceochi itocmai
mi se nch îi seră. Alt
fel, simt căn- am aer .
— Da,şieul af el ,zi
seOl e.Oh,Dumnezeul e!
Am î ncercatsă maideschi d odat ă ochii,darnu eram î n
stare.
— O să dorm şieu un pi cuţacum.Şivreau ca î ntot
timpul ăst a săt e p orţ i cum se cu vi
ne,cl ar?
— Păi ,atunciacoperă- t
eşit u,spuseOl e.Doarsuntşieu
bărbat .
Aşacămi -
am t raspăt urapest emi ne.Dumnezeul e,câtde
com oder a pat ul ăl a! Per nele mi roseau a proa sp ăt spălat,iar,
în pl us,aşt ernut urile era u că lca t
e!
— Cut i
nenumaiareomulnevoi edeciocolată,spuseOl e.
—Î nchidel umi na,năsu c dr ag,
am maiap ucatsă murmur .
— OK,i mediatvi n şieu î n pat,î mirăspunseOl e.Încăun
pahar de v octă, atât. Cât să u n-mi vină sămă u rc p e it
ne.
Aşfivruteusămaispunceva,daram adormi timedi at.

151
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

(ra5ă mătuşă Aulda,

'unt 0erri, fata cea mai mică a nepoatei tale (orot7ea, ştii doar, sin5ura
care nu-i 6londă şi cea care are pe conştiinţă porţelanurile de Meissen+
(intre toate mătuşile, eşti sin5ura pe care o iu6esc cel mai mult+ Cinstit
vor6ind, de fapt eşti sin5ura pe care o pot deose6i de toate celelalte+ )oate
fiindcă n-ai ales să porţi unicatul acela de coafură cu 6ucle al6e şi, c7iar
dacă aunsă la peste optzeci de ani, mai foloseşti =ncă ruul de 6uze şi
rimelul+ )entru că ai riduri şi fumezi ţi5arete de foi cu capătul =nvelit =n
7ârtie aurită+ )entru că preferi să ai o discuţie cumsecade, decât să te
lamentezi la nesfârşit despre felurite 6oli şi pentru că faci 5lume destul de
6une pe seama unc7iului 0ustav şi a vărului AarrI+ (ar poate şi pentru că
n-ai alături vreun unc7i senil, care să se folosească de fiecare prile pentru
a le ciupi de fund pe toate femeile su6 cincizeci de ani+
(e ce nu te-ai măritat niciodată, mătuşă Aulda4
Ai să sf-r*e*ti asemenea mătu*ii 6ulda, sunt vor6e care circulă prin
familie, iar mie, uneia, mi-au fost rostite de vreo mie de ori+ "tunci când,
=n clasa =ntâi fiind, l-am =mpins pe Clemens (iederic7s =n urzici, pentru că
=ncercase să mă sărute după ce mâncase un sandvici cu carne de ton şi
6ine=nţeles atunci când nu avusesem niciun c7ef să mă duc cu ?laus
?@7ler. N-are importanţă. ricum, de când am =mplinit treizeci de ani,
aud vor6ele astea aproape zilnic: Ai să sf-r*e*ti asemenea mătu*ii 6ulda.
Mda, se prea poate8 (ar să ştii că N% m-aş fi sinucis dacă aş fi ştiut că
aş fi putut cândva să sfârşesc ca tine+ Ca o mătuşica 6o5ată şi ridată+ )un
rămăşa5 că 6ăr6aţii ţi-au stat la picioare toată viaţa+ (upă cum sunt si5ură
că nici nu te-ai ferit vreodată din calea relaţiilor care de care mai
palpitante+ i toate
călătoriile cele 5rozave7ainele
făcuteacelea şi pălăriile
pe Coasta de "zur, minunate, vilaşi uriaşă
până =n ndia până la şi
NeB Qor8 În =mpreurări ca acestea aş putea c7iar să-mi =nc7ipui că n-ai
suferit cine ştie ce din pricină că a tre6uit să te lipseşti de copii+ !u c7iar
=mi doresc foarte mult vreo câţiva8 ;Cât e care de adevărat că ai avut
cândva sifilis4 'au, poate, e şi asta vreo 6ârfă de familie, ca şi aceea
potrivit căreia eu aş fi les6iană4<
Numai că şi vremurile sunt azi altele+ Mătuşă Aulda, =n ziua de azi nu
mai poţi ale5e =ntre nu şi deloc, =ntre 6ani şi iu6ire, =ntre copii şi 6astarzi,
=ntre muşc7i şi creier, =ntre aventură şi 6ună-cuviinţă. În zilele noastre n-
152
 - KERSTI
N GI
ER -
ai de ales decât =ntre ?laus ?@7ler şi ammerart!", adică =ntre 7azna şi
6utoiul cu 6ăle5ar, =ntre iad şi pur5atoriu+ i nimeni, nimeni nu-i plăteşte
nimănui c7iria+
(e aceea nici nu mai vreau să trăiesc+ (e aceea, dar şi fiindcă sunt
nevrotică şi depresivă şi nu mai vreau să iau niciun medicament =n urma
căruia să =nceapă să-mi cadă părul+
%nde mai pui că mai cred şi =n iu6ire, mătuşă Aulda8 Cred foarte mult
=n asta+
"şa după cum pro6a6il ştii, mama mea, asemenea tuturor celorlalte
surori ale ei, verişori şi verişoare, =şi face şi ea calcule =n le5ătură cu
moştenirea, lucru pentru care ne-a şi =m6oldit mereu ca, =n concediu fiind,
să-ţi trimitem cărţi poştale, de Crăciun să facem 6ine şi să-ţi e9pediem tot
soiul de mărunţişuri 6ricolate, inutile, şi să-ţi mulţumim =n e9ces pentru
ciorapii pe care ni i-ai făcut =ntotdeauna cadou de ziua de naştere a
fiecăreia dintre noi+ Tre6uia astfel să-ţi lăsăm impresii dintre cele mai
6une, lucru din pricina căruia nici nu avea voie niciuna dintre noi să-ţi
dezvăluie secretul ocupaţiei mele+ (ar ştii ce4 !u, una, c7iar sunt mândră
de meseria mea+ Nu conduc niciun mic birou de dactilografiere;
romane de dra5oste+ ar din familia mea nu s-a 5ăsit niciunul care să-şi'criu
fi
dat vreodată osteneala să fi citit măcar unul dintre ele+ Că dacă ar fi să te
iei după ei, toţi citesc numai ?afa şi T7omas Mann+ (ar poate că cititul =ţi
face plăcere+ %ite, ai alături nişte ediţii speciale, tipărite cu litere de-o
şc7ioapă, din romanele 3rimul sărut al Sopiei şi Angela, sora de la
pediatrie, pe care le poţi citi c7iar fără oc7elari+
Cu salutări din toată inima,

" ta, 0erri

153
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Nouă
Cum am făc
ut ochii mar
i
, abi
a dacă mi-am datseama
unde mă afl
am. De cum m-am l
ămuri
tî nsă,i
-am şi î
nchi
s a
l
loc.
Lângă mi ne zăce a înt i
ns Ol e,l ucr u pe care îl puteam
mi rosi şicu och iiî nchişi. Era aşa, un amest
ecde vap ori de
votcă şiwhisky cu mi ros de denti
st,nu chiarînt
r-atâtde
nep l
ăcut după cu m ar păreal a au zul desc
ri
erii
. Nu sforăi
a,
dar resp i
ra prof
und şizgom oo
ts.
O vreme,am r espirat şieuî n acelaşiritm cuel .
Nimic nu se ot pri
vea. El nu trebuia săse fiaflat acol o,dar
nicieu n- ar fit rebuit sămă fi afl atacolo.Celpuţ in nu aşa,
vie.
Nu m- am bucuratcât uşi de p uţin de a fptul că maieram
încăî n vi aţă. Acu m t otul era mai rău decât î
nai
nt e.Şi unde
maipui că se t s ni
âr se şi durereade măse a.Ai a din f undul
gurii, de p e st Au
ânga !
.
— Şiast a et otaşa,t i
pic,am spus î n şoaptă şim-am
ridicat di n pat!
Afară se luminase dej a.Draperii
le erau trase,iareu am
stat ă s ad mir, pen tru prima oar ă cu ad ev
ăra,t grandioasa
privelişt
e a Ri nului. Un şl epal unec a mol compe r âu î n su s,
cu l uminile de pozi ţi
e pălind în st răl
ucirea dimineţii
. Ceru l
era l i
mpede şi al bastru. Urma să fie o zi căl duroasă de
primăvar ă.
Poştaşii Ger mani eise fl a
au de mul tl a lucru şi-şiî ndesau
în t olbe scri sorli
e mel e de des părţ i
re.To l
bele le încărcaseră
în maşi nil
e ace l
ea gal bene sau l e săl t
aseră pe cadr ele
biciclet
elor.

154
 - KERSTI
N GI
ER -
Cu gân dul l a poş t
aşi, am ui tatsă m aişiexpi r. OK, numai
nu i ntra î n pani că!Î ncă nu er a ch i
ar o tutl pi erdut . Apoi ,
încetişor, am datdrumul af ară aer ului di n pl ămân i
. Dacăaş
fi r eu şit s ă mă f ac nev ăz ută di n hot eull ăst a,cu t ot u c
tabletel
e mel e,şiaş fi gă sti un l ocşor i lniştitî n ca re să l e fi
put ut da pe gât ,î naint e ca Ol e să se rez teasc ă,aş fi put ut
încăs- o câ rm esc î
n di recţia dori tă.
Imed i
at î nsă, mă l ovi cu t oa tă put ereaun al t gân d, acela
că nu av eam ni ciun ban cu car e s ă plătes c cam er a de h ote.l
Cum aş fiî ncercatsă mă st recor, cum m- ar fieţ r
inut. Mai
apoi , od ată aj unsă l a ci rca de pol i
ţie,ar fi urmat să fiu
per cheziţ
ion ată şiacu zată de r t
afic cusom ni f
er e.
Şi i ar m- am si li
t săex pir l i
nişti
tă. Hai că l ucru ri
le erau
doar pe u jmăt aet gr ave.Că d oar aveaml a mi ne Mast erCar d-
ul. Urma să i es e d aicif oa rte cal mă şisă- mi ach it not a de
plată. I ar p ână cân d bani i ar fi f ost r ext
aşidi n con t, ar fi
urmatsă fif ost de mul t moa rtă şiî ngrop ată.
Bl estemăţ ia nai bii, cădoa r n- o fi ch i
ar aşade co mpl i
cat să
dai co lţul!
Măcar se a mipot oil
se du rerea i a de măsea. M- am ri di
cat
şi eu cu gri jă mar e. Si nceră să fiu , mă aş t
ept am să- mi
exp l
od eze cap ul de dur ere, numaică,ci udatl ucru, nu mă
încercă ch iar ni cio durer e.Pri n com par ai ţ
e,mă si mţ eam
odihni t
ă, cadupă un som n î ndelungat. Ce mai , past ilel
e orz
chiar ă c erau bu ne şi zău dac ă nu l e p uteair ecoman da şi
altora, fără ceamai mi căezi tare.Aj unsăî nsăî n f aţa oglinzii,
am dat nî ap oi
, n îspă i
mân tată. u N at ât i fi
ndcă, pân ă l a
chiloţi
, er am com pletdesp uiată, cipen tru că , cu o sea ră în
urmă,nu mă de mac hias em. Tuşul de gene şi f ardu l de
pleoape mi î st ăteau î ntinse e po t
atăf aţa.
M- am ui t at însp re O le.Dor meaadânc şi serios. Şi ni cinu
era de mi rar e,la câ tt urnase nîel . Păi, at unciput eamsă- mi
155
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
per mit maiî ntâiun duş,i ar du pă acee a să- mi pun gân durile
în ordi ne.
Apacal dăî mif ăcu bine.Pânăşipani camisemaipot oli
.
Maiaveam t imp, pr eţ decât eva or e, pân ă cân d pr i
mul
des t
inat ar ar fi urmat să- şidesc hi dă scr isoarea de adi o pe
car e i -
o adresasem şisă fi dat a al
rma. Î n af ar
a l ui Ol e,nu
ştia ni men i unde mă afl am şi , deoar ece n imen i nu şt i
a ce ea
ce-i er a cu noscu tl ui Ol e,nimănui nu i - ar fidat pri n mi nte
să -
lî ntrebe otcm ai pe el pe u nde a ş u mbl a. Să-i fi scr is cuiva
că urma să- mi i au o cam eră al h ot
el? C hiarcă h abarnu mai
aveam. Dar ac dă t otuşi o f ăc usem, pr esupu n că s- ar fi
apuca t săbat ă t oat
e h oteulri
le di n or aş.S- ofi l uat di n loc şi
să mă fi depăr tatceva maimul t? A ş fipu tut să i au un t axi
pân ăl a gar ă,iar acol o sămă urc n î pri mul t ren. Oriunde a r
fi mer s,totaş fidat eupes te o ca mer ă de h ote,lîn car e să-mi
pot ngh îi ţ
it abletel
e.Trei zeci şidouă mai rămăsese ră şiar fi
trebui t să-mi aj ungă.Numaial ea dou ă de c- o zi î n urmă
fuse seră în stare s ă mă acă f sădor m ca n u bolovan.
Da, ch iar aşaar t reb ui săf ac!Să păst rez i nl
işt
ea, săi esde
su b duş,sămă î mbrac, să-mi pun t ab l
etele nî poşe tă şisă-
mi i au va l
eade- aici
. Taxi , gară, t ren, hot elşi … ga ta!
M-am usc atîn gr ab ă şim- am st recuratî napoi,î n cam eăr.
— Gerri ?Chi artu eştisau nu- idecâtunadi ntrefanteziil
e
mel e d eocheate?
Ole se t rezi
se şimă pri veacu och i vârstaţi de vi nişoare
roşu.
Rah at! Rah at! Rah at!
— Nu- idecâtuna di ntre fanteziilet ale deocheat e,i-am
şop ti
t. Şi dor mi pe mai dep art e,adânc şiser ios.Î nchide
och i
i…
— Ooof ,nu aşadet are,spuseOl e.Seri os,î micrapăcapul
de d urere.N- ai din î ntâmpl are vr eoasp irină?
156
 - KERSTI
N GI
ER -
— Dormi !Dor mi !l-am i mpl or at. Ăsta nu- i decât un vi s…
Eşt iobosit,och i
iţ i-i simţ it ot magrei
işinu- ţ
i dor eşti altceva
decât sădor mi…
— Eşt igoală,spuseOl e.
— Pent rucăevorbadeunvi s,i -am spus.
— Hm,f ăcu Ol e,ci rcumspect .Tu eşt igoal ă,i arasta-io
camer ă de h ote.lDar şieusu nt în pieleago ală.
I ar ca să-şive ri
ficesp use le din urmă,aru ncă asu pra lui
însu şio pri vi
re p e su b păt ură.
— Da,da.Fant ezi edeocheat ă.Dormi ,Ole,adormiodat ă,
cu rând răsar e ş il una… i -am su surat.
— St aicăacum mi -aducami nt edet ot,spuseOl e.Mi aşi
amant ul ei, hot el ul, baru l,t u…
— Toat e astea n- au f ost decât î n vis,i-am maispus,
descumpăn it
ă.Dac ă ador mi ac um di n nou …
— Oh, Dumnezeul e, spuse Ol e. Când mă gândesc l a
noap tea re tcută,zăudacă unmă si mt al tcumva.
— Şieu l af el,am spus,l ăsându- mă să cad pe pat ,pe
part ea m ea şi îngr opându- mi f aţa nî mâi ni .
Parcăar fi f ostt otul o vra jă!
— Numaicăast aşimeri tăMi a,spuseOl e.N- osăm- apuc
să - o
i sp un, dar eş ti mai bună decât ea.
— Lace?am î nt rebat .
— Păi aşa, l a pat ,î mi răspunse Ol e. Si ncer, eşt
io
adev ărată g renadă n î pat .
La să că şt i
am eu! C ă do ar nu l uas em de cât i n
şte
somni fere,î n ni ciun ca z vr eu n af rodizi
ac!Şi mai er am şisu t
ă
la su tă con vi
nsă căOl e n u mă at insese. Mă rog, fie şi doar
nou ăzeci şi nou ă,vi rgu lă nou ă l a sut ă… fii ndcă,or i
cum,
dor misem. Darnu f use se decât un som n şi nu vreo an es
tezie
totaă.
l M- aş fi t rezi
t eu dacăOl e m- arfi at i
ns.Şi ce l mai
târziu aş fi f ăcu t-o at uncicân d at inger i
le i -
ar fi dep ăşit
157
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
măs ur a.Darcum să fi reuşi el aş a ceva? u Fsese o mi nune
până şif aptul căni mer i
sepat ul ,î n halul de bea tîn ca re se
afla.
Numaică Ol e î şi încrope a ceva ce adu cea a o nouă
realitate.
— Am şt iut-ot ott impul .În real i
tat e,cu Mi at otulnu- i
decâ… t e,maidegr abă,o… păi , aşa, o pl ictiseaă.
l Şi nu- i
deloc d a
evăr atce - a
s sp us maimer eudes pr e o rşcate.
— Ol e,credcănu eşt iîn staresă- ţiaduciami ntechi arde
totces- a-nt âmpl at,i -am pus î n ve dere.Că doa r ai şibău t
,
fir-ar săfie,aşa e d mul tă votcă.
— Da,darî ncă mi -aducami ntedet oatecele,spuseOl e.
De fi ecar e d etaliu.
— Ah,da?
— Decum ţ i-
am scosrochi adepet ine,banu,decum ne-
am smul s u nul al tuia hai nele d e p e n oişi cum ne- am aş a,
peste t ot… şil a duş am f ost aoll altă şiacol o,su b duş,
acolo… şi -ap oi… Dumnez eule,că doa r nu pl ân gi?
Mi -am l uatmâi nile d e p e chip.
— Nu,nu pl âng.Mă gândescdoarl af aptulcă ami ntiri
le
fiecă ruia di nt re n oicupri vire al noa pt
eat recu tă mer g cam î n
direcţii diferite.
— Cevreisăspuicu ast a?Ce,n- am f ostbun?seal armă
Ole, căr s pi nân du-se î n cap , n îcu rcat. Af ost i nd pri
cina
alcool ului. Alt f
el, sincer, su nt cumul t mai bun.
— Nu,vreausăspuncănoidoi ,înni ci uncaz…
Ol e se întinse u dpă tel ef
on.
— Am nevoi e de-o pastilă.Poat e chi arde două.Şide o
periuţ ă de d inţ i
. Un hot elcal umeaar t reb ui să -mi poatăf ace
rost de- aşaceva , nu?
Şi ch iari sepromi se ăc a mân dou ăl ucruri l
e u rmau să- i fie
aduseî n zec e mi nut e.
158
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ei ,aşa maimerge,spuseOl eşi -mizâmbi .Aşa că mai
întâimă d uc s ă acf n u duş.Şi … Ger ri
? miÎ par e ăru . Noa pt
ea
trecut ă n- am f ost dec ât… eibi ne, n- am f ost d ecât a, aşo
umbră a ce l
ui car e su nt cu -
ad evăra.t
— Ol e,n- aifostdel ocdeni ciunele… Ah,l as- obaltă!
Era munca î n zada r. Ti pul ni ci nu voi a să con ceap ă că
amândoizăcu semî ntinşicadoimorţ i, unul l ângăcel ălalt
, şi
că doar dor misem.
Şi, fiindcăven i vorba de morţ i
: aş fi put ut s- o şterg câ t sta
elsu b duş.Şi ni cinu apucăsăi ntre cut otul în bai e,căam
şisă ritî n pi cioare,răsu cindu- mă î n j urul meu aşa ,f ără r ost
Tablet e,taxi,gară…
Dar n ude mi -orfi f ostl ucr uril
e? r T
ebu ia sămă î mbraccu
celeî n ca re ven i
sempână l a hot e,lîn j eans,t ri
coul cel negru
cu Ker mit pe elşipant ofii cei negri, cu şi returi. Trebuia să
mai pun pe mi ne şil en j
eria, bi neînţel
es î naint e de ori ce…
Hai , con cen t
rează- t
e od at
ă, fir -ar săfie!Şi acu m, esen ţi
alul,
tabletele.Ar fi dur at o veşn ici
e săl e ficu l
es n ua câte u na din
sertar, dar , ajut ându-mă de sert ar, aş fiput ut săl e d eşert pe
toate di rec tî n poşet ă.
Fir
- ar să fie,ch esti
a se î nţep enise! Hotelde l ux, a d
r cu
nişte rahat uri î nţ epenite de pi esede mob il
ier e d două st ele!
Am t ras cu t oată nădej dea şi … Vruuum!Am zburat cât
acolo,cu t ot cu ser t
ar, pri n t oa t
ă cam ea
r. Pl ou ă cu pi l
ule
peste perva zulf erest
rei, a ir Bi blia f u ca t
apul tat
ă până î n
perete.
— Bl estemăţ i
anai bii!îmiscăpă.
Se au ziră băt ăi în uşa ca mer e.i
— Room- service!
— Deschi zitu,Gerri ?st ri
găOl e,înt impceduşulî ncetăsă
maicurgă.

159
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Nu potchi aracum,am spus,î ncer când în acelaşit i
mp
săpun l al oc se rtarul şisăcu legt ablet
ele d e p ri
n pat .
Ol eîşif ăcuapari ţi
a di n bai e,gol -
goluţ şiud.
— Lasăcămăduceu,spuseelşi -ideschi seunuit ânărî n
uniformă,car e reacţ i
on a de par că ar fif ost nor malca un
oasp et
e a l hot elului să -lî ntâmpi ne a şa,î n pi el
eago ală.
— O cut iedeaspi ri
neşioperi uţădedi nţi.
— Mul ţumescf oartemul tşipuneţ i
-lepenot a depl atăa
cam eer.i
Apoi,Ol eî şil uă port ofeluldi n pant aloniicare zăceau
atârnaţi pe sca un şi -
i dădu flăcă ului zece euro d rept bacşi ş.
Între i t
mp, i zb ut i
semsăaşezi ndnou sert arul pe şi nele uli.
În sc himb, t abletele zăceau î
mprăşt i
ate prin t oată cam ear.
Câtorva l e-am t rasun şu t şil e-am î mpins su b pat , casănu
apuceOl e să cal ce pe el e şisă î nceapă să pună î ntrebări
incomode .
Numaică l Oe n i
cinu l e d ădu at en ţ
ie.
— Ui t
e,acum măsi mtcumul tmaibi ne,spuseel ,dupăce
închise şau nîurma t ânăru lui.
— Cenor ocpecapult ău,i -
am răspuns.
— Ce,eşt icumva supărat ă pemi ne?Aşput ea să- nţel
eg.
Adevăru- icănu m- am purt atchi arcaun gent l
eman.Vreau
să spu n, maiî nt âiî ţi plân g p e u mărşi pe urmă… Darnu
sunt ni ci e u dec ât un băr bat , a ir t u o f emeie f oar t
e
atrăgătoare…
— Nu- sdel ocsupărat ăpet ine,i -
am spus.
— Mda,poat e,darni cinu- miporţ ici ne şti
e ce gânduri
bune,adăugăOl e.
Ce- i drept, ni cică- i purt am vr eunele!Omul ăst a er a ca
scaiul. Pur şisi mpl u er ai mposi bil să -
l scu t
uride p e itne.
Iar timpul t rece a.

160
 - KERSTI
N GI
ER -
Nu mai au zeamvor bele uli Ole,deb i
tat
e n ît imp ce ces
ata
se m îbrăca,au zeam doarecu sndele băt ând.De p arcă aş fi
stat ânlgă o bombă cu ceas.Pri mii poş t
aşierau dej a pe
drum, t i
c-tac,nest ăvi
l
iţi
, aceştia îşived eau de drum pe mai
dep art
e,t i
c-tac,de l a o cu ti
e poşt ală la al ta, î
şif ăce
au loc
pri
n grădi nil
e de di naintea caselor,t i
c-tac,t recâ
nd pe l ângă
câini agresivişiat enţionări scrise,de gen urog,
l Vă ăfr
ă
pli
antepubl i
citare!
— Mi -
ef oame,zi seOle.
— Şimi e,am spus,l a rându- mi ,puţ in mi rată de ce-mi
ieşi
se e p g ură.
Cinst i
t vor bind, mi -era ch iar o f oa me de l up. Ei, ast
a e,
urma să l uăm şi mi cul de jun î mpr eună.După car e o
tt mai
rămâneat i
mp săadun t abletele a l
ea, săaj ung l a gară şisă
mă a runc n î vr eun trenca re se î
ndrep ta că t
re N ovosi
birsk…
— Tuţ i
icaMi asănevadăî mpreună?
— CareMi a?î ntrebăOl e.
— Ei ,Ol e,Mi a ef emeia care ţ i-af rânti erii nima,i-am
spus,di ntr-o dat ă pieri
ndu- mi defi niti
v şi supărareape O le.
Îi er a şil ui gr eu î n cl ipele al ea. Aşa că ni cinu er a de
mirare că se u p
rtaî ntr-atât de ci udat .
— De f apt ,simtcă i nima… arfi î nf ormă bună,spuse,
privi
ndu- mă at ent,în t imp ce- mi f ăceam gen ele şi
-mi dădeam
pe b uze cuob i
şn ui
tul meuruj i ncolor.
— Dece- orfiţ inândf emeil eguracăscat ăat uncicândî şi
fac ge nele?
— E condi ţionat genet ic, i-am răspuns, apucându- mi
poşeta şidând l a o part e,cu pi ci
orul ,î ncăvr eodouă t ablet
e.
Din par tea mea,pu tem să mer gem.
— Arăţ itaredul ce,spuseOl e.Si ncer,când t evedeomul
aşa, ni cin- ar i zcecepi sicăsă lbaticăpoţ i fi…
Singu ra r ea ciţ
e af ostsă -mi dau och i
i pest e cap.
161
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

În sal a î n car e se se rvea mi cu l dej un, un soide ser ă

i
nundat ă de u lmi nă,en tuzi asm ul îmi rev en i o vr eme.Buf et
ul
era o desf ătare.Un munt e de f ruct e exot ice, chifle şial te
soiuri de pâi ne, r bân ză, mez eulri, sl ăn inuţă prăj ită şi
croca ntă, j umări de o uă cu cr eve
ţ i şicâ rnăci ori atât de mi ci
şide drăgu ţi,t oat
e ast ea ne zâmbeaupar că. Era caf ea şi
cea i,î n t oat e va rai
ntel e,su cu rit ocmai rezu ltat
e di n st orsul
fructelor şil actate cr emoa se.I ar î n aer pl utea un mi ros
mi nunat .
— Cam aşa- miî nchipuieurai ul,am rost i
t.
— Deceaipof tă?măî ntr ebăOl e.
— Purşisi mpl udeori ce,i -am răspuns.
Patru dr umuri am f ăc ut pân ă a l b ufet pân ă e l
-am ad unat
pe t oat e ce le după car e t ân j
isem: o f arfurie cu an an as,
man go, căpşu ne şi pap ai a,un pah arcu suc d e mor covi şi
por toca l
e,un cap uci
no,o ch iflă cu mac,o f el
ie prăjită de
pâi ne i ntegr ală, unt ,j umări de ou ă cu cr eveiţ
, o bucat ă de
brânză de Morbi er, o bucăţ i
că de brânză put uroasă de
Wi nzer,di n Al sacia,şiun cârnăci ordint receiat âtdemi cişi
de d răgu ţi
.
Ole p ri
vimul ţumit al egerea m ea.
— Ori cum arfi,măcaram reuşi tsă- ţ
ist ârnescpof ta de
mâncar e,sp use . el
Sau… Că doa r n- o i ţ
ne oc l e d sat
isfacerea
de cel ălaltf el?
— Î n real itate, n-am mai pus ni micî n gură de i eri
dimi neaţ ă,i -am sp us.
— Di sparnumaipent ru puţ in,spuse Ol e şi -mif ăcu cu
och iul. Tuapucă- te de mâncat şipof tă b ună!

162
 - KERSTI
N GI
ER -
Ceeace am şif ăcut ! M- am l ăsat pe spat eî n sc aunul di n
nui el
e d e a rtan î mpl eti
te şi am sor bi t din cea şca cuca pucino.
În sal a de mes e semaiafl au , poat e,î ncăvr eodou ăze
cisau
treizeci de oasp eţi ai hot eullui, dar u ireşu l cel mare î ncă se
lăsaaşt eptat sa u, ci ne şt ie,poat e c hiar r t
ecu se. Nicivo rbă de
Mi a şide u ibiţelul ei . Acu m, e d e p resupus că ave au ce va m ai
bun def ăcut.Darceput eafimaibun decâtsăsavureziun
asem en eami c d ejun? Si nce r, mân cat ul
ui ch i
ar ă ci -
aşduce
lipsa t a
uncicân d aş fimoa rt ă.
Ole înt ârzie să apară. I ar câ nd î n sf ârşit of ăcu , goli
sem
deja f ar f
uria cu f ruct e, du pă cum mân tuisem şi pâ inea
prăjit
ă cu j umări de o uă cu cr eve ţi, caşij umăt at e din ch i
fla
cu mac.
— Darpeundeaist atat âta?l -am înt rebat,ducândl agură
şicâ rnăcioru l cel atât de mi cuţ şide drăgu ţ.Î n t impul ăsta
zăudacăn- aş fiaj uns d e vr eot reiori la Novosi birsk.
— Am achi tatt otul,spuseOl e,binedi spus.Lucruri let ale
su nt lar ecep ţ
ie,i ar ca mera af ostpl ătit
ă.
— Cum,cum?
De sp aimă,câr năci orul ce l at âtde mi cu ţ şide d răguţ pur
şisi mpl u î mi că zudi n f urcu l
iţă.
— Hai ,nut emaif andosiacum.Pl ăt i
tulcamereiechi arcel
mai mărunt l ucr u pe ca re-l potf ace, sp use l O
e.Şi ni cinu ar e
vreo legătură cu ces- a-nt âmpl atî ntrenoinoapt ea trecut ă.
Am si mţit-o pur şisi mpl u ca pe o necesi tate,ca măcar
ch el
tuiel
ile sămi l e-asu m. Aşa, capen tru o pri eten ă care a
fost pe ntru mi ne ac oo,
l at unci cândeu… er am î n mar e
necaz.
Chiar să fi f ostl acrimi î n och iil ui?
— Bine,di npart eamea,fie,am spus,preci pitat.

163
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Prea mul tni cin- afostde f ăcut ,spuse Ol e.Pur şi
simplu am ar uncatoat te l ucruril
e î n ge an ta t a de voiaj
,
alăturide cel e d in bai e.
— Darn- aidat … Te- aiui tatcumva pe sub patşipri n
sertare?
— Dece?Arfit rebui tcumva?Ei ,dac- aiuitatceva,nu- i
nicio problemă.Put em să mergem şi să cău tăm maiî ncol
o.
Că doar - o
n fi vor ba de vr eobi juterie saual tce
va de genul
acesta?
— Ah,nu,am spus.Numaio… cart e.
— Păi,acolonumaieradecâtBi blia,spuseOl e.Am crezut
că-i a hot elului .
— Oh,nu,ai aeraamea,i -am răspuns.
Oleî mi ar uncă n u zâmbet cal d.
— Iat eui t
ă!Nu î ncet ezsă aj ungsă- ţicunoscl aturinoi,
Ger ri
. Luăm noiBi blia mai pe u rmă. Î ntr-un hot elca stăa nu
se er pi
de n imi c.Cum e c aeau
f a?
— Parcă- i di n rai ,i -
am răspuns, apucând di n nou
cârnăciorul şivâr ân du-mi -lî n gu ră. r Ced c- o să maii au
unul . Şi, Ole?Bi bli
a mi -oi au singu
eu r
ă.
şi
— Rahat!rost iOl e.Mi a!Era săui t de ot t de ea .
— Caşicândt e- aşcrede!i -am spus.
— Nu,seri os!E ai ci!Şiea,şidomnulamant .Sărmanul !
Aşa,l alumi nazi lei,chi arc-arat ăcaoant ichit
at e.Terminat,
ce a mi
. Ca şicân d azi -noa pt e n-ar fi î nch is u n ochi
.
— Poatecăni cin- afăcut -o!i-am spus.
— Dareucum ar ăt?maiî nt r
ebăOl e.
— Uimi t
ordebi ne,i -am răspuns.Deundet e- aifăcutcu
bronzulăst adel icat ?
— Tocmaiseaşază l a omasădi n spat edet ot .Î
n spatel
e
tău, î n diago nal ă. Nu ca re cu mvasă t e ui ţ
i. Pref
ă-te că n-
o
vezi.
164
 - KERSTI
N GI
ER -
— Bine,darni cin- ovăd,i -
am spus.Cădoarn- am ochişi-
n sp ate.
— Şicum săreacţ ionezdacădau cu ochi idenoi?Î ntrebă
Ole,agi tat.
— Păi,nuzi ceaicăaiunpl an?i -am spus.
— Cepl an?măî ntrebăOl e,totmaiagi tat.
— Păi ,pl anulăl a,caremi -adatpl anulmeu pest ecap,i -
am î nt orso -.
Ole nu mă as cul ta. Şi as t a pen tru că se zgâi a pest
e
umărul meust âng,î n direcţi
a Mi ei
.
Am suspi nat.
— Hai ,t erminăcu ui tat
ull aea,i -am spus.Maibi net e-
ai
aşeza pe sc aun ai ci,l ângă m i
ne.Cee a ce -
o să-nse mne că ea o
săt e vad ă, dar t u pe eanu, i ar ean- o săvad ă căt u ai văzu
t-
o d eja.
— Bi ne,rost iOl e şise aşeză f ără chefpe scaunulde
alături. Şi -acum?
— Acum nu- ţimairămâne decât s- aştepţipână când
apare- n zbordeser t ul din brânză de vaci ,i -
am răsp uns.
La urma urmel or, şieu er am puţ in agitată.Ce- ar fifăcut
Mi a dacăar fidat es pt e noi ? Dar eu ,î n l ocu l ei
, ce
-aş fi
făcut?
Am l uat o î nghiţ it
ură di n sucul meu de morcovi şi
portocale.
— Ţi-arrămascevapebuză,î miat raseatenţi
aOl e.
— Cum?
— Pebuzadesus,spuseOl e.Del asuc.
Luă un şe rvet şi- mi tampon ăf aţa cuel .
— O,aşaebi ne,i-am spus.O săcrapedenecazMi acând
o ved each est
i
a ast a.
Ole ăl săsă -i cadă şervet ul
.

165
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Mi apoat esămăpupe- ncur .Nuf acaşacevadi npri cina
ei
. Ţi -am sp us cu mvacăai o g uri
ţă aşa, dulcică?
Apoi,măsărut ă.Am f ostpuţ i
n surprinsă,dari -am f ăcut
j
ocul , rezultând un sărut di n acela, ca-n fil me, cu t ot
dichisu l
.I arnoidoi , de buni ce ne- am ar ăa t,t maicamfi
mer i
tatun Oscar . Mi -am î nfipto mân ăî n păr ul bl ond all ui
Ole.Ceea ce, or i
cu m, î mi dor i
semdi ntot deauna săf ac.
Încheiarăm săr utul ab ia cân d mob il
ul l ui Ol e se u p
se să
sune.
— Oho!
Cu resp i
raţ i
a î ntretăiat ă, Ol e lîcu lese dintr
- un buzu nar al
pant alonil
or.
— E Mi a!îmişopt i.
— Grozav!Răspunde!l -am î ndemnat .
Hm, haică nu f usese chi ar aşa de rău . Par că regr etam
acu m că, noap tea re tcu tă,dor misem buşt ean.
— Bună,i ubi t
o!spuseOl e.Cum evremeal aSt uttgart?
M- am pref ăcut că î mi ar anjam pan toful şi, ap lecaăt,am
privit cu gri jă î n sp ate.Undeva , pe di agonală, şed ea iubitul
Mi ei, singu r a l masă. De Mi a însă, niciurmă. I ubitul arăta
puţ in pierd ut , chiar n î
cu rca t
. Şi serăsu ciîn t oate părţ i
le,ca
şicân d ar fi cău tat pe ci neva.
— Pe- aicie o vreme f ant asti
că,spuse Ol e.Tocmaif ac o
cu rsăde og jgn ig p rin parc.
Apoiîmif ăcucuochi ul.
— I eri seară? Ah, ni mi c deosebi t. Am t erminat ni şte
soco tel
i part i
cu l
are şim- am ui t
at a lt elevizor. Dar u t? Da,
î
nţ eleg. Cursu ril
e de per fecţionare su nt î ntot
dea una gr oazn i
c
de sol i
citant e.I ar a erul abi a dacă se mai poa te r espira în
sălile în ca re seco nf eren ţ
iază. Când zi cică pl eci spre ca să?
Aichefsă mergem î n seara ast al a Caroline şil a Bert ,la
sear a acee a,de b ucăt ărit, sau , maibi ne,mer ge m undev a să
166
 - KERSTI
N GI
ER -
mânc ăm? Da,cum vr ei. Şi condu cu gri j
ă,scumpo.Te
iubes c.Pe cu rân d.
Apoi,Ol eapăsăpet astadeî ncheier
eaconvorbi rii,făcând
telefonul sădi sp ară di n nou î n buzunarul pant alonil
or.
— Ei ,cum am f ost ?Undee?
— Cred că- ipeundeva,pri n hol,i-am răspuns.Amant ul
se ot t ui tă şieldupă ea . E clar căne- a vă zu t şi-a dat năval
ă
afară, casăt e su ne.
— Păi ,aşa- it rebui e,spuse Ol e.Acum,ci nstitvorbi nd,
Gerri . Ui t
ă-te ş it u l a el ! Ce a re i t
pul ăst a şieunu?
Dar i ar sună un t elefon. e D dat a ac east a f u cel al
aman tului Mi ei. Răsp unse , după car e p ăr
ăsi sala.
— Ha- ha,am f ăcut .Ast at rebuiesăfif ostMia,car ei-ofi
spus c ă nu maipoat e u la mi cul dej un pe z iua de az i
. Acum,
aproape că -
mi pare ă ru de ea . Şi ch iar că-
iî ntr-o nîcu rcă
tură
serioasă.
Ole miî pri nse cap ul în mâi ni
.
— Eşt imi nunat ă,Gerri !
— Păi ,să-ţifiedebi ne,i -am răspuns.
Ole se reg păi t să mă săr ute di
n nou . M-am des prins nîsă
din mâi nile u li.
— Hei !i-am spus.Acum nusemaiui t
ăni meni.
— Bi ne,dar… spuseOl e.
— Ni ciundar !Pl anul t ău a f uncţi
on at !
M-am scul atap oide l a masă.
— Chi arnu- midau seama ce- aiobţ i
nutsau ce- ar esăse
întâmpl e după t oate ast ea, dar t i
şu căacu m t rebuie sămă
ocup di n noude pe rsoana mea.
Iar p rimul l ucr u pe car et rebuia să- lfac er a săaj ung din
nouî n cam eăr şisă- mi adun t abletele d e pe os.
j
Nu î nainte î nsă de- a mân ca bu căţ i
ca cea gust oasă de
brânzădeWi nzer,di nAl sacia.Mmm!O pl ăcere!
167
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Ole a răta de p arcăar fi f ost ch i
nui t de e rmuşcări .
— Î midau seama că ainevoi e maiî nt âide o oarecare
distanţă, sp useel . Tot ul e o pove ste f oarte încu rcată… Mai
binezi s,unmarebal amuc.Şimaiel ami jlocşiJoeăl a.
— Exact ,am r ost it.
M-am î nfipt şiî n bucat a de b rânză de Mor bi er, pe car e am
pus- oi med i
at l al oc, în farfurie.Ce mai cău t
am euacol o?Că
zău da că nu pi erdusem des tul t i
mp cu mân cat ul. Energi c,
mi -am ar uncatpe măr u poş eta.
— Numaibi ne,Ol e.Am pet recuto f oart e… i nt
eresant ă
bucat ădevremeal ăt uridet ine.Numaicăacum chi arcămă
grăbesc.
Şi cât edad ev ărae t mi -erau vor bel e.Şi , î n t i
mp ce o
zbugh eamdi n sal a acee a, poşt aşul er a, prob abil, pe p unctul
de aaruncaep istol a meade a dioî n cu t
ia de scri sori vop si
tă
în ver de a păr inţ i
lormei . Tr ebu i
a neap ărat să mă î ndrept
către N ovo si
bi rsk. Şi , dacăs- ar fi put ut , cât mai rep ede.
— Gerri ,Joeăl ani cimăcarnu- iaşadebun pent ru t ine.
Tott i
mpulal egibărbaţ i
inepot ri
viţi
,maispuseOl e.
M-am pref ăcu tî nsă că unam au zit ni mic.
În hol , am zăr it c u coad a oc hiul ui o per soan ă r oşcat ă
sărind î ndărăt ul uneicol oane,dar nu m- am ui t at inten ţ
ionat
după ea, cimi -am văz ut pe maidepa rte de er al
gătura mea e p
scăr i
,î n sus.De cu m am aj uns l a et aj
ul t rei, mi -am ad us
ami nte căn- ar fif ost delocrău dacăaşfi î nt rebat de chei
e
jos,numaicăuşacamerei324st acăscat ă.
Ce mainor oc! Ceea cens î
emna că unmait rebui a să uaj ng
din nou până j os,l a recep ţi
e şi săservesc celor de- acolo cine
ştie cepoves te.
Am datdi rectpest eun căruci orcu totsoi uldedet ergenţi
şial te p rod use e d cu răţat
. De d upă căr ucior ă m privimi rată
o emf eie mi cu ţ
ă şiî ndesa tă.
168
 - KERSTI
N GI
ER -
De umăr î i at ârna un asp irat
o,ri ar l a su bsu oară ţ i
nea
strâns u n pămăt uf de pr af.
— Nu aspi raţipraful!am zbi erat dint oţirărunchi i.E
camera mea.
— Darî n camerănu- inimeni ,î mirăspunsecameri st
a.Şi
tocm ai am t erminat cu răţen i
a de di nai
nt easosi rii oasp eţ
il
or
următ ori
.
— Cum adi că… dej a? N- am f ostpl ecaţidecâtcelmul to
oră! am zbi erat la ea . Aşa ceva i
arch
că - n
am mai auzi t
!
— Aţiuitatcumvaceva?măî nt rebăcameri st
a.
— Da,bi neînţel
es!
— Darceanume?
— Păi…
Vit
anai bii
!Cădoarbăgasedeseamăcăaspi rasetreizecişi
treide a tbl ete-
som nifere!Bl op-bl op-
blop… Dar ce să fif ăcut?
Să- i fi smul s a spiratorul di n mână şi să -
i fi deşer t
at sa cul
?
Camerista mă pri vicl ătinân d di n capşi o l uă di n l oc
,
trecând pe â lngămi ne cucă ruci orul şicuasp iratorul.
Am rămasî nurmaei ,în cameră,cu braţ elespânzurat eî n
lungu ltrupul ui.
Pier
duse m Bi l
etul meu căt re l umea de di ncol o se u dse
se
nai bi
i pe u tbul unui asp irator.
Şi pest
e ott î n Ger mani a p oşt aşi
i erau pe d rum.

169
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

(ra5ă Tina, dra5ă Fran,

(oar aşa, pe scurt şi cu toată limpezimea: testamentul meu nu este, =n

niciun caz, ataca6il+ "şa se face că doresc ca C7isola să capete şira5ul de
perle, note6oo-ul şi i)od-ul, c7iar fără alte discuţii şi fără să-l faceţi pe
copil să ai6ă mustrări de conştiinţă+ (in partea mea, n-aveţi decât să le
cumpăraţi lui "rsenius şi lui Aa6au câte un şira5 de perle, câte un
note6oo şi câte un i)od, din 6anii voştri, dar =ntre6aţi-vă despre motivele
pentru care =i preferaţi fetiţei pe 6ăieţi, ca şi despre ce ar putea avea drept
rezultat permanenta ei nedreptăţire faţă de 5emeni ;sic8<+

i =ncă ceva: ar putea e9ista nişte vaci care să ai6ă aceleaşi o6işnuinţe
5astronomice ca şi voi, numai că printre oameni, =n 5eneral, nu se
o6işnuieşte ca ceva ce a mai fost mestecat să mai fie vârât =ncă o dată =n
5ură+ ar dacă vă =ntre6aţi de ce la voi nu 5ustă nimeni din salată, atunci aţi
putea să vă duceţi cu 5ândul la o6servaţia Tinei din vara trecută+ Citez:
G(a, castronul ăsta =şi merită toţi 6anii+ Îl folosim aproape la orice, la
salată, la 6udincă, ca li57ean pentru spălatul pe picioare sau pentru
vomitat, mai ales atunci când e vor6a de vreo 5ripă 5astrointestinală+H Mai
aveţi ceva de spus4

"ş mai avea eu =n sc7im6 câte ceva de zis pe tema asta , a obiceiurilor
frumoase *i a bunelor maniere, numai că mai tre6uie să termin =ncă cinci
scrisori de adio, să =nc7iriez o cameră la un 7otel şi să dez57eţ fri5iderul+

Cu salutări dră5ăstoase,

)reaocupata voastră 0erri

170
 - KERSTI
N GI
ER -

Zece
Bineî
nţel
es căaş fiput ut urcaî
ntr
-un t Ci
renn et
că-
şt
rei
e-
undeşif ără somni
fer
e.Mai exact pus,
s asta er a uni
ca
al
t
ernat
ivă. Căc
i un lucru era si
gur: acasă nu mă mai
puteamî ntoarce.Iar dacă t oţ
i urmau să ci teascăscr i
soril
e
mele,nu maiput eamsă m egr ni
căieri.
Câte şi mai cât
e n u le scri
sesem tuturor
!
Spre ex
empl u, mătuşi
i Evelyn! Dacăarfi afl atcă nu sunt
del
ocmoa rtă, m-
ar fi strâns d e gâ t cu mâinil
e ei. Probabil că
niciVol
kerşini ciunchiul Korbmach ernu ar fi avu t mot i
ve e d
entuzi
asm, cupri vi
re alf apt
ul căVol kernu er a fiul unch i
ului
Korbmacher.Iar mătuşaEvel yncâ tuşide p uţ
in, bi
neînţel
es.
Ce sămaizi c de Adri an ăla,Adu
eror
al!Nu maişt iam
f
oarte exact, dar eram ap roape sigură că apucasem să- i
descri
u stareasân il
ormei . Dumnez eule!
Ce-am f ăcut? Şi ce- mi mairămăs ese de făcut a cum?
Aveam nevoie de o ascunzăt
oare ca l
umea.Darî ncot
ro s-o
apuc? Nu-mi dă dea p rin mint
e de câtnumel e u
nui singu r om,
l
a car e aş am i fi put ut î
n cele d i
n urmă să p ael
ez.

— Gerri,şoricelul
e!strigă Charl
y.Iate uită,ce surpriză
pl
ăcută. Ulri
ch , mai pune- of arf
urie pe masă . A ven it Gerr
ila
micul dejun.
— Darce,n- atrecutpoşt apelavoi?am î
nt rebat.
— Bada,t ocmaiaf ost
,îmirăspunseChar l
y.Şiam pri mit
un pac het de l B
aabyland.Ni şt
e lucruşoare de- mbrăcat,o
spl
endoa re.Şi ni şte ulei. Tocmai voi
am să -
l desfac şisă le

171
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
î
nce r
c.Dar ce -i cu t ine cu ge an ta de voi aj? mă î ntrebă
Charly.
— Păi ,pent ru că… ăăă… nu maipotsămă- ntorcl ami ne
acasă, i
-am măr turi sit. Măt uşă-mea m- ar om oril ovindu- mă
cucr ucifixu l
.
— Da’ce- arebaba i ar? Ce,aiui tatcumva să l ust ruieşti
balustradascări i
?
Ulrich,î mbrăcat numai î n ch il
oţi-boxer i, mă b ătu pe u măr.
— Bunădi mi neaţ a,băt râni co.Cafea?
— Da,t er og,i -am răspuns,l ăsându- mă să cad î ntr-un
scaun di n nui ele mp îl etite ce ăst teapri n pr eajma vech i
i mese
de b ucă t
ărie.
Pe masăt rona un pach et uriaş, î
nf ăşuratî nt r-
un ambal aj
î
n dungiroz şi al bast re p recum cer ul sen in, iar pe el zăceau
şidouă scri so ri, di ntre ca re una er a de a l mi ne.
— Bi ne,fii ndcă,mainou,Char lya- nceputsăbeaceaide
f
en i
cu l
, sp use l U
rich .
— Şit u aibeadi n ăl a,dacăţ i-
arfit otaşaderău câtmi -
e
mie, s e răţ oiChar ly şi se aşe ză l ân gă mi ne.Chest ia cu
senzaţia de ă ru de d imi neaţ ă e oi n
mciună sf runt ată. Fi i
ndcă
mie mi -
e ă ru t oat ă zi ul i
ca .
— Şimi e,am rost it,hol bându- măl ascri soareamea.
Aş fi put ut s- oî nşfac şi s- oî nghi t. Ceea ce ori cum
experimen tasemo dat ă, î n vr emea şcol i
i, cu un bi leţel
, pe
care mi -l strecu rase h Carly.
—I asă- midaibi leţelulacel a,domni şorico!mugi seRot he.
Şi hai , mai rep ede!Număr până l at rei. Unu, doi …
La t rei,î mi şivâ râsembi l
eţelul î n gu ră. Al tf
elni cinu se
putea, că cipe pet icu l de hârt i
e scr iaRoathe
şa: e un por c
sadic ş i neo fascist, cuburt a atârnâŞni
,d.din păca te,ch estia
era şiadevă rată.

172
 - KERSTI
N GI
ER -
— Maiţ i
imi nteChar lycum t e-am scăpatpevr emuride
Rot he?am î ntreb at. Şi-a mai t rebuit săscr iu şide- o su tă de
ori:În Ger mani a, hârt i
a nu e d e mâncat !
— Da,i ndividulăl a avea met ode parcă scoase di n Evul
Med i
u, î şiaduse mi ant e şiChar l
y. Şi cân d t e gân deşt
i cănu
avea decâ t cel mul t pat ruzecide a ni. O ch estie ca r
e-ţi dă de
gân dit. Fi i
ndcă, dacăam gh i
ni on, o să- l aibă şipl odul meu
drep t prof esor. Oh, dar ast a ce a mi e?O scr isoa re de alt ine,
Gerri? P entru mi ne? C e, nu put eaisă mă su ni
? maispuse e a
şirâ se .
Mi sef ăcui ni
ma cât un puri ce.
— Şt i
ice,Char l
y?Săpt ămânat recutăam băutşieu cam
mul t… Aşacăci teşte-o şit u cev a mai t ârziu.
Ent uziasmat ă î nsă, Char ly scoa sescr i
soareadi n pl i
c şio
desp ături . Privirea i se pl imbă pe rânduri le mel e,de col o-
colo.
— Da’decescri i… Da,da,e- adevărat ,din păcat e… Da,
aşa -i
, obi ectul ace l
a ru ginit ar fi t rebuit dezinfec tat
…
Chi coti
, pen t
ru camai apoioch ii săi se mezească
u dint
r-o
dat ă,de bu nă seamă fii ndcăaj unsese l a par tea în car e
scrisesem că o pr ietenă mai bu nă ca ea ni ci că mai
pomen isem şică î i dor eam şif eti
ţeieisă ai bă parte de o
ami că ase menea ei .
— Oh,ce r fumos! Uite,Ul rich, Gerri mi-a scri s o sc rso
iar e
de d rago se.
t Aşa e, Ger ri? D ar e aşa de d ulce!
Mi- am muşcatbu zele.
— Laasemeneai deidrăguţ enumait ut eputeaigândi …
Deod ată însă,f runt ea î ncep u să i se î ncreţ ească
, căci,
lucruce r,t ajunse se l a P. S. Iar ul timele pr opozi ţi
il e citi cu
glas a tre:
— Mai degr
abă ar su
por
t
ao nit
erven
ţi
e al st
omat
ologdecât
să t
e aud ă cânt
ând„Somewhe
re Over hte Rai
nbow”. De
173
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
aceea ,t e o rgsănu ca re cumvasă -ţi vină i dee a săi nt
erpr
etezi
vreun „Ave Mar ia” sau ci ne şt i
e ce al tceva cu oc azi
a
înmor mânt ării mele.N- aş dor i ca, aflat ă l a mor mânt ul meu,
lumea să ai bă, pe nepu să masă , vreunmot iv de v Cese
ul i
e.
asta ce ai m e?
Ulrichmă pri vişoca t.
— Gerri!
— Eu… Eu…
Nici eu nu maişt iam ce să maispun.
Char l
y mă pri vi, răni t
ă.
—I aspune,Ul rich,aşa- i
?Tuchi araizi schest iaast a?
— Ăăă,da,poat e,cândva… aşa,î ntr-
odoară,î irăspunse
Ulrich . Bine,dar Gerr i…
— Bi neînţelesînsă că n- aivorbi tserios,nu? i -oî ntoarse
Char ly.
— Păi ,pfff ,dacămăi eiaşa,direct ,puţ i
ntelseri ost otam
vorbitşieu,spuseUl rich.Darmaibi neaiî ntrebadeceGerri
ţi-a…
— Chi araşa,cevr ea să-nsemnechest i
a ast a,că n- aşşt i
să cân t? îşiduse Char l
y vorba pân ă l a cap ăt. Sunt doar o
interpretă ch i
ar cău tată. Am… con t
racte cudui umul . Ui t
e,l a
sfârşitul să ptămâni i vi i
toare iar osăcâ nt l a o nunt ă. Ai idee
câte AveMari a am cân tateu pân -acu m pri n bi serici
? S au de
câte o riam i nterp retS
aa
tving A l
l My Love sau ToCa You
ndle
int he Wi ndC ?e,căni cinu l e mai poţ iţ ine ş i
ru l
!
— Aşaşie,adăugăUl rich.Darnudeast aazi sGerri …
— Poat ecă airemarcatî nsă şit u că,oriundet e-aiduce,
nu apu ci să cân ţi de cât osi ngură dat ă,am maispu s,
piron i
ndu- mi pri virea î n pămân t . Nimeni nu t e maicheamă
şia d oua o ar
ă.
— Tocmai ,darast ase- ntâmplădeoarececântcu deosebi re
pe l a nunţ i
,i ar ul mea nu secăsăt oreşte ch iar t a
ât e d des
174
 - KERSTI
N GI
ER -
într-o si ngu ră vi aţă, ex plică Char ly. Lucruca re-
i va labil şi
pen tru î nmor mân tări. Ul ri
chtu maiţ
, i
i mi nte cum am f os
t
câtpe- aici să pu n mân a pe pe con trac
tul ăl a cu cas a de
discuri , nu? a Ir r fi
ma nu er a ni cieade a colo!Era una car e
avea su b con tractcel e mai mare st el
e şi, cu t oa te astea, mă
voiapemi ne.
— Da,î iconfirmăUl rich.Numaicăast a afostînaintesă
te-au dă cu m cân ţi
.
Char ly am uţi
se .
—Î miparerău!am consol at-o.
— Mda,şimi e!spuseChar ly.Zeceaniî misacrificpent ru
car i
era ast a şiui te cu m î i vine unui a abia azi i deeasă- mi
spu nă că nu şt iu del oc să cân t
! Groz avi prieteni, n-am ce
zice!
— Bi neî nţelescăşt i
isăcânţ i,am î ncercats- odreg.Numai
că n u aş a d e bi ne.
— Vreisăspuinu î ndeaj unsdebi ne!Ui te-măajunsăşil a
treizeci de ani şif ără de s lujbă.
— Bi ne,darmăaipemi ne,spuseUl rich.
— Şt iice,mait acă-ţigura,sest ropşiChar lyl
ael .Niciunul
dintre voi n-are hab ar de muzi că şisu nteţi pur şi si
mplu
afoni.
— Laf elşit u,i-am î nt ors-o.
— I a pot oleşte-te,se st ropşiChar ly şil a mine.Drăguţ ă
prieten ă! Păi , casă- mi sp ui asem en each esti
i nu t rebuia să-
mi sc rii ni cio sc risoar e. Şi nu- ţi f ace gr ij
i, că l a
înmor mân tarea at n -o să cân t! O să oc… j
Se o prişimai pri vio dat ă scri soarea.
— Cevreasăspunăşirahat ulăst acu î nmormânt area?Şi
de ce, mă r og,î mi l aşiper nele a tl e cumod ele cut randafiri?
Mi-am pi ron i
t din noupri virea nîpământ .
— Oh,Dumnezeul e!rost iChar ly.
175
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Am şt i
uteu de cum aii ntratai
cică ceva nu era î
n
ordine,sp useşiUl rich. Aveai pri
vi
reaaia, de ceaşcăcul apte.
— Gerri?
Char l
y mă pr i
vea cu oc hi mar i, cu mân a pr opti
tă în
regiuneai nimi
i.
— Spune- mi,terog,cănu- ţi puseseşiîn minte săf aciaşa
ceva.
— Ba am vruts- of ac,i-am răspuns.Habarn- aice se
petrece cu mine.
— Spune- mi,t e r og,că nu i nten ţi
on ai să f aci aşa ceva ,
repet
ă Char ly, de d ata acea st
a ch i
ar amen i
nţător
.
—Î miparerău.Lucruri l
enu t rebuiasăsepet reacăastfel.
Şi doar l ăn
pui sem t otul atât de exact . Numaică,pân ă la
urmă, mi-a dat t otul pes te cap cam eir
st a.
Şi am înce put să l ân
p g.
—I aracum t oţişi-au primi tscrisoril
edeadi oşin- am ni ci
cel maimi c h ab arce ăsf ac!
— Ei,dardacă t ott rebuiesăsesmi orcăiecarevape- aici,
apoieu su nt ceamai î ndreptăţit
ă! zb ier ă Char lyl a mi ne.Că
doar nu te gâ ndiseşi să-mi coci aşaceva! Sunt gravi dă! Te-
ai
gândit şitu l a mi ne,măca r o cl i
pă?
— Eu… dar ,păi,t răiescîncă,i-am spus.
— Slavă Domnul ui ,se răstiChar l
y şi,st rângându- mă î n
braţ
eînaceeaşicl ipă,apr oapecămăst orci.Sl avăDomnul ui !

Mi-a l uat pest

e o or ă până le-am înşirat l
ui Charly şil
ui
Ulri
ch t oată povest
ea,timp în ca re Charly sevăzusesi l
it
ă să
sară de vr eo şapt
e or i de la l ocu
l ei, ca să mear gă şisă
vomite,dintrecaredecinciorinumaiaî ncercat-
osenzaţ
ia,
iar de d ouă ori ch
iar a făcut
-o.
176
 - KERSTI
N GI
ER -
M- am st răd uit şieu să n- o l unge sc r pea mul t şisă ev it
orice sp aect fil osofic a l catast rofei. Ca sănu mai sp un căni ci
nu m- am apu catsă pov est esc î n t oate amăn untel
e des pre
Ole şi mi ne – sp re ex em pl u, n- am maipomen itfaptul că, la
un moment dat , amândoi f usesem maimul t sau maipu ţ
in
goi – i stori si
nd numai desp re f elul în ca re,f ără vreoi ntenţi
e,
Ole e ruşi se să mă î mpied ice să îngh itt abletel
e şi despre cu m,
totelf usese cel care,mai mul t sa u mai puţ i
n, co nt
ribuisel a
faptul că t abl etele aj unseser ă pe j os,i ar mai apoi f useser ă
aspirate.
În t i
mp ce Ul rich se ar ăat i nteresat cu deos ebi
re de
pov estea cu Mi a şi Ol (
Set
rica t a ai a r oşca t
ă t ot aavu t o
ave ntură pâ nă l a urmă?) C,har ly, î n ci uda st ării eiproast e,
pricepu pâ nă l a urmă că che sti
a cu Mi a şi O l
e nu
reprezen tasedecâ t aşa , o povest el ătural nicăşicăadevă rata
dramă ab ia u rma săespe t reacă.
—Î n aceast ăsi tuaţie,în moment ulacest at oţiprieteni
ităi
şit oate ru del e a tle su nt co nvi nsecăt e-ai sinucis,sp use ae .
— Nu,numaiceicare au pri mi tdi n part ea mea cât eo
scriso are,i -am r ăspuns.Ce- i drep t, su nt dest ul de mul ţi.
— Şi -ait ăi?
— Hm,da.
— Da’t ut e-aiţ ăcăni tchiardet ot?serăţ oiChar lylami ne.
O săf acăi nf arct! Să f acibi ne să - i suni i med iat şisăl e sp ui
căeşt iî ncă -
n vi aţă.
Am scut uratdi ncap.
— Nu potsă f ac aşa ceva,am rost it
.Mama mea m- ar
omor î
.
— Păi ,nuast a-ţidor eai
?observăUl rich.
— Tre’s- of aci ,spuseChar ly.Şt iidoarcăn- opotsuport a
pe mai că-ta, dar aşa ceva ch iar căn- ar mer i
ta.
Săriapoi de l al ocul eişi -mi î nt i
nset elef
onul .
177
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Hai ,sună!
— Darnumă- ncumet ,i-am r ăspuns.
— Sunăt u,oî ndemnăUl richpeChar ly.Î ncl ipaast aGerri
nu e o tcm aist ăp ână pe ea. Ce,nu pri cepi? C ă doar a b vor
it
foarte seri os. Al tfel nici n- ar fit rimi st oat e scri soril e al
ea.
— Nu- mivi nesăcredcăî nt r
-adevărast avoi asăf acă,mai
spu se h Car l
y. Nu voi a dec â…t Nu voi a dec âtsăne r tezeasc
ă
pe t oţ il a rea litate.Şi n- a f ost ecâ d t oi dee prost eascăşi
venităaşa,di nseni n.Nu- iaşa,Gerri ?
Ulri
chcl ătină di n cap.
— Gerrinu- idel oc aşa,Char l
y.Ea î şif ace întot deauna
socotea laf oart e,f oart e exact .I ar acu m t rebuie a j
ut ată.
—Î n ni ci un caznu măducl apsi hiatrie,m- am împot rivit.
Dacăl a ast at e-ai gâ ndi t!
— Bi neînţ elescănu,spuseChar ly.
— Cu t oat ecăacol oţ i
-arfil ocul,adăugăî nsăUl rich.I ar
asta camăca r s ă fii î mpi ed icată săt e-aruncicu mvaî n f aţ
a
primul ui t ren.
— Bi ne, dar nu sunt t i
pul Ana Kareni na, cicel ăl
al t,
Mar il
yn Monr oe, - lam as igurat . E u, u na, m a nevoi e de
somni fere, i ar as t
ea sunt acu m î n sacu l aspi rat
orului
cam eirsteide l aRege ncy Pa l
ace. Ceea ce- nseamnă că nu
su nt în vr eun per icol acu t.
Ce f raieră f usesem! A r fi t rebui săşt erpel es c sacu l
asp i
rator ului . Şi -acu m aş fi st at nî tr-un com part i
men t d e
tren, al egâ nd t abl etele de pri n gu noi ul hot eullui . Buca t
ă cu
bucat ă.N- arfif ostf rumos,darmăcararfif ostoperspect ivă.
— OK,o să- isun acum pe- ait ăi,spuse Char ly.Ca să
împied icămo ca tast r
ofă şi mai mare.
— Î nt impulăst a eu mă duc să mă- ntind î n pat ,i -am
spus.

178
 - KERSTI
N GI
ER -
—Î n niciun caz,r ost iUl rich,pri nzându- mădecot .Acolo
su nt ni şte o f
arfec e.
— Lasă că nu- s ni ci tipul harachi ri,i -am răspuns,
arătând, al uziv, că tre st ativu l de cu ţ
ite de pe buf et ul de
vizavi.Şicâtn- aşfidatsăfif ost!
Char l
y orfmaseej da n umăr ul al ormei .
— Da,bună di mi neaţ a,doamnă Thal er,ai cie Char ly,
Char l
otte Mar quard. „ Groa zn icaai a de Char lott
e” . Ascu lt
aţi,
doa mnă Thal er,î n caz că v-aţi desc his d eja cor espon den ţa…
Cum? N -aţi des chi
s-o? i B
ne,at uncice l maibun l ucru arfi să
nicin- o f aceţ i
… Da, o scri soare de l a Ger r,iex act
, bi ne-ar fi
să n- o des ch i
deţi, fii ndcă… Ger ri şi -a zi s să f acăo gl umă,
ad i
că t oată scri soar ea e doar o gl umă pr oas t
ă,n-ou n,
deschideţi ! Şi ni cimăca r sănu vădeapri n ca p s- o ci t
iţi
. Ei,
drăci a nai bii, de cenu vr eiţ săm- ascu ltaţi
… Gerr i est e b i
ne,
serios,e ch i
ar a i
ci,l ângă mi ne.Da, ni cieu nu şt i
u cevr ea
să-nsemne chest ia as ta,dar … Mda,pe unde va ar e şi ea
drep tate,că cii -aţi sp us mer eu numai răut ăţiî n legă tură cu
păr ul ei … Nu maici ti
ţi maidepa rt
e,fii ndcă, aşacu m v- am
maisp us,t ab l
etel
e acel ea l e-a… o cam eir
stă de hot e… l i ar
ea-i ai cisăn ătoasă şiî n t oa tă regu la… da, dar K laus acel a
era „ cu-adevăr at” o su mă absol ută de scâr boşen ii şiori cine
ar fi st at bi ne cut oa te cel e cincisi mţuri , nu l -ar fi manevr at
decât aş a, cucl eşt ele… Nu, a l şai sprezece an i, H anna
Kosl ow skiî ncămai ci teacărţ i cu pon ei
, după cu m t otea ,î şi
23
scrijeli
se şi Il oveBl ack Bea utype t oate î nvelit
oril
e cărţ ilor
şicai etelor… Asc ultaţ i
-mă puţ i
n… Da,o să- i spu n, ch iar
dacă, prob abil, nu ăst a-i moment ul celmaipot ri
vit… Dar
poat e că şi dumneav oastră ar trebu i să… Doam nă T hal er! Cel
23
Bl
ack Beaut
y(
1877)
, roman se
mnat de
Anna Sew
ell
, car
e rel
at
eaz
ă
pove
st
eaunui cal vâ
ndut di
n l oc î
n l
oc,ca re t
recepri
n f
eluri
t
eîncercă
ri
,
dev
eni
t un cl
asi
c al l
it
era
t
urii pentrucopi
i.
179
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
mai bi ne a r fi să -i su naţi ch iar acu m pe cei că rora Ger ri le-
a
mai ri tmi s sc ri
sori d in aces tea, eddes părţ i
re, ac să nu
stârniţ
i pan ică…Da,vă- nţeleg…Nu, cusi guran ţă că m ăutşa
Hulda n- o s- o scoat ă di n t estament n umaipen t
ru at âat
lucru… Bi ne,dar ast a-i o mes eire on orab i
lă,de car e aţ i
pu t
ea fimân dră,mama mea ar plesni chi arde i u
cdă…dar …
Ah,şt i
ţ ice?Ni cinu mămaimi răat uncicăGerriarecri zel e
asteade dep resi
e!Sunt eţi o mamă î ngrozitoare şi tott impul
mi-am dor i
t să - o
v fispu s.
Char ly a păsăpe a tsta de n îch eiere aco nvorb irii şi -
i aruncă
lui Ulrichapar atul
.
— Vacaast anăt ângăi arsegândeşt enumail aea!I arnoi
trebuie săne a fcemmer eu gri ji c-ar put eaf ace vr eu n inf arct
.
Ce mai , e oc f e d supărat ă pe G erri.
— Şi ,bănui esc,n-o fini cisingura,spuseUl ri
ch.Pent ru
numel e u li Dumnezeu , Gerr i
, dar ce- ai fostî n st are să le scrii
ălora?
Mda,pen tru numel e u li Dumnez eu, oar e cee lsc rise
se m
„ălora”?
— Tr ebui es-aujng l a Novosi birsk, am rost it, n î şoa ptă.
Trebuiesăm- ascundpeundeva.
Telefonuldi nmânal uiUl richsepornisăsune.
— Văr og,ascundeţ i-
mă!m- am rugat .
— Gerri ,eucredcăcelmaibi ne… î ncepuUl ri
ch.
— Da,vărog!
— Bi ne,Gerri ,darnu- idel ocdegl umi tcuasemeneai eşiri.
Un t rat amen t psihi
atric…
— O punem î n cameracopi il
or,îicompl et
ăChar lyvorbel e.
Că acol o p ots- o am su b och i zi şinoa pte.
— Mul ţumesc, am mairost i
t. Mul ţumesc, mul ţ
umesc,
mul ţumesc!

180
 - KERSTI
N GI
ER -
*

În ca samăt uşii mel e ottul er a cu fundat î n l i

nişte.Apl ecat
e
de sp ate,ne- am f uri şat pe su b f erest rel
e l aterale şi, cu paşi
uşor i, ne-am cocoţ at pe scara de i nce ndiu. I nima î mi băt ea,
gata- gata să-mi i asă di n pi ep t
,i ar mâi nil
e î mi t remurau î n
asem en eahal,î ncât m- am chi nuit se rios să nimer esc gau ra
chei i.
— Habarnu am decef acunacaast a,am şopt it.Cădacă
m- ar pri nde măt uşaEvel yn , chiar căaş eşt f eli-o.
— Darainevoi edel ucruri l
et ale,îmişopt iChar ly.Dac- aş
fi ven it de una si ngu ră, m- ar fi put ut ar estat pen tru hoţ i
e.Şi ,
în ori ceca z,săşt i
i cămăt uşao săfie f oart e feri
cită căn- ai
muri tî ncă.
— Sevedecănu- micunoşt irudele,i -am î ntors-o.
Atuncicând am reuşi tsă descuiuşa,am remarcatcă
cinev a ne- o luase dej a î nainte.I ar acel cinev a er a tocm ai
măt uşa Evelyn. St ătea l a masa e ma de b ucăt ărie, cu mâi ne
vârât eîncasetameadebi j
ut erii
.
Se sp er
ie ce l puţ i
n t otat ât ât c - mam sp eriat işeu . Eu,
una,am rămasl ocului, de par căaşfi pri ns su bit rădăcini,
hol bân du-mă î n di recţi
a ei . Măt uşă- mea se hol bă şi ea l a
mi ne.
NumaiChar ly şi
î păst ră cu mpăt ul şisp use:
— Bună di mineaţa!Nu vă deranj aţi.Nu voi am decâtsă
luăm câ teval ucruri. Şi nu vă sp eriaţi, că nu- i spiri
tul lui
Gerri ,e G erri î
nsă ş.i
— Văd şieu,se st ropşimăt uşa Evel yn.Dor ot hea m- a
su nat dej a şimi -
a zi s că ţ i-aiper mi s numaiaşa, o glumă
proa stă,f ăr
ă ni ciun Dumnez eu . Ni cieu n- am cr euzt ni ci
un
mi nut î n toată poves tea.
—Î miparerău,am î ngăi mat.N- am vrut …
181
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Mai că-ta se dă de ceasulmorţ ii,î mispuse măt uşa
Evelyn. Treb uie sădeat el
efon pe l a t oţ
i şisăl e ex pl
icecănu
te d uce i mnteani cisă -
ngh i
ţ i nişte so mnif
er e.
—I aascul taţ iaici,serăst iChar l
y.
— Dac- o afla şimăt uşa Hul da… maiameni nţă măt uşa
Eve l
yn.
— Darcecauţ itudef aptprincaset ameacubi juterii?
Osci l
am î nt re ru şi ne,sp aimă şif urie.
— Ni mi c,îmirăspunsemăt uşaEvel yn.Şisă- ţifieunl ucru
li
mpede de- acum î nainte: as ta nu maie l ocuinţa t a.Ai
renunţ at a lî nch iriatul ei .I ar c u t ot ce-ai f ăcu t
,t e-ailins pe
botdeori cedreptde- amail ocuipe- aici.
— Bi ne,darmaisuntpe- aicişil ucruride- alel uiGerri ,
spuseChar l
y.Ba ch i
ar şibi jut erii
le e i
.
Măt uşa vel E ynî nch ise cap acu l caset ei
.
— Nu cumva vreţ isă i nsinuaţ ică aş fi i nt eresată de
flecuşteţ ele a setai eftine?
— Păi ,cam aşast ăt eaul ucruri le,îirăspunseChar ly.
— N- aidatdeurmaaceeacecăut ai,nu?
Cu vor bel
e ast ea, am f ăcut un pas nî spre măt uşa v E
elyn.
Ştiam si gur ce a er în mi nteaei .
— I nel ulcu acvamari n şişi ragulde per l
e nu erau î n
casetă.
— Ceprost i
e!Cu t oat ecă,dedr ept ,mi -arcam aparţ i
ne,
îmi răsp unse ă mtuşaEvel yn. Şi t u şt i
i astaf oarte b ine.
Char ly se hot ărî să n- o maibagen î seamă pe măt uşă.Î mi
adusegeam ant anul di n ni şa î n car e-
lţ i
neamşi -lt rânti pe
pat.
— Dumnezeul e,Gerri ,prea mul tel ucrurini cinu maiai !
Dar ce- ai f
ăcu t di n l ocu inţa ast a?
— Am curăţ at-o,i -am răspuns,f ără s- oscap di n ochipe
măt uşă.
182
 - KERSTI
N GI
ER -
— De mai că- ta chi ar îmipare rău,spuse măt uşa.Ce
pede apsă pe capuli eo as emenea fii că! Am zi s-o eu
dintotdeau na, cop il de p ripas,f ără ni ciun Dumnez eu !
De d at a ast a, furi aî mi dădu pe- af
ară.
— Numămait otfacecopi ldepri pas,măt uşăEvel yn!
— Dar n- o spun del oc cu rea i ntenţie, îmi răspunse
măt uşa. Aşa i af ost tu de cân d mă şt i
u, ultrasen sibuă. Nu t e
mai cr ed e şi t u ch iar at ât de mp i ortant ă.
— Î nl egăt ură cu t ema ast a,a copi luluide pripas,t e-ai
uitatşit u pri n manual ul meude b i
ologie,măt uşă ve Elyn ?
— Dece,di npri ci
naal uziilortal ei nf
amedi nscrisoare?
Măt uşaî şiî ncru cişăbraţ ele.
— Până şi -un orb poat e vedea că Vol ker e băi at
ull ui
Reiner –ăr p
ul , picioa rele cr ăcă nate,nasu l… I ar n î ca z că -
ţi
închipuiseşi c-ai săpoţ i s-aruncivr eosă mânţă de vr ajbă, mă
vădsi l
it
ăsăt edezamăgesc:aiî mpr oşcatî nzadarcuveni n.
— Tu art rebuisă şt i
icelmaibi ne,măt uşă Evel yn,i- am
răspuns, l uân du- mi l apt op-ul de pe mas ă.Că Mendel ăl a
sigur hab arn- ave a de n i
mi c.
Char ly d esch i
se se rt
arul com od ei.
— Măcarceval enjeriemaiaişit u,nu?
— Numaipi eseleaşa,maiacăt ării,i-
am răspuns.
— Păi ,nu- sdecâtt rei,îmirăspunseChar ly.
— Da,i -am confirmat ,regretând prof und că aruncasem
toţi chiloţii ace ia, de cu l
oareapi el
ii
, ca reî ţi ascundea u burt a,
şicar e mă cost aser ă o aver e.
— Locui nţ at rebui e el i
berat ă cât mai curând, decret ă
măt uşa Evel yn . Şi t rebu ie ren ovaăt.Ar fich iar m aif rumos
dacăne- ai l ăsa -o înt r-o st are l ocu i
bilă şine- ai sc ut i de t oată
munca necesar ă ca s- o scoat em l a l umi nă.Ca să nu- ţi mai
spun căne m ai dat orezi şich iria pe u rmătoarele r t
eil uni.

183
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Hei !Da’maiopri ţi-
vă puţ i
n,spuse Char ly.Nepoat a
du mneav oastră t ocmai a t recut pr intr-o t entativă de
sinuci der e şi ,în l oc să văbucu raţi cămai e n îcă-n vi aţă…
— Bi ne, dar t oată povest ea ast a nu- idecât t eatru, î i
răspu nse măt uşa Evel yn. Numaişi numaica s- aj
ungă şi ea,
în sf ârşi t,î n cen t
rul at en ţi
ei. C a at uncicâ nd, t ot şa a, cu
bunăşt i
inţ ă,areuşi tsăf acăprafporţ el
anuri l
edeMei ssen.Î l
cu noscpe cop ilul ăst a de cân d s- a născu t şişt i
u cei poa t
e
pielea.
Numai că, de d ata a sta, mi -ajunses e şi mi e.
— Unchi ul Korbmacher mi -a ci tit scrisoarea? mi -am
arunca tî ntrebarea . Dar Vol ker ?
Măt uşaEvel yn nu- mi răsp unse alî ntrebare.Spuse ot tuşi
ceva:
—Î nt oţiani iăştiat e-am l uatşit e-am ţinutai ci,lanoi ,şi -
aşa enmul ţ
umeşt it u?
— Decinu au ci ti
t-o,i-am spus.Laurmaurmel or
,ni cinu
ţin morţ i
ş săl e-o arăt . Cu t oate că , dacăVol kera f ost cu mva
aten t p rin şcoa l
ă, a l or a de bi ol
og i
e, r p
ob abil că s- a t ot
întrebat elpân- acum de cu loareaoch i
lor uil. Dar p oate căa
închist otul în el .
— Ţi icu t otdi nadi nsul,cu asemenea acuzaţ i
ii nfame şi
scorn ite, săt ulburif erici
rea unei f ami l
ii?
Och ii măt uşii pur şisi mpl u ar deau.
Char ly, car e î ngh esu ise î ntre t i
mp î n geam ant an t ot e- ci
pica se nîmână, se op ri şimă pri vi, plină de n ădej de.
— Nu vreau să dau pest e cap ni ciof ami l
iefericită,am
încep ut . Dar n -am ni ciun ch efsăpl ătesc i ch
ria pe n îcăt rei
luni şini cisăfiu nevo i
tă săr en ovez p ea-ici. Dacăst ăru iî nsă,
află că i nsist şiu esă- i d au ni scai va l ecţii d e gen et i
că
unchi ul ui Kor bmach er . Saumăt uşii Hul da.
— Bi ne,darăst a-işant aj,şuierămăt uşaEvel yn.
184
 - KERSTI
N GI
ER -
— Dacăţ i-aşpuneî n vederesă-miplăteştilunar1. 000de
euro,atunci aş zi ce şieu c- ar fi vor ba de- un şa ntaj
,i-am
î
ntorso-.Şi hai , zău, mi e ch i
ar cămi -o poţ i spune.Cine-a
f
ostnoroco su l
?
—I nfamie!sest ropşimăt uşaEvelyn.
Charly rtase er fmoarul geamant anul
ui şi -l ri
dicăde p e pat
.
— Restulîlluăm noimâi ne.
— Pun pari u cafostunchi ulFred,mi-am cont inuatideea.
În orice caz, dacă m- aş lua după cu l
oarea och il
or, els-ar
pot
rivicel mai bi ne.
Mătuşa E velynnu maiscoas eo v obră.

185
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

(ra5ă *ritt,

(in păcate tre6uie să refuz invitaţia de participare la =ntâlnirea clasei,

deoarece, =n vinerea care vine, voi deceda =n urma unei supradoze de
somnifere şi nu mă voi mai putea deplasa+
Cu si5uranţă că arzi de neră6dare să afli ce drum am urmat =n viaţă, ca
să te poţi simţi şi tu mai importantă decât ai fi+ !i, 6ine, n-am c7iar nimic
de ascuns8
'unt necăsătorită, nu am niciun prieten şi, de câţiva ani =ncoace, n-am
mai făcut şi eu se9 ca lumea+ $ocuiesc cu c7irie =ntr-o 5arsonieră, mi-am
=ntrerupt studiile de 5ermanistică =ncă din cursul primului semestru şi, de la
e9amenul de 6acalaureat =ncoace, am pus pe mine fi9 patru ilo5rame şi
umătate+ Toate prietenele mele sunt măritate şi fericite şiSsau au copii
minunaţi+ Conduc un )issan$1icra, vec7i de vreo paisprezece ani, mi-au
ieşit dea primele patru fire de păr al6 =n cap, iar seara mă uit cu plăcere, pe
(2(, la ecranizările după Oane "usten+  dată pe săptămână, mă duc şi
fac curăţenie =n casa mătuşii mele+ (e zece ani scriu romane de dra5oste
pentru !ditura Aurora. )seudonimele mele sunt :uliane 1ar2 şi Diana
Dollar, numai că acum, din păcate, cărţile mele nu mai sunt cerute+ 'tarea
actuală a averii personale =nre5istrează un deficit de U de euro şi J de
cenţi+ În afară de asta, mai sunt şi nevrotică depresivă şi n-am câşti5at =n
viaţa mea vreun &Beatle(. Mulţumită4
i =ncă ceva8 'ă ştii că n-am fost eu cea care ţi-a =nmuiat cozile =n clei şi
ţi le-a lipit de spătarul scaunului, c7iar dacă, cu atâta convin5ere, aşa i-ai
dat de =nţeles lui #ot7e+ )e atunci, =n ciuda tuturor e9plicaţiilor şi
dezvinovăţirilor, am fost nevoită să scriu de o sută de ori: / domni*oară
germană nu trebuie
ar tu, făţarnică, să fieprintre
ai rânit pi'ma*ă pe podoabă
lacrimile capilară
tale de minunată
crocodil+ a alteia.
(e parcă aş fi
tânit vreodată după părul tău lins şi destrămat8 C7iar aşa stând lucrurile, n-
o să-l dau nici azi =n vilea5 pe adevăratul făptaş, rămânând solidară până la
moarte8

0erri T7aler, născută G5ură căscată de 6roascăH

186
 - KERSTI
N GI
ER -

Unsprezece
Jos,l
a baza scăriide incendiu,şedea Johannes Paulî
n
maşi
nuţ
al ui, blocându-ne r t
ecerea.
— Ge-eh-
ri-
hi?E- adevăratcespunemama?
— Nu,sigurcănu.Ai avorbeşt
enumaiprost ii
,îirăspunse
Charl
y. Hai,f ăl oc,măi, Sfinte Petre.La urma urmel or -
nofi
ast
a Poa rt
a Raiului
.
Chicot
i pe se ama glumeiei ,î nsă f aţ
a lui Joh annes au
Pl
rămasemob iil
ă.
— Măcheamă JohannesPa- haul.Petru ef
raaa-tel
emeu.
Ge-eh-
rihi? E-
ad ev
ăratce-a spu s mama?
— Ia ascul
tă,măi,flaşnetă,eştisurd? se maisumeţ io
dată Charly al el
. Vrem şinoisăt recem
!
— Bine,darce- aspusmamat a?l -am î
ntrebat .
— Aspuscăt unu- liubeştipeI i
sus,rostiJohannesPaul .
— Dar… î li ubescf oartemul tpeI i
sus,i-am răspuns,cu
dest
ulă con vi ngere.
— Mi şcă-ţigi oarsa ast a de maşi nă la o part e,că acum
scap pe osj ot neb oo ku-l, mai sp use h Carly. Iar asta ar fi cam
scump pent ru mai că-t a!
— Da’mamazi cecăl -aiînt ri
statt aremul tpeI i
sus,spuse
JohannesPaul ,în vremece,l ent ,îşidădeaî napoimaşi nuţa.
Da’ ce-ai făcu t de - lai su părat pe i Isus?
— Am… Am… DarI isusnu- idelocsupărat ,m- am încurcat
în vorbe.
— Chi araşa,spuse Char l
y.Ăl a-imairezi stentdecâtî ţi
închi
pui t u. Ca sănu maisp un cât de gen erose.Şi ch est
ia
asta poţi să i -
o spui l i
nişt i
t şi mai că-tii
.
— Da’ceaif ă-hă- cut?i nsistăJohannesPaul .
Hil
laî şif ăcu apari ţiaî n ca dru lferestr
eide l a bucătări
e.

187
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Hai l a masă, Johannes Paul ,î i spuse copi l
ului,
privindu- mă curăceal ă.
Char ly n -o b ăgă el d
oc nîse amă.
—Î iegreu unuicopi lsă-nţeleagădeceî ivinecui vaaşa,
nitam- nisam , s-o deaî ncol
o de vi aţă mi nunat ă,după ce - a
i
fostdăru i
tă de I i
su s.Ci nstit vo rbind, şipen t
ru noi , adulţi
i,e
de n eînţ el
es.
Am si mţ itonevoi eurgent ăsămăapăr .Numaicănuşt iam
cum.
— Bi ne,darvi aţa mea nu e chi araşa,o mi nunăţ ie,am
spu s. Ba e chi ar amc … E o vi aţă î nfiorătoar e. Numaică,
pen tru aşace va, nu dau euvi na p e i Isus.
— Vi aţ aţi-aicăpăt at-
odi n mâi nileDomnul ui,darceeace
facidi n eaest e p ropriat a răsp under e,sp use i H
ll
a.
— Bi ne-bine, poat e aşa, vreo ci nci zeci la sut ă, am
com pl etat.
Şi at unci , Hillaî şipropt i mâi nil
eî n so l
duri.
—Î nfiorăt oare?Înfiorăt oare?Zi cicăvi aţ aţ i
-eînfiorăt oare?
Dar eş ti săn ătoasă, nu? Ai un acop eriş d easu pra cap ul
ui şi-
ai avu t o tt i mp
t ul burt a pl ină, nu? st rigă, eaştn eptat d e
tem per amen tal
, och i
i-if ulgerându- mă cu f uri
e î ndrep t
ăţi
tă.
Aii deecâtdemul ţipel umesuntceicărora l emerger ău?
Sau cu m t răiescat âţia şiat âţ ia, pri n ţ ări în car e domneşt e
răzb oiul,f oamet eaşisă răci
a? S au câ ţi nu su nt acei a ca r
e şi-
ar d or i şieiun t rup săn ăt os?Nu f acidecât să păcăt uieş
ti
faţ
ă d e D umnez eudacă u n preţ ui eşti cât de b ine-ţi merge.
Mi -am muşcatbu zele.
— Ni cinu şt i
ice t are mă cal cipe nervi ,spuse Char l
y,
prinzân du-mă de cotşizor indu- mă maidepar te.Fan at
ică
rel
igi oasăpl i
nă de ea ! Ai i deecâ t
e par ale or să fie sil
iţi sădea
copiiit ăi, at uncicâ nd vor fi mari , pe t Î
lap
er si
upăr
e? aţi pe
I
isus dacăvă ce
rt
aţi
.Îl supăr
aţi pe I
isus dacăf
ace
ţ
ităr
ăboi
.Îl
188
 - KERSTI
N GI
ER -
supăr aţi pe I i
sus dacăf aceţi pipi pIe
arvo
di.căe ci
a nev a pe-
aicica re păcă tuieşt i
, apoi ace la eşti ch iar u t! At ât că t ot tu
eşti ceaca re n u- şidă seam a de a şacev a. Haide,Ger ri, săne
căr ăm de- aciiî naint e să- nce apă di n nou să st ropeas că de
jur-împr ejurcuagheazmă.
Aj unsăî nmaşi nă,am i zbucni tînpl âns.
— Pânăl aurmă,Hi ll
aaredrept ate,m- am smi orcăi
t .Dacă
şi-ar pune ca păt vi eţiit oţi ăia că rora le mer gemai rău decâ t
mi e,s- ar r ezolvadi ntr-o mi şcare şi problema su prapopul ării
.
— Bi neî nţelescăorsăexi stemereu oamenicăroraosăl e
mear gă maipros t, spu se h Carly. Hai , măn ân că-ţil egumel e,
gândeşt e-te că su nt cop iiî n l umea a t rei
a ca re ar fi f eri
ciţ
i
dacăar av ea cev a de mân care.Nu t e maivăi ta at âat că e- tai
lovitl a gen unch i şigân deşte-
te l a oa men i
i car e nu mai au
picioare del oc. uN mai pl ânge că ţ i-
a muri t p i
sica, âat ta
vreme cât sărmana Kat erina Lemuşkai a şi-a pierdut î n
masa cru l de la Vl adivo so tk bărbat ul, fiii şifii cel
e.
Adevărulera că nu maici ti
sem un zi ardenu maişt iam
când.
— Dar ci ne- iKat erina Lemuşkai a şice- icu masacrul
acela, de a l Vl adivo sotk?
Char ly su spină.
— Habarn- am,am scorni tşieu t ot
ul.Nu vreau săspun
cu as ta decât nu exi stă vreun et alon al nenor ociri
i.
Nen orocireae rel ativă.
— Sărmana Kat erina Lemuşkai a,am rost it
,punându- mă
pe un pl ân s de- a drept ul amar pe se ama sor t
iit eri
bile a
femei i ace l
eia, ch iar d acăeani cinu ex ist aîn rea lit
ate.
Deodat ă,î ncepu să mă d oară d in nouşi măs eau a.

189
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Darnu t oată u lmea mi î purt a p ică i fi
ndcă nî că m ait răi
am.
Aşasef acecăuni ichiarsebucurară.Ast aaspuscelpuţ i
n
Ulri ch, ca r
e pr eluaset oate t el
efoanel e de l a aces t sf ârşit de
săpt ămân ă. u S naser ă şisu rori
le mel e, Car oil
ne şiBer t,
Mart a şiMari us,dar şi măt uşaAl exaşivăr ul Harr y. Cu t oţi
stărui au î n a-mi t ransmi t
e căer au f er
iciţi sămă şt i
eî ncăî n
viaţă.Î n orice caz,ast a spunea Ul rich.Eu,una,nu mă
duce am l at elefon , scuturân d numaidi n capaşa, pe mut eşt
e,
atuncicâ nd î mi î ntindeaelrecept oru l. Găseam pur şisi mplu
imposi bi l săvor besc cu ci
nev a. Mi -era o ruşi ne amarni că. Şi
maier am şidest ul de si gu ră că ni cimăt uşa Al exa şini ci
vărul Harry nu i ntenţionau să- mi adreseze vorbe prea
măgu litoare.Pr obabi l căni ciLul u şini ciTi na.
— O să vă suneGerri ,mait ârziu,rost ea Ul ri
ch,not ând
totul , asem eneauneisecr etare d estoinice.
Di n cân dî n cân d, î mi făcea mi o că n sit
eză:
— Lul u aî ntrebatdacă maiaicumva adr esa dee- mai la
unui anum eh ammer har31şidacă t rei
zecişiunu acel a
înseam nă cee a ce- şiînch ipuia ea că arî nsem na. Ti na vr ea să
ştie de ce f elde bat erii are nevoi e mp3 pl ayer-ul,i ar vă rul
Har ry a spu s că nu maieşt iî ntre Fran ziska şi unchi ul
Gust av, cidupă o an ume G ab i
, car e şi -a an unţ atsos ireade
curând.
Totsf ârşit
ulde săpt ămână am şezutsau am zăcutpe
can apea – î n cam ear de rep eti
ţii a l ui C harl
y, vi it
oarea
cameră a copi lului – zgâi ndu-mă l a per eţi sau l a t avan.
Jal uzelele erau l ăsate,aşa că nu put eam vedea dacă af ară
era zisa u noa pte.Şi ,l a urma urmel or, mi -erai ndi f
eren t.
Nu mi -aşfi î nchi puit căse u pteaî nt âmpl a aşacev a,dar
acu m î mi merge a şi mairău decât nî ainte de si nuci dere.
Înai nte d e si nuci derearat ată, vreausăzi c.Ce săsp un, mare
scof ală de p lani ficare!Ceeace nî sem na căar fi t reb uit să- mi
190
 - KERSTI
N GI
ER -
iasă di n cap pr esupusul meu t al
ent or ganizat or
ic. O
planifica re cal umeaţ ine co nt şide i mprevi zibil
,i ar ast a ar fi
trebuit să- mi fie l imped e.Şi ar fi t rebuit să- mi fi al cătuit
măc arun aş an-umi ptlanB.
Celpuţ in înce t
ase i n
d nou durer eaacee a, de măsel e.
Mă ui t
am pe t av an. Cu câţ iva an iî n urmă, i zol
as em
cam ea r cu car toa ne de ou ă,pen tru cave cniiil ui Char ly să
nu fie der anjaţi de câ ntăril
e ei . Arătau dest ul de ci udat aşa ,
unul l ângă al tul
,l ipite pe per eiţ şipe t ava n, i ar Char l
y l e
vopsisecuvârfşiî ndesatî nviol
et-închisşial b-cremos.
— Chi ardacă e cu- adevăratf oarte practic să ant ifonezi
camera cop il
ului, e u, u na, m -aş gân di o tutşi a l un al t
aran jament ,f ără car toan e de ou ă,am spus, de î ndat ă ce
Char ly ap ăru di n nou î n cameră,l ăsân du- se săcad ă l ângă
mi ne, pe c anap ea.
— Vr eisăspuiunulaşa,î n albastru-deschi s,cu nori şori?
mă î ntrebăChar ly. Da,l a acel a m- am gân dit şieu . Acu m am
timp berechet , de vreme ce, î n curân d, şi -aşao să cân t
numaiî n cad a d e a l b ai
e.
— Si ncer,îmiparef oarterău,Char l
y.Ştiu cemul tîţ
ipl ace
săcâ nţi
. Şi n- ar fi t rebuit să-ţi stric a sem en eapl ăcere.
Am suspi nat .
— Ei ,lasăcăsuntogrămadădeal t
el ucruricare- mifacşi
ele t ot t a
âta pl ăcer e, ps use Char l
y. D in păca te,ai şit u
drept ate:ch iar că nu- s ni cimăca r a şa, med iocră.Şi ar fi
trebu i
t să- mi fi d atseama de as t
a cu mul t maidev reme,
atunci cân d m- a f ăcu t atentă al t
cineva. u Nmaică aşa- s
oa men ii:l ucrurile i mpor tante nu l e sp un sem enilorl or. Şi
credcă utaidatun ex emplu bun, creân d un prece dent. Aşa
am aj uns să- l su n şieupe a tt
ăl meuşisă- i sp un că r atrebui
săf acăce vaneî nt ârzi at împot ri
vahal en eiăl eiaal ui.

191
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Parc- aud că nu s- a bucurat cât uşide puţ in, i -
am
înt
ors- o.
— Nu,dardac- arst aşielsăsegândeascăpuţ i
n,art rebui
să seco nsi der e ch i
ar erif ci
t căi - am sp us-o. Cu t oţi
iî i si
mt
duhoa rea, dar n uul nu se găseş t
e să- i deaşil ui o şan săsă
schimbe ceva, i
ar ch estia ast a nu- i deloc ci nst i
tă, nu? Î n
privinţa ad ev ăr ului, n- ar rebu
t i să ne men aj
ăm maidel oc.
Gerri ,t u nu vr eisă m ănâncicev a?
Scu t urân d di n cap , am ref uzat .
— Cănut e-oifigândi ndacum t ott impulcum aiput easă-
ncercis- of acidi n nou ? mă î ntreb ă Char ly.
— Ei ,nu chi araşa,t ott impul ,i
-am răspuns.Pent ru căî n
restî ncer c să -mi aduc a mi
nt e cu ii -am mai scr i
s şi camce -i
am maiscri s.
— Bi ne, dar t oat e ast ea trebui e să mai fie î ncă î n
calcu l
at or, sp use h Carly. Sau t e p omen eşt
i căl e-oi fi şt er
s?
— Fi reşte,i -am răspuns.Am şt ers,curăţ at şiaruncat
aproa pe ot tul . Şt ii
, am vr ut sănu mai rămână decât l
ucr
uril
e
adevărate!
— Ast a-icl ardoar ,spuseChar ly.La urma urmel or,ceva
bun t ot a- nsemnat chest ia asta. Ai scăpat şi t u de t ot
balastulşi -acum os- opoţ iapucapeundrum compl etnou.
— Făr ăservi ciu,f ărăbani ,f
ăr ălocui nţă,i-am răspuns.Şi -
unde maipui că oţ ti su nt su păr aiţ nevoei mar e p e mi ne.
— Ei ,numaici udaţ iidi nf ami l
iat a suntsupăraţ i.Cât
priveşte se rviciul, ai put ea să-nce pi să -ţi ca uţi al tceva,la o
alt
ă ed itură, mai sp useChar l
y. Poa te că ne -u să
oi şticân t
de-adevă ratel ea, dar t
u ch iar p oţi scre!i
— Da,darnu misemaidă voi e.Şi du pă ce - l
am maişi
batjocori tperedact orul-şefde- alungulavreot reipagini ,mi -
am an ul atşice a maimi că i d
ntre ce le maimi cişan se
.
M- am pl esn it cupal mel e p est
e a fţă.
192
 - KERSTI
N GI
ER -
— Şi ,dacămăgândescmaibi ne,misepăreachi arun t ip
de r teab ă.
Ul ri
chcă scă uşaşi -
şivâ rî ca pul înăunt ru.
— CaroşiBertsuntai ci,anunţ ăel .
— Nu vreau să văd pe ni meni , am spus, î nt imp ce
Car oli
ne dădubu zna pe l âng ă Ul rich, ar uncând u-se
dramat ic, n î ge nunchi, n î f aţa can ap elei
, p ent ru a mă
îmbrăţ i
şa .
— Gerri ,oh,Dumnezeul e,vaidarce spai mă mi -ait ras,
sunt aşade bucuroasă că n- aif ăcu t
-o,nu mi -aş fi i ertat
niciodată că n- am băg at deseamă, şi eu car e mi -am
înch i
puit mer eu că eş tif eri
cită, doa r eş t
i un om ve sel şi
mi nunat , şit oţ
iţ i
n l a t i
ne,mai al esco pii
i, că doar d e ce-ţ
i
înch i
pui t u căt e-am vr ut drept naşăa l ui Fl o,căî ntotdeauna
am co nsi derat linişti
tor să -mi înch ipui căt e-ai ocu pa de eaî n
caz că ni s- ar î nt
âmpl a nou ă ceva, ah, Ger ri…
—Î miparerău,am murmurat .
— Ui te-ţiinelul,adăugă Carol ine.E mi nunatşieaşa de
drăgu ţ căt e-ai gâ ndit săi -
ll aşil ui Fl o, dar m i-ar ficu mul t
mai drag dacăi l -ai dărui tu î nsăţi, abi a pest e vr eopat ruzeci
de an i saucam aş a c eva…
Şi , cuvor bele astea,mi î mp îi nse pe deg et i nelul c u
acv amar in.
— Şicu i epuraşulcum rămâne?am î ntrebat .Mi -et eamă
că es pte p atruzeci de an i o săfie cam t
ârziu pen tru aşa ceva.
Carol i
ne su spină.
— Şt i
i,pânăl aurmăt oteu osăfiu obl igată săf act oat ă
munca… Locî nsă am av ea dest ul,i ar l F
or i
ne e dej a chiar
foarte nîţ eleaptă… Da, cr edc- o săpri mească un i ep uraş.
— Măcarast a,am coment at.
Bert sesp ri
ji
ni de c adrul uşi i.

193
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Ul rich zicecă ţ i-aipi erdutsl ujba.Dardecen- aispus
nimi c d es pre ast a? i Ute,l a firma noast ră cău tăm de mul t pe
cinevapen trubi rou. Şi cr edc- ai câ şit
ga,î n ori ceca z,ca m tot
atât câ t sc otea i din sc rs.
i
— Păi , ar fi… i - am răspuns şi mi -am dres gl asul.
Mul ţumesc.
—I arî n pri vinţabărbaţ il
or… hei ,Gerri ,of emeiedrăguţ ă,
cu si mţ ul umor ului şicoc het ă cu m eş tit u se m ări
tă des t
ul
de devr eme,spu seBer t.
— Exact ,rost işiUl rich.
— Bine,dart unu m- aivr ut ,i -am răsp uns.
— Bat unu m- aivrut p mi
ene, mi -oî ntoarseUl rich.
— Păi ,da,fii ndcănum- aivrutt u,i -am spus.
— Acum,cât maist aiaşa,ar t rebuisă t e bucuride
li
bert at
ea pe car e-o ai , spuse Bert . Să şt i
i că nu- i
întotdea una ch iar aşa de g rozav săduciî n sp i
nare o f ami l
ie
şio i pot ecă.Uneor i aşda or ice u nmaica să maipotdor mi şi
eu maimul t dumi nica d imineaţ a.
— Năt ărăule,sest ropşiCarol ine.Fel ulăsta de- a gândie
tipic bărbăt esc.hi a
Cr şi -aşa , fireşt e că -i ceva adevărat al
mi jl
oc,Gerr i
. Ui t
ă- te şit u câ t d e distractiv poat e fi să n- ai
nimi c p e cap . Gândeşt e-te d oarl a Bri dget Jones.
— Prostexempl u,i nt erveniChar ly.Până l a urmă,ai at ot
are p art e d e C olin Fi rth.
— Bine,dardoaraşa,î nfil m,preci zaCarol i
ne.
— Da,dargândi ţ
i-văşivoil at oatecăsni cii
lecarenumerg,
sp useşiBert . Nu şt iţi vo i
, dar a l Mi a şil a Ol e,năprasn i
c ce
bat ecrizal auşă.
— Cespui ?sepr efăcuChar lymi rat ă.
— Şi -ncă cum!adăugă Bert ,cl ătinând di n cap.A t recut
Ol e asea ră pe l a noi şine- arunca t ni şte aluziii ndubi t
abil
e.
Mi a…
194
 - KERSTI
N GI
ER -
— …stricata,compl etăCarol i
ne.
— …îlînşal ă,spuseBert .Acum,l asăcăni cireput aţi
al ui
Ole nu- i chi ar aşade i macu lat
ă. ah R at , i t
pul ar ăat ca
terminat. Zău dacă -l maivăz use m pân ă at unciî n hal ul ăla.
— Mda,darsăveziceşocaavutat uncicândi -am povest it
de ch esti
a cu Ger ri, spuse a C
roline.Pur ş i si mplu s- a f ăcut
alb la faţ ă.
— Aşa-i,confirmă Bert .Cred c- a şi-ntr
ebatdevr eo cinci
ori dacă er am si guri, vrând să fl a
e oa
tt e am ănunt ele.
— Chiaraşa?spuseChar l
y.DarMi aundeera?
— Cicăacasă,î n pat ,cu omi grenă,nemaii nformăBert .
Probabilt ermi nat
ă ga taî n urma cu rsului eide p erfecţ
ionare.
— E o best ie,spuse Carol ine.Am spus- o mer eu.Acum
însăt rebui e s-ol uăm şinoi di n loc,că cibabysi t
teru le o tcmi
t
doar pentru o or ă.
Mă săr ută p e obraz .
— Numaibi ne,Gerri,iarvoidoiaveţ igri
jăseri osdeea.
— Cum sănu,spuseChar l
y,punându- şimânapeburt ă.
Doar dacă n u- mi vine să mă d uc să v omi t
.
— Ha- ha,f ăcu Carol i
ne.Treaba cu vomi tatule curat ă
joacă de copi lîn comparaţ ie cu ceea ce t e aşt eapt ă mai
încol
o.

Aşfirămaspent ru tot
deaunasăzacpecanapeauaaceea,
din apar
tamen tul lui Charly, dar m ă l
ămurise
m deja căaşa
ceva nu era posi bi
l. De fapt, nu aveam decâtt reiposibi
li
tăţ
i,
făr
ă cadi ntre ele să- mi fi su râs vreu
na: ori mai î
ncercamo
dată, orimă l ăsam i nt
ernată î ntr
-o i
nst
it
uţie medical
ă, ori
î
mi duceam viaţa mai dep arte,or i
cum ar fi fost
.

195
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Dumini
că sear
a,Ulri
chi nt
ră în cam
eăr,aducân
d din nou
un bi
leţ
el
, pe ca
re mi-l Mă
ci
tcă
i
: -
ta î
ţit
ransmi
te că mâi
ne
dis-de-dimi neaţ ă, l a or a op t,t rebui
e să fii î n f aţ
a uşi i ei sa
u,
de-acu m î nai nt e,nu t e mai numeşt if at
a ei . Dacă ţ i-
ai putea
î
nchi pui câ t de câ t pri n ce ad it rebuie săt rea căeaî n perioa
da
asta di n pr icina t a. ar I dac ă î ncă o dat ă o să i se mai
povesteascăl at elefondeescapadel etalepli
nedepr ost
-gustşi
de l aşitate,va fi nevo i
e să se i nternezeî n vreo clini
că din
prici
napr oblemel orcui nima.
— Bi ne,spuse Char ly.Păi ,după capulmeu,acol o arşi
mer ita săst ea .
— Un l ucru măcar aipu tea face şit u, să r ăspunzi din
propriei niţ
iativăl at el
ef onşisă- ţiexpli
cipurtarea,maispu ne
mai că-ta, adăugăUl rich .
— Ah,rahat !i-am răspuns.
— Nu t rebui e să t e ducidel oc,hot ărîChar ly.Las- o pe
mai că-ta săse- agite.
— Darn- oşt i
ipemama.Vorbeşt ecâtsepoat edeseri os,
am sp us.Ni ciod ată n- am s- o mai potpri viî n och i
.
— Eişi ?Î n celmairău cazt e-arput eadezmoşt enişiui t
e-
aşan- o săt e mai al egi tu cuni ciun leop ard de p orţel
an! Ooo,
şice ă p
ca t
, sp use h Carly.
— Darareşieadrept at e.Chi arcămăportcu l aşit
ate,am

spus.
— Săşt i
icănusuntchi arconvi
nsă,insistăChar ly.Mie-mi
parich i
ar o f
arte cu raj
oasă. Să scri it oat
e scri sorli
e alea şi
mai apoisă m ai şir ămâi în viaţă…
— Bine,darn-af ostdeloccu bunăi ntenţie,spuseUl rich.
Dumneze ule,Char l
y, de câ te ori t
rebuie să -ţ
i exp lic chest
ia
asta?
— Lasă că şt i
u eu, i -otrânti Charly, imperturbabi l
ă.
Oameni buni , voi chiar subapreci
aţi su bconşti
en t
ul!I ar ăst
a
196
 - KERSTI
N GI
ER -
a vr ut con flict. A vr ut acţ iune.Se săt urasede rahat ul ăsta
atât de pol iti
co s şiat ât de f als.
— Mi nunat ,am spus.Şi -acum t rebuiesăpl ătesceu toate
oalele sp arte.Î mi urăsc su bco nşti
en t
ul ăst a.
Dar p oa te căChar ly avea t
otuşidrep tate,că c,icu t oate că
maidegr ab ă m- aş fi ch ircit pe can apea, subconştientul ăla
mă r tez ia d ou a z i dev reme,al ungân du-mă d i
n pat .
Şi fix a l or a op t am su natl a uşa l or
a mei .
Îmi desc hise şa u t at ăl meu . Arăt a oa recum ob osit şiparcă
cevaai mbăt rân decât de ob i
cei.
— Bună,t ată,am rost i
t.
— Bună,Gerri ,îmirăspunseel .
Nu- mi f ăcu ni cio mut ră, darni cinu serep ezi
, ca î n alte
daţi
, să m ă mbî răţ i
şe ze s au să m ă săr ut e.
— Vezicămai că- t
ae- nbucăt ărie.
— Şt i
i,ceacar eseaflăacum î nf aţat anu- seu,am ţ inut
să-i sp un. E su bcon şt i
en tul meu .
Niciot resărire p e ch ipul t at ăl
ui meu .
— Mai că- t
a ni cinu vr ea să t emaivadă.Tocmaia pri mit
nişt
e fl ori. De a l măt uşa u Hlda.
— Oh,am f ăcut .Şieu carecredeam căi -aţ ispusadevărul
mătuşi i Hul da, cum că nu… de locnu m- aş fi…Crezi c- arfi
cazu l săf ac ca lea-ntoarsă ?
— Ni cisă nu- ndrăzneşt i
!zbi eră la mine mama mea,de-
acolo, di n bucă tărie.Să f acăbi ne şi săi ntre!
—I ntră,spuset atălmeu.
— Măt uşa Hul da n- af ost acasă l a sfârşi t
ul ăsta de
săptămân ă,maizbi eră mama,di n bucăt ărie. Aşa că i -
am
spus menaj erei ei , chi ar am i mpl ora-to, să di strugă
scri
soa reade a lt ine,numai cănei sprăvi t
a ai a de p oloneză s-
a pref ăcu t că u n mă î nţelegeel oc…
d
—Î miparerău,i -
am răspuns.
197
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Presupusa meapar te de per sonalitat
e at âtde dor ni
că de
sfad ă se d ăduse d in nou compl et l a fund, i areu am rămas
singu ră,t ânjind după arm on i
e ca întotdeau na.
— Ei , fii î
nsă l inişti
tă, spuse mama, di n spat el
e uşi i
acel ei
aşibucă tării. Ai să f acibi ne şi - ai să su ni perso nal la
măt uşa Hul da, că reia ai să- i exp li
ci ot t
ul, m- ai n îţel
es?
Numărul e cel de â lngăt elefon .
Cu f aţa împi etrită,t atălmeu î mi ad use un scau n di n
su fragerie,pe ca re mi -l propt il ângă t el
efon, pen tru ca apoi
sădi sp ară că t
re a ceea şiîncă pere.
Am f ormatnumărulmăt uşi iHul da.
— Ber krschtflukmanski j
ov, rost i cineva de l a capătul
celălalt al firu lui , cusi guranţ ă men ajera.
— Ai cieGerriThal er,nepoat adoamneiFl ugman.Doamna
e cumva ac as ă?
Era î ncăf oa rte d e d i
mi nea ţă, dar parcăaş fiavu t chefde o
votcă.Part eaproast ăeracăt oat ebăut uril
eal cool i
ceerau în
bucăt ărie,loc în care se afla şimama mea.Pr obabilcă- şi
ţi
neaurech eal ipită de uşă, casăcon t
roleze dacăexecu tam
cu mva cee a cemă r ti
mi sesesă ac. f
— Da,vărog?
Era vo cea tinerea scăşicu l
tivată a măt uşii.
Mi -
am dresgl asu l.
— Eusunt ,Gerri .
— Gerri ?
— Gerri ,f
ataceami căanepoat eitale,Dorot hea.
— Dorot hea?
Am suspi nat.
— Gerri ai a, care are pe conşt i
inţă porţ elanuril
e de
Mei ssen, măt uşă H ul da.
— Ah, Gerri „ ai a”.Î ţi mul ţumesc pent ru scrisoarea
drăgu ţă şi l i
pnă de or iginalitate, ni mi oara mea,sp use
198
 - KERSTI
N GI
ER -
măt uşaHul da.Bi ne, dar u e credeamcăţ i-aipus d eja capă t
zil
elor. O, cu si gu ranţă c- am scăp at eu cev a di n ve dere.Şi
mai prost e că i-am t rimi s d eja mameit ale n i
şte fl ori.
— Da,şt i
u,mul ţumesc f oart e mul t.Ăăă.Î n orice caz,
treaba est e căsu nt î ncăî n vi aţă şiam vr ut să- ţi sp un că … în
orice c az, mama mea e oat tă… Ţi ne nes pu s demul t… Adi că,
dintre o tat e s urorile,eae n îtr-adevăr ce …
— Termi năodat ăcu t oateast ea!î mişui erămamamea,de
după u şa e da l b ucăt ări
e,l ucru car e mă ăcu f să am uţesc.
— Bi neînţ elescă î ncă mait răieşti
,că al tf
elni cică maifi
put ut su na.Nu- i aşa, i
nimi oa r
a mea?
Mătuşa Hul da f ăcuo p au ză.Şi am au zit cum î şi ap ri
nse
una di ntreţ iga ret
ele ei.
— Şice- aide gând să f aciacum? N- o să-ţifie greu,de
vremecet oţişt i
ucam ce- iînmi nteat a?
— Eu… aşadar ,am vrut să i au ni şte somni f
ere,i -am
mărt urisit. Şi ar fif osto ch estie si gu ră. Am avu tt r
eizeci şi
cincide b ucă ţi
, pe ca re n îsă– n îî mpr ej
urări ca re,acu m, mi-
ar ul a cu -adevăr at pr ea mul tt i
mp ca săl e des ciru –l e-am
pierdut.
— Pierdut ?
— O cameri st ăaapucatsăl estrângăcuaspi ratorul.
— A,aşacarevasăzi că,î nţeleg,inimi oară.A merscum nu
se poat e de pr os t
, adău gă măt uşa Hul da.Bi ne, darn- ai
put ut săi mprovi zezi şit u l ai uţ eală al tceva ?
— Nu,i -am răspuns.
— Mda,t oată povest ea astaî ţ
icam t aie,ca să zi c aşa,
„pofta de mân care” . Aşa-i şi cân d cau tă omul o ci upercă-
albă, nu dă de u rma eiori câ t ar că utaî n lung şi -
n l at.
Chicotea oar e măt uşa H ulda?
— Şi,aidegândsămaiî ncerciodat ă,i nimi oară?

199
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Nicieu nu şt iam ce sărăspu nd. Voi am oar e sămaiî ncerc
o d ată?
— Hai ,cere- ţ
iodat ăi ert are!şui erămamamea,di ndărăt ul
uşi i de a l bucă tări e.
—I artă-mă,t erog,măt uşăHul da,am rostit.
— Bi ne,darpent ruce,i nimi oară?
— Păi ,fii ndcă am… pent ru că ai … primitscri soarea ai a,
am bâi gu i
t.
— Hai ,t erog,i ni mi oară!Cădoaraf ostaşa,caovari aţie
drăgu ţă. Şi mul ţ
umes c pen tru t oate f oi l
etoan el e al ea.
Adevăru- ică,altfel,ni cinuci tescaşaceva…
— Mda,bi neînţ elescănu,i -am răspuns,peunt onamar .
Doar nimeni nu ci tea d ecâtKaf ka şi Thomas M an n!
— …darî mipl aci lust raţii
le.Ui tecum ser ăsuceşt ecăt re
înapoif emei a ast a, î n uni f
orm a eide a sisten t
ă med ica
lă. Zău
dacănu- i deos ebi t demob il
ă.Şi t ânărul ar e un pi ept uc
adevăr at ext raordi nar . Şi câtedt uciuri
u pare.O mi nunăţie.
Cred c- o să m- ap uc s- o răsf oiesc ch i
ar acu m. Arri ve
derc,i
inimi oara mea.
— Ăăă,da,arri veder ci,măt uşăHul da.
— Ce,ast aaf ostt ot?răcnimama mea di n bucăt ărie.Şi
ce -a zis?
— Sal utăridragi ,am răspuns.Acum potsăpl ec?
— Ni civorbădeaşaceva,î mirăspunsemamameat otaşa,
ţipat. Ai să st ai t oată zi ua l a t el
efonul ăl a şi -ai să prei ei toat
e
apel uril
e. i Sngu ră t e-ai b ăgatî n t oată î ncu rcăt ura ast a,
singurăs-oiş sc oţil a ca păt , c-aşae c instit.
— N- arfimaisi mpl usăcupl ezit urobotul?i-am pr opus.
— Nu,fii ndcăaşacevaarficumul tmairău,spusemama
mea. Că art reb ui după a ia săşisu n înap oi… Nu, nu, aisă el
ex pli
cich iar u t oamen ilor a lt elef
on aşa , di rect şiperso nal, că

200
 - KERSTI
N GI
ER -
toa t
ă i stori
a n- a f ost ecâ dt o gr eşeală şică eu , una, n- am
nimi c d e-af ace cu ea.
— Vreisăspuiogreşeal ăî nsensulcă… ăăă…?
—Î nsensulcă… Săf acibineşi ,fir -
arsăfie,să- ţ
ideapri n
mi nte oar ece! mai zbi eră mama mea. Că- mi st ri
ci t oată
rep utaţi
a.
Aşacăm- am aşezatcomod pescaun şiam speratdi nt ot
su fletul ca t elefon ul să nu su ne deloc. Di n nef er i
cire,su nă
ch i
ar oa frte cu rând. I ar pri mul apelve ni di n part eadoa mnei
Köh l
er, mama u li Klau s K öh ler
.
— Mi -am închi puiteu del abun î nceputcăt rebui esăfie
vorbadevreogl umăpr oast ă,spuseea,recunoscândcu ci ne
vorbea lat elef on.Mereu aiavutun si mţalumorul uit ar e
ciudat .
— Cere- ţ
iscuze!î mişui erămamadi nspateleuşi i.
— Scuzaţ i
-mă,m- am execut at.
— Lui Kl aus ar t rebui să- i ceri scuze, mi - oî ntoarse
doa mna Köh ler . Fi i
ndcă i -ai că lcatîn pi ci
oa re sen t
imen t
ele!
Din păcat e,n- o săaiun fiu alt ău , fiindc- aşa, maidev reme
sau mait âr ziu, aifi a flatşi t u câto doar e p e o mamă să
împărt ăşeascăcu fiul eif apt ul căacest uiaî i e zd robităi nima
şiex ist
en ţ
a… At uncicâ nd î i su nt curmat e l iuzii
le căt otul pe
lumeaast a se et precen î dep l
ină drep t
at e!
— Bi ne, dar v- am scri s doar cum s- a pet recut t otul,
doam nă Köh ler !i -am r ăsp uns.De f apt,t ocm aiKl ausa f ost
ace la care mi -
a di st
ru si l
uziile!
— Fetiţădragă,î mispusedoamnaKöhl er,cu t oatecăera
clar cănu- i er am dragăcât uşide p uţin. Ori cum ai da- o şi -
ai
întoarce-o t u, o tdteau na va rămân e o pat ă j enan tă în
biografia t a,aceea că t e-nţeleseseşisă mergil a balulde
absol vi
re cu doibăi eţ i deod ată. Eu i -am at ras mer eu aten ţi
a

201
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Dor ohteei: astea car e se mat urizeaz ă maidev reme,mi ci
le
târâturi, asteasu nt rat atel
e d e mai t ârziu.
Da, i ar mp î uţ i
ţi
i ăi a car e se mai şiscob escî n nas or fi
celebrit
ăţ i
le de mâi ne,nu? Nu f uses em del ocvr eo t ârâtură!
Şi ni ci măc ar numă mat uri
zasem maide vreme. Făc usem
şaisprezece an i şit otnu afl ase
m cu m se ol f
osea n ut ampon .
Dar ce ost r arfi avu t să-if ac con fiden ţe d oa mneiKöh l
er?
— Cere- ţ
iiertare!şui erămamameadi ndărăt uluşi i.
—Î ncăodat ă,văr ogsămăscuzaţ i
,am rost i
tînai ntedea
închide.De ce- şiî nch ipuie,mamă,doa mna Köh l
er, căn- o să
am cop ii? C e,şieacr ede c-aş fil esb iană?
— Ca să aipart e de copi i,ainevoi e de- un bărbat, îmi
explicămama mea, totdi n spa tele uşi i
. Numaică, după t ot
ce-ai făcu t, n- o să t e mai i a ni ciunul .Î n ori ceca z ni ci
unul
dintre cei care ar avea „
cât de câ t”t oate cel e opt si mţ uri. Ce-
ţiî nch i
pui t u, căn- a mai put ut Kl aus de f er i
cire c- a gu stat
din cu pa „ aceea” a su feri
nţei? Ah, î mi vi ne sănt r
iu-n pământ
de u rşine.
Opt si mţuri? S ă fi posed at Klaus K öhlerch i
ar op t simţ uri
?
Văzul,auzul ,mi rosul ,gust ul,pipăitul,puţ i
tul ,scobi tulî n
nas… Dar car e să fif ost celdeal op tulea?
Următ orul telefonl -am pri mit de a l măt uşa l A
exa.
—I an- auzi,Gerri ,copi lă,eştiacasă?Şieu carecredeam
cămai că-ta n- o săt e mai l aseî n veci să -it reci pragu l!
— Ei ,bada,darnumaipânăî nhol,i -
am răspuns.
— Cere- ţ
iiertare,seauzidi nnouşui erat ulmai că-mi i
.
—I artă-mă,măt uşăAl exa,am îngăimat .
— Şipent ruce,mărog?î ntrebămăt uşa.
Da, ast a cam aşaer a, căeinu- it rimi sesem ni ci
o scr isoare
ji
gnitoare.
—I artă-măcăam f ăcutprafporţ elanuri leal eadeMei ssen,
am rost it.
202
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ei ,iert ateşiui tate,spusemăt uşa.Cădoarmer eu i-
am
spus Dor ohteei c- o s- o aj ungă cân dva gr eşeli
le ei cu
educaţ i
a.Doam ne-Dumnez eul e,Ger ri
, copi l
a mea,dar aşa
cev a chi ar că nu se f aceni cicând! La să şi omul „ î
n urmă”
asem en eascr isori de d esp ărţire,dar numai pen tru cazu lî n
ca re a r sf ârşi-o aşa , dint r-odată, şinu se -apucăsăl e rtmi
it ă
„înai nte”
! SpercaCl audie ameasănu se -apuce vr eodat
ă să
fac ă o ase meneapr osti
e.
Chi ar căer a de nesu portat , asem enea t uturor cel orl
alte
măt uşial e mel e.Măcaravea drept ate într-
o pri vinţă, căci
fuses eî ntr-adevăr o aremp rostie d in parteamea. I
a sănu fi
trimi s scr isoril
e de desp ărţire şisăfi văzu t at uncicu m n- aş
maifi avu t atâa t sc andalpe cap . Şi ast a aşa, pe l ângă toţi
nervi i de d inainte.
— Măt uşaHul daadatvr eun semn devi aţă?maiî ntrebă
măt uşa A l
exa.
—I -atrimi smameini şt
eflori ,i-am răspuns.
— Oh,nu maispune!coment ăea,râzânddi ntoatăi nima.
Şt ie cu mvaşicăso mniferee l el p rimi seşide a l mai că -
ta?
— Nu,i -am răspuns.
— Ei ,lasăc- osă- ipovestesceuî ndat ădesprechest iaast a,
sp use ă mtuşaşi , bine d isp usă ,î nch ise.
Celde- al t reil
ea i nt
erlocu tor a f ost r Gegor Adri an, de l a
Edi turaAur ora.
— Fami l
iaThal er,am răspuns.
— Bunăzi ua,aiciest eAdri an del aEdi uraAur
t ora,spuse
el, cu gl as ca l
d, de bari ton. Şt iţ
i, Gerri Thaler a l
ucra t pentru
noi . Sunt eţ
i rudă cuGer ri Thal er?
Zău dac ă pu team r os ti vreo vor bă. eG nunchi i mi se
înmui aseră subi t. Bine c ă măcar şedeam pe s cau n.
— Ci ne- iacolo?seauzişui eratulmai că- mii
,dedupăuşă.

203
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Al o?Maisunt eţ ilaapar at?î ntrebăAdri an.Aşadar ,noi ,
cei de l Aur
a ora,am dor i să ne e xprimăm compas i
unea şi …
ăăă… ad ică, Ger ri a os ft un om cut otul mi nunat …
— Bi ne,darni cimăcarn- ocunoşt eau,i -am întors-o.
Pen tru un momen t,l a cap ăt ul cel ălalt al firul ui se şt aernu
tăcerea. Apoi , Adri an reven i:
— Poat enu ci neşt iece.Dardest ulpent ru aput eaafirma
căer a o aut oare o farteî nzest rată.
— Ha- ha-ha!am f ăcut Şi -
at uncide ce aţ iopri t seria
Norina?De ceuni -aţ i prop us să scr e Lauros
i p
entru? Hm?
— Pent ru că… adi că Lau ros nu se află în sf era mea de
influen ţă, sp use d Arian. Î n af ară de a sat, su nt nou î n ed i
tură
şin- aveamde u nde s ă şt i
u…
Îşidres e glasu l:
— E unpi cpr eadevremecasă… dar…
Şi i ar ş î
i dres e gl asul:
— Cândarel ocî nmormânt area?
— Nuseţ inedel oc,i -am răspuns,î nţepat ă.
— Cespuneţ i,vărog?
— Nuarel ocşigat a!Fi indcăni cimăcarnu- smoart ă.
Urmă o n ou ă ă tcer e,de d at a a sta, eviden t
, mail ungă.
— Gerri ? Vreau să spun, doamnă Thal er? Chi ar
dumneav oast
ră su nteţ i
?
— Da,i -am răspuns,provocat or.
— Adi cănusunt eţidel ocmoart ă?
— Exact ,i-am confirmat .Ceeacenu î nseamnăcănu mi -
ar fi f ăcut plăcer e s ăfif ost.
Şi, mai î naint e de ori ce , ch iar î n si tuaţi
a ace ea , care nicică
ar fi put ut fi dep ăşi tăî n pen ibil.
— Şi … Bi ne,darat uncice- nseamnăt oat eastea?Ce- af ost
asta,numaiaşa , un soi de… ch estie d e PR? n îtr
eb ă Adrian .

204
 - KERSTI
N GI
ER -
— Nu,ni cidecum!m- am răst it,fărăsăşt i
uî nsădecemă
înfuriasemt ocm ai at uncişit ocm ai pe el . Pur ş i simpl u am
avut ghi ni on , OK? Cum mi se- ntâmpl ă mi e, de obi cei! Un
lucru car e-mi st răb ate vi aţa pr ecum un fir roş u. Ce vă
înch ipuiţi
, că v- aş mai fi t rimis aşa o scr isoare,dacă aş fi
şti
ut căvoi mai da vr eodat ă och ii cudumneavoast ră?
Iar se lăsă o cl ipă de l iniştel a celălalt capăt al t el
efonului
.
— Presupuncănu,î mirăspunsepânăl aurmăAdri an.
Apoit ăcurăm şiunulşicel ălal t.
— Şicev- am scris?am î ntrebat ,abăt ută.
— Cum adi că,chi arnumaişt iţi
?
— Eram beat ă,i-am spus.Casănumaispunc- am scriso
grămadă de scr i
sor i.
—Î nţ
eleg,î mir ăspunseAdri an.
— Cere- ţiscuze,î miaj unseră l a urechi ,de după uşă,
vorbel eşui erateal emai că-mi i.
— Scuzaţ i-mă,vărog,am rost it,mecani c.
— Pent ruceanume?î ntrebăAdri an.
— Darce… sunt eţivreun sadi c?m- am răstitl
ael .Nicieu
nu mai şt iu si gu r ce oi v- fi scr is pe-acolo,dar mi î cer scu ze
pen tru ori ce aş fi pus pe hârt ie şi -
mi ret rag t oate vorbele,
OK?
— Ăăă,OK,spuseşiAdri an.Adi cănu consi deraţicăst i
lul
meu l i
terar a r fiunul j alnic şi , di n punctde ved ere lexi
cal
,
absol ut i nacce ptabi l
, precu m şică acţ iunea ar fi absol ut o
mi zerie,nu?
— Ăăă… ba da,i -am t rânt it-
o.Pent ru astaî nsă mă şi
scu z. Şi… ăăă… pen tru t oa te cel elal
te ulcruri. O săpăţ ească
Lakri tze cev a fiindcămi -a pomen it atâteadesp re cele a supra
cărora ar fi t rebuit să -şiţ ină gu ra?
—Î mifaceţ iimpresi acănuvămaiaduceţ iami ntechiarde
nimi c d in t otce i m-
aţi scri s,sp use d A
rian.
205
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Păi,chi
arcănu maişt i
u.Fărăsăfiui tatînsăt otcemi -
a povest i
t Lakritze. Deci, o săai bă cu mvaneca zuri
?
— Nu,spuseAdri an.Chest iaastapoaterămâneî ntrenoi.
Chiar că era u n ges t drăguţ.
— Mul ţ
umesc.O ficumvasupărat ăpemi ne,fiindcăm- am
sinucis?
— Darce,apri mitşieacumvavreoscri soaredeadi o?
— Nu.
— Atunciînseamnăcănu şt i
edeni mic,măl i
niştiAdrian.
Iar în di mi
nea ţa asta are ş i o ziliberă. Ascu lt
aţi-mă, Gerri
. V-
am ci t
it manuscr isul şit rebui
e să mărt urisesc că- l găsesc
bun.Î ntr
-adevăr,este… bun!
— Mul ţ
umesc,i -
am r ăspuns,buimăcită.
Fusese o neglij
enţă di n part ea lui să -mi spu nă aşa , pe
nume şi ,fără vreun mot i
v anume,i nima sepor ni să -
mi bat ă
năvalnic.
— Î n plus, găsesc argument ele dumneavoast răf oarte
con vi
ngă t
oare,adăugăAdri an. Chi ar văpri cepeţi bine de t ot
la des cri
eri
le de p ersonaje şil a acţiune.
— Păi ,astaam şizis,i
- am întăritspusele.
— Aşa că aşt ri
mi t
edej alat parCal
i ea Le eiprin negu r
ă
aşa, ca prim roman alseR rion
eiina,con ti
nuă Adri an . De
aceea am şidat de a fpt tel
efon , casăob ţin o a probare p ent
ru
pu bl
icarea pos t
umă a roman ului şi să l ămuresc cine urma
să r p
imească onor
ariul.
— Mda,păi ,pentru aşacevaarfif ostprobabilpuţin cam
devreme, - i
am răs puns, î nchi puindu -
mi cam cum ar fi
reacţi
on at ai meil a un asem en eat elefon, dacăaş fireu şi
t să
înghit de-a bineleaso mni f în
erel t
e:r
eaganoa st
ră compasi une,
dar am pu t
eaşinoisăpu blicăm r omanul cu vam pri
i semnat
de fii ca dumnea voastră? Di n bani i cuveniţi aţi put ea să -i
cumpăr aţi chi
ar şi un si cr
iu mai acă t
ării
.
206
 - KERSTI
N GI
ER -
— Da,şt i
u,spuseAdri an.Numaică,t otodată,am vrutsă
aflu şicu m vă mţ si i
ţi.
— Bi ne,dardacăchi araşfif ostmoart ă… am spus.
— Da,darpoat e că nu aţ ifi apucatsă î nghiţiţ
idest ule
som nifer
e,zi seAdri an, glasu l sunându- i, de dat a ast a, ceva
mai agi tat. Sau, cine şt ie,poat e aţ ifi f ostgă sti
ăl at imp.
— Dar… am î nceput .
— Ni ciun „dar”,copilă!şui eră dedupă uşă gl asulmai că-
mii aşa, din pură ob işnuinţ ă.
— Onorari ulo să-lpri mesceu î nsămi ,fără î
ndoi al
ă,am
rostit
. Ceeace- ar a f
ce ca şicon tul meu să sar ă di n nou l
a
plus.
— Bi ne,răspunseAdri an.At uncitreabaecaşil ămurită.
Ori ce lta
cevai scu
dt ăm noimai t ârziu.
Nu voi am caelsăî nch idă t el
efonul.
— Spuneţ i-mi,aţifi veni tl aînmormânt area mea? am
întrebat, aproape nî şo aptă.
— Aşfit rimisocoroană,maispuseAdri an,î naintedea
înch i
de.

207
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

(ra5ă AarrI,

artă-mi, te ro5, =ntârzierea, dar pur şi simplu am avut mult de lucru şi

am fost ocupată până peste cap cu pre5ătirile sinuciderii mele+ ată =nsă, =n
sfârşit, şi cele două strofe, de câte patru versuri, pentru volumul acela,
aniversar, al nunţii de ar5int a părinţilor tăi:

"le9a vru şi ea un soţ 6o5at, 7ola7i, 7ola7o

i-aşa de Fred s-a tot apropiat, 7ola 7i 7a 7o
Maşină, plod, căţel şi casă, 7ola 7i, 7ola 7o
Mai 6ine nici că a putut să iasă, 7ola 7i7a7o+

2ai de acela =nsă cu mai 6ună stare, 7ola7i, 7ola7o

În contra lui "le9a ascuţea topoare, 7ola 7i 7a 7o
Fred o şi păţi cu-a lui prostată, 7ola 7i, 7ola 7o
ar viaţa e aşa de minunată, 7ola 7i7a7o+

'alutări din inimă, =n re-maor, de la verişoara ta,

0erri

)+'+ Îmi pare rău că ţi-am spus cândva că dacă mănânci săpun o să fii =n
stare să z6ori+ Nici eu nu eram prea mare pe vremea aceea, dar de unde să
fi ştiut că, şi peste câţiva ani, tu, prostovane, ai să continui să şterpeleşti
săpunul de prin toate toaletele şi să-l 6a5i =n tine+ rice s-ar spune, erai
dea de nouă ani atunci când, 57iftuit cu săpun, ţi-ai făcut vânt de pe
acoperişul
=ntre6 cum,5araului unc7iului
cu asemenea 0ustav8ai'incer
antecedente, iz6utitvor6ind,
să aun5işi economist
azi =ncă mă=ntr-o
mai
instituţie+

208
 - KERSTI
N GI
ER -

Doi
sprezec
e
Maică-mea mă l
ăsă să pl
ec abi
a după-
mas
ă,numaidupă
ce şiul t
imel
e su
rori
, part
ener
e de bri
dge al
e eişimătuşi
ap
ucaseră sătel
ef
onez
e.( Di
n cât
e îmi maiaduce
am ami
nte
însă,ni ci
uneia dintre ele nu l e t ri
mise
sem t ot
uşi vreo
scri
soare.Ei şi ? Mi-am cerutiert
are de a ltoate.
)
Chiar acă,d în tott i
mpul ăsta,mama măr şăluise ed cel
puţin t reior i pe âlngămi ne cu
( m ar fi, în drum căt r
e b ai
e),
nicimăcar nu-mi aruncă vreo rp
ivire,ca să nu maispu n de
vreo vorbă.Di n când în când,îmidădea poveţ
e şuierate,
dindărău tl uşii
. Nici de mân cat au s de bău t n-am pri mit
nimic.
După şc oală sună şi soră mea.Lu lu.
— Hopa,darcecauţ it u pe-
acasă?Şieu carecredeam că
mama n- o săvr ea să-i maical cipragu l.
— Dinpăcat e,ui
tecăm- alăsat
,i-am răspuns.
— Ei,dardacăt otte-am prinslatel
efon,potsă-ţispun,în
primul rând, căe mi nunat căî ncămai t răieşt
i şi
,î n al doi
l
ea
rând, că bănui al
a t a î n ceea ce-l priveşt
e pe Pat ri
ck nu s-a
adeverit.
— Păi,atunciecâtsepoat edebine,am maispus.
— Da,spuseLul u.Pat ri
ckşiti
pulacel a,pestecare-
aidat
tu…
— Hammer hart31.
— Da,perversulăla.Ei ,bine,ceidoichiarn-au nimicîn
comun.
—Î n af
arădeî nfăţ
işare,i-
am întors-
o.Poatesuntgemeni
ast
rol
ogici
, cădoar a r r t
ebui săex i
ste şi
-aşace va.
— Prosti
i,î
mispuseLul u.Purşisi mpl u,aipro-
iec-
tattu
ceva asupra lui Patri
ck!

209
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Atuncicând,de f aţă cu mi ne,f olosea neol ogisme,Lul u
obişnuia săl e o rst
ea scădeo seb it de răsp i
ca t
.
— „Hammer har t”!
Ait u aşa,un t al ent,deadapest etipii
cei mai i nsu port abil
i. Şi î ncăpe n iternet! Doa rţ i am sp us că
pe-acolo îşif ac de l ucru numai pangl icari şiperv erş.
i Şi-
acum f ă bi ne şi dă-mi -o p e mama,că rebu t i e s ăi- spu n ceva.
— Da,dar nu t e-ntinde şit ul a vorbă,fii ndcă măt uşa
Elsbeth n- a ap ucat încăsăsu ne,i -am pus n î veder e.Chi ar
dacăhabar n- am de ce, tott reb uie să- i cer scu ze d e urgenţ
ă.
La u rmă - iam cer ut i er
tare şi mai că-mii:
— Mamă,î mipare rău,i -am spus,de cum ne- am dat
seama defin it
iv că nu maiera ni ciunul car e ne- ar m aifi
putut suna.
— Chi araşasi mpl usănucrezit ucă- ţimergecumi ne,îmi
spusemama mea. Maij udec ă şi tu î nainte s ă aci
f ce va.
— Şidacăacum aşfif ostmoart ă?i -
am t rântit-
o.
— Arfif ostlaf elderău,î mir ăspunsemamamea.
Mare scof ală!
Înainte de- a pl eca, l
-am cău tat pe t ata şiam dat de elî n
grădină. To cmai să dise nîpământ ni şte ă lst
ari de d ovlecei
.
— Tat ă?Ni cit unumaivorbeşt icumi ne?
— Bi ne,dardespre ce aivrea să vorbi m,Gerri ? spuse,
păstrându- şiacel aşich ip împi etrit. Şt ii
, un l ucrucaăst a nu-
i deloc e d glumă.
— Dar n- am vrut să- if ac ni mănui ni ciun rău, i -
am
răspuns.
— Haicămăf acisărâd,zi setat ălmeu,preschi mbându- şi
deoda t
ă cău t
ăt ura î ntr-una t er ibil d e f urioasă. Cum î ţ
i
închipui tu că ,l uându- ţi zi
lel
e,nu f acini mănui ni ciun rău?
— Am cr ezutcăn- osăvăfieat âtderău…
Parteapr oa stă er a căl acrimi le n îcep ură sămi se r p
el
ingă
deja pe o braji.
210
 - KERSTI
N GI
ER -
— Adevărule,t ată,că- n ul ti
mavremenu mi -amersci ne
ştie ce. Să şt ii cănu numai voi v- aţifăcu t planuri c-aş putea
avea part e d e a lt
ă vi aţă… cişieu !Î n afară de a sat, mai am şi
o an umi tă predi spoziţie nev r ot
ică şi … cu t oate că m- am
luptatşi -am t ras ca un bi vol… pâ nă l a urmă as ta a f os
t
singura eş ii
re.
— N- avem part emer eu devi aţa pecarene- am fidori t
-o,
îmi spu set at
ălmeu.
Pe f ru nte,ven ele,ca re,de obi cei ,î ii eşeau l a iveală numai
cân d pi erdeal at en i
s,i se mfl u aser ă.
— Şizăudacămi -
am dori tca,l aunmomentdat ,fiicamea
cea i că
m să î
ncer ce să- şicu rme vi aţ a.
— Cum spuneam,n- am vrutsă- ifacni mănuini ciun rău,
am coment at
.
Tatălmeust rânsedi nbuze.
— Şi -acum,ci nst i
tvorbi nd,ni ciunuldi ntrevoinu mi -arfi
simţ it cu -adevă rat lipsa !î mi scă pă pe gu ră.
Aha, ui te că i ar a i eşitl a supraf aţă presupusul meu
su bcon ştien t
, pus p e h arţă!
— Şi -aşan- am cum săf acşisădregcâtsăvăconvi năşi
vouăceva.Decul oareapărul uimeu,caşidemeseri ameavă
e r uşi ne şi vă maie e j
nă şi pen tru că nu mi -am găsi t pân-
acu m ni ci un soţ . Şt i
u căar fit rebu i
t sămă fi născu t băiat
.
De p at ruoril a rând ţ i-ai dori t şit u un fiu şit otde- atât
eaori
totc- of atăt e-ai ales. Iar deza măgi reat a a mai cr escut un pic
de fiec ar e dat ă.Dar oc tmai , căni cin- avem par te mereu de
viaţa pe care ne- am fi dori t
-o, nu? Şi ar t rebui să ne
mul ţumi m cu ceea c e avem.
Am vorbi taşa,pradăf uriei,încâtchi aram cont enitşicu
plânsu l
. Ta tăl meu se arăt ă vi zibil su rprins,î ncât sevăzu
inca pabi l să -
mi deavr eor eplică.

211
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Ui
te,măcaracum aişit
u part
e de nepoţ
i,i
-am mai
sp
us,î
naint
e de-
a mă răsucişi
-ao u la din l
oc.

—I aui tepeci ne-avem noiai ci,spuseChar ly,decum î mi

desch ise şa.
u
Era vor ba de Ol e, car e mă pr i
vea f oart
e seri os, cu
sprâncen el
e adunat e căt re rădăci na nasu lui.I ar ast a er a o
figu ră pe ca re nu i -o şt i
am. Fi indcă, al t
fel
, seui ta la mi ne
parcă aş fi f ost p runcu l I isus î n per soan ă, u c oc hii lui
albaştril argdesch işi şi st rălucitori
.
Ei pof ti
m, ce să -ţ
i sp un! Că doa r nu er a singurul car e să-
mi fi ar uncat o cău tătură î ntunec aăt.I ar cu aşace va t e şi
obişn uieşti
.
— Trebui esăvorbi m,miseadr esăOl e.
— N- am chef să vorbesc cu ni meni,i -am t rântit-o,
ocolindu- l şică lcând apăsa tî n di recţi
a ca mer eide rep et
iţ
iia
lui Char l
y, acolo unde,pri ntre ca rtoane de ou ă, îmi dor eam
şieu săfi put ut i zbucn iî n hoh ot
e de pl âns aşa ,t are şipe
săturate.
În af ar ă de ch es t
ia ast a, ni cinu ar ătam pr ea bi ne.Părul
mi -
er a nes pălat, nu er am mach iată (nicinu mer itase, că
doa r r t
eb uise să boces c des tul şior icum s- arfi dus t otul
)
ap oipurt am şiun t ricou î mprumut atde a l Char ly, pe car e
scria Fuck you rself
.
— Tocmais- aî ntors de l a părinţiiei,explică Char l
y.Ei ,
cu m af ost, Gerri, şo rcel
i ule.Foart e rău?
N- aşfi vrut , dar amî nce put pe d ată săpl âng î n hoh ote,
chiar înai nte de aaj unge aluşă .

212
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ci urdădeşobol ani!afurisiChar ly.Î nl ocsăsebucur eşi
eică eşt iî ncă î n vi aţă şisă seî ntreb e de ceoi fi f ăcut aşa
ceva…
— Dardece- aif ăcut -
o,Gerri ?într ebăOl e.
— Păi ,ast ae,căn- amf ăcu t-
o,i -am răsp uns.To cmai asta-
i
problema mea.
— Adi căî ţil uaseşiocamerăî n hot el ulăl anumaicasă- ţ
i
pui ca păt zi lelor? mai î ntreb ă Ol e.
— Lasă- măî npace,Ol e,i -
am î ntors- o,î ncercândsăî nchid
în urma mea uşa căp t
uşi tă cu car toan e d e ouă.Ai t u şi-
aşa
destule p robl eme,î n ca re n oi
, cei lalţi, ni cinu ne b ăgăm.
Ole vâ rîpi cioru lî n des chizătura uşi i.
— Şt i
i,n- aşvreadecâtsăl ămuresccât eval ucruri.
— Darnu- ini micdel ămuri t,i-
am spus.Purşisi mplu,te-
ai nimeri t şit u l a momen tul nep otrivit,î n locu l nepotri
vi
t.
— Ba l a moment ulpot rivitşi-nl oculpot rivit,mă corect ă
Char l
y. Fi i
ndcă ,f ără Ol e,acu m ch iar căer ai moa rt
ă.
— Daşicebi nearfif ost ,i-am zis.
Char ly i îpusel ui Ol e mân a p e u măr .
— Areşieanevoi edecât evazi l
e-npl us.Şicredcăcelmai
binearfisăpl eci .
— Da,chi aracum,răspunse Ol e.N- aş avea decâtvreo
câtevant r
î
eb ări. Ce mai e cuJoe?
Nu i -am r ăsp uns,cidoa ri -am î mpi ns u şa es pte pici
or
.
— Nucumvaaif ăcutast adi npri ci nal ui?î nt rebăOl e.
— Of ,Ol e!Joe ăst a nu- idecât o chest ie,un… ăăă…
sarconom, i -am r ăspu ns.
— Ce?
— Acr opol e!
— Hă?
— Acr onim,am mairost it
.Ci ne şt ie cum s- o numiaşa
ceva!
213
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Anoni m,propuseChar ly.Pseudoni m,met af
oră.
Oleî şi î ncreţ if runtea.
— Totnupri cep.
— PeJoeăst al-am născoci t
,i-am expl icat.Voiaţispusc-
ar fi f ost vor ba de u n r endez- vou s,i ar mi e ch iar mi -
a convenit
aşaceva.Un rendez- vous cu moar tea.Exact ca-n fil mul cu
Brad Pi tt.
— Î ntâl nire cu JoeBl ac
rk,i Char
ost l
y. Mda,să mor i de
plicti
sea lă, până l a scen a de se x.
— At unci ,nuexi stăniciunJoe?maiî ntrebăOl e.
— Ei ,cum să nu,cu ghi otura chi ar ,i-am trânt i
t-o,cu
ţâfnă. At ât căeu , personal, nu cu nosc i ci
n
unul . Şi-acum du-
te şi tu acasă . Vreausăfiu si ngu ră.
Numai că, î
ndărăt ni
c,pant oful l ui Ol e n u se ăsă l dus d i
n
uşă. Şi er a unul i talienesc, cu su t manual , fin şiscu mp, care
avucevae dsu f
eritî n urma r ăul ui t ratament.
— Dart abl eteledeundel e-aiavut ?
— Le- am pri mi tşieu cadou,i -am răspuns,căl cându- lcu
nădej de pest e deget ele de l a pi cior,f ără camăca r să-lfi f ăcut
săcl ipea scă .
— Bi ne,darî n bardeceaimaii ntrat ?Cecăut aiacol o?
întrebă el i ar .
— Ca să beau şieu un ul tim paharde şampani e,i-am
răspu ns. a, D şt
iu, a f os
t cu rat ă pros t
ie. ar D aşas- a-
ntâmpl at. Şi -acu m, hai , du-te!
— De neî nchi puit!izbucniOl e.Şicând mă gândesc că
fusesem cât pe- ai
cisă au i un t axişisă m ă d uc aca să…
— Aşa e,i -
aisal vatvi aţal uiGerri ,î ispuse Char ly,cu
căldură î n gl as.
— Da,spuseşiOl e,schi ţ
ândunrânj et.Peundeva,echi ar
frumos. Dari a numaisă m ă fi pri ns şi eucă cev a arfi f ost î
n
ner egulă, căast ăzi aş fiavu t şieucuce ă ml ăuda.
214
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ei ,l asă că şipent ru at âta eu,una,î ţisuntori cum
veşnicrecunoscăt oare.
Charlyî l să rută pe ob raz şi aşaOl ef u sco s di n alelui.Iar
eu am profi tat de oca zie,casă -iî mpi ng piciorul di n locşisă
trântesc şa. u
— Hei!st ri
găOl e.N- am t ermi nat!
— Las- o,îlsfătuiChar ly.
În ciuda at âotr ar ctoan e de ou ă,put eam să au d fiecare
cuvânt.
— Treceşieapri n mul teacum.Caşit ine,bineînţeles.Să
ştii că-mi par e rău din pri cina poveşt ii cu Mi a. Aţ i apucat să
vorbiţiunulcucel alalt
?
— Totulef oart ecompl i
cat ,îirăspunseOl e.
Şi câtă drep tate mai avea!
—I ubeşt epeal tul?întrebăChar l
y.
— Păi,deundesăşt iu euast a?i-oî nt oarseOl e.Căni cin-
am vor bit de vr eu n alt bărbat .
— Bine,dareaşt i
ecăaiaflatcăt eî nşală,nu?
— Habarn- am,spuseOl e.Deundesăşt iueuce- iîncapul
Mi ei. Cum sp uneam ,t otul e f oa rte com pl
icat.I ar nîul ti
ma
vreme ni cinu pr ea maischi mbăm mul te vorbe,Mi a şicu
mi ne.
— Dar… î ngăi mă Char ly.Bi ne,darchest i
a asta nu poat e
dura l a nesf ârşi t
! Aşa ceva treb uie t otuşil ămuri t. La urma
urm el
or, su nteţi că sătoriţi.
— Ştiu,spuseOl e.De- ai amăşiafluai ci.
— Darce amest ec are Gerriî nt oat ă povestea ast a? se
interesăChar ly. Ah, î nţ el
eg ! Fii
ndcă Mi a îşiî nch i
puie c-ar fi
cevaî ntre i t
ne ş i Gerri !
— Cum spuneam,nu şt iu cei-ofit recând Mi eiprin cap,
zise l Oe.După cu m nu şt iu nicice ed cre G erri
.

215
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
De par că Gerri şt ie ce să maicread ă,mi -am zi s şi eu,
părăsi ndu- mi l ocu l de t ras cu urec hea,di n dosu l uşii, şi
trântindu- mă p e can ap ea.
Un mi nut mait ârziu, m- am t rezi
t cuChar l
y n îău ntru.
— Ol eapl ecat ,î mispuse.Nu ţ isepareşiţ iecăsepoart ă
cam ci udat ?
—Î şiînchi pui ec- am f ăcutcevaî mpreună,i -
am t rântit
-o.
Char ly se l
ăsă să cadă a l
ături de mi ne,pe can apea.
— Pof ti
m?
— Eraî nasemeneahaldebeat ,căni cinumaişt i
asăf acă
deo sebirea î ntre dori nţ ă şirea li
tate.Şi de cu m s- a scu l
at şi
s-a vă zut dezb răca tl ângămi ne,pur şi simpl u a pot rivi
tt ot
ul
în mi nt eal ui .
— Darcum sef acecăeradezbrăcat ?vrusăşt i
eChar l
y.
Am săl tatdi numeri .
— Păi ,n-aveani ciopi jamal ael ,am lămuri t-o.
— Bi ne,darei mposi bilsănuşt i
idacăaif ăcutsaunusex,
con t
inuă Char ly.
— Nu maispune!Şicu Seppelăl acum af ostat unci,când
te-
aisperi at c- aifi put ut ă rmân e gr av idă numaifii ndcă,
beatăcum erai ,adormi seşipecanapeaual ui
.
—Î lchemaKaspar ,măcorect ă Char ly.Şi-af ostvorbade
cu t otul altce va.Că am t recut pri ntr-
un momen black-
t de
24
out câ t se oa pt e d e a devărat.
— Ei ,atuncipoat ecăşiOl eaavutpart edeunul ,i-
am zi s.
— Bi ne,dari -aiexpl icatdoarcăt ot
ulnu- idecâtoprost ie,
insistă Char ly.
Iarăşiam ri di cat di n umer i
.
— Ce,crezicăm- acrezut ?i -am spus,ri dicându- mădepe
can apea.Char ly… Nu maisupor tt oate ast ea.Maibi ne mă
duc de bunăvoi e l a o cl i
nică de psi hiatrie,decât să maifiu
24
A
mnezi
e î(
n l
b. en
g. î
n ori
gi
nal
).
216
 - KERSTI
N GI
ER -
nevoită să maidau oc hii cu ci neva.Ca să nu maispu n că
acolo e ca l
d şiusca t şiţ i se ă d dest ulă mânca re.
— Cet âmpeni e!serăţ oiChar ly.Mi emiseparecă t otai
ieşi
t cu ceva î
n câ şitg.Le- ai sp us t ut uror ca m totce gâ ndeai
despre ei ,i ar acu m, î n sf ârşit, ch iar se va al egegr âul de
negh i
nă.Pen tru căde- acu m î nainte n -aisămaiaide- a face
decât cu cei car e ch iar nî seam nă cev a pen t
ru tine şicar et e
iubesc.
— Bi ne,darşif aţădeeimi -
eruşi ne,am răspuns.
— Ruşi ne… I aascul tă,câţ ianiai ?Ruşi neaeaşa,pent ru
fet
iţe,mă î mbărbăt ă Char ly.
— Ui te,chiaraziadatt elefon l aaimeiacasăAdri an ăl
a,
de la ed it
ură. I ar el e ce l că ruiai -am scri s că-l consi
der se xy,
căpri eten a pe ca re oar e n u mi se a pre p ot
rivi
tă pentru elşi
căî n pl iul de su b sân ii meinu- ncap e n icimăcarn u si
ngur
creon
i. I a mai zişi -acu m cănu t e-ai ruşi na în locul meu !
— Nu,mi -
ot rânt iChar ly.Devr emecet otulepuruladevăr .
— Bi ne,darpebărbat ulăst anu- lcunosccât uşidepuţ i
n,
i-am spus.
— Ei ,atuncini cinu- iaşaderău,zi seChar ly.Şice- avrut?
— Arfivrutsăt rimit ăocoroanăl aînmormânt areameaşi
să înt rebe d acă ut pea săubp li
ce p ostum roman ul cuvampi ri
pe ca re- l scrisesem .
— Păi ,nu- it oat ă chest i
a ast a mi nunat ă,săricu gura
Char l
y. Ui te că acu m i ar ai o sl ujbă.
— Era vorba de un r oman cu vampi ri,mi-am î ntări
t
vorbele,cuunt ondedi spreţ.
— Şiundee?sei nteresăChar ly.
Am arăt atcăt rel aptop.
— Acol o,înăunt ru.Cal ea Leei prin negu ră. nu t
Dar e-
apuca să ci teşti, dacă zi cică eşt i sen sibilă la vărsarea de
sânge.
217
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Charly se ră ată de- a dr ept ul ob sed ată de L ea. Iar după ce
ridică cap acu l not ebook- ului şidăd u drumul progr amului ,
pur şisi mpl u î nfulecăcel e o ptzeci de p agini î n mai puţ i
n de
treisf erturi de or ă. Toti mptul m- am ui tat alea şim- am
mi nunat. Se am balase , ce mai !Iarl a un moment dataj unse
ch i
ar să -şiroadă şiunghi il
e,l ucrupe ca re,al tfel
, nu- lf ăcea
decâ tî n sa la de ci nemat ograf.
— Chi ar că- igrozav, spuse, de cum t ermină de ci tit.
Dumnezeul e, ce e tnsi une! Şi cum merge maidepar te? Or să
se căsă torea scă on Rina şiSi r Arnos?
— Păi ,î ntrebarea ast at rebui e să şi -
o pună ci t itori
il a
fiecar e roman ,i -am expl icat. Eu i -am con ceput pe- amân doi
25
du pă mode lul Cl ark Kent şi Loi s Lan .e Sau du pă cel al
26
per echi
i Remi ngt onSt eele şi Laura Hol .t
— Aha,î nţeleg,spuseChar ly.Păi ,ast a aducesuspansşi
mai mul t. Şi al t
ceva ce a mi scrii?
— Char ly,n- am degândsăscri u romanecu vampi ri.Sunt
o mi zerie!
— Da,daro mi zerie care teţ ine încordat ,mi-oî nt oarse
Char ly. Şi de câ nd ai că păt at, mă rog,aşapret en ţ
iiliterare?
27
Numaifii ndc ă t e por ţi pr ecum t ân ăr ul Wert ,
her nu se
cheam ă c- aifi cu mva vr eu n Goe the.Şi ast al ăsân dl ao p arte
faptul că pe Wer ther ăst a eu , una,l -am găsi tî nt ot
deau na
plicti
cos.Cu t oatăf andosea lal ui aut oco mpătimit oare,f aţă de
Char lot
te ai a. Î n l ocu lt ău, aş d a buzna pest e Adri an aces ta,
de a l ed i
t ură, şii -aş sp une căaş scri e p entruel .

25
Per
son
aj
e pri
nci
pal
e al
e ben
zi
lor des
enat
e şi fil
mel
or di
n se
ri
a
Supe
rman.
26
Personaj
e a le ser
ial
ului TV din per
ioa R
1em
da 1982- i
n
987,gt
on St
eel
e
(i
nterpret
ate de S tep
hanie Zimbal
istşiPier
ce rB
osnan).
27
Tri
mitere la capod oper
a l ui Joh
ann Wolf
gang von Goe t
he, r
oman
ul
epist
olarSuferi
nţel
e âtnărul
ui Wert
her
.
218
 - KERSTI
N GI
ER -
— Hm,am f ăcut .Darseri a asta cupri nde aşa de mul t
e
porcăriişit âmpen ii
…
— Eişi ?O să- ispuicăvreisăl ucreziîncondi ţii
let al
e:fără
porcării şit âmpen i
i şipen t
ru ceva mai mul te paral e.Ce,ai
cevae dp i
erdut ?
— Hm,am f ăcut ,dinnou.
— Hai deodat ă!Dac- adatelt elef
on speci alcasăcumpere
roman ul uneimoa rte,atuncis- ar pu t
easp une căî ntr
-adevăr
e mor t după el . Şi şt i
i ceva, mi e ch iar că -mi pl ac romanel e
tale,nu numaifii ndcăsu nt pl i
ne d e r oman tism, cişipen t
ru
căsu nt ant ren ante.Şi ,într-
o oareca re măsu ră, chiar ciudate,
cu t oţit icăloşii ăi a, armele bi zare şiport aluril
e f erm eca
te,
spuse Char ly. A dică, ărfă să vreau să l e nesoc oets
c pe
celel
alte romane:î n astea, ale t al
e,sepet rece di n pl i
n cev a.
Închipuie-ţ
i cu m ar fidacănecr edincioşii ăştia ar d a năvală
în clinica doct oru l
ui Ohl senşiar u fra de- acolo rezervele de
sânge. Sau dacă Angel a, sora de l a ped i
atrie,s- ar d ovediî n
reali
tate of emei e-vampir,iar doct orul Gosw i
n ar fi muşca t de
un pri coli
ci… Ce mai , pract i
c aiput ea pres chimba or i
care
dintre r oman ele t ale într-
unul cu vampi ri! Vreausă spu n
tr
ansforma.
Poate că ceva adevăr ottera l a mi jl
oc. Fiindcă şiî
n ca
zul
Leeitotul îmi ven isefoarte uşo r
.
Iar Char l
y se înfierbântă d eodată.
— Cât eromaneaiscri stuînul t
imi izeceani?înt rebă.
— Două sut e patruzecişiunu,i -am răspuns.Cu Cal ea
Leei,dou ă sut
e p atruzeci şidou ă.
— Păi,vezi?maispuseChar ly.Aimat eri
alcu dui umul.N-
ai decât săpresa ri cevamp va
iri
sm pri ntr
e â rnduri…
— Şileam pet oatesalvatepeCD- ROM,i -am zis.
Pe C harly opuf ni râsul.

219
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Ceeacenu sepoat espunedesprepi esel
edel enj
eri
e,pe
care l e-
ai arunca t
,f anati
că mi că a ordi ni
i şicu răţ
enieice
eşti! Ai vrut săne f acisăcr ed em căai purt ai numai sl i
puri
tanga, micişidel icat
e.Dar a i stai, căacu m mi -aduc mi nte!
Ce s- a al
es e d vi
brat
orul ăla, pe ca re iţl-
am f ăcut ca dou?
— Oh,peăl a…
M-am scărp i
nat în creşt
etul ca pului .
— Maimul tcasigurc-apusl abapeelmăt uşaEvelyn.
— Ah,ştiam eu! stri
gă Char ly. L- ai lăsat să sepi ardă! C-
aşae cu cei car
e nu ţ i
n l a ch il
oţ i
il or
, nu dau doi bani ni cipe
vibrator
.Nicinu-ţiî
nchipuicâtacost at!

— GerriThal er.Am o î ntâl

nire fixată cu Lakritze,am
rostit.
Femeia de a l recepţie şiî frecă bărbia.
— NucumvacudoamnaKri et
ze?
— Ba da.Şisă nu- mispuneţ icumva că nu- iziceţ
işi
dumneavoastră L akrit
ze.Măcar aşa, în secret
, am adău gat
.
Femeia de al rece pţie clăti
nă mol comdi n cap.
— Sigurnu?Gabri e… La… Kri etze?
Am privi
t-oneîncrezătoare.
— Probabilcă sunt eţ
io sf ântă,dacă nu vreţ isă- idaţ
i
porecl
a asta.
— Noiî ispunem Fu ndult weed, spuse do amna de l a
recep
ţi
e,cu rep ulsie nî gl as.
— Fund ultweed?
— Pe-ai
ci,î
iporecl
im petoţ
idupă şezut,expl
ică doamna
de la recepţ
ie.Ceisi mpati
cisufund
tur
i,i
ar cei mai puţi
n
si
mpaticicururi
. Cur osos, Fund dungat, Cur trăsnet
, Cur de
pi
ele… Din păca
te,cei mai mul ţ
i suntcururi.
nişt
e
220
 - KERSTI
N GI
ER -
— Oh!Păi ,eaşa… Şicum î iziceţ inoul uir edact or-şef?
— Cur apet isant
î, răsp
mi unsedoa mna d e a l recepţie.
— Ast a fiindcă nu- iun t i
p prea drăguţ ,am coment at,
întri stată.
— Nu,dar ,de obi cei ,t oţiceinoisuntl a-nceput ni şte
cururi , mă l ămuri doam na de l a recepţ ie şi puse mânape
telefon . Ni cinu şt iu de cev- am spu s t oat e ast ea! Doamna
Kri et ze, a so sti Gerri Thal er.
Un mi nut mai t ârzi u, Lakri tze cob orî şimă î nsoţi până î n
biroulei .
— Şampani e?
— Nu,mul ţumesc.Mi -
aduc ami nte pr ea bi ne de ul ti
ma
oa ră,i -am răsp uns.
— Bi ne,dar v- a st imul at şi-aţ ireal izat o perf ormanţ ă
deos ebită. u Snt chi ar i mpresi onată d Cealea Leeiri np
negură, sp
useLakri tze. Ca şit ânăru l de a ltf
el. Şi ce -i al l
ui e-
al l ui, fii ndcă şi -a ret ras prost ia ai a a l ui î n favo area celor
scri se de mn dueav oas tră.Darpe unde- o fi c aum?
— Credeam căneî nt âlnimî nbi roull ui,am spus.
—Î nchi chineaţ aai a?zi seLakri t ze,puf nindî nrâs.Ei ,nici
ch iar aşa! Ca săst ăm t ott impul î n pi cioa re? ă V spun eu , aia
nu- io p oz i
ţi
e b ună ca să ceri un on orari u maimar e.
Pri veam evi dent ui mi tă, fii ndcăLakri t
ze iî dădu î naint e:
— Ei ,hai,copi l
ă,cădoarde- ast aţ i
-aidori tî ntâlnireaast a,
nu- i aşa?
— Nu,evorbadespre… Ce,credeţ ic-aşput eapret indemai
mul t?
— Bi neînţelesc-aţiput ea,î mirăspunseLakri tze.O sut ăîn
plus a l fiecar e ormanart reb ui să m eargă.
Se a uziră băt ăi î n uşă , după ca re A drian i ntră. Ei ,î n cli
pa
aia p arcă aş vr fiut un pah arde ş ampan i
e,ce l puţ in ca să-mi
pitescf aţa î ndărătul l ui! Şi ast a fii ndcă m- am î nroşitt oată,
221
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
chiar d acăaca să,î n ca mera de rep et
iţ
iia l ui Char l
y, trăisem
scen aî n mi nte de vr eosu tă de o ri, doar-doa r n-aş firoşi tlao
adică.
— Şmecheri a efoart esi mplă,îmispuseseChar l
y.Purşi
simpl u nu t rebuie să te gândeştil a ce - ai
i scri s.
Numaică s nut
ă e gâ ndeşt
il a ce vae mul t maigr eu dec ât
îţi poţ iî nchipui. Să zi ce
m cănu v- aţi gâ ndit de l uni î n şir al
un l emur , nu? Necum l a unul car e să poar te bikn ii şi să
pufăie d i
nt r
-oţ igară, nu? Ei , dar d acăvăzi c eun au
cu m să
văgândi ţilaunl emurcaref umeazăşipoart ăun bi kini?Ce-
aţif ace? Da, exact !
— Bunădi mineaţa,spuseAdri an,dândmânacumi ne.
Am î ncercat să-lpri vesc î
n ochicât maidezi nvolt cu
putinţ ă, fără sămă gâ ndesc l
af aptul căşt ia căî l consideram
sexy. Şi acu m mi se ăr peal a fel. Cu t oat e căer a maisc und
decât mi î î nchipu isem. Să fi av ut pu ţi
n pest e un met ru
optzec i, ceeace nî semna că, în mod ev iden t
, er a maisc und
decât Ole.
— Măbucursăvăvădaşadepl i
nădevi aţă,îmi sp use . el
Să- mi fi ă fc
ut cumva cu oc hiul? Mi -am ar an j
atpe mi ne
tri
cou l cuKer mit şim- am nec ăij
t su bit că u nî mbrăcasem şi
eu al tceva. Dar cum aş fi pu tut o are, de vreme ce- mi
arunca semmul te d intre ulcruri,i ar printre o ţalel
e u li Char l
y
nu se ăseaug deloc n uel
e p e car e săe lfiput ut îmbrăcapes te
zi,f ără camai apoi săfi aj uns n î arestul pol it
iei
?
— Dori ţiunpahardeşampani e?î ntrebăLakri tze.
— Darce,ecevadesărbăt orit
?î ntrebăAdri an,răsuci ndu-
se că tr
e L akritze şi dându- mi ast feloca zai săveri fic d e cerae
numi tCur apet isantprintre cei ce ucrau
l acolo.
Hm, da!Chi arcă av ea ot
t dr eptul să oarpt e aşan u nume!

222
 - KERSTI
N GI
ER -
— Si gur că da!Doar am reuşi ts- o aducem de part ea
noa stră pe G erri, pen tru serRi
on
aina,şi maiavem î n mână
şiun pri m roman ext raordinar, sp use a Lkrit
ze.
— Aşamaimer ge,darnumaiunpahar ,spuseAdri an.
— Mă duc s- aduc repede ni şte pahare curat e di n
bucăt ărie,zi seLakri tze,mi şcându- şifunduleidet weedcăt re
uşă. Gerri, şipen tru dumneavoast ră, nu?
— Nu,mul ţumesc.Şi -aşa în ultima vreme am băutcam
mul t al cool,i -am răsp uns.
— I n vino Ver ita
cs,
oment ă A drian.
— Da,numaicăeu am băutvot căşinu vi no,i-am î ntors-
o.Când aiaşacev a în t ine,scr ii cu de- amănunt ul şice - n
ai
fi vr ut săpui pe h ârtie.
— Păi ,î n cazulăst a ef oarte bine că nu maişt iţ
ice- aţi
scris, spuse Adri an , opr i
ndu- şi p rivi
rea, dacă nu mă
înşelam, asu pra pi ept ului meu .
Aşa sef acecă am roşi tşimaimul t,dacă aşa ceva ecu
put i
nţ ă.
Lak ri
tze se î ntoar se cu pah areel şi es dtupă st icl
a de
şampan i
e.
— Romanulest e mi nunat ,nu? I ardacă l ucruri l
e ors- o
ţină t ot aşa , cr ed c- o s- aujng şieu un f an al vam piri
lor
.
Gerri, u rmăt or ul e cumva dej a î n l ucru? Î n săn ăt
aeta
dumneavo ast ră şia nou lui best sel
l
erAua
ro
lrei.
— Sănăt ate!urăşiAdri an.
— Ni cichi araşaderepede,am spus.E dr ept ,sunteugat a
săsc riu pen tru se ri
a ast a,cu vam piri
, dar u nmaişinumai
dacăcon ce pt ul urmeaz ă să e fi ers
tructurat .
— Deacor d,spuseAdri an.V- am şispusl at el
efon căam
găsit prop uner i
le dumnea voastră de î mbunăt ăiţre f oart
e
con vi
ngăt oa re.Sunt l ucruri pe seam a căr ora put eţ
i di scuta

223
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
împreu nă cudoa mna Kri etze,pen t
ru a p ut ea să le nicludă î n
prezen tareaeide a l următ oareaşed inţă a rep rezen t
anţil
or.
— Nu,nu m- aţ iî nţelescal umea,am i nsi stat ,aşezând pe
masăo map ă t ran spar ent ă.Ui t
aţ i
, ai ci se afl ă dej a nou l
con cep t. Are p reapuţ in de- a f ace cu cel vechi , am prel ucrat
fiec are per son ajî n par te,am cr eat maibi ne d e o duzi nă de
per son aje n oi , am con ceput o acţ i
une- cad ru şiam st ructurat
totul î n set uri de câ te zece omarne cucon tinui t
at e.Un gl osa r
întins pe t reipagi ni, al ăt urideZece celer eg uli de aur a l
e
lumi i vampi ril
or,le vor şu ura munca au tor ilor şivor t evi
a
apari ţia unordez acor duri i ncom od e.
Lakri tze şi Adri an mă pri viră l af elde co nstern aţi
.
— Şt iu,totulsunăpuţ ini mpus,am adăugat .Dar ,dupăce
m- am docu men tatşieupe n iternet, am aj uns a l con cl
uzia că
exist ă un pot en ţial ri di catde vân zare. Ave aţi drept ate.
Vampi ri iăştia sunt chi ar l a mar e preţ .I ar noidori m ca
vampi riinoşt risăsedi sti
ngăart ist
icdemasaprodusel orde
proast ă ca li
t ate,nu- i aşa ? D e a ceea l-am şiel imiJnaa
va
t,pe
lil
iacu l o vbri t
or al R on inei . A şa un ani mal v ob rit
or s- ar
pot rivimai deg rabă î ntr-o seri e de co mi csu ri pen tru co pii.
— DarJavanu vo rbeşte n î adevă ratul î nţ elesal cu vintel
or,
elnu se oa pîn
teţelegedec âtcu Ron ina,î mi ex pl icăAdri an.
— Vă rog f oart e mul t
! m- am î mpot rivit. Femei a ast a
stăpâneş te dej a i ncr edibil de mul te: t elep atie, kung- fu,
telecinet ică, tehni cide t ămădui r
e… Chi ar e ev noe i a cum să
mai fie î n st are să vor bească şil imba l i
liecil
or ? Vreausă
spu n, nu, nu e caz ul. Di n par tea me Jav
a,a ăst a poa te
rămân e, darnumaiaş a,ca un an imalexo t
ic, bl ând, de
com pan i
e.Tr eb uie doa r s ă nu maij oa ce i n
ciun rolpri ncipal
în sp ion area u dşmani lor.
— Hm,f ăcu Adri an,l uându- midosarulşif runzări ndu- l
nehotărât.
224
 - KERSTI
N GI
ER -
— E- adevărat ,am nevoi eurgent ădeunl ocdemuncă,dar
nu mă potocu pa de aces t proi ec t dec âtdacăt otul se i d
rică
cel puţ i
n l a ua nnum itni vel, a m mai ex pli
ca t
. A ltf
el, din
păcat e,m- aş v ed ea ev not i
ă să en runţ .
— Şicâtdori ţipent ruast a?î nt rebăAdri an.
I-am î nti
ns u n al doi leadosa r.
— Aveţ iaicirezumat elepent ru pri mulsetdezeceromane.
Aş put ea să vă f urni zez două sut et reizeci de romane.
Eviden t, cuco ndiţia caşici titorilor să le placăaşace va.
Am observatcum Lakri tze î nsăşise ci upide braţ ,ca şi
când ar fi vr ut să se gu asi
re că unvi sa.
Am t rasadâncaerî npi ept.
— Şinudorescunonorari u,ciprocent edi nvânzări .
At âtLakri tze,câtşiAdri an searăt arăt eribildesurpri nşi.
Şi amândoi î mi pri viră dosa rele,f ără săl e vină săcr eadă.
— Bi ne,darast aet ot uşi … neobi şnui t
,spuseAdri an,într-
un sf ârşit.
Am ri dicatdi numeri .
— Gândi ţi
- vă şidumneavoast ră la economi ile pe care le
faceţiî n f elul ăst a, f ăr ă săvămai co mplicaţi cu vr eoduzi nă
de aut oril ipsiţi de t alen t.I ar d acă se vâ nd prost , riscuri
le
dumneav oas tră ar fi mi nime.
Adri an mă pri vidoar .Am î ncercatsă nu mă l asdusă de
privi
rea och ilor u li ver zişil -am pri vit a l rându- mi , cât mai
degaatjă cuput i
nţă.Lucr asem din gr eu t oată săp tămân a din
urmă, ar d, cu aj utor ul l ui Char l
y, reu şi
sem să t ransfor
m
toate rez umat ele ser ieicu Angel a,sor a de l a pediatrieîn
rezumat e a l
e seri Ron
ei ina. Angel ase num ea a cum Beli
nda,
iar bl ondu l de Goswi n, f ost ul med i
c rez iden t
, ch ipeş
asemen ea unui zeu , era acu m pe u rmel e ei, căci a)se dă dea
în vân t după muri tor i cugr upa san gvină O ( maicu se amă n î
nopţile cu l ună pl ină) şib) dor ea să -i deaR on
o i
n
lei
ecţ,
i
e
225
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
care seafla î n rel aţiif oarte strânB el
seindaşica
cu re î nce rca
să st ăvil
ea scă unel tiri
le i ntri
ga ntei su rori-şeAf
l
eexandr a,
care,l a rândul ei , seî ndeletniceacu un com eţr profi tabil cu
rezervele de sâ nge di ntr-
un sp i
tal, su sţi
nându- i ast f
el e p
necred incioşi
i di n cea l
altă l ume.Di n f eri
ci re, a mi er a pe-
aco l
o şimed icul- Or
şef l
ando, care,cade o bicei , urma săf acă
ordine n ît otacel haos, dovedindu- se â pnă a l u rmă u n i scusi
t
luptător cusa bia şipe al că ru i piep t, sp re sf ârşitul fiecă rei
aven t
uri , seput ea sp rij
ini Bel
şii
nda.Ni meni nu i -
ar fi
recunosc ut, ce ea ce mă f ăcusă pot pr elua pasaj e î ntregi
,
cuvân t cucu vânt. Ce mai ,t otul urma să efi c a oj oa că!
— Dacă nu dori ţidumneavoast ră toat e ast ea, mă pot
adresa î n al tă par te, a m adău gat. C ăci , du pă cum cu
înţel
ep ciune a ţi recu noscu t-o: vampi ri
i ch i
ar su nt pe va l!
— Am maiprocedatî nfelulăsta,iseadresă Lakri t
zel ui
Adrian.Cu seri a Col t.Ce- i drept , asta se -ntâmpl a cu mul t
înainte săapăreţ i dumneavo astră, dar p ea-t unci , cr ea t
oru l şi
autorul seri eia l uat un procen t di n câ şit
gu l netdi n preţ ul de
li
bră rei
.
— Acum,chi arcreat ornu măpoteu numi ,m- am băgatî n
vorbă,cu modest ie.Doaram… Să zi cem… am î mbunăt ăţ i
t
totul.
— Şicâtvr eţipent ruaşaceva?î ntrebădi nnouAdri an.
— Ci nciprocent e,i -am răspuns.
Lakri tze şi Adri an sch imbară o pri vire.Apoi , Adri an cl ăti
nă
calm di n cap .
— Bi neînţelescă t rebui esă discutcu ceidi n conducere,
începu el . Şi săvăci tesc rezumat ele.Cum de- aţif ostî n stare
săl e scr ieţ
i aşade rep ede?Că doa r a t
aţ
iât ea tal
avu telede
făcut.
— Gerrieungeni u,î misăriî naj utorLakri t
ze.
— Hm,f ăcuAdri an,aruncându- miopri viresf redel i
toare.
226
 - KERSTI
N GI
ER -
— Nu vă grăbi ţ icu j udecat ul,am spus,î ncercând,de
îndat ă, să- i susţin pri virea.Aveţ i itmp pân ă, să zicem,
viner eaviitoare.Atunciî nsăchi arcăt rebuiesăam şieu un
răspuns.
Am scot ocitprinpoşet ădupăunpi xşiunbl ocdenot i
ţeşi
am scr is n umărul de e tef
lonal l ui Char ly.
— Acest aest enumărulmeudet elef
on,am maispus.
Adrianmăsurpri nsecuunzâmbet .
— Nu cumva i -aţit ri
mi sşif ostuluipropriet aroscri soare
de d espărţire?
Să fi şt iut oare cei nb
e a răta atuncicân d zâm bea? Ş
i că,î
n
colţul st âng al gu rii, i î răsăreau t reicu te mărunt e, ar
iîn
colţurile o chil
or ch iar mai mul te?
— Eibi ne,nu t oat ălumea poat esuport a adevărulchi ar
într-atât de d et
aşa t,i -am î ntors-o. Uniii -oi au câ t sepoate d
e
serios nînume d e ă ru cel ui care e l dezvăl uie cam ce gân
deşt
e
desp re ei.
— Î miî nchipui,î mir ăspunse Adri an.Fi ecar e după cum
este şi el aprec iat.
— Bi ne,dardesprecevorbi m acum?sei nteresăLakri tze.

227
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

*ună ziua, domnule #ot7e8

Nu-mi dau seama dacă vă mai aduceţi aminte de mine, ceea ce mă

determină, pentru mai multă si5uranţă, să vă =mprospătez memoria: 0erri
T7aler, promoţia de 6acalaureat DU, cursul de aprofundare de lim6a
5ermană+ C7iar dacă am avut 57inionul ca, =ncepând din clasa a şaptea, să
vă am drept profesor ;atât la istorie, cât şi la 5ermană<, nu presupun câtuşi
de puţin că mi-aţi cunoscut vreodată numele+ i asta fiindcă =ntotdeauna m-
aţi numit 6a Domni*orică, 6a Domni*oara băgăcioasă sau Domni*oara
Le$*tie$ea$mai$bine, dar şi Domni*oara Caută$+n$vă'du. tiţi, şi noi
aveam destule nume pentru dumneavoastră, dar nu cred că doriţi să auziţi
vreunul dintre ele+
ricum, sunt cea care ar fi meritat unu la 5ermană, dar primea
=ntotdeauna din partea dumneavoastră numai câte un doi-minus, deoarece
nu vă cădeau 6ine interpretările mele pe mar5inea operelor lui 0oet7e,
'c7iller sau *orc7ert+

"cum, că tot mai am puţin până sfârşitul vieţii mele şi fac un 6ilanţ,
tre6uie să mărturisesc, spre propria-mi mirare, că am totuşi o mulţime de
lucruri pentru care vă sunt recunoscătoare+ Nu aş fi priceput pe veci
diferenţa dintre din nou şi +mpotrivă<= până când, =n clasa a şaptea, nu m-aţi
pus să scriu de o sută de ori: / domni*oară germană nu se +mpotrive*te cu
vorba.

i, 6ine=nţeles, frumoasele cuvinte Ce$i dăruit dăruit răm-ne, iar luatul
din nou, +napoi, e oţie. "sta m-aţi pus să scriu atunci când *ritt !me a

=mprumutat
ameninţat-o de
că-ila dau
mineuna
un =n
pi9cap
şi nu
cu mi l-a mai
cartea dat =napoi
de latină+ (indecât după
păcate, ce am
tocmai
atunci s-a nimerit să intraţi =n clasă, luându-i imediat partea lui *ritt+ i, la
urma urmelor, de ce4 Fiindcă avea o faţă de cal nemţesc4 Fiindcă era =n
stare să verse lacrimi la comandă, =n vreme ce eu, una, numai =n cazul =n
care m-aş şi =nfuriat şi, =n plus, aş fi scrâşnit din dinţi4
(e parcă =i dădusem =n dar pi9ul acela8 În realitate nu era decât un dar
din partea mătuşii mele Aulda, cu totul e9cepţional, care-mi şi plăcea,
deoarece, mai =ntâi şi mai =ntâi şi cu totul e9cepţional, nu era o perec7e de
28
Î
nli
mba gerwi
ăed
man er
,respectiv
wi
der
.
228
 - KERSTI
N GI
ER -
dresuri care să-ţi fie mici+ i =n pi9ul cu pricina se mişca de colo-colo şi un
trenuleţ+ Îl mai am şi azi+ Mai 6ine că nu ştiţi cum l-am căpătat =napoi,
fiindcă altfel si5ur ar fi tre6uit să scriu de o sută de ori: >nei domni*oare
germane nu$i este permis s$o lovească pe alta cu picul de *ters cerneala.

Cu deose6ită stimă,

0erri T7aler

229
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Trei
sprezece
Fl
o ne d esch
i
se şau ca
sei
.
— Ne-aţ
iadusceva?
— Da’cum sef
acecănueşt
iîncă-
npat
?înt
rebăChar
ly.
— Pentru cănu- sîncăobosit
ă,îirăspunseFlo.Şifii ndcă
am vr ut săv- aştept
.
Mă î mbrăţ i
şăf urtunos,şiap oiî ncă o dat ă,de cu m i
-am
strecurat un abţ ibi
ld micuţ
,î nf
ăţişând un inorog.
— Eşticeamaidrăguţ ădepel ume,Gerri!
— Şidacăţ i
-aşfiaduseuceva,at unciaşfifosteuceamai
drăgu ţ
ă de p e u lme,nu? ol uă la rost Charly, gel
oasă.
— Nu,i-ot ăieFlo.Adoua.
—Iamer gitul aculcare!oî
ndemnăChar l
y.
— Aziel unăpl inăşi,deobi cei,copiiinupreaausomn.Şi -
ai face i n
be săt e o bişnuieşt
i cuast a!
Caroli
ne ven i dinsp re bucăt ări
e, mp îărţi săru tări şise-
apucădi n nou de sp orovăi
t,f ără punctşif ără vi rgulă:
— Char l
y,dulceaţo,t otîţimaierău şi -ţivi
nesă vomi ţi
,
nu, ha- ha, ar fit rebuit săţ i-o sp un di n ca pul l ocu l
ui c-aşa
ceva nu- i ni
cidecu m vr eobaga tel
ă, Ul rich, n-ai mai t erminat
odată cu rasu l
, urs ţ epos ceeşt i
, Gerr i, cebi ne căeşt i ai
ci,
arăiţ ch i
ar mi nunat, r t
icoul ăst a e nou , S eveirn, asă
l -i
cercei
i-
n pace, am l uat som on î n loc e d otn, căni cin- ar mai
trebui cu mpărat aşa cev a di n pri ci
na pescu i
tului excesi v la
care e su pus,şiui t
e a şa, curând, o sădi spară t oţi
, fiindcăn-
apucă şieis- aujngă l a mat urit
ate şisă se- nmul ţ
ească, că
nicide mâncat nu mai gă sesce dn i
ciunele,Seve rin, lasăai a,
ţi-
am sp us doa r, că şipe peş ti
i ăi a, mai mi ci
,î i pescuim,
chiar că -
i o ruşi ne,uneor i ch i
ar mi sef aceruşi ne că su nt
om, somonu l măc ar pr ovine di ntr-o f ermă ecol ogi
că

230
 - KERSTI
N GI
ER -
i
rlandeză,ce eace -
nse amnă că-l put em mân cacu con şt
ii
nţa
î
mpăc ată, că m- am gân dit c ă poat e-l f acem î n sos de
smânt ână cu mărar , cu t ăi
ţeil aţi
, mer ge şirep ed e şit e şi
saturi
, casănu mai sp un ce u mltl e p lace cop ii
lor
, Mart e şi
Mar i
us chi ar ar trebui s-apară pe- acii cu amân doi, că şi
babysitt
er-
uln-aput utsăsteacu ceimi ciîn searaast a,Ole
şiMi a au venit deja, dar, vă rog, nu su flaţi un cu vânt
, din
care săpri ceapă c-am şt i ceva despre cr izadi n că sni
cia lor
,
căOl e ne-a spus otutl numaisi li
ndu- ne săne u jrăm c- o să
ne ţ i
nem gu ra, aşacăpurt aţ
i-văcaşicân d totul ar fil a f
el
ca-nainte,vezi căOdet t
e vrea să-i pun Pocahontas
ăl ui roch i
a
Frumoa sei din pădur eaador mit
ă.
— Ceprost ie!exclamăFl o,luând-ol af ugăpescări ,î
nsus.
— Bunăşmecheri e,spuseChar ly,recunoscăt oare.
— Funcţ ioneazăî nsănumaiî n cazulf etel
or ,ziseCaroline,
ri
dicându- l pe Seve rin î n braţ e şif ăcâ nd o căr are pri ntre
munţ i
i de bul en dre,pant ofi şij ucă ri
i, pe ca re,cu şu turi,l e
aruncă e- da st ânga şi de-a dreap ta.
Deod ată, am si mţ it că-mi pi ere ott cu raj
ul sămai f ac vreun
pas nîainte.At âtcă h Carly mă a pucă e d co.t
— Hai deodat ă!Nu- inimi cdecaresă- ţifieruşi ne.
Ah,Char l
y!Cem- aşf acef ără ti
ne? Î n aceeaşidi mineaţ ă
dăduse ul ti
ma ei reprezent aţi
e ofici ală î n pos t ura de
cântăreaţă, cu pri lej
ul uneinunţ i ceseţ i
nuseî n bi seri
caSf .
Agnes,când cânt aseun AveMar ia,în vr eme ce l U
rich şicu
mine şe zusem pe u l
ti
mul rân d de b ăn ci şi asc ult
ase m. Dar
nu numaicân tarea l ui Char l
y, ci şi ce coment au pe t ema
asta nunt aşii
.
— Dumnezeul e,darci ne- amaiangaj at-oşipe- asta?
— Sigurerudacui vadepe- aici
.
— Ni cinu- idemi rarecă mama mi reseipl ânge-n hohot e
deja.
231
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Mul ţ
umesc,î mişopt ise Ul rich.Chi arera şit impulca
cineva să- i pună ca păt go gorţ i
eiăst eia.
— Cu pl ăcere,i-am răspuns,cu t oat ecămădur eai nima,
asc ultân d-o pe Char ly cum i nt erpreta cu ar doare toate
tonuri le ace leaf alse.
— Pi ept ul înainte, capul sus, mă î mbărbătă ea, eu
exe cut ându- mă î ntocmai.
Chi arcă u n aveamvr eu n mot iv s ă mă r uşinez.Î n ori
cecaz
nu f aţă de p rietenii mei.
De a fpt, era o sâm bătă sear a caor icare alta. Găt eamcât e
ceva şi î
nce rcam, pe c âtseput ea, să u nl uăm î n seamă zarva
făcu tă de copi i. Ş i o tutşi, at mosf era nu er a del oc cea
obişnui t
ă. Pede- o pa rte, fii ndcăMar ius şi Mar tha îmi
aruncaut ot t impul n işt
e pri viri ci udat e şi, at uncicân d
vorbeau cu mi ne,rosteau cuvi nt elef oarterar,accent uându-
le pri n t onuriul t
rarăspica te,i ar p e d e altă part e fiindcăOl e
sef er easăseui te însp re mi ne,sp re deoseb ire de Mi a, care
aproa pe că ămasasi na di n pri viri.
Şi zăudacău- n
mi dăd u pr i
n mi nte să mă su i pe masa din
bucăt ărie şisă dau expl icaţ i
i:Nu mă aflusub i nflue nţ
a
mij
loacelorpsihofarmaceutice şi nu am ni mic de-af ace cu Ol
e.
Mă jur pe viaţa mea !
Bineînţel
es că n-am avu t cu raj săf ac a şaceva . Şi
,în afară
de a st
a, cu t oate căî ntr-
adevăr nu aveam nimic de-aface cu
Ole,î ncepusem ,î ncetul cu î nce t
ul, ch i
ar să regr et ucr
lul
acest
a. Fi i
ndcănu rep rezenta ni ci
o deosebire nicipen t
ru Ole,
nicipen tru Mia.
Aproapecăaveam i mpresiacăMi aîşidoreaneapăratsă- i
remarc priviri
l
e uci gaşe.
— Ei,cum amers,Mi a,cu cursulăladeperf ecţi
onare,de
săpt
ămân a trecută? am î ntrebat-o,atunci cân d nu m- am

232
 - KERSTI
N GI
ER -
mai put u abţ ine n icieu şil uasemcu t oţi
il ocî n j urul mesei ,
ca să ân mcăm t ăieţeii cu somon .
Flo se cu ibărise nîpoa la mea, precum ob i
şn uia,l ăsându-
se hrăn ită de mân a mea,ca şi cân d ar m aifi f ostî ncă un
bebel uş.
— Pl i
ctisi
tor,cade- obicei
,î mirăspunseMi a.Cesămaizi c
de t ine, - c
am au zi
t c- ai fiav ut par t
e de- un sf ârşti de
săp tămân ă pl i
n de em oiţ
i.
— Mi a!şui erăMari us,chest iel acareMi ar eacţionăca şi
cân d n- ar fi auzi t nimi c.
—I acascăt ugura,căacum vi net renu’ ,am f ăcut -oat entă
pe F l
o.
— Taresuntcuri oasă,Gerri .Zău,cum af ost?
Mia se p a
l ecă puţ i
n î nai nt e,f ăcâ nd capărul eiroşca t săse
ap ri
ndă şi m ai m ult l a cul oar e î n st răluci rea l uminii
,
ase menea u norflăcăr i.
— Car evasăzică,când să i eişit u ni şt e somni fere,ţ ise
întâmpl ă ce va. N-aivr ea să ne sp ui ce ? Sau ci ne-a f ost la
mi jl
oc?
— Hai ,Mi a!Termi năodat ăcu t oat ăchest iaast a,or epezi
Car oil
ne. Eu, una,mă bucur n espus că n- a f ăcu t-
o.Şi -
n
afară de a sat, gândeşt e-t
e şit u că -s co pii de f aţă!
— Eram doarcuri oasă,spuseMi a.Î nl ocull uiGerri ,m- aş
bucura să şt i
u că l umea e i nt eresat ă de ce se- ntâmpl ă cu
mi ne.Că doa r e mai bi ne a şa, fie vor ba-ntre n oi, decât să u n
fi f ost nimic.Nu- i aşaGer ri? Hai , povest eşte-ne şi nou ă cu m
af ost.
— Î n mod normal ,lumea î nt reabă maiî nt âide ce, i-am
răsp uns,f ăcâ nd sămaii nt re u n vagon de marf ă pl in och iî n
gura l ui Fl o.
— O,păi ,dacăaifivrutî nt r-adevărs-o faci, ai fi avu t din
part eameat oatăî nţelegerea , sp use i M
a. Doar l ocu ieştiîntr-o
233
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
nen or
ocită de ga rsonier ă di n ca sa uneimăt uşiori bi
le,scr i
i
lit
er at
ură porn ograficăde t oată j en a şimai ai şi -un fund cu
car e s-armul ţumi dou ăl a un l oc.
—I aascul tă,Mi a,tuchi art e-aipr ost i
tdet ot ?ol uăl ar ost
Ber t. Ger ri nu scr i
e del oc l iteratură porn og rafică! e- Ci cu
felul ăst a de- a t e purt a cu o pri etenă,una car e tocm aia
încer cat săsesi n… Şt i
ţi şivo i doar pri n ce- at recut, nu?
— Chi araşa!serevol t ăşiMart a.
— Obi ectivvorbi nd,viaţal uiGerrinu- icu ni mi cmair ea
dec âta t a saua mea, sp use işChar ly.
— Ce- iai a pornogr afică?î ntreb ă Odet t
e,fii ca Mart eişia
lui Mari us.
— Ei ,pof ti
m,acum eşt imul ţumi tă? i -ot rântiCarol ine
Mi ei.
Pen t
ru ca ,î ntorcându- se că tre O dette,să -i sp ună acest ei
a:
— Draga mea,pornografice l ise spune t ut uror cărţ il
or
ălora, cupoveşt i palpitant e d espre p onei.
— Ce păcatcă nu scri işit u,Gerri ,cărţ ipornografice,
sp use d Oet
te,curegre tî n gl as.
Am remarcat t otuşi că nu se găsi se nimeni car e să
rost ească cevaî n ap ărareaf undul ui meu . Că doa r şipart ea
ast aat rupului – ca os- sp
un de d ata ast al i
mped e şi răspicat
–numi -eracu- adevăratmaimaredecâtmedi a.I arînul timul
timp şi -aşamai scăz use nîprop or ţ
ii, de vr eme ceabi a dacă
maipu neam gura peceva.
— Oh,scuză- mă,t e rog,Gerri ,n- am vrutsă t e cal c pe
coa dă, sp use i M
a, ex ager ând î n del icateţeadi n gl as.Sigu r ai
avu tt u mot ivele a tultrapersonale.
l
e,
—I amait acă- ţifleancaodat ă,Mi a!i zbucniOl e.
Iar Mi a ast a şif ăcu , cel puţin până t ermi nară cop i
ii de
mânca t, seri dica ră de a l masăşise nî hăitară î n ob i
şn uit
ele
lor o jcurigă lăgioase, pe parcu rsu l că rora, di n ci nciî n cinci
234
 - KERSTI
N GI
ER -
mi nut e,cât e unul di ntre eise î ntorceaal ergân d, lovit şi
urlând. Mi -
am î ntins şi eupi cioarel e,ca re miî amorţ iser
ă su b
greu tateal ui Fl o, şiam pri vi
t pe f urişî n di r
ec ţ
ia lui Ol e.Şi el
mă pri vit otaşa, pe ascu ns.Mai -maisă- i zâmbes c,dar mi î
căzu privireaasu pra Mi ei, cee a ce ăcu f să- mi pi ară zâmbet ul
din nou .
Mi a se ri dică şise aşez ă pe sc aunul rămas l iber ânlgă
mi ne,t răgându- l şimai aproa pe,ceea ce ch iar căn- ar fi f ost
nevoi e.
— Măgândesct ottimpulcum aşaranj aeut ot
ul dacăar fi
să vr eausă m ă o mor ,î mi sp use ae , pe şop ti
te.
Ce mai ,î şial esese oa rte
f bi ne momen tul at acului: Char l
y
tocmaiî i dăd ea o mân ă de aj ut or ul i Car o ca să st rângă
farfuriil
e,Mart a î i sc ot
eal ui Odi lo, fratele mai mi c al Odet t
ei
(da, şt i
u, parc- ar fi povest eacuArsen i
us şi Habakuk) ,o p i
esă
de Lego di n nas, ar i ceil al
ţ i se adânci seră î
ntr-o di scuţi
e.
Numai Ol e ne pri veaî ngri jorat,f ără ca t otuşi, de l a celălalt
cap ătalmes e,isă oa ptă au zi ce ps unea M i
a.
— Poat ecămi -aşl uaocamerădrăguţ ăl aun hot el,m- aş
găti şieu cal umeaşil -aşsu na pe u nul după car e mi
î cu rg
baleledemul t i
şor,spuseea.
Aha,pri n urmareacum mer gea di rectlaţ intă!Încerca şi
ea să- mi gh i
cească gân duri le.Dar of ptim de î nce arcă! Mă
aflam evi den tî n ava ntaj
, că cimăca r ştiam ceea ce i şt
a eaşi ,
în al doi learând, şt iam căeani cimăca r nu-şiper miteasăse
arate a l cu ren t cu t oată povest ea , decâ tî n ca zulî n ca re a rfi
recu noscu t cănu f usese an licio per f
ecţionare,cicuamant ul
în ace l
aşihot elcu noi . Şi ,î n al t reilearând, î ntre mine şiOl e
chiar nu se et precu se i mi
n c! !
!
— Dar ce, e vreunul după car e-ţi curg ţ i
e bal ele de
mul tişor? am î ntrebat-o.Fi indcă, dacă nu mă- nşel,f u eş ti
femei e mări tată.
235
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Nu- nu- nu,nu mă- nţ elegi.Am î ncer catdoarsămăpun
în pi eleat a, îmi şo pti Mi a.
Och ii eisp ăl ăciţi
, de un al bastru de acu arel ă, avea u, în
ciuda l umi ni
i mai degr ab ă săr ăcăcioase, pupi lele ab i
a
des ch i
se. Şi mi s- a păru t căar ăatu un pi c d e gr oază.Aşaun
efect rebtui aţ i
nut mi nte şi f ol
ositî n pagi nilRoni
e na
seri e.
i
— Mi -
am î nchi puitdoarce- aşfif ăcuteu î nl ocultău. Şi-
atunci aş fi dat eu t elefon după t i
pul ăl a, d upă car e-
ţi
curgeauţ ie bal ele de mul ti
şor.Şii -aş fi bocitl at elefon,
dâ ndu- i de î nţ eles că ar r uma de î ndată să- mi pu n cap ăt
zilelor, ce eacel -ar fif ăcu t săvi nă i utel a tine,doar -
doar a r fi
izb utit săt e mp
îi ed i
cesăt e o mori .
— Bi ne,daraşacevachi arc- arfioprost i
edinpart eat a,i -
am răspu ns. Fi i
ndcă at unci ni ci c- aimaifi put ut s ă t e
sinuci zi
.
— Păi ,t ocmaiast ae,mi -oînt oarseMi a.Şt i
aicăt rei zecila
su tă di n t oate t entati
vel e de si nuci dere nu rep rezintă decât
nişt e stri găte doa r a şa,ca s- artagă at enţ i
a? Că asem enea
oa men i ni cinu urmărescl tceva
a decât săse- alea găşieic- o
porţ ie de mângâ iere,pe ca re,după ca pul lor, ar mer i
ta-o?
— Ce,t e-aidocument atcumvapei nternet?
Mi a dăd u di n cap.
— Şimaişt iiceva? Cred că exact aşa s- au pet recut
lucru ril
e şiî n ca zu lt ău.
— Aşa seşiexpl ică,celpuţ in,l i
psa t a decompasi uneşi
îngri j
orarea ,i -am răsp uns.
— Tr ebui esăr ecunosc,şmecheri aast anu misepar erea,
con tinuă Mi a. Chi ar dacăper fidă, t otuşide ef ect . Tipul după
ca re-ţi cu rg ţ ie de mul tişor b alele,abi a dacă -ţi poat e rezist
a
atuncicâ nd st ai î n f aţa l ui aşa, cu och i de ci ut ă, umez i şi
trişti. Şi ni cinu t reb uie su bestimat câ tuşide puţ in efect
ul
avu t asu pra unui băr bat , căr uia î i daise ntimen tul de a fi
236
 - KERSTI
N GI
ER -
salvatorul.I ar î nainte de- a t e dezm eit
cibi ne, etşit rezeşt
i
înt
insă -
n pat , cu t i
pul al ături .
— Zău dacăşt i
u cesă- ţispun,Mi a,darmi e,unei a,mise
pare un pi c preamare t oa tă ri sipa ast a, numai casă- ţ
i pi
ce
un t ip la aşt ern ut,i -am zi s.
— Ei ,uni ibărbaţ inu- s chi araşa de uşorde f ermecat,
spuseMi a.Cum arfi ăi aî nsu raţi.
M- am văzu t si li
tă săi zb ucn escn î râs.
— Darcet ipă,mă rog,arfiaşa denet oată,î ncâtsă se-
arunce de t ugâ
l unui bărbatî nsu rat?
Mia mă p riviser ioasă.
— Maimul tedecâtî ţiînchi pui,Gerri .Poat en- osă crezi,
dar până şiOl e mai cal că i d cân
n dî n cân d pe d e ălt
uri.
— Ol e?am rost it şim- am ui tat că tre el.
Aveaunaernel inişti
t,aproxi mat ivcaşicândpernadesub
şezut ar fif ostî nroşităî n f oc.
— Nusepoat e!TocmaiOl e?
— Tocmaiel ,murmurăMi a.Habarn- areel ,daropri et
enă
de-a meal -a vă zut cual t
al a sfârşi t
ul ăst a de să ptămână.
— Poat ecăeravreoveri şoară?am sugerat ,treptatgăsind
toat
ă pov esteacu -adevăratamuzan tă.
— Nu- nu- nu,nu mă- nţelegi,spuseMi a,apl ecându- secu
un aer ai tni c.Pri etena meai -a văzu t pe Ol e şipe i ubita lui
înt
r-un hot e.lLa mi cul dej un. Gi ugi uli
ndu- se.
Probab il că Mi a mă con si dera chi arcea maide p e u rmă
căzăutră, devreme ce nu roş i
sem l a ac east
ă ul timă
dezvăluire.
— Nu,nu cr ed delocaşa ceva.Nu poat efivorba deOl e!
Preci
s - l
a co nf undat pri etenat a.
Mia scu tură d i
n cap .
— E si gurăsut ălasut ăpece- avăzut .
— Şicândzi cicăs- arfiî nt âmpl ataşaceva?
237
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— La sf ârşit ulsăpt ămâni itrecute,spuseMi a,î nt i
mp ce
pupilel
e ise nî gu stară de a junseră câ t gă măl ia de a c.
— Aol eu!Sărmana det ine,am rost it
,cu mi lăîn glas.Pe
când t u er ail a cu rsu l de speci ali
zar e!Chi ar că e… o mar e
porcărie.Dar elce sp une d espre a sta?
— Păi ,nu şt ieî ncăni mic,răspunseMi a.Am vrutsămai
aştept… î ncăpuţ in.
— Vreisăspuicăecevaseri os?am î ntrebat .
Mia mă p ri viî ndel ung.După car e s puse :
— Eu,una,credc- arfiexcl us.
Aşa,deci ?Ceobrăzni cie!O caprăarogant ă!
— At unci se cheamă că t otu-i bi ne, i -am răspuns,
stăpânindu- mă.At âtcă nu- nţelegde ce u n-l pui pe Ol e în
faţ
a desco peri riif ăcu te de pri etena t a, căaşat e-
ai fi lămurit
şit u maide mul t.
— Probabi lc- os- of aceu şipe- asta,ziseMi a.Aşfif ăcut-o
de ceva vreme,dacănu s- ar fidat î ntre i t
mp t ot
ul pest
e cap
cu ten tat
ivat a de si nucidere.Ce- ai de gâ nd, sămai î ncercio
dată?
— Ei ,şt i
ice?Pent ru momentm- am bucuratdi n plin de
atenţi
a cel or d i
n j ur şimi -am mai pri mi t şiporţ ia de alint
,i -
am spus .
— Nu t ei nter eseazăchi ardeloccef eldet i
păest ecealaltă
femeie?
— Vrei să spui i ubita lui Ol e? Bi neînţ el
es că mă
int
eresează,i - am zi s.Mă gân deamdoar că ar fiput ut să-ţ
i
facărău săvor beşt i despre a şaceva .
— Nu,î n ni ciun caz,spuseMi a.Prietenameaspunecăe
una car e nu- ţi sp une ni mic,o f emei e cu o î nf
ăţişar
e de-a
dreptul plictisitoare .
— Mda,am f ăcut ,adăugând şi -
un zâmbetpri etenos.Păi,
asta aş fi sp us şieu î n locu l ei. Fi indcăceacar e vr
easă -
şi
238
 - KERSTI
N GI
ER -
amărascăi nut i
l prietena, apl icăo descri ere şimai pen i
bil de
exactă, arăt ându- i ce oa pmă ar fi ceal altă. Ca şicân d n-ar fi
fostde- ajuns c ăt e n îşela, nu?
— Nu,î nt r-adevăr!spuse Mi a.Pri etena mea mi -a spus că
nu- nţelege în ru ptul ca pul ui ce- a gă stiOl e a l aia.
— Păi ,acol oundel oveştei ubi rea… i-am spus.
—I ubi re!seburzul uiMi a.Ţ- am spusdoarcă- nni ciuncaz
nu poa te ficev a ser ios!
— Hm,păi ,at uncinu mairămâne să fie decâtaşa… o
atracţie ani mal ică,i -am sp us.Şi , de f apt , cu -atât mai bi ne,
căciaşacev at r ec
e u ite.
— Da!Daaaaaaa!
Era Mar ta,car e,pân ă l a urmă,i zbut ise să scoat ă di n
nasu ll ui Odi l
o sem nalizat orul aut o de l a j Lego,
ocul de i
ar
acu m î l flut ura pe su s,t riumf ătoare.Uşu rat, Odi lo o şil uase
din l oc,cu paşigrăb i
ţi. Se î ntâmpl a dessă -şivâ re câ te ceva
prin nas, l
ucr uri pe car e Mart a nu reu şe a î ntotdeau na săl e
şisc oată de a colo.Aşacu m se nî tâmpl asecu puţ i
n î nainte
de P aşti, cân d Odi lo î şibăga se nî ăuntru coi ful unui omul eţ-
pompi er de a P
ll
aymob i
l,de f uses e nece sarăi nt ervenţi
a unui
med i
c d e a l urgen ţă pen tru a i -l scoa te.Mart a ch iar se uj ră
că,î n pl us,î n si nusu rile nazal e ale l ui Odi lo s- ar fipi erdut
încă oi d pan tofide p ăpuB arbi
şă e.
— Î n curând chi arcă t rebui e s-oluăm di nl oc,anunţ ă
Mari us,cuoch i
il a Ber t, ca re,cuSever i
n şezân du-i pe u mer i,
ad ormi se.
Aşacum seî ntâmpl a,def apt ,înfiecaresâmbăt ă.
— Da,şinoi ,spuseOl e,sări nddi nloculundeşedea.Hai ,
vii
,Mi a?
— Păi ,t ocmaimă î ntreţineam at âtde bi ne cu Gerri ,î i
răspunse Mi a.

239
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Maivorbi m noişi -altă dat ă,i-am spus,î ngădui ndu-mi
şi-un zâmbetdi scret. Chi ar su nt cu rioa săce- o săse- ntâmpl e
maidepa rte.
— Şieu,spuseMi a.
Ol e sencr îunt ă.
Î
n vâ nzoleala gen eral ă de di nai ntea pl ecării – co pii
i nu se
lăsa ră pri nşişit rebui ră vâ naţ i prin t oat ă ca sa ,iar B ert,t reaz
între t i mp, cău tă î n zad ar ach j eta Mi ei– m- am pomen it cu
Ol e car e mă ap ucă d e br aţ.
— Trebui esăvorbim !î mi sp use.
—Î nl ocultău,maidegrabăaşî ncepepri n avorbi cu Mi a,
l-am i mitat. Ş tii, şiî nch îi puie c- ai o f
st t r
aas de mi ne î n
hot eull ăl a, ca să mă- mpi edi
cisă m ă si nucid. Am i mpr esia că
te-ar crede i medi at dacă i -ai spune şi c- ai r ezistat
ispititoru l
ui meu f und câ tt oat e zi l
ele.
— Bi ne,darnu- idelocadevăr at,rost iOl e.
— Daradevărulet otat âtdenevi novat ,i -am întors-o.În
afară de ce l al Mi ei
! Ce mai aşt ep ţi
? Că doar ai t oate a tuuril
e-
n mână .
Bert s coase tri
umf ăt or ac jheta Mi ei de sub un han orac
roşuşio per ech e de ci zme de cau ci uc şii -o î nti
nse. Marta
reu şisesă -l prindă pe Odi lo şisă -lţ ină st râns l a su braţ. Al
naibi i ce a mi zb iera şise zb ăteaaco lo.
— Luni ,la douăsprezece şi j umăt ate, î n caf eneaua
Fa ssben der.Terog,vi no!Î mimaispuse Ol e,atâtde î ncet,
încâ t, pract i
c,abi a dacăî şimi şcă buzel e.
Mi a seagă ţă de el ,î nălţându- şică tre ch ipul să u privirea-i
ispititoare.
— Ni cinu şt i
icâtmăbucurc- os-ajungem î n pat,dragul
meu.Tu nu ?

240
 - KERSTI
N GI
ER -
Vrând-nevrând,Ol
esel
ăsăpusînmi şcaredeMi
a,î
nt i
mp
ce ea î
mi ar uncăo ulti
mă pri
vie,una deCum
r ge
nuaj
lung
acasă, su
n un asasi
n!
Din part
eamea, chi
ar ar r fi
ebu
tit s-o f
acă
. Sper
am doar
sănu angaj ez
e cine şt
ie ceageam
i
u, ciunul care să-
şifacă
trea
ba reped
e şi f
ără săprovo
ace u
dreri
.

În dimineaţa u rmăt oare, sună mama mea.

— Azie d umi nică
s,
puse e a.
— Da,mamă.Şt iuşieu,i -am răspuns,peunt onpol iticos.
— Fixl a douăsprezece şij umăt ate mâncarea- ipe masă,
spuse mama mea.Găl uşt i de p or umb,spa ran ghel şi car tofi
cu pătru njel
. Aş d orisănu aj ungipreat ârzi
u, fii ndcă , alt
fel
,
te-
ai l
ins pe bot !
Am fostpuţinsurpri nsă.
— Mamă,vr eisăspuicuast acămăi nviţil
amasă?
— Păi,ceal t
ceva?
— Şini cin-aidegândsă- mipuif arfuriaacolo,în hol,i ar
în rest sănu- mi mai dai at enţie?
— Hai ,nu fiobrazni că,mi -oîntoarsemama.Cum am zi s,
fix la dou ăsprez ece şij umătaet; pune şit u pe t i
ne ce va
decent
, că vi ne Pat ri
ck cu mai că-sa şin- aş vrea să f acem
impresi
e p roastă. Î i datorăm ast al ui Ri gel
ulu.
Aol
eu,darast achi arpăreasăfiecevaseri os,devremece
Lulu îndrăzn ea s- o ad ucă pe vi itoarea eisoacr ă î n cu şca
noast
ră cu l eoparzişisă -
if acă cu noştinţ
ă cu t oat ă famili
a,
incl
usi
v cuArsen ius şi Habakuk şil ipsal orde b une mani er
e
la masă . Relaţii
le de până at uncial el ui Lul u luaseră sf
ârşit
,
mai t oate, du pă vreo dou ă luni , c el mul t rtei şi nu- mi
aminteamsăfi cu nosc ut dec âto si ngură soacr ă pot enţi
ală.
241
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Ei, dar ast a î nse mna că t rebu i
a să fii t ar
e si gur d e toată
pov estea, pen tru a ace f nuasem en ea as.
p
Să ne î nţelege m, n- o i nvidiam del oc pe Lu l
u! Era doar
tulburăt or să şt ii că undev a, nî l umea l ar
gă,bân tuia un
perver s cearăt a ai doma vi itoareiper ech i a so ră-mii.
— Pecurând,copi lă.
Se vede t reab a că mama mea,di n pricina eveni ment elor
deoseb ite, hot ărâse să t reacăpes te f aptul că al t
fel er a
furioasă foc pe mi ne şi că nu maivoi a să schi mbăm ni cio
vorbă.
Era gr eusă gă sesc cev a dece nt de mb î răcat , căci în cu rsul
acţiunii mel e d e a sanare cel e mai mul te d i
ntre u lcruri l
e mel e
ajunseser ă î n con tainer ul de hai ne vec hi,i ar n î dul apul lui
Char ly, din păca te,segă sea u preapuţ ine dint re pi esele care
săfi apărut î n och ii mai că -miid decente.
rept După ce e l
- am
dat l a o part e p e o tate c eel p e c are erau scri seî njurături, mi-
29
a mairămasde al es nî tre u n t ri
coucu î nPod
sc rol
isk
suli,
vreau un co pil cut ine!
şi o b luză al bă, ca m t ransp arentă.
— Rest ulsuntl a spăl at,î mispuse Char l
y,cu părere de
rău î n gl as şi întinzân du- mi un co rsaj negru , di n pi ele.
— Nu,i - am t ăiat -
o.Decâtast a,maidegrabă cămaşa ai a,
cu capde m or t pe ea.
— Bi ne, dar , di n nef erici re, are o gaură i mensă sub
mân ecă,maispuse Char ly.
Până l a ur mă, mi -am t ras pe mi ne bl uza aceea,
transp arentă, fii ndcă t otzi ceaChar l
y că aşa, cu un su tien
drăgu ţ, alb caneau a,un trăsnet
ul ( care mă ca m zgâri a, al tf
el
însă, de soi, mot iv pen tru car e ni ci n u căz use vi ctimă
selecţiei
), bluzaarăt a el eg ant ă şiabso trendy.
lut
Şi, de cu m am i eşit di n bai e,Ul richşu ieră pri ntre di nţi
,î n
semn de ad mi raţie.
29
R
eferi
re a
l Lukas P
odol
ski
, st
ar al f
otbal
ului germ
an.
242
 - KERSTI
N GI
ER -
— Hei ,st aiaşa,băt rânico,adăugă elcu vorbe.Aşa mai
mer ge. Că ni cinu şt i
i peste ci ne d ai pe d rum.
Char l
yî i arseun co tînt re coast e.
— Arăţ ifoarte… cadi nî naltasocietate,şori celul e.
— Zău, nu şt iu, i-am răspuns. Nu cumva mise văd
sf
ârcu ri
le?
— Ye ah,ba by,
rosti Ulri
ch . Garant at di n î nal ta so cet
iate.Şi
cum î i zi ce ornocosu l
ui? Dar u nţ i se ar pe căe u n pi
c p rea
devreme? u Dpă soc oteala mea,poat e-arfi maibi ne săcapeţ i
şit u o st are psihicăaşa , mai st abi l
ă, înai nt e să… Au!
Ceea ce u f
un se mn că h Car l
y i îarse se d in nou una î ntre
coaste.
— Viitoareamamă- soacrăasoră- miivi neaziî n vizi
tălaai
mei, am expl i
cat, e xami nân du-mă di n nou, nu t ocmai
convinsă.
— Păi ,da,e l i
mpede,zi se Ulrich.Pent ru ocazi a asta,
bineînţ
elesc- aşaocost umaţ i
eest eexactceapot rivit
ă.
— Hai , pi ept
ul î nainte, umeri iî napoi şi capul sus,
com andă Char l
y. Şi să nu t e pri nd că- ll aşisă- ţ
i cadă-n
pământ , ai auzi t?
Că doar n- ofif ostt otul în zad ar.
— Cevr eisăspui ?am î ntrebat -
o.
— Păi,t oatăchest i
aast acuomorul ,îmirăspunseChar ly.

Mama l ui Patri
cker a o f emei
e mi cu
ţă de statură, şt
earsă,
cu păr grizonat
,t uns scu rt
, cu o pereche ori
bilă de ochel
ari
,
asemeneacelordi n rafturi
le de al casa unui supermagazi
n şi
o bluză bej,î nflorată toată. După ce privide j ur
-împrej
ur
pri
n sufrageri
e,curesp ect
, spuse:
— Efoartef
rumosai ci
,ladumneavoastră.
243
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
I
ar vor bele eiavu r
ă daru l să cu cerească năva lnic inima
mai că- mi i
.
— Of emeieat âtdesi mplă,darc- oi nimădeaur ,spuseea
mait âr zi
u, î n bucăt ări
e,pe cân d îi dăd eamşieu o mân ă de
ajutor săpreg ăteascăf arfuriil
e.
— Sărmana,darcebl uzăimposi bil
ă.Darcândsăsefipus
şieal a punctcumod a?Că s- a ocu patde ăcu f t cu răţ
enie,ca
să-şipoa tă con t
inua băi atul st udiil
e.Dar azi e şieamândră
că Pat rick ar e drept ri et
pen ă o f ată deş teaptă şif rumoasă
prec um e Gen ti
lu. O prof es oară cu defin i
tivatul dat şi de
fami li
e b ună.
— Şibl ondă,am adăugat .
— Da,şibl ondă,r epetă mamamea.Ceea ce- nseamnăcă
şico piiil or v or a răta ex traordinar . Mai mul t so s,Ti tige
rir
,
dar n umai pes te sp arangh el
. Şi fii ndcă ve ni vor ba, i ar iţ
-ai
pus obl uzăî ngrozitoare!Se ved e d i
rect prin su tien. Nu ţ i
-am
spus at âtde cl ar să pui şit u pe t ine ce vadec en t? Dacăt e
roag ă om odată
ul ceva…
—Î miparerău,i -am spus,gândi ndu- măcămaini meritar
fif ostsăfi ven it cut ri
coP
uoldolsk
cu i.
— Cesă- ţispun!zi semamamea.Lasăcăşt i
u eu c- ofaci
inten ţ
ion at. Aşa aif ost de cân d mă şt iu: pur şi simplu ca
nuca- n per ee!
t
Mâncar ea f u, ca î ntotdeau na, f oarte gu stoasă, chiar d acă
Arseni us şiHabakuk se î ndârj i
ră să nu pună î n gură ni ci
peşte,ni cisp arangh el,în t imp ce cu cartofii se i n
ţur ă numai
de porcă rii
. Cu t oţ
ii sepurt ară cade obi cei, mai puţ in tatăl
meu , car e n u mă on oră cuni cio privire.Prob abi l fiindcăî ncă
maier a su păratpe mi ne,pen t
ru t otce -i repr oşasem l unea
care r tecu se.
Chisol a se aşe ză pe l ocul de l ân gămi ne şi , zâmbi ndu-mi
timid, î mi sp use:
244
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ui te-ţimp3 pl ayer-ul .Acum s- arput ea să aidi n nou
nevoie d e e l.
— Poţ isă- lpăst reziliniştit
ă,Si ssi,i am spus.(
- Sissier a u n
nume se cr
et pe car e - il dăd use m, cu mul t maibun, î n or i
ce
caz, dec âtChi ss i
,aş a cum o st riga cât eodat ă mama mea:
diminut i
vele nefii nd neapă rat vr eo bi nec uvân tare). Ce- i
dăruit dăru i
t rămâne,i ar luat ul di n nou, î napoi ,e h oţi
e.
— Daracum osărămâiî nviaţ ă,nu?
Am suspi nat.
— Presupun,i -
am răspuns.
— Sparanghel ularegustdevomă,zbi erăHabakuk.
— Peşt elearegustdemuci ,iseal ăt urăArseni us.
Ce bi ne er a că ge men ii ăşt ia nu er au t rei, că,t fel
al
,
presupun că şi cartofi i arfi avu t gu st de… N- ar
e mpi ortanţă!
— Habi !Arseni us!Ce- o să zi că musafiruldespre noi ?
înt
rebă m ama mea.
Musa firul,l a si ngu l
ar. Fi i
ndcă , evi den t, Pat rickf ăceapart e
deja din f ami lie.
— Vaidarce f ai mos e să aiaşa,o f ami l
ie mare,spuse
mama l ui Pat rick. Şi eu mi -am dor it di ntotdeau na f raţi şi
surori pen tru Pat rickal meu , dar – aj unsăai ci
, su spină – n -a
fostsăfie.
Ceea ce nsemî na că at Prick nu av ea ni ci
un f rate geamăn
care, sub numel e ha demmer ha rt31, săfi bânt uit pe n iter
net.
Păcat!
— Li pseşteunadi ntresurori lel uiTi gel u,int ervenimama
mea. Cea de- a dou a mea i fi
că maimar e ocul i eşte cuf amili
a
în Ven ezuela. Bărbat ul eie di plomat ,i ar Get i
rika noa st
ră
lucrea
zăcai nt erp ret
ă aut oriza t
ă. Vorbeşt e r t
eil i
mbi .
— Ah,cemi nunat !Ni ştefetecu adevăratt al ent ate,spuse
mama l ui Pat rickşise nt î
oarse că tre T d
inuamn
.Ş eavoas
i t
ră
cuce ăv o cupaţ i?
245
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Deocamdat ă sunt casni că şi mamă, chi ar
suprasolici
tat ă, îi răsp unse Ti na, pl ină de demni tate.Dar
când s- or ac fe şi gemeni i maimăr i
cei – Oar e cân d s- o
înt
âmpl a şi -aşaceva ? – oăsmă î nt orc a l şcoală, la catedră.
— Î nc-o prof esoară, t rase concl uzia mama l uiPat ri
ck,
impresionat ă,î n vreme c e mama mea st ătea să l p
esnească e d
atâat mân drie.
De cum se răsu ci î nsă mama u li Pa tri
ck căt re mi ne, mama
meaî i şiî nt i
nse ca stronul cuca rotfi.
— Maidori ţicumvaoporţ ie?
— Nu,mul ţumescf oart emul t
,îirăspunsef emei a.Masaa
fost minunat ă. Ca l ar estaurant. Aşacev a bun, ni cicămi -aş
fi put ut per mi t
e.
— Ce vorbe- s astea, mamă? De parcă nu ţ i
-ai putea
permite omas ă ca u lmea!
Era cl ar că f emeia î lf ăcea pe Pat ri
ck să se si mtă cam
penibi
l!
Maică- sa seai mrăsu cio d ată căt re mi ne.
— Şidumneavoast răcemeseri eaveţi?
Mama mea săr iî n sus ş i se apu că să u ad
ne n î devălmăş i
e
farf
uriil
e.
— Vreisăvi işisăm- aj uţiînbucăt ăriecudesert ul,Lunge?
— Ah,maiaveţ işidesert ,spusemamal uiPat ri
ck.
— Şimamă,t e rog,nu f ace acum ca şicând n- aiavea
parte n i
cide d esert,î i at raseat enţia Pat rickmai că-sii
.
— Gerriescri it
oare,î irăspunserăspi catt atălmeuf emeii.
Mama meaî nţep eni pe oc, l cu t ean cu l de arf
f uriiî n mâi ni.
Până şicei l
alţiî l privi ră pe a ttăl meu , bui măci ţ
i, cu mi ne cea
mai ui mită di ntre toţi.
— Scri i
toare!repet ămamal uiPat ri
ck.Oh,daregrozav.Şi
ce scrieţi
? P oate cu noscej d
a vreocart e de-a dumneavoa st
ră.

246
 - KERSTI
N GI
ER -
— Eu… am î nceput,t ocmaicând mama mea l ăsă să-i
scape p e oj s ofurcu l
iţ
ă.
Iarast a avu darul să mă a fcă să uţ am
escdi n nou .
— Păi ,mi e,unuia,îmipl acecelmaimul tSora de n oapt
e
Claudia, su spect
ă,
rostitat ăl meu . Foart
e pal pi
tant ă, până la
ulti
ma p agi
nă.
Să fi avu to ufrculi
ţăî n mană, aş fiscăp at-o şieupe os! j
— Sau Un t randafir pent ru Sar ah,
îi dădu î naint e tatăl
meu . Asta, de p i
ldă, e a şa , pli
nă de sen timen t
.
— Bi ne,darsunămi nunat ,apreciemamal uiPat rick.Cu
prima oca ze,io s ă-mi fac o rstde el e.
— Aşput easăvăî mprumutexempl arel
emel e,îirăspunse
tatăl meu . Dacă-mi promi teţi c-
o s- aveţ
i mare g rijă de el
e.
— Ei ,daredel asineînţ eles,spusemamal uiPat ri
ck.

247
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

(omnului
(ietmar Mar5en7eimer
Moltestr+ JR

(ra5ă (ietmar, alias 1a?, J de ani, nefumător, timid, dar 5ata oricând
de distracţie+

Făcând eu curăţenie, am dat peste corespondenţa noastră şi mi-am

amintit de tine+ (in păcate, prima şi unica noastră =ntâlnire nu a decurs
deose6it de 6ine şi, pro6a6il, te mai =ntre6i şi =n ziua de azi dacă nu care
cumva acolo, la toaleta femeilor, mi s-o fi =ntâmplat ceva+

Îmi pare rău că pur şi simplu te-am lăsat atunci aşa, să aştepţi+ ;Mi-am
luat tălpăşiţa pe uşa din dos+< Numai că, cinstit vor6ind, am fost şi eu
şocată de faptul că nu te c7ema nici 1a?, n-aveai nici J de ani şi nu erai
nici măcar timid+ "m presupus că măcar erai cu adevărat 5ata oricând de
distracţie, dar, luându-mă după scrisoarea pe care mi-ai trimis-o mai târziu,
nici măcar aşa ceva nu se potrivea+ ;'orrI că nu ţi-am răspuns, dar n-am
vrut să mai torn 5az pe foc8<

"cum, =ntre noi fie vor6a, 1a? sau (ietmar, lucrurile nu mer5 c7iar
aşa8 Nu te poţi =ntineri c7iar cu zece ani, când arăţi de parcă ai fi cu cinci
ani mai =n vârstă+ ar dacă te mai c7eamă şi (ietmar, atunci n-are ce căuta
numele de 1a?. "m şi eu pro6leme dacă tot a tre6uit să fiu o 0erda, =n loc
de o, să zi cem, Clo@. (ar cam aşa stau lucrurile: până şi numele ne
aparţine+ #ecunosc că e dificil să-şi =nc7ipuie lumea c-ai fi se9I aşa, su6
numele de (ietmar,
să-ţi inversezi numeledarcuce-ar
prenumele8 Alo,Didi
fi să-ţi zici sunt4 1ergenaimer
'au, pur şi simplu,
 nu ai
căputea
sună
dea altfel4.  ?, tot un ra7at e şi aşa+ Ceea ce vreau =nsă să-ţi spun =n
le5ătură cu c7estia asta este că ai avea mai mult de câşti5at, dacă rămâi
autentic şi sincer+ (e aceea ţi-am şi pus alături un roman, =n care un
prota5onist, mai de5ra6ă deza5rea6il, iz6uteşte până la urmă să câşti5e
dra5ostea unei femei atră5ătoare tocmai fiindcă e sincer, autentic şi a6solut
foarte, foarte se9I+ Citeşte şi tu ara +n care Lara a +nt-lnit iubirea şi ai să
afli cam tot ceea ce tre6uie să ştii despre 6ăr6aţi şi femei+

248
 - KERSTI
N GI
ER -
Îţi doresc mult noroc =n căutarea unei partenere+

Cu salutări din inimă,

0erri T7aler

)+'+ *ancnota de cinci euro este pentru acel latte macciato pe care a
tre6uit să =l plăteşti pe vremuri pentru mine+ i iartă-mă, te ro5, =ncă o dată+

249
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Paisprezece
— Nu şti
u,zău,ce l-
a apucatpe t
aică-
tău,î
mispuse
mama mea,în bucăt
ări
e.
— Ni
cieu,am murmurat.
— Că doar nu di scut ăm ni ci odată pe- aici despre
activitatea t a pr ofesi
onală, cont i
nuă mama mea. De ce
treb uia să -nceap ă aşaceva ocmtai ast ăzi?
— Poat efii ndcă î şiînchipui a că mama l uiPatrick arciti
romane n îf oileton?
— Da,cesă- ţispun!Poat echi arf aceast a.E doarof emei e
simpl ă.
Mama mea pl escăi.
— Fi iat entă,copi lă,pefiecar efarf urieosi ngurăpiersică!
Şi pune- le exa ct almi jloc.Si rop ul de zmeu ră t oarnă-lî n
sen sul ace l
or de asor ceni c… Dumnez eu l
e,nu t e maipr eface
mai proast ă decâ t ai fi î n rea litate.
Apr oape că m- am bucur atcă î nt re mi ne şimama mea
totul er a di n nou camai î nainte.
— Sperca măcarpent ru nunt a de argi nta Al exeio să-
mbraci şi tu ceva cuvi i
nci os,î mi maispuse mama mea,î n
timp ce, cuun beţ i
gaş, alcă tuia un mod eldrăgu ţ din siropde
zm eu ră şif rişcă.
— Mamă,nu cred c- ar t rebuisă vi nl a nunt a asta de
argint , mai al es acu m, după ce oţ ti au pri mit din part eamea
câte- o scri so
are d e d espărţ ire,i -am sp us.
— Cevorbă- iast a?Vreisăspuidi n pricinal uiEvelyn şi-
a
unchi ului Kor bmac her? spu se mama mea şi apu că f arf
uri a
următ oar e.Evel yn mi s- a pl âns d e i t
ne,spu nân du-mi c- aifi
avu t d iee a smi nt i
tă că Vol ker - n
ar fi f ost fi ul unch iului
Korb mach er. Şi ast a din pri ci
na părul ui lui ca sa
tniu.

250
 - KERSTI
N GI
ER -
— Păi ,aşaşie,am confirmat .
— Ei ,aşzi cechi arc- aini meri tlaţ intă,cont inuă mama
mea.
Am pri vit-
onăucă.
— Bi ne,dareu i -am scri sastadoardi npri ci
naf aptuluică
fuse sem at ât de revotl
ată de purt area ei , cu nasu l pe su s.
Dar şifii ndcămă f ăceant ot
îdeau na cop il de p ripas.
— Ei ,t rufaşul uişiDumnezeu î ist ăî mpot rivă, spuse
mama mea.I -
am spus că - o
n p otaj uta cu ni mic n î privinţa
ast a, dacăt ot au f ostat en ţ
i co piii meiî n şc oală, la bi ol
ogie.
— Chi araşai -aizi s?
— Nu poţ i fi supărat pe al tul numai fii ndcă rost eşte
ad evărul, spuse mama mea,desen ân d o spi rală perf ectă pe
trupul uneipi er sci
i. Şi i -am mai sp us căeu , una, î l bănuiam
pe Haral d ăl a, cu ca rel ucr ase e p vremuri , ceea ce-a făcut-o
să am uţ ească.
— Nupeunchi ulFred?am î ntrebat .
— Hm,f ăcu mama mea.Chi arşiast aarfioposi bili
tate.
Aşzi cechi aruna cu mul tmaipi cant ă.Î n oricecaz,t epoţ i
mut a or i
cân d l a l oc,n îgar son i
er a ai a. A f os t an ul
ată
rezili
erea contract ul ui. Uite,f arfuriile ast eadouă su nt pen t
ru
Arseni usşiHabakuk.
Trebui e să fi rămas cu gura căscat ăl arg de t ot,căci
imed iat î mi şisp use:
— Şi ,t e rog,copi lă,fără faţa asta,at âtde neroadă,că
vreau şieu ca mama l uiPat ri
ck să- şif acă oi mpresi ebună
desp re n oi
.

Chi
ar dacă
, avâ
nd î
n veder
e purt
areaalormei, er
am foa
rt
e
mi
rat
ă şi chi
ar debusol
at
ă, upse stăp
ânire pe mine un
251
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
sentimen t fi erbi nt e,necu noscut mi e pân ă at unci, pe car e
numaidupă o vr eme am f ost n î st are să- li dentific.Î ntr-
adevă r
, aşat reb ui a săt e s imţi at uncicâ nd t e ştiai iubit de ai
tăi. Mă rog,fie i ubirea ast a ch i
ar şi din so iul acel a sp ecial,
unic,ca re-i ca ract erizadoar pe a i mei.
Era un se nt imen t pl ăcu t, care,o vr eme,ch iar ă m ajut ă să
uit de cel el
al
t e p robleme p ersonal e.
O or ă mai t ârziu, a tunci cân d m- am î ndr eptat căt re
maşi nă,şim- am si mţ it ap ucat ă brut aldi n spa te,de braţ ,
prob l
emel e celel alte mă cop leşi
ră di n nou .
— Ce- it otrahat ulăl a,pecar eil -
aiscrisl uiLulu,î mif u
şuierat nî f aţă,fii nd şisc uturat ă bi ne,cam ca un sacde
făi
nă. Mi -a sc ot ocit pri n e-m ail
- urişia co ntrolat la cesi te-uri
webm- am conect at .
— Ah,asta era? mi î par e ăru, Pat rick, sem eniî nsăcadou ă
picături de a pă cuunul de- şha
izimmer
ce har t31,cucar e am
avut o ex perien ţ ă mai puţ i
n f erici
tă. N-am so cotit decâ t că,l a
o adi că, ar fi t reb uit săşt ie şi Lulu.
— Bi ne,darnu poţ idovedini mi c!spusePat ri
ck.Ghi nion,
nu?
— Ăăă,darnu i nt enţ i
onam cât uşidepuţ in… Cădoarnu
vreisăspuicuast acăt u…?Au,mădoare!
— N- o să mă l aseu f ăcutprafdeuna ca t ine,târâtură!
Spuse a Pt
rick. Numai fii ndc- ai fi t u vreo m uiere aşa, ciufută,
care n u poat e asc unde o av ent ură de o noapt e! Chi ar aş a,
mai î ntâi t e bagipe i nt ernet, casădai şit u de vr eu nul ca re
să ţ i-o t ragă, şimaiap oif acipe bosu mflat a că nu t e i a
imedi atde n ev astă!Ni cidacămă sc rem î ndelung n u-mi pot
ami nti de t ine,că doa r, a l urma urmel or
, v o,i m uieril
e,
sunt eţit oatel a f el.
— Pof tim?I aascul tă,Pat rick…

252
 - KERSTI
N GI
ER -
— Puţ inî mipasăce- aidegândsă- ispui ,cădoarosăneg
tot
ul , mă î nt r
er upse atPri ck. Maidegr ab ă mă cr edepe mi ne
decâ t pe i t
ne.
Arfit rebuitsă- mifidatseama,cădoarnu put eau exi sta
chiaraşa ed mul t
e asemăn ări. Ce gem en i astron omi ci
!
— Ei ,aibăgatl acap?măî ntrebăha mmer hart
31 .Bucură-
te şit u c- aiavu t parte de ci ocan ul meu î ntre coap seşifii
mul ţumit ă!
Şi , cu vo rbel e alea, serăsu cişiseî ntoarsepe al eeade l a
int
rareaca sei alor em,iacol o unde su rori
le mel e şimai că-sa
îl aşteptau dej aî n maşi nă.
M- am sc uturatdi n tott rupul ,fără camăca r săfi vr ut. La
ce-o fi vi sat ăst a nopţ il
e?I ar ciocanul nu i -l at i
nsesem nici
măca r cucl eşt el
e d e cu ie.Vai şiah!
Numai că ,î n f el
ul ăst aî ţ
i put eai da seam a cât de mi căer a
lumea.
Pe drumul căt re Char l
y, mi -am f recat r baţul şi m- am
gân dit cum de u fseseosi p
bi l să-l fi recu noscu t at ât de e rpede
pe ham merha rt
31 ,în vreme ce el mă ui tasecu des ăvâr şi
re.
Ori er am euvr eo erpsoan ă aşa, maişt earsă, car e n u spu nea
mai ni mi c,după cu m sp uses e şi Mi a că - ai
r fi zi s p ri
etena ai a
ai ei ,i nventată, o ha
mmer
ri ha rt31,de-a l ungu lt i mpul ui,î şi
dăduse î ntâl
ni re cu at ât d e mul te f emei ,î ncâte l pier
duse
com pletşi rul. Aş fi put ut să -mi înch ipui căpri mel eî ntâlniri
cu o se ri
e î nt reagă de asem enea f emeiavu se seră l oc pri n
cafenele sa u pri n oricare a lt
e o lcuri
,î n ca re a sea
t, asem enea
mie n îsă mi,î şimani f
estaser ă dezinter esu l pent ru unea ltal ui,
dar şicăPat rick,fără săse fisi mţ it respins n umai de mi ne,
îşivăzu se maidep arte de vân ăt
oa rea l ui,î n ci uda a vr eo
câteva bl es
teme, ăr fă să fi şipl ăt i
t pen t
ru purt area l ui.
Uimi tor er a doa r faptul că, i dev
ent ,f ăcuse cu noşt i
nţ ă cu
suficien t de mul te f
emei , car e chiar - şi
o… Vaide mi ne,nu,
253
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
chiar aşa, gân dul l a aşace va pur şisi mpl u î mi întorcea
stomacu l pe dos.
Iargân dul î mi zbură căt re măt uşa v Eelyn.
— Veşt ibune,am r ostit,decum î mideschi seChar lyuşa.
Potsămă mut l al oc, î
n f osta mea ga rson i
er ă.
Char ly mă pri vicusi l
ă.
—Î napoi ,îngauraai a?Ce,t e-aiţ icnit?
— Char ly, nu pot să st au pe veci e aici,l a voi ,i-am
răspuns.
— O săpt ămână!ri dică gl asulChar l
y.Nu l ocui eştiaici
decâtde- o să ptămân ă.Şi ch iarne si mţ im bi ne,nu?
— Da,si gur ,dart uşiUl ri
ch…
— ŞiUl rich se bucură să t e ai bă în preaj mă.Nu- iaşa,
Ulrich, că ni cit u nu vr eica Ger ri să se mut e înapoi
,l a
afurisita ai a de măt uşăa ei ?Î n căm ăruţ a ai a apăsăt oare,de
sub acop er i
ş!
— Pe vremuri ,Ulrich a l ocui tpersonalî n cămăruţ a aia
apăsăt oar e,de su b acoper i
ş,am maispus sau , maideg rabă,
mor măi t aşaev c
a.
— Ni cimi enumisepareoi deegrozavăsăt emuţ idi nnou
acolo, l ocu l de u nde o tt ghi nionul a l uat -ol a va l
e,î şidădu cu
părereaşiUl rich. Hei , bătrâni co , de ce- on
i că utat u ceva mai
de s oi? Ş i n- ai decâ t sărămâi ai cipână- ţi gă seşti ceva.
— Exact ,adăugăChar l
y.Acum,căşicâşt igimaimul t,ai
puteasă -
ţi per mi ţi ch i
ar ceva mul t mai f rumos. Poate pe-ai
ci,
pe â lngă oi n!
— St ai puţ i
n că nu- iî ncă si gur că se- aranjează cu-
adevă rat ch est i
a cu serv ici
ul ,i - am at ras at en ţia. Iar casă -
ţi
găseşti o ocu l i nţă nou ă ch iar poa te să durez e.
— Darpenoinu nederanj eazădel oc,spuseChar ly.Nu-i
aşa, Ul ri
ch , cănu ne d eranj ea ză cât uşide p uţ in?
— Aşa- i
,mormăiUl ri ch.
254
 - KERSTI
N GI
ER -
—I art
u neeştifoarte,f
oartedragă,îmimărturi
siCharly.
Nu- i aşa
, Ulri
ch?
— Aşa-i,mormăidi nnouUl rich.
Eram cu ad evăratmi şcaă t şi m-am văzut si
li
tă să pl
âng
din nou ,în hohote.
— Şivoiîmisunteţifoart
e,foartedragi
,am r
osti
t.
— Prea bine, spuse Char ly.Atuncisă nu maiî ncerci
vreodatăsăteomori.

Era de d at
oria meas- o aver t
ize z pe L ulu de elful în ca re se
luase at Prickde mi ne,dar cee a ce ar ufi rmat săî ntreprindă
pe baz a unei ase men ea veş ti chi ar că era doarreaba t ei
.
Since r vor
bind, ni cinu găse am chi ar şa a de rău f ap t
ul că
Pat rick, exc i
tat nevoi e mar e şi l a adă postul numel ui
ha mmer hart31, î şi f ăcuse de l ucru pe i nternet şi că
îndemnase ot t soiul de emf eipri n caf enele să-l apuce e… d Că
doa r fi ecare avea cât
e o pat ă neagr ă î n pr opri
a-i existenţă.
Mai rău mi s- a părut di n clipa î n ca re mi -a vorbit, căcit ipul
mi se r a
ătase ca un gu noiresp ingă t
or, sexistşimi ncinos.
Ceea e c mă ăcu
f s- o şi sun pe Lu lu.
— Lul u,acum şt iu sigur că Pat ri
ck e una şiaceeaşi
persoanăcuham merhar t
31, i-am spus f ără încon j
ur. C u
puţ ină vreme n îainte,mi -a sp us-o ch i
ar el.
— Şt i
ueudesprece- aţivorbitamândoi ,îmispuseLul u,cu
glas st ăpânit Patrickt ocmai mi -a povest it.
— Nu maispune!Ei ,astachi arcămămi ră.Fii
ndcămi e,
unei a, mi-a sp us căar negat otul şicăt u i -
ai da cr ea
zre mai
degr abă uli decât mie.
— Gerri ,eştisora mea maimi că,i areu chi arţinfoart e
mul tl a tine,numaică î n ches ti
a ast a cr ed că mer gimul t
255
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
prea dep arte,sp use Lul u. Una e să- l găse şt i at răgăt
or pe
Pat rickşisăt e dai l a el , dar al t
a e s ă sco rneşt i pe seama lui
asem eneami nciuni or dinare,doa r
-doa r ne- oidesp ărţi.
— Ce? Nu m- aşda î n viaţa mea l a un t i
p ca ăst a,t e-ai
prost it
? Ui te,habar n -am ceţ i-o fi pove sti
t, dar ast a ch i
ar că-
i…
Tot uleraat âtdegogonatî ncâtmăumflăşirâsul .Darast a
doa r aşa , scu rt.
— N- ai idee, Lul u, dar si ncer, Patrick ăst a e ul ti
mul
nen orocit. A agă ţ
at f emeipe i nternet– r t
ea ba l ui de ce– şi ,
cu nu măr ul cuham mer hartle- a băga tî n pat ,i ar cu am nu
mair ecunoaşt e n imic.
De- aâta
t agi t
aţie,măseau aî ncepuse n dinousă m ă doară.
— I at ermi nă cu t oate ast ea,mi -ot ăi e Lulu.Î nţeleg că
traver sezi o peri oadă di ficilă, dar ast a-i cu rată… boal ă!
— Da,şidel a ham mer hart31mi set rage, i
- am î ntors-
o.
După f aptul că ni cinu m- a rec unoscu tţ i-aiput ea da şit u
seam a cucât e emf eis- a-nt âlni
t. Nicimăcarunmai şt i
a dacă
eram di ntre cel e cuca re a junsese n p îat sau di ntr e cel
e care-
i dăd useră pap ucii
.I ar ast ea di n urmă nu cred să fi f ost
tocm aipuţ ine,fii ndcă ch es tia aia di n caf enea,Atinge-
cu l
li
ni ştită!chiar că er a de ceaai mjoasă sp eţ
ă.
— Ui tece- i,acum chi arcă- nchid,maispuseLul u,cu cea
mai bună di ntre inton aţi
ile eide ca dru di dact i
c.Nu- ţ
i port
pică , dar aş vr easăpun ca păt discu ţieiăst ei a.
— Pun pari u că ni ci n- o are de t reizeci şi unu de
cent imet ri,i -
am maispu s sor ă-mii, car e î nsă ap ucase să
înch idă.
Şi probabi l cănham
icimer har tnu e,am mai rost it aşa, ca
pen tru mi ne.
De cu m i -am pov esti
tt ot ul, Char ly s- a amuzatmaiî ntâi
,
pen tru ca ap oisă p sună:
256
 - KERSTI
N GI
ER -
— Soră- taeopersoanăadul tă,iardacăţ i
nemorţ işsăşi -
l
păst rezeepeg jul ăst a de c orditor d e nitern et, hot ărâreae aei
şinumai a ei .
Preabi ne at unci!Î ncăo ch estie p e ca re a puca semast fels-
o ăml uri m. Nu mairămân ea ec dâtî ntâl
ni rea e da tniă cuOl e.
A doua zi ,pecând î laşt ept am î n caf eneaua Fa ssben der,
măs eau a con ti
nua să mă doar ă.Mait ott impu l nu f ăcuse
decât să-mi at ragăscu rt at enţi
a asu pra prez enţeiei , numai
că e d d ata ast a nu maier a ch i
p de ă tgadă,fii nd vor ba chi ar
de di ntel
e cu pri cina şinu de vreo mi steri
oasă durere-
fan tomă.
Cu t oate astea, mi-am t urnat o l i
ngu riţă pl i
nă pe u jmăt at
e
de z ah ărî n pah arull ae
d t
te macc hi ato,uit
ân du- mă t otod ată,
nervoas ă, de j ur-împr ejur, d oar -doaraş fi dat de Mi a,
pân di
ndu -mă de pr i
n vreo as cunzăt oa re şi gat a să mă
străp ungăcu vr eo săgeat ă ot răvită.Era o zi de maicu m nu
se poat e maif rumoasă, iar u e pri nsesem o masăaf ară,cu
vedereacăt reBisericaApost olil
or .
Ole sosi î
n pas al ergător, n îtârzii
nd numai vr eo ci nci
mi nut e. C abinetul l ui era t aman după al doi lea col ţ d e
stradă.
— Un puşt icare nu voi a cu ni ciun chi p să caşt e gura,
sp use l ,
ecuresp iraţiat ăiată. Mai că -
saf uses e cueldej a pe a l
treiden t
işti şinu- şidesc hise segu ra în f aţa ni ciunui a. Dar eu
am reuşi t
. Nu că- s bun? î mi par e r ău ,i nten ţi
on ase m să fiu
ch i
ar punct ual.Î n al tă ordi ne d e d iei, săşt ii c-arăţ i mi nunat.
Ce,ţ i-ai făcut ce val a păr?
— Mil -
am spăl at,i-am răspunssi ncer .
De f apt
,î mi puse sem defin iti
vî n gân d săumbl u puţ i
n la
stilul per sonal, numai că, după ce m a con statat căsi ngu rel
e
lucr uri pe car e e-laş fiput ut pune p e mi ne a rfi f ost perec
hea

257
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
meaper son ală de bl ugişit ricouP
lod
cuol
ski, vreau un cop i
l
cut ine!nu m- am m- aiob ositî n rest.
— Păcatcănu- seu Podol ski,izbutisăart i
culezeOl e.Dar,
cinst i
t vo rbind, n- arăt parcăceva mai bi ne d ecâ t el?
— Et ricoull uiChar l
y.Şicr edcăî nscrisulemaidegrabăo
iron i
e,i -am răsp uns.La urma urmel or, Pod olskiăst a e şi
prea t ân ăr pen tru noi . Sau , maideg rabă,noisunt em prea
băt rânepent ruel .
Între i tmp, măse au a începu se ă s mă doar ă,nu gl umă,şi,
fără să vr eau, mi -am dus mân al af alcă.
— Şi ,pânăl aurmă,ce- aivorbitcuMi a?
Ole dăd u di n cap .
— S- at ermi nat .
Pen tru cât ev a cl i
pe,am ui t
atde măsea şi, sp ontan, m-am
întins d upă mân al ui Ole.
— Ol e,zău,î mipar erău.Adi că,ecevaseri osîntreMi aşi
iubi t
ul ei ?
— Habarn- am,î mirăspunseOl e.Cădespret i
pni cin-am
vorbi t.
— Vreisăspuicăn- avrutMi asăvorbi ţ
idespre-aşaceva?
— Nu, eu n- am vrut , spuse Ol e. De f apt, nici n-am
întrebat - o ni mic des pre el . Ş ti
i ce , mă doar e undeva de
indi vi
dul ăst a.
— Ori cum arfi,elrămâneî n conti
nuaremot i
vulpent ru
car e rel aţi
a voast ră nu mai f uncţi
on ează, i-am sp us.Aşacă
nu t e amăgi !
— Nu,spuseOl e.Î ntretimp m- am lămuri tcăni cin- arfi
treb uit săne că să tori
m.
— Ol e,nu cumva t e pripeşti? Cu maipuţ in de două
săp tămâni î n urmă er ai un bărbat f er
icitîn căsn ici
al ui… Au!
— Ce- aipăţ i
t?
— Măseaua,am î ngăi mat.Mădoare.Măcam doare.
258
 - KERSTI
N GI
ER -
— Păi ,cam decând?vrusăşt ieOl e.
— Devr eocât evazi le,i-am răspuns.Numaicăpân- acum
durer ea-mi di sp ăr eade a l sine.
Ol e sei di
rcăde a l masă .
— Hai de!măî ndemnă.Chest iaast aor ezol
văm imedi at.
Îif ăcu sem n ch elner i
ţeişi -i plăt i mai apoiporţ ia mea de
lat
te macch i
ato,fără să -
şipl ece urech eal a prot est
ele mel e.
— La urma urmel or,a t recutdej aoj umăt ate de an de
cân d ai f ost ul t
ima oa ră pe a l mi ne.
— Poat e că se pot oleştei ar aşa, de l a si ne, m- am
împot ri
vit.
At âtcă Ol e mă şipri nsese de un cot ,conducându- mă
printre meseân pă pe r t
otuar.
— Desprecar e-ivorba?maiî ntrebă.
—Î n stânga,j os,penul timamăsea.Aşacred.Def apt ,mă
doare p estet ot .
— Hm,hm,f ăcu Ol e.E t ocmaiai apecaream pl ombat -o
anul t recu t, după ce- i scosesem rădăci na.
— Da,exact !i -am confirmat .Dar ,î ntorcându- ne l
a Mi a,
şti
e măca r c ă nu di n pri cina mea, cidi n a eit e afl aitu în
hotel?
— Nu,mi -
ot ăi eOl e.Laaşacevan- am aj uns.Ni cinu ne-
am urcat bine n î maşi nă sâm băt ă se ara,căs- a şipor nit să-
mi zi că: Şt iu căî ntre i t
ne ş i Gerr ie c eva, dar su nt ga ta săt e
iert
. Şi -o s- ol uăm di n nou , de a lî nceput .
— Păi ,pân- ai citotu- imi nunat,i -am spus.Darăst a arfi
fos
t moment ul î n car e s ăi- fi spu s c ă nu eu eram probl ema,
cibab alâcul ăl a,cu car e Mi a se săr utasevâr ân du-il i
mba
adân c n î gât .
—I -am spuscăl ucrurilenu st ăteau chi araşadesi mpl u,
con t
inuă Ol e.Ceeace af ăcut-o pe Mi a s- oi a cu t otul razna.
Aşa se f ace că mi -a aruncat cel e mai urât e jigniri,
259
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
reproşându-mi că l ucram t ott i
mpul şi nu mă i nteresam de
ea, că f acemse x mul t prearar ,iar acă
d se nî tâmpla t ot
uşi
lucrul era groaznic de plict
isi
tor, căpână şi -n ti
mpul l iber ot
t
despre d i
nţi vor
beamşicăar fi f ost cul
meaner uşinării că-
mi
maiar dea acum şi de- o aventură,unde maipui că şi cu una
cat ine,cuun f und caal unui ca l de circ.
— Şiăst aarfif ostşimoment ulîncaresă-ifispuscevade
genul:Ia stai tu lini
şti
tă, t
u, cu r os
os şi mi nci
nos, şi spune-
mi
mai bine cine-şi dă î ntâlniri cu bărbaţ iî nsuraţi
, pri
n hoteluri
,
tu saueu?i-
am spus, amba lându -mă o ttmaimul t.
— Numaică n- am f ăcut-o,î mizi se Ole.I-am spus î n
schimb că uf ndul t ău ar aătt răsn et şică m i sesc oală numai
dacă ă mgân descl a el.
— Oh,am f ăcut.Asta-i,bineînţeles…
— Ce, ţ i-ai pierdut c umva mi nţi
l
Ne?
u, i-am răs puns,
conti
nuă Ol e.Pen t
ru cat otMi a să -mi zi că,uOrlsn
âăd:
vezi
tu ce-o să păţ eşt
Ai!oi
p ,odat ăajunşiacasă,s- aapucatsă- şi
pregăe
tască o val i
ză şi s ă zbi ere l a miNici
ne:să nu-
ndrăzneşt
i să mă op reşti! par
De că aş fi n îcercat u cmva!
După aia, s-a urcat î
n maşi nă şidusă af ost.
— Laamant ulei!Bravo,Ol e,grozavămi şcare!
— Banu,l aaiei ,măcor ectăOl e.Cămăsunati eriimedi
at
tai
că-su, ca să mă i a l a ros t. Mi -
a spu s chi ar că n-ar fi

t
aocm
legap
iar
dt
e
en b
u
ern-
a gu
dist
n ca
cer,
cup
lentruun
com o de
r
eal
ţie
p
rietext
r
enacon
i j
şiuga
m-al
ă,însă
t -
mi
rebat
dacăn- aş putea rec urge totuşil a ad evărau
tl raţ
ionamen t,
î
nainte de-a gândi cu su l
a. Şi mi -
a mai at ras at
enţia căde-
acum şt i
u unde o potgăsi pe Mi a,î n caz că mi-ar fi n ve
i
t
î
ntre itmp minteal a ca p.
— Cef eldefamili
emaieşiast a?am î ntrebat,pedepli
n
şocat
ă. Chiar a spsu
u slă?Fiindcă stăa a rfi f ostşimomen tul
î
n ca re să-
i fi spus ceva de He i,
gen
ult
at
: ă-socru, iafă bine şi
260
 - KERSTI
N GI
ER -
întreab-o pe fii că-t
a de su la cu ca r
e s- a î ntâlnit vineri a l
„Regen cy Pal ace”. Şi asta î ncă nu- it ot
Au
ol
…
leu,înt ret imp
durer each iar căs- a-ndrăcit
!
— Apr oape c- am aj uns, spuse Ol e, deschizând uşa
cabinetul ui să u.
— Dar ,domnul e doctor,nu spuneaţ ic- o să lipsiţimai
mul t? vru săşt i
e a sst
ienta aflat ă dinco l
o de ej tgh ea .
— Bada,numaicădoamnaThal ersuferădeni ştedureri
acu te.Pregă tiţ
i-mi, vă rog,sa lonul unu şit ri
mi teţi
-mi-o pe
Lena.
Ole î mi f ăcu cu och iul şidi spăru î ndărăt ul uneiuşi ,î n
timp ce ueam i nt
rat cupaşimari î n sal a d e r tatamen t.
— Carduldumneavoast ră deasi gurări,vă rog,î mispuse
asistenta.
Il -
am î ntins p este etgh
jea .
— Chi arc- aţiavutnor oc,îmispuse.Pânăl asfârşitull unii
următ oa re,domnul doct or i ci
n nu mai aveaeu vr
n loc i bl
erî n
planifica re.
— Credeţ i?
Acum,defini ţi
a pe care o dădeam eu nor oculuiarăt a cu
totul al tfel
! E u, u na, ch i
ar ur am f el
ul ăst a de act i
vit
ăţi
nep l
ani ficate.I ar nî ved erea uneivi zi
te l a den ti
st hc iar miî
plăceasămă pregă tescucvr eocâ tevazi l
e n îainte,su fleteşt
e,
dar şi trupeşte.
De c um m- am aşez atpe s caun însă, durerea nî cet
ă di ntr
-o
dată.
— Cred că mi -
at recut,am spus,ri dicându- mă.Şi -o să
plec.
— Rămâneţ iacolo,pescaun.Aşa se- ntâmpl ă mereu,î mi
exp l
ică Len a, o asi stentă bl ondă şidel icată, ani nându- mi o
bavetăî nj urul gât ului. Aşa-i cu adrenal i
na. Dar odat ă
ajunsăaca să , aţilua-o d e al capăt cudurer ea .
261
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Ei ,iasăvedem,spuseOl e.
În hal at ul l ui cel alb, arăt a ca ver siunea per sonificat
ă a
doctor ului rezi dent Gos wi n. ( Atunci cân d i nventasem
person ajul, ni cinu- l cu noş team pe Ol e,dar î i se măn a cu
adevărat i zbi tor.) Am mai admi ratpreţ de osec undă în pl us
cât de bi ne i sepot riveaal bastrul och il
or cut enul bronzat şi
părul desc hi s a l cu loa re,după car e a m f ost lăsată săal unec
în pozi ţie o rzoint ală şi -mi f u pr oiectatăl umi na lămpi i pe a f
ţă.
Mecan ic,am căscat gu ra şi am î nch is och i
i.
— Foart ef rumos,spuse Ol e,ciocăni ndu- midi nţi
icu un
cârli
g de met al. Nu er a vor ba de măseau a pl ombat ă,fapt ce
m- a bucu rat pes t
e poat e,cide ce a de al ături, ul t
ima mea
măs ea nepl ombat ă.
Aveam di nţi bi ne proporţ ionaţ i şi albi, dar nu t ocmai
deoseb it de zd raven i
. Ş i a sat î n ci uda i nterdicţi
ei ottale
aplicate n î cop il
ări e a su pra dul ciuril
or . Mul ţumesc, mamă!
— Ah,dare- oni micat oat ă,coment ă Ol e,î nfundându- mi
în gu ră d ou ă a tmpoa ne.Doa r o gău ri
că m i
că e d ot
t. Şi nicin-
o s- avem nevoi e d e n ijecţie,nu?
— Ha aaa!Hăl ăi nheeeţ ieo hă hi mthohu’ ,am rost i
t,cu
fal
ca mfl u at ă.
— Am şt iuteu,f atăcuraj oasă,spuseOl e,f ăcând pedat ă
fr
eza să orn p ească .
—I nheeeţ ie!Inhecţ i
e!
Mi -am agi tat pumni i st rânşi ,î n toat e d i
recţi
il
e.
— Ah,da,exact ,spuse Ol e,î nt imp ce f reza muşca di n
dintel
e cupri cina.
Oh, şicât de mul t uram zgom outl acel a!
— Mi a s-a mut at,iart aică- su pret i
ndecă nu şt iu să-mi
stăpânesc su la.

262
 - KERSTI
N GI
ER -
La auzul vor bel orăst ora, asi sten ta î mi scăp ă asp i
ratorul
de sal i
vă î n gât . Pes emne cănu- i ajunse seră î ncăl a urec hi
noile sch i
mbăridi n vi aţa part iculară a şef ului ei .
— Hî hîhî!am f ăcut .
— Scuze,murmurăLena.
— Zi l
eleast eaosăt rebui ascăsămergşil aun avocat ,ca
să-mi f acă soc oe tala şi să- mi spu nă cu ce mairămân du pă
divorţ, adăugăOl e,gă urind mai dep arte n îl ocu l bolnav.
— Hau!am zbi erat.Hoare!
DarOl e mă î mpi nse u şorî nap oi,î n sc au n, văz ându- şimai
departe d e gău ri t. Şi cuast a mă şivi ndecăpen t
ru t ot
deau na
de a fnt
ez i
a ai a, a mea ,în ca re seăcea f căne- am fi pri ns n îtr
-
o part i
dă pasi on al
ă de sex , ch iar pe sca unul acel a de d entist.
Cum spu neam, î nf an t ezia aia,a mea.Ca să unmaispun că,
în aceeaşi an tezie,
f u n er a vor ba ni ci e df rez
ă, ni ci e d
asist
en t
ă.
— Păi ,cam ast aaf ost ,spuse Ol e,t ocmaipe când î mi
închipuiam că urma să- mi pi erd cu noştinţa.Ai f ostf oarte
curajoasă. Prob abi l că ni cin- o să fiu nevoi t să pl ătescprea
mul t
, căni cicr ed i
tul pen tru ca binetnu- i ch iar d e co l
o. Ca să
nu maispu n că ni ci n- avem vreun copi l. Va t rebui să- i
plătesc î
n co ntul l ocu inţ ei, dar p este-aşaceva potsăt rec. Nu,
nu, r ămâiaco lo,î nt insă,că acu m urmeaz ă şi pl ombatul .
Ceva maimul t
, Len a,da,exact atâ.t Di n par teamea, poat e
să i a t oată l ocu inţa, nu î nsă f ără să- mi pl ătească pen t
ru
asta.Ha- ha,t ar e su nt cu rios de unde!Ti pa t opeşte fiec are
cent pe ca re-l câ şit
gă , pe p ant ofiî n pri mul rând.
Apoisuflăcucevar eceasupranervul uidi ntelui.
— Hauuu!am f ăcut,sf ârşi t
ă.
Iar cân d, î n sf ârşit, am f ostadusăî n pozi ţia şezând şimi -
am cl ătit gura,am sp us şi eu :
— Săşt i
icăm- adurut !Decenumi -aif ăcutoi njecţie?
263
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Haicăs- aaranj atnemai pomeni t
,î mispuseOl e,drept
răsp uns.Len a,maipoţ i să- ţi con t
inui pau za de pr ânz vr
eo
zec e mi nut e.
— I a ascul tă aici
,aşa f acimereu? m- am răţoitla el
,de
îndat ă ce Len a închisese uşa î n urma ei . Că doar z au
eai
foarte b i
ne n î ce a h
l zb i
eram!
— Da, dar acum dureri l
e au di spărut, spuse Ol e,
des prinzân du- mi bave t
a di n j urul gât ului. Şi ni cinu eş ti
amorţ it
ă de a l anest ezi
e!
Apoi ,cu buri culdeget ul uimare,mă mângâi e deli
catpe
buzai nferioară.
— Acum,dacăt e-
aşsărut a,aisi mţitotul.
— Dac ăi,
-am t ăi
at-o.Numai că, după aşao t ort
ură, crede-
mă că numaidesăr ut ăr i n-am eu chef . Ole, nu mi se p are
cor ect s-ol aşipe Mi a săcr eadă căeuaş fimot i
vu l desp
ărţi
rii
voast re.
— Bi ne,darchi areştimot i
vul,mi -
oînt oarseOle.
L-am pri vit nău că.
— Banu- sdel oc!
— Bada,eşt i,insist
ăOl e.
— Cet âmpeni e!Ami nteşt e-ţi
,ter og,pr oblemaecăMi at e
înşa l
ă!
— Tei ubesc,Gerri ,spuseOl e.

Charl
y mi
î vâr î sub nas u n fil m de a rdiol
ogi
e.
— Acol
o!Uite-
ţifinul!Adică,pe-acolopeundeva,înmijl
oc.
— Cedulce,i-
am răspuns,distrată.
— Dulcepenai ba,îmiîntoarsevorbaChar ly,bosumflată.
Nicimăcar unpoţ i să distingicev a! Şi eu care întot
deau
na
î
mi n îchi
pu i
sem că t ehnica di n ziua de az i e at ât de
264
 - KERSTI
N GI
ER -
av ansat ă, nî cât ai put ea vedea clar dacă- şisu ge sau nu
deg etul mar e.Si ncer ă să fiu, su nt oar
ft e dez amăgită.De
săpt ămân iî n şi r m- am bucu ratşieucugân dul l a fi l
mul ăsta
şiui tă- te şit u acu m: ut er ul, caun soi de gau ră nea gă
r din
sp aţiul cosm ic.Ce sămai sp un de h ârti
a ast ai ef t
ină! Parc-
ar
fi d e bonde cas ă.
— Char l
y,darnu eşt idecâtl a-nceput .Copi lulni cin- are
încădege t
e mari .
— Şicedacă,î mirăspunseChar ly,ştergându- şiol acrimă
de ci udă di n co lţul och iului.
Pent ru ca maiap oi, pe nepusă masă, t otchi pul să i se
aco per e d eo- st răluci re.
— Şi -acum să t recem l a subi ectelezilei,celecu- adevărat
cal umea . Ştii, măt uşi caai a de a l ed i
tură a dat t elef
on după
tine.Vor să t e i nvi t
e poi mâi ne l a prân z, l a un di neu de
aface r,i a lBee thov en.I ar eu mi -am î ngădu it să acc ept nî
numel e ă tu .
— Nu maispune!Şici ne,mărog,suntcei car e v orsă mă
invite?
Iat e ui te,di nt r-o mi şcare,era m i ar că l
ar e pe si tuaţie!
— Păi ,papagal i
iăi a del a edi tură,cu car evr eit u să faci
mar i af aceri
, d ragă business- lady,î mi ă rspu nse Char ly,
străluci nd parcăşimai abi tir. Nicinu şt i
i ce â mndră su nt de
tine!
— E drăguţdi n part eat a,i -am zi s.Darnu t epri pi.Poat e
că n -aude g ân d dec âtsă m ă r efuze.
— Ce prost ie,cont inuă Char ly,pri nzându- mimâi nile şi
por nind cumi ne n îtr-un dans n î cerc.Pen t ru-aşa cev a n u te-
ar fi i nvit
at eit aman Beet
ahov
l en .
Şi di n nou a t r
eb ui t să -
i dau drep tate.
— Lasă şit u pri virea ast a scept i
că şibucură- te purşi
simpl u, mă n îdemnă C harly.
265
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Păi, atuncif oa rte bi ne!Puţ i
n ch i
ar ă m put eambucu ra şi
eu.
— Numaică n- am ni mi cdeî mbrăcat ,am anunţ at,după
vreodouăsecundedebucurat .
— Ei ,lasă că-ţiî mprumuteu ceva,rost icântatChar ly.
Ştii
,l a urma urmel or, viaţa ch iar că -ifrumoa să! Şi chiar
merităt răi
tă.
Apoi,în cul mea el anul uimi şcări
i,dădu j os un vrafde
hârtii de pe com od ă, ca re semp îrăşt
iară pe parchet.
— Chi araşa,ui te,măt uşa Evelyn a trecutpe-ai
cişiţ i
-a
adus cor esponden ţa, iar soră- t
a adat di n nou t el
ef
on .
— Caredi ntreele?
Mi -
am aru ncat ochii peste mal dăru l de scri
sori, aduse ed
măt uşaEvel yn . Rahat ! Soldul că rţi
i de cr ed
it! Şi o scriso
are
de l a Dietmar M egrenhei mer, alMax,
as 29 de a
i ni, 1,89 m,
nef
um. ,t i
mid, dar gat a oricând de di st
racţi
e.
— Păi ,evorba deLul u,îmipreci za Char l
y.Cu nasulpe
sus,ca -ntot
dea una. Cicăar t rebui s-o su ni .
— Ha,am f ăcut.Pânăl aurmăt otl -
ademascatpePat ri
ck
ăla!
Nicivor bă însăde a şaceva!
— E- adevăratce zice mama,că n- aichefsă t e-nt
or ciîn
f
ostat al ocuinţă? sei nteresăLul u.
— Ăăă,da,i -am spus.O să- micautal tceva.
— Şiast a-nseamnăcăt e-
aiput eamut ade- acoloapr oape
i
med iat
’, nu?
— Da,am maispus.Şini cinu credcămăt uşaEvel yn are
de gân d să-mi pună n iscaiva eţbe-
n r oa t
e.De c e?
— Fi i
ndcă am o l ocuinţă pentru ti
ne,zi se Lul u.A l ui
Patri
ck. Adi că,bi neî
nţ el
es,dacă -i prei ei con tractul de
î
nch i
riere şi dacăpropri et
ara lui e d e aco rd!
— Păi,Patrickundesemut ă?am î nt
rebataşa,prost eşt e.
266
 - KERSTI
N GI
ER -
— La mi ne,fireşt e,î mispuse Lul u.Locui nţa mea emai
mare,e a pr oape şi de şco al ă, şide fi rma l ui Pat rick. Şi-
aşae
toată zi ua bună zi ua l a mi ne şi -i o prost ie să pl ătim dou ă
chirii. Put em da bani i şipe a ltceva, mai cal umea .
— Ascul tă,Lul u,aşvreasămăgândescşieumaibi ne…
— Vreil ocui nţasau nu?î nt rebăLul u,peun t on r ăstit
.E
tare d răgu ţă, nu ci ne şt ie ceedsp ectacu loasă , dar e- n partea
de su d a or aşu lui, dou ă ca mer e,bucă tărie,hol , bai e,balcon ,
etajul doi . La part eru l cl ădiri i e un maga zn i de brânzet uri
,î n
apart amen tul de vi zavi l
ocu ieşte prop rietara cu part enera ei
de vi aţă, i ar a l et ajul t reişa de o per ech et ânără de st uden ţ
i.
Chi ri
ae O K, st areai rep roşa bilă, iar cu rteai nt eri
oară e i tcsi
tă
de ver dea ţă şipoat e fif olosi tă de o tatăl umea .
— Păi ,di n cese- aude,parenumaidebi ne,i -am răspuns.
Dar …
— Pat rick ar eun t ermen depreavi zdet reil uni,dardacă
şiprop ri etara e de acor d, se poa te î nch eia un con t
ractde
rezil
ierei ş ai put easăt e muţ iî ncăde a lî nt âi iunie.
— Păi ,at unci … am spus.Cândaşput easămergsăvădşi
ap artamen tul ?
— Mâi ne după- ami ază,după or el
e mel e de şcoal ă,î mi
răsp unseLul u. Vi n eu şit e i au de l a Char l
y pe l a trei. Şi,
Gerri ? Terog săt e p orţi cu viincios a fţă de P atrick!
— Lul u,semenidej acumama,i -am at rasat enţ i
a.
— Doarsuntopersoanăadul tă,mi -oî ntoarseLul u.Ceea
cen- ar st ricas- ajungi şit u.
— Toat el at impull or,i-am t rânt i
t-o.
Î
n ce ea ce mă pri vea,l ucr urile mer ge au ch i
ar bi nişor
.
Povest ea cu sl ujba era pr omi ţ
ătoar e, măs eau a nu mă mai
sâcâ ia, i ar dacămai f ăceam rost acu m şide ol ocu i
nţă, chiar
că n u maiav eam vreun mot iv s ă mă p l
ân g.Ci ne s ă ficrezut
toate ast ea ?
267
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Locui nţa perversul uiăl uia?Poţ isă t eşicacipeea!se
burzul uiChar ly,decum i -
am povest i
tt ot
ul .
Am ri dicatdi numeri .
— Dacă e drăguţ ă şi ,î n oarecare măsură,accesi bilă,să
ştii c- o s- o iau , m- am î mpot rivit
. Pot a s-
duc un exp ert n î
Fen g S hui sau cam aş a ceva,ca să se p l
imbe p uţ i
n pri n ea,
s-o af ume şis- alungeast felsp iri
tul perv ersit
ăţii de pe- acolo.
— Da,şipe urmă să- imaifi şirecunoscăt oare pe veci
por cu lui ăst uia, ad ăugă Char l
y. Ş i, n î defi nitiv, ceat âta
grabă? N -ai avea ad lispoziţ
ie d ecât dou ă să ptămâni j umăt ate
ca să or ganizezi o tt mut atul ăs ta. e- Coi fiav ân d at âat
împot rivăsămai st ai pur şisi mpl u puţ in pe- ai ci, pe a l noi ?
— Ei ,ogrămadădel ucruri ,dragăChar ly,i-
am spus.Şi ,în
afar ă de ast a, u n eu t rebuie să- i fiu rec unosc ătoar e l ui
Pat rick , cielmi e,că cial tfelar fi că utat nu gl umă un ch iri
aş
ca re s ă-i prei a co ntractul şisămai şipl ăteascăch iri
a pe r tei
luni î nai nte.
— Bi ne,darnesi mţ eam at âtdebi ne!I ardac- osă- ncepisă
trăi eştii arăşisi ngu ră, ci ne şt ie, o p
at e c- o să -ncea pă să -ţi
treacă din nou pri n ca p gâ nduri de- alea, negr e.Ai cimăca rt e
pott ine su b observa ţie…
Och iil ui Char ly seumpl use ră dej a de l acr imi . Un l ucr u
tipicl a ea , cel puţ in î n ul timul t i
mp: o dat ă dansaşirâdea ,
iar nî mi nutul următ or er a pod idit
ă deodat ă de hoh ote de
jale.Devi nă erau însă numaihormoni isarci nii,aşa că nu
era ni ci un mot i
v d e n îgri
jorare.
— Spersăfievreonenor ocitădegaurăi nfectă,în caret oţi
ch iriaşii să n- ascu lte t ot i mp
t ul decâ t X avi erNai doo şisă
30
aibă u n păsăr oiBeo ,î n st are să imi te a terizareaunui avi on.
La acel aşini vel de zgo mot .
30
Gracu
la r
eli
gios
a,pasăr
e cu penaj egr
n u şi ci
oc or
anj
, c
apab
i
lă,
asemen
eapapagal
il
or, să mi
it
e cu
vi
nt
e om
eneşt
i.
268
 - KERSTI
N GI
ER -
— Nu,sperdi mpot rivă,să nu fie del oc aşa!Char ly,eu,
una, r ced că t ocmai m a pr i
ns o seri e de î ntâmpl ări
nor ocoase, i-am sp us.Şi î ncă ceva : Ol e mă i ubeşt e.
I
med i
at , Char l
y seăsă l u dsă cu vor
ba.
— Bi neî nţelesc- of ace.Noit oţitei ubim.Avem nevoi ede
tine.Fără t ine,vi aţa noast ră ar fit ristă, sea rbădă şipust i
e.
Noi …
— Nu,nu,am opri t-o.Nu di n nou chest a cu Nu-
i care-
cu mva-să- ţi-
pui -
din-nou- ca păt-zi
lelor. Mă i ube şte aş a, de -
adevă ratelea .Î n sen sul cl asic şi romant i
c.Mi a s-a mut at la ai
ei,i ar Ol e ni ci nu maivrea s- audă de ea.Celpuţ i
n aşa
spune.
— Păi ,ast eachi arcăsuntveşt idi nt receleî mbucurăt oare,
seen t
uzi asmă Char ly, su râzân d di n nou . Fel ici
tări din t oată
inima!
Hei? Dar ceespet recea cu t oţ i
? Î ntr-un f el, pur şi simplu
treceau pes te otată pove stea, un l ucr u de car e n îsănumai eu
nu er am î n st are.
— Darast a-icu- adevăratî ngri j
orăt or!Sărmanul ,nu şt ie
nicielce sp une.
— Ol enu- idel oct ipulcaresăspunăun t ei ubescaşa ,l a
întâmpl ar e, mai pu sse Char ly, n îcropind un mi c dan s
zburdal nic,de dat a ast a însăde una si ngu ră. În sf ârşi
t s-a
prins,căde at âţia ani ast a aşt ep tăm cu t oţii
! Să vezi ce-
o să -
şimai deaî n pet ic C aro,de- aşabucu rie.Păi ,t ocm ai acum ţ i-
ai gă sti şit u să -ţi ca uţi altă l ocu i
nţă? Chi ar c- ar fiadevă rată
pierdere de vr eme!I a gâ ndeşt e-t
e puţ i
n: ni cinu t e-
ai mut a
bineşit e- aivedea sui tă s- ofacideî ndat ă din nou,l a Ole.
Sper că mai ar e su per locu i
nţ a ai a. u Nmaif erest
rele alea
megaî nal te şi arcu ite su nt o neb uni e.
— Ai urezi ,Char ly? Tu chi ar nu vezice brambureal ăe
totul?
269
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Am scut uratapoidi ncap.
— Ol e ăst a e cu mi ntea compl etvraişt e.Habarn- are ce
simte.Abi a acu m câ tevazi le a aflat şielcă -lî nşa l
ă nevasta.
Ăstaarenevoi edet erapi e,casăconşt ientizezeşocul .
— Ei,uneoriavem şinoinevoi eî n vi
aţădeaşa,un soide
imbold, pen tru a ne f aceor dine pri ntre se ntimen te şis- o
apucăm î ntr-o al t
ă di recţ
ie,de mul t sca dentă, zise h Car
ly. I
ar
pentru aşacev a ni civor bă s- avem nev oei de e tarpi e.Că doa r
şi tu î l placi, nu?
— Fi reşte că- mipl ace de el ,i -
am răspuns.Chi arf oart e
mult.
— Şi- atunci?mărepeziChar ly.Purşisi mpl u bucur ă- teşi
tu că ,î n sf ârşit, ai part e de ceea ce-ţi doreşti. O, unde mai
pui căşide sex în sca unul de a l den ti
st! Şi ch iar căvat reb
ui
să-mi pove st
eş t
i cu m e!
M- am î nroşi t
.
— Ţi-am… vreodat ă…?
— Da,Gerri ,şori celule,aşa aif ăcut!mă l ămuriChar ly.
Numaică- n se ara cu pri cina eraibău tă bi ne. I ar eu ,l a
rându-mi ,ţ i-am sp us pov estea ai a,su perpenibilă,cu Leo
Kernman n şicumi ne n ît oaleta avion ului.
— O,ai adesprecareori cum numaişt iuni mic.
— Ei ,peast a m- am bazatşieu,maispuseChar ly.Sunt
unele u lcru ri
, pe ca re emai bi ne s ăl e i ţ
i pen trut i
ne.
— Ştii,aziam st atî ntinsăpescaunull uiOl e,am î nceput .
Şi, cred e-mă, nu mi -a fost delocgân dul l a sex. Chi ar mi-am
fer
it cap ul î ntr-
o part e at uncicân d Ol e a- nce rcat să mă
sărute aşa ,î n înch eierea dec l
araţieiăl eia de i ubi re.
—Î miparerău,Ol e,dart otulmis- a-nt âmplatmul tprea
repede,i -am sp us.
Olef ăcu seo mut ră u şor dez amăgită.

270
 - KERSTI
N GI
ER -
— Î nţ eleg că… Nu- idecâto săpt ămână de când t e-ai…
bâiguise el .Dar şit u simţ il af el,nu? Că î nt re noiar fi
legătura ast a sp eci ală… şicăast a-i şipri cina t utur or ac est
or
coincidenţ e ap ar ent e, car e ne- au con dus paşi i n î ace l
momen t
, căt re a cel hote. lO noa pte erfmecat ă…
— Ol e,ţ i
-am spus chest ia asta de vreo cât eva oripână
acu m: Î n noapt ea ace ea nu s- a pet recut n imic î nt re noi!
Luasemşieuso mni f
ereel a lea,i ar tu er ai bea t. N- af ostnimi c
fermec at l a mi jloc,î n af ară de a f
ptul căţ i-ai vâ rât t u aşace va
în cap .
— Ef oart e posibilsă nu fi reţ inuteu t oat e amănunt el
e,
recunoscu se l Oe.De- un l ucru su nt însăsi gu r: sen timen t
ele
mel e p en tru t i
ne n u-s d eloc vr eoî nch i
pui re.
Îl privi seml ung şi scep t
ic.Ar ăt a de-mi ven easă -
l mănânc,
cu och ii ăi a albaşt ri şinevi nova ţi, cu părul bl ond şireb el
,
care-i că deape ru fnt e,şiî n hal atul ăla al b, ca re-i ven eaat ât
de bi ne. S ă fi f ost şi e u născ ută î nt r-
altă zod ie, mai
pasion ală, p robabi l că aş fi l ăsatnai bi i de- o part e t oa
te
reţi
neri l
e şim- aş fiaru nca tla pi ep t
ul l ui cel l
at. Numai cănu
puteafi vo rba săsa ripest e ca l
.Î n ca zu l nost ru, al f eci
oarelor
,
scepticismul e u n l ucruî nnăscu t. Şi,î n pri ncipiu, nu cr edem
şi bună p ace!
— Ascul tă,tu chi armergil asol ar?î lîntrebasem până l a
urmă.
Ol e s usp inase.
—Î nţelegcă- ţ
it rebui etimp,Gerri .Căn- ait r ecutpri ncel e
mai gr ozave experien ţe cubărbaţ i
i.
Ei, a ici ch i
ar c- aveadep l
ină drep tate! nt Îre al tele, i ci
n
măc ar u c el per son alnu t recusem pr in cea maigr ozav
ă
exper i
en ţă.Nu er a vor ba de ni ciun se nt imen t sten ic să t e
îndrăgos teşti d e ci neva şi ap oi ă s vezi c um ace sta se
căsătoreacual ta.
271
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Tu… artrebuisă l ămureşt
imaiî nt
âicum rămânecu
ti
ne şicu Mi a, îi sp uses
em, înai
nte de-
a mă î ndrep
ta căt
re
uşă. Zău dacă-mi con vine să fiu prici
na despărţ
iri
i voast
re.
Nu mi se pare… cor ect!
— Pots-
aşt
ept,stri
gaseOl eînurmamea.

272
 - KERSTI
N GI
ER -

(oamnei
0erri T7aler
(omr@sc7enBe5 KJ

(ra5ă 0erri,

Mulţumesc foarte mult pentru scrisoare+ "m fost foarte uimit să primesc
veşti despre tine, căci, orice s-ar zice, a trecut un an şi umătate de când m-
ai lăsat să te aştept acolo, =n cafeneaua aceea+ $a vremea respectivă am
avut c7iar o discuţie nu tocmai dră5uţă cu c7elneriţa şi cu patronul
localului, din cauză că am refuzat să-ţi plătesc porţia de latte macciato.
)ână la urmă, mi-am impus punctul de vedere şi nu a mai tre6uit să
plătesc, o c7estie din care m-am ales cu interdicţia pe viaţă de-a mai pune
piciorul =n localul cu pricina+ N-a fost o e9perienţă nemaipomenit de
5rozavă, după cum, pro6a6il, =ţi poţi =nc7ipui+ (ar să trecem peste asta+

Ceea ce mi-ai scris m-a pus serios pe 5ânduri+ M-am mai =ntâlnit de-
atunci cu destul de multe femei, unele dintre ele fiind c7iar mai dră5uţe
decât tine+ %na sin5ură şi-a e9primat =nsă dorinţa de-a mă cunoaşte
=ndeaproape+ :essica, <, se?#, blondă natural. Numai că şi :essica asta se
numea =n realitate Ailde5ard, avea treizeci şi patru de ani şi, c7iar dacă era
6londă natural, era tot atât de 5rasă natural+ 'au măcar durdulie+ ! adevărat
că-i foarte dră5uţă, dar şi eu, unul, cu totul altfel mi-am =nc7ipuit-o pe
viitoarea soţie+

"cum, după ce am citit şi eu ara +n care Lara a +nt-lnit iubirea, poate

c-o s-o c7estii
=n alte sun totuşi dinaspectele
decât nou+ ! foarte adevărat
e9terioare că, până=nfăţişării,
asemenea la urmă, erotismul
vârstei şistă
numelui+ " fost deose6it de palpitant să citesc despre felul =n care, =ncet
dar si5ur, $ara s-a =ndră5ostit de Nat7an+ i nici nu ştii cât de 6ine m-am
simţit atunci când Nat7an i-a tras una =n falcă =ncrezutului ăluia de Torsten
şi că acesta s-a prăvălit peste masa de cafea, făcând praf toate porţelanurile
de Meissen+ "utoarea se pricepe nu 5lumă la c7estiile astea, de iu6ire+

273
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
 să =nc7ei acum şi poate o să-i dau telefon lui Ailde5ard+ tii, are un
nume de familie foarte frumos: ?atz+ "ş putea s-o alint cu un 3isoia*, ce
zici4

În acest sens, din toată inima,

"l tău (idi Mer5en7eimer

)+'+ (acă n-o să reuşesc nimic cu Ailde5ard, n-ai avea cumva c7ef de
=ncă o =ntâlnire4 ar cu acea ocazie ţi-aş putea da =napoi şi cei cinci euro+

274
 - KERSTI
N GI
ER -

Ci
nci
spreze
ce
Apartament
ulluiPatri
ck era chi
armaidrăguţdecâtî
mi
î
nch i
puisem. Mi
-au plăcutî n moddeoseb i
t at
ât de pract
i
cel
e
dulapuri î
n per
eet di
n hol şidi n dormi
tor.
— Le-am şl
efui
tşile-am vopsitînalbcumâi nil
emel e,ţi
nu
să e mnţi
oneze Pat
rick.
Am remarcatcănu măpri veaînochi.Poatecă,înt
ret i
mp,
î
şiad usese am i
nte că- mi maidat oar un cap uci
no,dar poa t
e
căpur şi si
mplu i sef ăcuseşil ui ruşine aşa,î n gen er
al
. Am
f
ostat entă să nu aj ung si ngur
ă cu elî n aceeaşi î
ncăpere,
fii
ndcă,l a drept vorbind, mi -er
a puţ i
n fri
căde el .Î n locul de
pe braţ, de care mă ap ucaseun at
cişimă sc uturase, aveam
dej
a urm e vi
neţ
ii şive rzi
.
Totapart amentuleraî nalbşinegru.Fai anţaimi taot ablă
de şa h, pardosea l
a er a al căt
uită di n planşeal be,per eiţ
i erau
albi, ari mob ilă de bucăt ărie i ntegrată neagr ă, cu f eţe
ultralustruite şi un bl at de l ucr u di n oţ el i noxi dabi
l.
Can ap ele er au di n pi ele neagr ă, raf t
urile pen tru căr ţi
fuseseră vo psi
te nî al b, o pi el
e d e zeb ră st ăteaî ntinsăpe j os,
i
ar f otografii alb-neg ruî nrămat e erau agă ţate p e p eeriţ.
— Pervers,mormăiChar ly,careinsi
st asesăvinăşiea.
Mi e, unei a, totul mi se păr u î nsă dest ucool
l de.Iar
balconulera chi ar foarte mare.Şidacă aifi pus î n elo
garnitură de h olt otţ i
-ar a mi fi rămas oc l de u n şez l
ong sau
un hamac. Ah, cu m de oi fi putut rez ist
a at âiţa an if ără un
balcon?
Prop rietara era of emeie simpatică , avea în j ur d e ci ncizeci
de an i, şi,î mpreu nă cu part enera ei , deţinea maga zinul de
brânzet uridel apart er.Ostentati
v,în vremecenedepl asam
prin hol ul case i, Char ly î şi î nălţase nasu l î n vân t,

275
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
adu l
mecând . Numaică pe mi ne n u mă de ranja cât uşi de
puţin mi rosul de brân ză.Adev ărul e că- mi pl acebrân za!Î n
apar tament n îsă,ni ci urmă de mi ros. Cel maii mpor tan t
lucru er a acel a că pr op rietara nu con sideră con t
ractul de
rezil
iere o prob l
emă. Ceeaceî nsem na că, de l a întâi i unie,
mă pu t
eam mut a.Şi ni ci nu ţ i
nu să vadăvreo dov adăde
venit, părându- i-
se absol ut î n ordi ne că aşa, ca l i
ber-
profesionist
ă ce er am, ni cinu aveam vr euna.
Singu ra prob lemă er a gar anţia acee a, rep rez entând ch i
ria
pe t reil uni . O ch este pe Ma
i case
rt
erCar du
-lmeu nu ar fi
acoperit-o.
— Las’ că- ţi î mprumut eu bani i
, spuse Char l
y,
măr inimoasă ca ntotdî
eau na.
Adevăruleraî nsăcăea,personal ,nu aveani ciun sfanţşi
că, de vor bit, vor bea î n numel e bani lorl ui Ul ri
ch.I ar a sta
chiarnu put eams- o a ccept .
— Nuenevoi e,spuseLul u.Garanţ i
aopl ăteştet at a.
— Ho- ho-ho!f ăcuChar ly.
— Cum?am excl amat ,launpasde- aleşina.
Încă di n vremea pr i
mul ui şi ul ti
mul ui meu semest ru
petrecutl a uni versitate n u mai pri misembani di n part eaal or
mei . Nici măc ar de Crăc iun sau de zi ua mea de naş t
ere.
Mama mea pr efera să- mi dăr uiască cu as emenea pr il
ejuri
lucruri de car e î şiî nchi pui a ea că aş fi av ut n evoe i de
urgenţ ă: pel er i
ne de pl oaie, se t
uri de sc uluri de l ână
înspicată de Angor a sauAut omat ul2020,pent ru sucuri ,cel
care, pri n pres are, t ran sforma câtai cl ipi or ice f ruct
ned ecoj
itî n su c.
— Credcăpoţ is-accepţ ili
ni ştit
ă,spuseLul u.
— Bi ne,darnuvreauni ciunf eldepomană,i -am răspuns.
—I amait acă- ţ
igura,măr epeziChar ly.

276
 - KERSTI
N GI
ER -
— Mait rebuiesă- mipl ăteştibucăt ăria,spusePat rick.Pe
care v rea u ce l puţ in treimi i ci ncisu t
e.
— Pat rick!spuse Lul u,ameni nţ ăt or
.Gerrin- are ni ciun
banşiî npl usesorameamaimi că.
— Bi ne,darbucăt ăria m- a cost atoptmi ici ncisut e,î i
răspu nse Pat rick. Şi as ta numaifii ndcă am pri mi t n i
şte
reducer i babane.Numai f rigiderul …
— Pat rick!semairăst io dat ă Lul u.Acum sunt em t oţio
familie.Şi î ntr
- of ami li
e nu râ vni m uni il a bani i cel orlalţi
.
— Bucăt ăriaeşi -aşaomi zerie,coment ăChar l
y.Parc- arfi
a l ui Franken stein. I ar p e l uci ul ăst a, al f eţ elor, sevă d t oate
urmel e de dege te.Pen tru- aşace van- aşpl ăti ni ciun amăr ât
de ce nt.
De a fpt , bucăt ăria nu mi se ă prearea el doc. Sincer ă să u fi,
o gă seam ch iar g rozavă. Tăbl iile ex tensibil
e,ca l a f armaci e,
fri
giderul acel a gen ial
, mod elamer i
can , şinemai pomen it
a
plit
ă cu ga z… Î n sf ârşit, serile noast re de gă tit ar fiput ut să
aibă l oc şiî n pr opria mea bucăt ărie.I ar Fl o,Ger eonşi
Sevei r
n arfi put ut s ta pe pat ul di n dor mi tor ul de al ăt
uri.
Dor mitor ul n u era deos ebit de mar e, dar , aj ut at şi de
dulapuri leî nca srt
at eî n per ee,
t păreaun sp aţ iu de- a dr eptul
gener os,n îvr eme ce î n su frager i
e, al nev oe,i pu
t
eaufi
încropite şi i şt
ne păt uţuri p en tru cop ii
i M art ei şi ai u li
Mar ius.
— Şiperaf turil
edecărţ iam datbani ,spusePat rick.Sunt
chiarpi ese de marcă.
— Da,depeeBay,compl etăChar ly.Haicăpei nt erneteşt i,
casăzi c a şa,t are ca ci
oca nul .
— Chi ar aşa de si mpl u t ot nu e, adăugă Pat rick,
aruncâ ndu- il ui Char l
y o pri vire ni mi ci
toare.I ar d ep ozitatul
şit ransp ortatul mobi leico săt şiel e oavere.

277
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Chi ar că nu- iuşor să f acidi n două l ocui nţ e una
singu ră, o rst
i şiLul u, su sp i
nând. F i
ecar e t rebuie să se
despar tă de unel e l ucruri car e i -
au ap ar ţinut , a şa se
întâmpl ă.Eu, de p ildă,mă văd nevoti
ă să- mi dau can apeau a
pref erată. Din înt âmpl are,n- ai vrea -
ot u, Gerri ?
— Cadou?
Lu lu pu r şi s impl u î şi u ibea mai pr esus de or ice
can apeau a eit api ţ
at ă cu măt ase,î n cu loarea roşu -vi
ol
et ,
stil
ul neo baroc.Aveapi ci
oare de l eu, auri t
e, şi o broderi e
rep rez ent
ân d o cor oa nă au rie.St ătea î n f aţa unui per ete
vărui tî nculoareal evănţ elei,al ăturideocomodădel aI KEA,
cu mod el
e ap li
cat e.I ar m od el
ele ast eaer au un hob by de- al
sor ă-mi i
. Canapel ele di n pi el e neag ră al e l ui Pat rick ar fi
urmat săpi ce est
d ul de ci udat î n locu inţa ei .
— Cadou,maiî ncapevorbă?î mirăspunseLul u.Nu mai
am nevoi e dea. e
N- am maist atpr ea mul t pe ân gdu ri. De c an apeaua mea
cea roşi e şivec he di n gar son iera de su b acop eriş m- aş fi
descot or
osit cu mare drag.La f elşide bucă t ăria ceavec he.
Poa te că,pri n ce i de l a bi serică,măt uşa Eve l
yn put ea să
găsea scă pe cineva r ca
e să aibă nevoi e d e oa
tt e a sea
t.
— OK,am rost it,cuent uziasm.
Prop riet
ara aduse con tract ele şine aşez arăm cu t oţ
i
il a
masacu bl at e d st iclă a l ui Pat rick, pen tru a l e se mna.
Char ly insistă ca Pat rick să- mi î nmân eze şiun î nscri
s de
don aţie,de mână, î n l egătură cubucă tăria.
— Ast a ca să n-o st orcipână l a urmă debanipeGerri ,
exp licăea. Vreausă sp un, at uncicân d Lul u n- ar fi at entă!
— Darsunt em cu t oţiiof ami li
eacum,repet ăLul u.Aşacă
un asem enea con tract e chi arde p risos.
— Paza bună t rece pri mej di ar ea,maispuse Char l
y.În
legă tură cuch estii
le a t zăucăt
sea ar
e
sunt caci oca nul .
278
 - KERSTI
N GI
ER -
— Di npart eamea,fie,spusePat rick,aparentsăt ul.
Până l a urmă, aflaţ i din nou î n st radă, în f aţa uşi i casei,
totpri nse el prilej
ul sămai vor bească numai cu mi ne.Ast a
în t imp ce Char l
y şi Lu lu o as cultau pe pr oprietar
a
dezv ăluindu- l
e secr et
ul î nfloriil uxu ri
ant e a muşca t
elordi n
faţa uşi i maga zniului.
— Te- am avert i
zat,târâtură, îmi spu se. Maide grabămă
cred e p e mi ne d ecât pe i t
ne.
— Di n păcate,chi araşa e,i -am răspuns.Şi ,fiindcă veni
vorba,căcănarul e,săşt iicăn- am avutni mi cde-af aceunul
cu cel ălalt
. Aşacăni cinu mă mai f acet ârâtură. Te-ai oţ ărât
fiindcă n- am vr ut s ăţ-
i ating ci ocan ul de cau ciuc şim- ai
făcu t să- ţi plătesc cea şcade ca pucino,după ce m -ai porcăit
frumuşe l
.
— Bi ne,dart ocmaiţ i-
am f ăcutcadou bucăt ăria,spuse
Pat rick.I ar cuast a cr edcăsu ntem ch it,târâ… va căf rigi
dă.
Da, er a, ce-i drep t
, adevă rat.Î n f on d, făcusemo af acere
cum nu se pu tea maibu nă.Pe ntru aş a o bu cătări
e şi o
mi nunăţ ie de l ocu i
nţă t e put eail ăsa l inişt
ită făcută şiva că
fri
gi dă.

Nu av usesem par te nici

odată ded i
uneu de af aceri
într
-
un rest aurant aşade el egant cum Beeet
rahoven,dar şt i
am
că nu t e puteaiî nf
ăţi
şa acolo într-
un t ricoupe ca re să st
ea
scrsiPodolski
, vreau un cop il cuti
An
şe!
a cămi -am înşfăcat
Mast erCar d-
ul,m-am făcu t că un aş i ştde p s
ter
aroş
e u,a
a,
con t
ului meuşimi -am cu mpăratcât eval ucruri de mbîr ăcat
,
printre care şini şt
e ch i
loţ
i. Era un sen timen t plăcut caaşa,
poate drept sc himbare, să por t ş i eu ceva car e nu era
transparent, rupt saui mpri mat cu vr eun î nscris nes ei
ros.
279
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Poate că pant alon ii gr i
-deschis, şorui, caşi u p
loverul d e
aceeaşi cu l
oa re,cu mâneci scurte,nu rep rez
entau ci ne ştie
ce î ndr ăz neal ă vest iment ară, dar îmi dă deau un ae r de
nob l
eţe,ap roap e că î mi mân gâiau t rupul şini cinu av eau
tendinţa de a f acecu t
e.Î nainte de a cob orî din maşi nă, am
mai er vi ficat o dată, nî ogl i
nda ret rovizoare,dacănu- mi
rămăse se i p
lit cev a ruj de buze pe di nţ i şi dacănu cumva
uitasempri n păr vr eu n bi gudiu. ( Lui Char ly i se nî tâmpla
mer eu aşace va:j umăt aet d i
n t impul câta duratnunt a lui
Caroi l
ne şia l ui Ber t a pet recut-o cu un asem eneabi gudiu
rămas p rins n î părul de a l spate,pe ca re eui l -
am descop eri
t
prima,at unci cân d am vrut neap ăratsă şt iu de ce se t ot
hli
zea ul mea) . Tot atunciam sc ăpatşide gu ma de mes t
ecat
cosm eticădi n gu ră, că c,i odată aflat ă î nt r
-un restaurant , se
întâmpl a uneor i să fie maigr eu să maipoţ iface şa a ceva,
exceptând ca zu lî n ca re e ta
-i fi î ncu metat s- oî nghiţi
.
La rad i
o an unţ aseră t unete şif ulgere, en fomene car e,
pentru moment , u rmau să al ung e vr emea cal dă, de
primăvar ă.Pent ru momen t er a încă usc atpe af ară,ce eace
se ot prive a cu f an tasti cameaper eche d e p antofi, nou -
nou ţ
i:
cu t oc,negri şicu un asp ect retro, ca re,pen tru înălţimeal a
care mă a r
ăt au, er au ui mi t
orde c omoz i
.
Bee thove n ăst a er a un res taurant cu ad evărat r d
ăgu ţ,în
oriceca z p ri
vit di n af ară, iar dacămi -am arunca t o pri vi
re pe
una d intr e er
fest re,am rămas m irată d e mul ţ
imea d e oam eni
aflată î nău ntru, l a mi jloc de săpt ămân ă,ca să i a masade
prânz.
Am f ost–ca î ntot deauna –punct uală,la mi nut ,şim-am
gândit dacănu cu mva arfi t r
ebu it sămaif aco t ură în jurul
clădi
rii, ca să nu ap ar ch iar r p
ima l a masă. Aşa ce va ar fi
denotat o st are d e su resci
tare şi t
are mi -aş fidori t sămă arăt

280
 - KERSTI
N GI
ER -
puţ i
n maideg aatjă.Î n af ar ă de ast a,ni cinu şt i
am dacă
Lak rize e rezrvas e sau nu vr eo m asă.
— I ată-vă,î n sf ârşit,i zbucnil ângă mineun gl ascal d,de
bariton.
Era Adri an, î n bl ugişicuo b l
uză cumânecă scu rtă, ve
rde,
exactî n nuanţ a cu lorii och i
lor lui. Eram si gură căi -o aleses
e
of emei e,una ca re l îpri vise d a
ânc n î och i. Poate ch i
ar maică-
sa.
— Cebi necăaţ isositl at i
mp!
— Daraşaf acmer eu,i -am răspuns.E doarzodi amea.
— Feci oară,spuseAdri an.
Am aprobatdânddi ncap,ui mită.
— Dece?Sunt eţ icumvaşidumneavoast rădi nzodi aasta?
— Nu,î mirăspunseAdri an.Eusuntsăget ător.
— E debi nesauderău?am i nsist
at.
— Mi e, unui a, mi - e indiferent, mă l ămuri Adri an,
des ch i
zân d uşa es rtau ran t
ului şil ăsâ
ndu- mă să ni t
ru prima.
Nu cr ed nîhor osc oape.
— Def apt ,ni cieu,am pret i
ns,î nt i
mp ceî ncercam să- mi
aduc a mint e d acăf eci oara şisă getăt
oru l se ot privescnuu l cu
celălalt, hot ărându- mă ca, i
med i
at ceaş fi aj uns acasă , să
verific pe i nt ernet . Chel nerul ne conduse căt re o masă
aşeza tăî ntr-un co lţ
, pregă ti
tă pen tru două per so ane.
— Darce,sunt em si nguri ?am excl amat ,înaintede- amă
put eacon t
r ola.
— Doamna Kri etze s- a scuzat ,spuse Adri an.Probl eme
fami l
iale.
— O,am f ăcut .Spercănu- ivorbadeni mi cgrav.
Adri anscut urădi ncap,î nsemncănu.
— Cedori ţisămâncaţ i?Pe-aiciau mereu unmeni ufoarte
apet i
sa nt. Doa r porţ iil
e su nt puţ in cam mi ci.

281
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Am st udiat lista de bucate. Bucă tări
e i nt
ernaţi
on ală
însem na, desi gur, şică î n men i
u er au f olosi
te toa t
e limbi
le
posi
bi l
e.
— Ce- iaiaAbal one?
— Credcăsuntni ştemelcidemare,î mirăspunseAdri an.
— ŞiEmi ncé?
— Cevacam caot ocăni
ţă,maispuseAdri an.Carnet ăiată
în felii subţiri
.
I-
am aruncat o privi
re impresionată. Nu er a rău del oc.I
a
să maivedemcam ce maişt ia dumneal ui!
— DarScoparolo?
— Ei ,asta-iobr ânză.Deoaie.
Adrian î şi sălt
ă sprâncenele şi mă pri vi pe deasupra
men iului.
— Chi arvr eţ
isă şt i
ţisau e vreun concurs de cine ştie
câştigă?
— Chi ffonade ?
— Ast ae,ăăă… Habarn- am,spuseAdri an.
— Chi arşi
-aşa,a f ostchiarf oarte bi
ne,i -am spus.S- ar
părea că f recventaţi l ocaulril
e as tea cu mân căruri
siman dicoase
, nu?
— Da,î mirăspunseAdri an.Darmă ui tcu plăcereşil a
emisiunile gastronomi ce eda lt el
evizor
.
— Păi ,şimie-mipl ac,am exclamat ,neput ându-mist ăpâni
privi
rea r adi
oasă . Găt i
tul e ch iar pal pitant
. Eu şipri eteni
i
mei ne î nt
âlnim î n fiec are sâmbăt ă sear a, a c să găt im
împreună.
— Oho,darast a chi
arcă- ifrumos,coment ă Adrian.Ei,
cândva f ăce
am şi noidi n cân d î n cân d la fel. Găteam sau
jucam ceva… Numaică,î ntre t i
mp,mait oţiau copiişi,
cumva…
Apoi ,amuţi.
282
 - KERSTI
N GI
ER -
— Aşa- i,at uncicând î ncep să ai bă copii,devi nt otmai
scu mpi l a ved er e,i -am sp us,pl i
nă de î nţelegere.Ei , dar ce
să-if aci
? Că doa r d acăau cop ii n-o săt e-ap uciacu m să- ţi
cauţ i alţi prieteni , nu- i aşa ?
— Darni cinu- ţipoţipet recet ott impulal ăturidef amili
il
e
astea,er i
f
cite,sp use şiAdri an. Aşa cev a nu pr ea su portă
nimeni .
— Uneoriparecă eşt ipicatdepeal teplanetă,am spus.
Sau ch iar mai rău decât atât: caşicâ nd lumeas- ar fi î nvârt
it
mai dep arte,i ar t u ai fi rămas n îţepenitl ocu l
ui .
— Exact ,r ostiAdri an.Pret ind mereu căsunti nvidioşipe
câte u nul , câ nd, î n r ealitate,doar l e emi l
ă de noi , cel
ibatari
i.
— Da.Şiunde maipuică t e-aleg mereu dreptnaş de
botez,aproape ca un î nlocui tor… Dar dumneavoast ră nu
sunt eţi del oc si ngur, mi -
am ad us ami nte şi am roş it nî
aceeaşi cli
pă. Vr eausăsp un, ăăă, văr ogsămă scu zaţ
i…
— Văref eriţilachest iacuMari anne?Ce- idrept,pânăsăfi
primi t s ci
rsoa rea dumneavoast ră, ni cin- am şt iut c ă toată
lumea er al a cu rent cupove st eaast a.
Încu rcat, Adri an î şif recă nasu l
. Şi i med iat am şidat
uitării propri a-mi j enă.
— Da,darorel aţieaşa,l al oculdemuncă,nu- ichi araşa
de u şor de i ţ
nut se cert
, am spu s,pe u nt onmămos .
— Nu,probabi lcănu.Ori cum arfi,i -am puscapăt .
— Cum?Nu cumvadi n pri cinamea?am excl amat ,roşind
parcăcev a şimai apri ns.Vreausăsp un, din cau za scrisori
i
mel e? Pen tru ce v -
am scri s… despre, ăăă… ?
— Da,mi -ot rântiAdri an.Di n pri ci
na a ceea ce mi -aţi
scris.Dar şi pentru cănu er a dec âto rel aţie con sumată şi
inut i
lă. Astăzivămai aduceţ i ami nte cemi -aţi scris?
Mi -am l egăn atcap ul de u n roşuap rins.
— Doaraşa,aproxi mat i
v.
283
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Mi -
ar fi pl ăcu t să -
l potî ntreb a ce uf sesensu comat şii nutil
în r elaţi
a acee a, ar d n- am avu t cu raj . P rob abil nîsă că
Mar i
an ne Schnei der as t
a rămân ea cu ci zmel e î n pi ci
oar e
cân d ve neavor ba de sex. O ch estie con su mat ă şii nutil
ă.
Chel nerul ven il a masanoast ră,casăne a i com anda,i ar
eu am avu tt i
mp să- mi rec ap ătcu loarea or nmal ă a chi pului.
De cu m am rămas n di nousi ngu ri, Adri ansc oase un pl i
c di n
servi et
ă şimi -lî nmână.
— V- am adus un cont ract, pri n car e vă revi n ci nci
procen te di n vâ nzări le seri R
eionina.I ar p lata se va f ace o
dat ă pe an . De ace ea am şi i nt rodu s o cl au ză de on orariu
gar antat, casănu fiţ i nevoi t
ă săaşt ep taţi după bani până î n
febru arie.Ast f
el,l a se mnar eaco ntractului pri miţi cincizecil a
su tă di n acest onor ariu ga rantat .
— At unciart rebuisăsemnezcâtmaii ute,i -am răspuns,
înce rcând să ar p cât mainon şal an tă.
Oh, Dumnez eu l
e!Con t
ract ! Onor ari
u gar antat! Par ae!
l!
Poa te că aşa t ot aş fi f ostn îst are să- mi pl ătesc
, până l a
urmă, şisi ngu ră ga ranţ ia pen t ru l ocu i
nţ ă. Şi ast a fără săfi
fostnev oti
ă să sp arg vr eo ban că sausă fi accept at er oft
a
tatălui meu .
— Di n păcat e, di n cauza unor chel tuieli neprevăzut e,
con tul meu es t
e pe i n
mus.Des pre c e s umă es t
e v obra?
Am deschi sşieu pl i
cul ,scoţ ând l ai vealăun t eancdef oi
tipărite,f ormat A4, di ntr-un so i de hârt i
e zd ravă nă. Mâi nile
îmi f ură gat a-gat a să î nceap ă să- mi t remur e,dar u nl e-am
dat voi e s-o a fcă. Eram doa r un prof esion i
st. Mă rog , poa te pe
caleacea mai pot ri vi
tă pen tru a deve ni unul .
— Ci t
iţitotull i
ni ştit
ă,mă sf ătuiAdri an.Odat ă cu acest
con tract dob ândiţ i nu numaidrept uri, dar vă asu maţi şi
obliga ţ
ii. Sunt eţi si gurăcă ve ţi put ea face a fţă aces t
ei sarcini?
— Bi neînţeles!
284
 - KERSTI
N GI
ER -
Nu î nţel egeam o vor bă di n t otce ci team, dân d pagi nile
nerăbdătoa re,î n cău t areaci f
reicar e a r fi urmat să -mi aducă
contul bancari ndnou pe p lus.I ar cân d, în sfârşit, am dat de
ea,a lpagi na t rei, mai -mai să izbucn esc într-un răcn et
:
douăzeci şipat ru de mi i de eu ro!
—I arj umăt atedi n eipel oc,precizaAdri an.Şireprezi nt ă
numaisu ma gar an t
at ă,căc i ne pl ace să r c Roni
edem naar
că
urma să u adcă maimul ţi bani. Chiarcu mul t maimul ţ
i.
De d ată ast a, mâi nile ch i
ar că nî cepu ră să-mi t remure.
— Douăzecişipat rudemi iînfiecarean.Aşademul ţ
ibani
n-am avu t ni ciodată!
Adrianî şiridicăsprâncenel e.
— Ast a- i relati
v! Î n pri mul r ând fii ndcă est e o sumă
i
mpozab i
lă, î n al doi lea rând deoa recepen tru eit rebuie să
scri
eţi dou ă r omane pe l ună şi ,î n al t rei
learând, pen tru că
nu şt iu dacă v- aţi ca l
culat a tri
ful or ar. Şi am i mpresi a că
numai pol on ezi
i car e p lantează sp arangh elcâşt i
gămai puţ in
de-atât.
— Bi ne,darăst a- iori cum un progresevi dentfaţădecum
a os
ft pân ă acu m, i - am spus. Şi unde maipui c- aşa oun mcă
î
mi f aceşiplăcer e.
— Aşvr easăfiu t otuşisi gurcăveţ iput eaf acefaţăacest ei
sarci
ni,i nsi stă Adri an.
— Ascul taţipuţ in,am răspuns.Zeceanil arândam scri s
pentru Aur oracât e d ou ă roman e p e u lnă şipe fi ecare d intre
el
e e-lam pred at l at imp. Fără greşe l
i şiga ta de i t
par .
— Da,ast aaşa- i,încuvi inţăAdri an.Dar ,ăăă,î ninteresul
edit
uriit reb uie sămă asi gu r căn- o să -ncercaţ
i di n nou săvă
l
uaţ i viaţa.Pen tru că at uncichi ar c- am av ea o prob lemă
reală.
— Mda,am f ăcut .De- aşacevachi arcăn- aicum săfiipr ea
si
gu r niciodat ă. Vrea u săsp un căaş p uteasăcon t
ractezvr eo
285
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
boală sau să devi n vi ctima vreunui acci dent. Ca şi
dumneavoast ră de al tfel. Fi indcă fiecăr uia di nt
re noii se
poa t
e n ît âmpl a cât e cev a.
— Decinu i ntenţ i
onaţ isă maiî ncercaţisă vă sinucideţi,
nu?
— Hmmm… moment annu,i -am răspuns.
— Bi ne,spuseAdri an.
M- am aşt ept atsă m ăî ntrebe ed c e amvr ut s-o ac,
f darnu
se nt i
eresă de a şaceva .
— Nu suntdel ocnevrot icdepresi vă,i -am spus.Am t recut
doa r pri ntr-of ază mai pr oa stă şide d urată. Viaţa amor oa să,
ceapr ofes ional ă, caşial te şial t
e v i
eţi
… Ce mai ,t oate p ăreau
li
psite de per spectivă. Numai căacu m l ucruri
le stau cu t otul
altf
el.
— Măbucurpent rudumneavoast ră,coment ăAdrian.
— Nu că acum chi art ot ular fiaşa , vreo mi nunăţ i
e,am
adău gat.E î nsă cu sigu ran ţă cumul t maibi ne.
—Î nt oat epri vinţele?
— Cum?
— Păi ,î n vi aţaamor oasă,î n ceaprof esională,caşiî n alt
e
şi-
n al te v ieţi, mă câ tă Adri an.
Am reflect atînvi t
eză.
— Da,am răspunsmaiapoi .S- arput easpunecăda.
Sosi şimânca rea, car e sedoved i deoseb i
t de gu stoasă. Şi,
fiindcă ve ni vor ba, pri chi
n ffona det reb uie înţel
esun so i de
adaos l a su pă: o sa l
at ă ver de t ăiată în f el
ii su bţi
ri. Drep t
antreu, Adri an coman das e o supă- cremă de spar an ghel cu
leurdă, i ar caf elpri ncipal ca mbut . Aş fiî ncercat şieu , dar n-
am avu t cu rajsăcer aşacev a. Bi bil
icamease ove d di însăşi
ea f oarte bună.Nu am vor bi t pr ea mul t n î timpul mesei ,
lucruca re n icinu m- a der anj at. Şi t ot
ul fu ot ăcere p l
ăcu tă.

286
 - KERSTI
N GI
ER -
— Def apt,deundeaţ işt i
utcăFeci oarelesuntpunct ual e?
am î nt rebat, odat ă aj unşil a desert .
— Habarn- aveam,mi -otrânt iAdri an.
— Bi ne,darzodi ami -aţighi cit
-o!i -am spus.Maiî nai
nt e,
afară, î n f aţa uşi i, nu şt iaţi chiar ni mic?Aţ i spus c evadesp re
punct ual i
tateamea, iar eu v- am răsp uns căast a s- ar datora
zod ieimel e,i ar dumneavo astră a ţi sp us…
— Şt iu eu ce- am spus,i nterveniAdri an.Şin- am făcut
dec âtsă- mi ad uc ami nte căsu nt eţi născută pe pai sprez
ece
sept embri e,ast a-it ot .
— Ah, ast a era, am răspuns, ducând l a gură ul tima
li
ngu riţă de p arfe d e că pşu ne.Ast a er a?
Adri anseî ndrept ăî nscaunull ui.
— Şi -acum unespresso?
— Dardeundeşt iţ
iî ncezisuntnăscut ă?am întrebat.
— Zău dacă- mimaiaduc ami nte de unde.Poat e că di n
vechi le cont ract e,pe care m- am ui t
at ,sau poat e că di n
age nda doam neiKri etze. De al t
fel, am o memor ie bună,î n
privinţ a mul tor u lcru ri, mai al esa acel ora pe ca re l e citesc.
Aşadar ,espresso?
— Da,cupl ăcere.
Ciudatl ucr u! Şi doa r e ram at âtde si gură căLak ri
tze nu
ştia car e mi -era zi ua de n aştere,casănu maisp un căpri n
cont rac te nu figu rase ni ciodat ă un as emenea amăn unt.
Altfel,ni ciLakri t
zenu s- armaifiarăt atat âtdesurprinsăî n
privinţ a vâ rsteimel e.
L-am pri vi t pe A drian drep tî n och i.Iar el îşif eri pri
vi
rea.
— OK,am căut atşieu pe Googl e după dumneavoast ră,
recunoscu.
— Dupămi ne?
Bine,dar e p u nde,pri n i nternet , se m ai găsea şizi ua mea
de naş tere? Mă si mţ eam dej a puţ i
n măgu li
tă.Ce dr ăguţ!
287
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Cău t ase pe G oogle du pă mi ne. Ceea cens îemna că d orise să
afl e maimul t
e despre mi ne. Di mpot rivă,mi e, unei a,nu- mi
dăduse el docpri n capsăproced ez alf elî n pri vinţa l ui. Hm,
odat ă aj unsăacasă t
reb uia nea părat săr emed iez i ts
uaţia!
— Depepagi na dei nt erneta f osteidumneavoast ră şcol i,
îşico ntinuă co nf esi
uneaAdri an. To t aco lo er au şinot eel d e a l
exam enul de b aca l
au reat, după cu m er au t recut e şi cursu ril
e
de ap rofundar e.
— Bi ne,daraşacevaecu si guranţ ăunat entatl al egeade
protecţ i
e adat elor, am sp us.
— Mda,chi araşa,adăugăAdri an.În ceeacemăpri veşt e,
eu chi ar că mi -aş da şcoal a în j udecat ă dacămi -ar f ace
publ ice not ele de l a exam enul debacal aureat . n Î caz ul
dumneav oastră î nsă…Unu vi rgulă şapt e,un rez ultatdes t
ul
debu n.
— Ar fi f ost chi ar cu mul t mai bun dacă Rot he,
neof ascistul ăl a ras î n ca p, nu mi -ar fi st rica t m edii
le di n
cu rsu l an ului ,i -am sp us.Aşa, a fost , de dep art e,ce l mai
prostez r
ultat cu car e a ven it a casă vreod at ă car eva di n
fami li
a noast ră. Î n af ara mai că-mii, bineînţel es, ca re ni cin- a
datun asem enea exam en . Chi arşi -aşa, pân ă şiea s- a ar ăatt
dez amăgi tă căn- am reu şi
t sămă număr r p
int re pri mi it rei
din pr omoţ ia mea,aş a cum se n îtâmpl ase n îai ntea mea cu
Tina,Ri ka şiLul u.Ast ea- ssurori l
emel e.Caresuntpurşi
simpl u maibune d ecâtmi ne,î n or i
ce r pivinţă.Î n pl us su nt
blonde,deşt ept eşicăsăt orite.Saumăcarl ogodi te.
Apoi , am t ăcut . Şiam sperat să nu fi sunat t otula
amăr ăciune şipi zmă.
— Euam doif raţi,spuseAdri an,peneaşt eptate.
I -
am zâmbi t.
— Şiast ael afelderău?

288
 - KERSTI
N GI
ER -
— Unuldi ntreeişi -adatdoct oratulî n fizicănucl earăşi- a
mai pa rtici
pat şil a Ol impi ad a de l a Seu l, n î echi pa de
canot aj,î n t imp ceco piiil ui câ ntăl a vi oară şil a pi an. Celde-
al doi leaa prel uat co nducerea întreprinderi it atălui meu şis-
a că sătorit cuun f otomodel .I ar p ărinţ ii noşt ri su nt ofart
e
mândri de ce i doi
.
— Cum, de dumneavoast ră nu? Bi ne, dar
du mneav oastră…
— Eu sunt alAur ora, unde st au î ntr-o mag azie, mă
întrerupse d Arian. Ceeace, în modofi cial, nu t rebuie săafle
nimeni . Şi se spu ne cGă
regor al nos tru oc upă un l oc e d
con ducereî n br anşa ed it
orială,
fiindcă un mel eAur or a e şiel
tabu.
— Chi arcă- ionebuni e,i-am spus.Darcevârst ăaveţ i?
— Tr eizecişipat ru,rostiAdri an,cu un suspi n.Şiunde
maipu i că î ncă mait rebu ie să mă î nfiinţ ez du mi ni
că de
dumi ni că al a i meiaca să, la masa ed pr ân z.
M- am ap lecatpest e mas ă.
— Şieu! Şi ast a numaicasămă l asbat jocor it
ă.Nu v- aţ
i
gândi t ni ci
odat ă săvămut aţ iî ntr-alt oraş?
— Ei ,cum sănu!spuseAdri an.Am st atdoianiî n Angl ia,
la st udii.
— Ei ,vedeţ i.Pechest i
aast a,pări nţiidumneavoast răchiar
c-ar t rebui să …
— Mda,ast aî n vreme ce frat ele meu ocupa un postde
lector-i
nvi t
at l a Oxf ord, îmi t ăi e din nou avâ nt ul Adri an.
— Hm, după cât e-mi dau eu seama f raţii ăşt i
a, ai
dumneav oastră,su nt ch iar i şt
ne p rob leme,i -am răsp uns.Că
doa r n- orarăt a şi mai bi ne d ecât dumneavoast ră! Măcar atât
!
Ul ti
mel e vo rbe e-lam rost it ch iar foarte si gu ră pe mi ne.

289
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Pe l ângă st udi i
,Al ban a f ăcutşipe manechi nul .Iar
Nikolaus t ocm ai a f ost alespe i nternetdrep t cel mai ch i
peş
om de ş ti
inţ ă d in Eur op a.
— Lăsaţ ică- n schimbpoart ănumel east ea,deNi kolausşi
Alban,am maiî ndrăzn it, căci altcevanu- mi dăd eapri n cap .
Şi, de f ap t, ch iar nu- mi pot nch îi pui c- ar ar ăat maibi ne
decât dumneavo astră. Ui taţ d
i
,umnea voastrăde ce- an
ţif ăcut
pe man echinul cât t
imp aţ i studi at? C e-aA pul
bta
un
t,aţ ifi
putut şidumneavoast ră să ace fţ iî ncăde mul t.
— Eram preascund,î mirăspunseAdri an.Căn- am decât
un met ru op tzeci şiunu. Î n t imp ce ra fţii mei …
— Şt iţiceva? l -am înt rebat .Nu maivreau s- aud ni ciun
cuvân t des pre r f
aţii dumneav oa stră!Dacăsp euncăsu nteţ
i
cel maiar ăotsbăr bat pest e car e-
am datde an i buni , adi
că
nu, cel mai arăt os estp e ca re-am dat vr eodată, at uncit reb
uie
pur şisi mpl u sămă cr edeţi
. Şi mai şt icâ
u ţ
iva
şi eu
bărbaţ i
chipeşi.
— Bi ne,darnui -aţivăzutî ncăpef raţi
imei ,spuseAdri an.
Toate prietenel e mel e de până acum au f ostf ermecat el a
vedereal or.Î n oricecaz,al eapecarel e-am căratdupămi ne
în fiecar e d umi nicăl a prânzul al ormei .
— ŞiMari anneSchnei der?
— PeMari annenu am prezent at- ofami l
iei,mi -oî ntoarse

A
V-d
ar
mi
an,
spr
uevo
s l
dt
a
et
j
a.cŞ
ăini
cec
-i
anust
f
o cr
îe
nd
trc
eăni-
oa
ir
nfiacr
- on
ev
pe
rn
ezi
t
ena
tşa
atdcec
vâ
at
.
aşa , o relaţi
e i l
psit
ă de mpi ort anţă.
— O ches ti
e con sumată şii nua
ti
l
uăf ost cu vi
ntele, - a
lm
corectat.
Chel nerul ap ăru şine u lă co man da pen t
ru espr esso.
— Darcum sef acecăt oatesurori ledumneavoast r
ă sunt
blonde,numaidumneavoast ră nu? se i nt eresă Adrian,de
îndată ce ch el
nerul se ndîep ărtă.
290
 - KERSTI
N GI
ER -
— Măt uşa mea, Evel yn, pret inde că aş fi f ăcut ă cu
poşt aşu l, am î ncep ut să -i ex pl i
c.Î n rea l
itate,su nt si ngura
car e î l moş ten eşte pe t atăl m eu. P ăr ul c astan iu, oc hii
căp rui …
— Darochi inu vă suntdel occăprui, insi stă Adri an şise
ap l
ec ă î naint e.Sunt aşa … de cu l
oa r
easi ropul ui de car amel
ţinut î n băt aial umi ni i soarelui .
Hm, i a t e ui tă ce compa raţ i
e drăgu ţă,maibu nă chi ar
dec âtce a cuch i
hlimbaru l, pe car e ou azeamuneor i
!
— Sora mea,Ti na,areochi ilaf el,darpel ângă părulei
blond arat ă cumva maibi ne, am spus, î ncer când să- mi
ascu nd î ncu rcăt ura.
— Şt i
ţiceva?măr epeziAdri an.Numaivreaus- audni ciun
cu vân t des pre su rorile d umneav oast ră!
Aş fi pus pri nsoare pe noulmeu cont ract că ni ciunul
dint re f raţiil ui nu avea un zâmbetat ât de drăgu ţ. Unul ca re
te n îdemna şipe i t
ne a l râs.
Caf eaua esp resso so sişi ,î ncet ul cu î ncetul , seapropi e şi
sfârş ituldi neul ui de af ace r
i,est
ch i
e p e ca re or egretam di n tot
su flet ul. At ât căAdri an t rebuia săse nî toarcăî n maga za
il ui ,
iar eul a Char ly, ca re ă fcu ser ostde ost iclă de şa mpanie,cu
car e ar fiurmatsă udăm con tractul . Dar ,î naint e de ast a,
dor ea m să -i mai f ac o zi vi
tăt at ălui meu .
— Mi -af ăcut pl ăcere compani a dumneavoast ră, spuse
Adri an,odat ă aflaţ iînf aţar estaur ant uluişiî ntinzându- mi
mâna î nt r-un f elci udat , cât sănu pri ceppr eabi ne d acăar fi
treb uit săi - o scu tur cunădej de sa u doa r săi -o st râng.
Ceea ce -a mn îdemnat să u nf ac n iciuna, nicial ta.
— Şieu m- am si mţ itl afel,i-am răspuns,cu ost rângere
su bit ă de n iimă. Mul ţumescoa f
rte mul t pen tru i nvitaţi
e.La
revedere!
— Pecurând!î mispuseAdri an.
291
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Apoi,numaicemăî ndepărtasem vreocâţivapaşi,strigăîn
urma mea:
— Aşt eptaţ
i!
M- am î ntor
s din drum şiam aşt eptatf remătân d.
— Cred că,ăăă,măgândeam că,acum,dacăt otsunt em,
ca să zi c aşa,colegi, am pu tea să ne spu nem de f aptpe
nume,nu? z iseel.
— Bi ne,m- am arăt
atdeacord.Cu t oatecă mi e-mipl ace
maimul t A drian decâtGrego r
. Maial es de cân d l-
am şi
botezatpevampi rulăl
at otaşa,Gregor.
— Păi ,importantesănet utuim,îmipreci zaAdrian.Cuce
nume ar urma să ă mc hemi mi -e nidi
ferent.

De c um mă văz u, tatălmeu î şi compu se di n nou f aţ

a lui
î
mpi et
ri
tă.
— Gerri,cesurpri ză!Şini cimăcarnu edumi nică.Hai ,
i
ntră. Mai că
- t
a e l a partida eide bri dge. Ce să- ţi dau, un
ceai?
— Lul u a spus că vreisă pr ei
eit u pl
at a garanţiei
,am
i
ntratî n su biect
. Aşacăam ve nit acu m casă- ţi spun cănu
pot r p
imi bani i. Chiar d acă gest ul tău, de- a mi -i ofer
i, est
e
f
oarte drăguţ.
— Bine,darast a n-are nimic de-af ace cu drăgălăşenia,
spuset atăl meu .I ar baniiţ ii -am şit ransferat.
— Zău,t at
ă,l asăcămădescurcşisi ngur ă.Aşa,si ngură,
am scos -
o e totdeauna
u l
a ca păt.
— Copi l
ă dragă,cu două săpt ămâniî n urmă aiî ncercat
să-ţ
ii eiviaţa, mă doj enit atăl meu . Ui te,anu
şacev nu
me
asc
eudel oc escu
d rca t şisingu ră.
Am roşit
.
292
 - KERSTI
N GI
ER -
— Da,dar dacă dăm de- o part e chestia asta… La ora
act ual ă îmi mer ge h ci
ar bi ne. Chi ar az i am semnatun nou
con tract uc edi uraAur
t ora, unul pr in car e pr i
mesc un
procen t di n câ şi t
g.Şi -
o săca păt dou ăzeci şipat ru de mi i de
eu ro pe a n, dr ept on orariu gar ant at.
— Păi ,ast a-nseamnă două mi ibrutpe l ună,î mif ăcu
calcu lul t atăl meu . Nu- i cine şt ie ce. Mai cu seam ă dacăt e
gândeşt i câ t de puţ in o săpl ăteşti pen tru pen sie.Şi , cu t otul
întâmpl ător,ţ i-
am t ransferat î n co nt ex actdouăzeci şipat ru
de mi i de e uro.
— Cum?Dargaranţ i
a-idenumai …
Tat ălmeuri dicămâna.
— Et ocmaisumacare- ţ
irevi neţ i
e,spuse.Şiarfit rebui t
să- ţi fi dat de mul t bani i
.
— Bi ne,dareunuvr eaudel oc…
Şi i ar mă î ntrer upse.
— Douăzecişipat ru demi ideeur om- acost atfiecaredi n
su rori l
e t ale pe peri oada st udiil
or. Tu ţ il e-ai înt rerupt n î
că
din pri mul sem estru şi , de- atunci,t e-
ai î ntreţ
inut d e una
singu ră. E drep t şici nstit camăca r acu m să -ţ
i pri meşt i şit u
part eat a d e b ani .
Şi, ca săăma măr ăsciş maimul t, mă p odi
di pl ânsu l
.
— Şiast a cu toatecă aif ostsupăratpemi ne… Îmipare
rău de t oate,t ăt i
cu le.Şi ni cimăca r nu- ţi scri
sese m şiţ i
e o
scriso are d e adio.
Tat ălmeu î ncepu omi şcare,caşicândararfivrutsămă
îmbrăţ işeze,pen tru ca maiap oisă m ă p rindă de mân ă doar .
—Î nul t
imelesăpt ămâniam st atşim- am gândi tdestulde
mul tl a noi t oţi şil at ine.Şi mi -am rep roşat destul e pe sea ma
fapt ului că s- a put ut p erteceaşa ceva. Ai avu t d rep t
ate în
legă tură cu t oa te cel e pe ca re mi l e-ai reproşa t, afară, î n
grăd ină: aşa- i, n u- ţ
i ar ătasem ni ci
od at
ă cât de mân dri
293
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
suntem şi de t ine. Eram supăr at ă c ai dat cu pici
orul
studii
lor ,t ocmai fii ndcă t e so coteam l a f elde i stea ţ
ă şide
dotată caşisu rori
let al
e.Şi î n t oţi ani i ăşt i
a m- am gâ ndit că
nu f acial tcevadec ât să-ţi baţij oc d e p ropria-ţi viaţă…
— Darnu t oţioameni ipotaj unge pr ofesorişii nterpreţi
diplomaţ i,i-am sp us.
— E- adevărat,îmidădu drept atetatălmeu.Şi ,î
naf arăde
asta, romanel e t ale nu-s del oc proa ste.Ser ios. I
ar d acă aş
putea să ui t măca r pentru un mi nut că t oate ch est
iil
e alea
au f ost orn sc it
e de pr op ri
a-mi fii că,ch iar c- aş fi cu t otul
captivat edel e.Şi mai cr ed c- ai put ea să -ncercicân dva să
scriich i
ar oca se
r ri
e
t oa
să.
— Tăt i
cule…
— Da,bi ne- bi
ne,n- arfit rebuitsăparăchi araşa,ol uar e
în der âdere.Ce- ar fi săscri i o ca rte d esp re ot ânără ca re vrea
săsesi nucidă şil et ri
mi tet uturor cu nosc uţil
or ei scri
so ride
adio?
— Pân- acolotrebui esătermi n descrist reizecişidouăde
romane cuva mpiri,i-am răsp uns.Şt i
i, va mpi rii ăştia su nt la
mar e p reţ.
— Ei ,chest ia asta os-obucur epemăt uşa t a,Alexa,î mi
spuse at ăl meu . Că d oar şiea e nul ca . ei

294
 - KERSTI
N GI
ER -

Către =ndurerata familie T7aler

Aasenacer J

(ra5ă doamnă T7aler, dra5ă domnule T7aler,

Cu prileul morţii fiicei dumneavoastră, 0erda, doresc să vă transmit

compasiunea mea cea mai adâncă+ 0erri şi cu mine am fost cole5e =ncă din
clasa a cincea şi =ntotdeauna am fost şi foarte apropiate+ (in păcate, =n
ultimul an, ne-am =nstrăinat una de cealaltă ;eu am studiat la MVnc7en
peda5o5ia socială, am lucrat, după e9amenul de a6solvire, cu copii
7andicapaţi, până la căsătorie, după care m-am mutat la o fermă =ntinsă,
unde am dat naştere celor doi copii, $uise, acum de patru ani, şi Friedric7,
acum de un an<, ceea ce a făcut ca, din păcate, să nu fiu la curent cu
pro6lemele lui 0erri+

"7, dacă mi s-ar fi adresat totuşi mie, aş fi scos-o din =ncurcătură =ncă
de pe vremea când mer5eam la şcoală =mpreună+ "cum, din păcate, este
prea târziu şi nu ne mai rămâne decât consolarea versurilor poetului: 9
greu să pier'i un om, dar ne răm-ne m-ng-ierea de a *ti că nenumăraţi
erau aceia care$au ţinut la el.

"şa că, oprindu-mă şi eu asupra citatului din tto von $ei9ner 

Consolarea e un dar al inimii, const-nd, deseori, +n tăcerea plină de
iubire *i, prin tăcere, +n compătimire.  rămân cu 5ândul alături de
dumneavoastră+

" dumneavoastră
*ritt, 6aroneasă de Falen7eim, născută !me

295
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Şaisprezece
— Săracamea,Char
ly,t
otîţ
imaierău,nu,darlasăcăţi
-
am făcut rostde ce
va care mi
-afost mi
e nît
otdeauna de mare
aj
utor şi nicinu are efect
e secu
ndare de nici
un fel, Ul
rich
,
rade-te şit u odată, ursu l
e,arăţ i grozav, Gerri
, pantofii ăşt
i
a
su nt noi, am l uatmi elde d at
a ast a, dar n-aveau pe n i
căi
eri
vinete,desprecaresăpoţiştisigurcănu provindi ncineşti
e
ce cu lt
ură mod i
ficată geneti
c,Sever in, lasăast a, cădoa r nu
eşti câine,hai ,t r
eceiţ
, Mart a şiMari us su nt dej
a ai ci
, şiai
grijă, te rog,să nu f acicom entari
i pros teş
ti despre
înch ei
et
urile eiumflat e,că se- apucă şipl ângeşini cică se
maiop reşte,dar ăuz dacăn- ar fişit impul săse ască
n od
ată
copilul ăsta, cât u n elef
ant , şia ven it şi Ole,fără Mi a, că
amândoi s-au desp ărţi
t,lucru pe care-
l şti
ţi dej
a de mult, cu
toat
e că n-
aş i z
ce căăm cupri
nde cumva ritst
eţeadin pri
cina
asta…
Caroil
ne i nt
erpreta ob işn
uitul e
i mon ol
og de sâm băt
ă
seara, e dîntâmpi nare,i ar noine-am cr oti drum printre
munţ i
i de ujcăriişiboarf e.
Flo şi Gereon erau î ncă în pat, numaică Fl o se arăăt
suficient de trează ca să-şireven
dicecad ouaşul pe care i-l
adusesem, o ag rafă de păr cuo l i
belul
ă cu scl i
pici
, şica,
înai
nte de a adormi di n nou, să maimurmuE r
eşt
iuce
n a
maigr
ozavă e d peum
le!
— Excursi
e în Si rge31, î
ebengebi mi l ămuri Car
oil
ne
f
enomen
ul. Paisp
rezece i
lomet
k ri î uS
n j t
â
rulnci
i Dr
agon
ului
,

31
Regi
une t
uri
stică si
tuat
ă l
a estde Rin, î
n sud-
est
ul or
aşu
lui Bonn,
aco
per
it
ă de un grup de pest
e 40 de munţ
i şide d
eal
uri
,în cad
rul căr
eia
f
uncţ
ioneazăarc
pul nat
uralcuacel
aşinume.
296
 - KERSTI
N GI
ER -
32
iar a st
a ne- a f ăcu t p e t oţi gr .
og Mai
y puţ in pe Severi n,
care,î n t ott i
mpul ăst a, a st at com od î n rucsacu l nostru cu
cadru.
— Ceeaceî nseamnăcăest ef oart eprobabi lca,pel anouă
jumăt at
e,Bertsăadoarmă,î mişopt iOl e.
— Bună,i -am răspuns,puţ inî ncurcat ă,având î n vedere
că, de a lt ratamen tul st omat ologi c pe ca re mi -l aplicasel uni,
nu maisc himbase m cu elni cio v ob ră.
Ol e mi
î adresăcel mai răpi t or âz mbetde ca re er aî n stare,
unul mar caMed iculr eziden t Gosw i
n.
— Bunăşiţ ie.
O urare ca re su nă f oa rt
e d răgă sos
t î n ur ech i
le mel e.Chi ar
preadrăgăstos.
— Mi ast ăt otlaaiei ?l-am î ntrebat ,casănereveni m cât
de cât , şi el , şi eu.
— Da.A mait recutpe- acasă doarca să- şimaii a câteva
lucruri şi, cu oca zi
a ast a, săse a mi deapuţ in la mi ne.Vrea u
să sp un aşa, cu vor ba.
— Darspercăaiprofit atşit udeocazi eşiaiî ntrebat -
oce-
a gă sti aşade g roza v a l ciocă nitoareaai a băt rână de a l hote,l
nu?
Ol e scu t
ur ă d in cap .
— Ni ci măcar n- af ost nevoi e de aşa ceva. La urma
urmel or
, o tt m ai r c
ede şi -ac um că ne- am des părţit din
prici
na aven turiei
i .
— Bi ne,darchi araşaşie,Ol e.
— Păi ,tocmai ,cănupr eaeaşa,oţ i
nuOl epe- al ui.Şisper
c-o săpri cep i şit u câ ndvaast a.
— Ce- arfisăv- apucaţ iamândoişisămărunţ iţ
il egumel e?
întrebă Car oli
ne,aruncâ ndu- il ui Ol e doidovl ecei, pe ca r
e
acesta, cuî ndemânare,î i prinse.
32
Obosi
t
/Ameţ
i
t(î
n l
b. en
g.,î
n ori
gi
nal
).
297
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Car oil
ne mi î f ăcucu oc hiul, ar uncân du-mi şi un zâmbet
plin de n îţeles.
— Fant asticipantofi,î mispuseMart a.
— Mul ţumesc.Suntnoi ,i-am răspuns.
— Arat ăgrozav,i nsi st
ăMart a,podi dind-oi medi atpl
ânsul .
Înch ipuie-ţi numai cu reluşele al easu bţiri pe pi ci
oarele mel e
umflat e! Ah, ce n- aş da eu să maiam ni şte gl ezne aş a
su bţ i
rele.Sau poa te un pi eptel id
catiş mai mi c.Nu potsă-
nţel egşibună pacede ceat uncicâ nd arăţ i aşa, cat ine,î ţ
i
maivi ne s ă…
— Mart a!izbucniCarol i
ne.
Iar Mart aî şitrase a nsul.
— Ei ,Mart a,asta- idoaraşa,deocamdat ă,i -
am răspuns
totuşi . Curând o s- arate d in nou norm al şipi ci
oarele a tle.
Cu t oate că , sincer ă săfi f ost, vă zân du- i Mart eipi cioarele
nod uroaseî nfipt e î n nami l
ele de sa boţ ii din nui el
e î mpl eti
te
de mest eacăn ail ui Mar i
us, numaicu gr eu ţ i
-aifi put ut
înch ipui aşa ceva .
— Da,da,se maismi orcăiMart a.De parc- ar fi vorba
numai depi ci
oar e. Şi d e t ot rest ul… Că- n pe rioada
alăpt atului, sâ nii sef ac şi mai mari .
— Da,darat unciveiţ ineî nbraţ eomi nunăţ iedecopi l
,am
mai î ncu rajat-o.
— Exact ,adăugăCarol ine.Şi -acum î nceteazăcu boci t
ulşi
taie cea pa ast aî n bucă ţele câ t mai mi ci.
— Darcum aş put ea să mă pot ol esc din pl âns înf elul
ăsta? sesmi or
căi di n nou Mart a, î n t imp cenoi , ceilalţ
i, ne
văzurăm si liţ
isăpuf nimî nrâs.
Bert pu se u n CD maivechi alcel orG i
psy
de aKi
l ngsşi
dădu vol umul ch iar a mi tare d ecât de o bi
cei ,înch ipuindu- şi
că, neob i
şn uiţi cu aer ului t are,de munt e,di n Sieb engeb i
rge,
cop iii ar fidorm it cât se u p
teade a dânc.Ri tmul muzi ci
i era
298
 - KERSTI
N GI
ER -
ant renant şicut oţii ne- am pus p e d ansa t acolo,î n bucă t
ărie,
tăind l egu mel e n ît imp ce e n b âţâam
i f unduri l
e,ames tecând
în ri tm pri n t oate oa lel
e şi , din câ nd î n câ nd, pocn i
nd şidi n
deget e.Sever in se co coţă bucu r
osî n braţ elelui Ber t . Până şi
Mart a se dest i
nse şiî ncer că o î nvâ rtit
ură î n j urul prop riei
axe.
— Carevasăzi cămerge,el efănţelul e,spuseMari us,dându- i
o dat ăr oat ă, o mi şcare ca re-il uă ceva t
imp, dar ca re-i stârni
Mart eir âsu l
.
Ci neva băt u î n f ereast ra de l a bucăt ărie.Era cl ar cănu
auzi se i ci
nunul di nt re n oi so neri a.
— Darci ne-armaiput eafi?î ntrebăCarol ine.
Ber to ţ inu î n mi şcări de sam ba pân ă la uşă, înt orcându-
se cu Mi a al ături.
— Bunăl atoat ălumea,spuseMi a.
Arăt abi ne,pr ecum î işieraobi ceiul ,poat echi aroţârămai
mul t,înt r-o roch i
e de va ră, de un al bastru-deschis,ceea ce-i
acce ntua at ât och ii, cât şi trupul deoseb it de su plu. Aş fi
put ut să j ur că oc rhi a er a nou -nou ţ
ă,după cu m arfi put ut fi
şisa ndal el e aso ratte.
Se î nţel ege edl a si ne că ne- am op rit din dan sat, muzi ca
însă mer gân d maidepar te.
— Cecauţ iaici?înt rebăOl e.
— Păi ,cemi -am zi s?Căaziesearasăpt ămânal ădegăt it,
îi răspu nse Mi a.Şi nu- mi ami nt esc să fi an unţatcă n- aş
veni .Nu- iaşa,Carol ine?
— Aşa- i ,rostiCarol ine.
— Dar ce- aveţit oţ ide-aţ iî mpi etrit aşa,de cum m- aţ i
văzut ?Cădoarşisăpt ămânat recutăam f ostpe- ai
ci.
—I atermi năcuast a,or epeziOl e.
— Cu careasta? i-o î ntoa rseMi a, aruncân du-şipe sp ate
părul eil ung,de u n roşuapri ns.
299
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Mi a,vreisăbeiceva?oî ntrebăBert .
— Mul ţ
umesc,da,spuseMi a.Măcarcăam băutzdravăn
pe- acasă, dar nîni ciun caz - am
n ch efsămă t rezesc.Aşacă
să vi nă chest ii
let ari .
— Spercănueşt icumaşi na,spuseOl e.
— Oooo,darce,î ţif acicumva gri j
iîn pri vi
nţa mea?Ţi -
e
fri
că său n dau pes te vreu n pi londe p od? maispu seMi a.Nu
mai poţ i după si nuci gaşă, nu? E aşa , o ch estie care e t exci
tă.
— Mi a,strigăCarol ine.Credcăcelmaibi nearfisă…
— Ce?orepeziMi a.Sădi spardi nnou,casăput eţ
ipetrece
aiciî n l i
psamea ? C um ţ i s- ar păreadacă u n Ol e,ciBer t ar fi
ăla ca re se cu lcăcuGerr i
, ei ?ot rânti Mi a.
— Mait acă- ţigura,Mi a,o avert iză Ole.Chi aracum dau
telefondupă un t axi .
— Ce mai ,Gerri ,chi arcă t e-aidescurcatde mi nune,î i
dăd u Mi a î naint e. Şi i a spu ne, cum t e simţ i cân d aio
căsn ici
e pe co nştiinţ ă?
— Las- o-n pacepeGerri ,i-oî ntoarseCar oli
ne.Cu ce- iea
vinovat ăcăOl eşicut inev- aţidespărţ it?
— Despărţ it? Ha- ha- ha,f ăcu Mi a.Bi ne,dar văd că nu
su nteţi delocl a cu ren t
, nu? Habar n- aveţi căGer ri şiOl e a u
o rel aţi
e, nu?
— Darnu- idel ocadevărat ,int ervenişiChar l
y.
— Şt iţ
ice,neî nţelegerileast ea aţ iputea să vil erezolvaţi
într-alt
ă par te… spu se şiMar i
us,numaică Mi a îi astupă
gura.
— Tu,prost ănacul e,aif ace bi ne să nu t e-amesteci!Sau
să- i povest escMart eicâ t d e des, aşa, di n î nt
âmpl are,ţ i
-a
aterizat m ân a pe f undu l meu şi cum t e maihol bezi î
n
dec otl
eu l meu ?
Zicând ace stea, opri vi pe Mar ta, t r
sâmbân du-şigu ra
dispreţuitor.
300
 - KERSTI
N GI
ER -
— Nusunt eţicut oţ i
idecâtni şteipocriţ i
!
— Ui tece- i!Dacă- ivorbadei pocriţi,săşt iicăt u eşt iaia,
cuvâ rf şi-ndesa t,o p use l U
richl a punct .
— Numaispune!Şidece,mărog?Fi i
ndcă- nt oţiani iăştia
am f ăcu tî n aşaf elî ncât sănu vădau de n îţeles i n
cimăca r
pe j umăt ate di n câ t mi sepăr eau de pl i
ctisitoare seri le astea
de sâmbăt ă? î ntrebă Mi a.Şi l asăcă vă zi c eu vou ă ceva
imed iat, cev a de car e ni ciunul di ntre voin- are habar: î n
viner ea în caresepăr ea că Gerrii ntenţiona să sesi nuci dă,
dumneae i a pet rec ut o noap te fierbi nt e în com pan i
a so ţului
meu l a hot eulR
legen cy Pa lace.Şti
u t oa tă povest ea , fii ndcăo
priet en ă de- a meai -a văzu t pe- amândoiacol o:gi ugiulindu-se
la mi cu l dej un.
— Mda,î nt i
mp cet u,mi ronosiţo,t eaflail a un cursde
per fecţion are a l Münch en , nu- i aşa ,o l uă Char l
y a l rost
.
— LaSt uttgart,ocorect ăMi a.Da,chi araşaaf ost .Şi ,de
altfel, Ol e ni cimăca r n -a nega t nimi c di n t oat e ast ea
, dragă
prietenă.Aadmi schi arcăeî ndrăgost itdeGerri .
— Păi ,aşaşie,î nt ăriOl e.Cădoarnu- iniciunsecr et.
Carol ine şiî duse â mna l a gu ră.
— O!f ăcumaiapoi .
— Chi araşa,o,o mai muţ ări Mi a.Şi de- aa i am şi pl ecat
de- aca să . Numai căţ ie si gur nu ţ i se a p
re a şacev a nelalocul
lui. Nu- i aşa , Carol ine?Că doar u t ai î ncer catt ott i
mpul să -l
cu plezi pe Ol e cu Ger ri şini cinu mi -
ai put ut i er
ta vr eodată
că i l
-am l uatde su b nas. Numaică cu am t otul s- an-tors din
nou î mpot rivă. Cu pl an urile ei desi nuci der e, ui bita şi
nev inov aa t de G erri l-a momi t pe O l
e p ânăl a hot e…l I ar oiv
v-aţ irepezi ts- ocompăt imi ţ işisăvăpurt aţicueacumănuşi .
N-aveţ i dec ât să -iţ ineţ il i
niştiţ
i part ea ! Ce- are-a f acecămi -a
distrus vi aţa! I mport ant e că bi eteişide vi aţă năpăst uit
ei
Gerr iî i mer ge i n
be.
301
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Hai , opreşt e-te odat ă, Mi a! î ncercă s- o st runească
Char ly. Şt im cu t oţii căn- a f ostvorb a de ni cio prietenă de-a
ta, ca re să -i fi vă zut pe O le şi Gerr iî mpreu nă. N- ai fostdecât
tu î nsăţ i
!
— Bine,dareaeral aMünchen,spuseMari us.
— Stut tgart,îlcor ectăMart a.
— Da’deunde,spuseUl rich.A l uato cameră l a hotelul
Regen cy P alacecuaman tul ei .
— Oo,f ăcură deast ă dată Car oline,Mart a şiMari us,î n
cor.
Mia ar ăta de- a drept ul î nsp ăimânt ată.
— Şiast a nu se î ntâmpl a pent ru pri ma oară,adăugă
Char ly. Lu i O le î i s pu nea că se du ce l a cursul de
perfecţion are, u nmai că , n î r ea li
tate, e d fiecar e dat ă, se
întâlneacuamant ul ei.
— O căzăt ură,î nvârst ăşicupi eleaboţ it
ă,spuseOl e.
— Nu- idelocî n vârst ă,şui erăMi a,care,sevedeabi ne,îşi
dep ăşise ep red e sp ai
ma. Şi e d e z ece or i maibun l a pat decât
tine!Habar n- aide n i
mi c!Nu eş ti decât un ageam i
u.
— Ei,at uncifăbi neşicară- tel ael ,îirăspunseOl e.Hai,ce
mai aşt ep ţi
?Î n ori ce ca z, eu , unul , nicinu mai vr eau săam
de-af ace cu tine.
— Păi ,da,căacum oaipeMi ss Cur Lăt ăreţ,i -
ot rânti Mi a.
Să fi şt iut eu căast at e exci tă, zău dacăn- aş fif ăcu t cev
a ca
să fipus p e mi ne vr eo câ t
ev a ki le-n pl us.
— Sincerăsăfiu,nu- nţel
egoi otă,spuseCarol ine.
— Ni cieu,iseal ăturăMart a.Ce,Mi aşiamant uleierau
în acel aşihot elcuOl e ş i Gerri ?
— Nu! am rost it.
— Ba da,i nterveniChar ly.Numaică Gerrinu- şidorea
altceva decâ t să - şipună şiea l i
niştită ca păt vi eţ
ii. Ea, una,
chiar că e nev inov aăt. l O
e a ven i
t p e urmel e Mi eişii -a
302
 - KERSTI
N GI
ER -
urmări t pe eaşipe a mant ul eipână î n hot e.lAcol o,cu t otul
întâmpl ător, a dat pest e G erri, ca re - la co mpăt i
mi t
, fii ndcăse
afla t otal î n st are d e şo c.
— Darşiî nst areapr ovocat ădewhi sky,am adăugat .
— Ha,ha,f ăcuMi a,arăt ândî nsăuşornesi gură.
— Ast aaf ostunadi nt recoi ncidenţ el esorţii,precizaOl e.A
fostkarm a, că c, idi ntret oate hot el uril
e di n oraş,t ocmai ace la
trebuise să fie cel cupri cina. I ar ci ne mai i nsistă săsp ună c-
ar fivor ba de o î ntâmpl are chi ar că n- are hab ar es dpre ce
vorbeşte.
— Ăăă?f ăcu Mart a.N- arput easă- miexpl iceşimi ecineva
ce er a î n defin i
tiv cu Ger ri î n hot eull ăl a şicu m de s- a
întâlni
t pe- aco lo cu Ol e?
— Kar ma! îi răsp unser ăî ntr-un gl as B ert şiMari us.
— Până l a urmă, am put ea să- i fim Mi ei chi ar
recu noscă t
ori , sp use l U
rich.I a săse fid cusad
u evă
ea rat
la
cu rsul ăla de p er fecţi
onar e,căat uncin- ar fi aj uns n i
ciodat
ă
Ole î n hot el, ar i Ger ri n -
ar mai fiput ut fi op rită din
încercareaeide- a se n si
uci de.
— Mamă- mamă!excl amăMari us.Cemaipovest e!
— Totnu vă- nţ eleg,i nsistă Mart a.Deundeşt i
useat unci
Ole căGer ri int en ţ
ion a săse moa o r e?Şi de ces- au gi ugi
uli
t
la mi cu l dej un?
— Nu şt iadel oc,î ispuseBert .N- af ăcutdecâts- aparăl a
momen tul pot ri
vi t,î n l ocul pot ri
vi t.
— Darast adi npri cinaMi ei,oţ i
nuUl richpe- alui.
— Karma,cemai ,confirmăCarol i
ne.
— În ci nst ea Mi ei, ur ă Bert , ri dicându- şi paharul .Î n
cinsteaMi ei, ca re,pri n es ca pada ei ,i -
a sa lvat viaţal ui Gerri .
—Î nci nsteaMi ei!rostişiUl rich,câtsepoat edesol emn.
—Î nci nsteaMi ei!spuseMari us.
Mia aruncăroa tă o pri vire o trăvi tă.
303
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— N- aveţidecâtsă mă pupaţ iîn curcu t oţ i
i,hot ărîea,
azv ârl
indu- şimi nunăţ ia de păr pe sp at
e.Chi ar că su nteţi
ultimii oa men i
!
Şi, cu ast f
elde vor be,se gr ăbi să i asă di n bucă tări
e.O
secu ndă mait âr ziu, casa î
nt reagă se cutremură.Aşade a tre
trântise şa u Mi a.
— Lareveder e,spuseCarol ine.
— Eu t otnu- nţ eleg,zău,de ce v- aţigiugi ulitla mi cul
dejun, st ărui Mart a.
— Ei ,Gerrirămăsesecu ni şteurmedesucdemorcovipe
buzadesus.Î n plus,maiareşi -ogurăaşadedul ce,spuse
Ole.
— Ei ,aş,fiindcăt rebuiasănevadăMi a,am dres- o.Ceea
ceer a şica zu l
.
— Geni al,aprecieCarol ine.
—I aascul tăai ci,t u chiarţi-aiînfiptmâna- nf undulMi ei?
î
lî ntrebă Mart a pe M arius,aruncâ ndu-io p ri
vire nîtunecată.
— St ail i
nişti
tă,că ni cin- aiî n ce să ţi-
oî nfigi ,spuse
Char ly.
— Da,e- adevărat ,admi seMart a,punându- sedi n nou pe
bocit.

— Spercaacum săfiişit u mulţ

umită,spuseOl
e,înfaţa
uşi
i.
Char l
y şi Ulri
chşedeau dejaî n maşină şimă aşteptau.
— Cevr eisăspui?
— Păi,aşa,căacum şti
eînsfârşi
tşiMiacăsuntlacurent
cu f aptul că m- a înşe
lat
, zise Ole.Că doa r tot i mp
t ul t
e
deranjase chest
ia ast
a.

304
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ah,da,m- aderanj at,i
- am spus.Darchi arşi-aşa,poat e
că - n
arfi f ost rău dac- am fi put ut s- o scu t
im t otuşipe Mi a de
scen a ai a enj ant ă.
— Bi ne,dar n- af ostdel oc vina mea,se î mpot riviOl e.
Ul ri
chşiChar l
y a u î ncep ut doa r.
— Pent ru cănu eracorects- ofil ăsatpeMi asăcreadăcă
eu aş fif ostpri cina des părţ i
rii voastre,i -am ex pli
ca t.
— Dart ueştidef aptmot ivul,spuseOl e.
Am suspi nat.
— Cum sef aceoarecăi arăşiam undéj à vu ?
— Păi ,pent ru că am avut aceeaşidi scuţie acum vreo
cât evazi le,sp use Ol e.Te i ubesc, Ger ri, şivr eausă fiu cu
tine.Ce est e a şade gr eude p riceput?
— Ol e,ast a e… Î mipar erău!Aşa ceva nu potsă i au î n
serios,i -am mai sp us.Vrea u săzi c,ar t rebui săt e-nt
rebi şi
tu de u nde i ţ
-au răsă ri
t sen ti
men tele a stea, hod or on c-
tronc!
Tepomeneşt icăşicu pat ru săpt ămâniî n următ otaşa,mă
iubea i!
Pen t
ru o cl ipă,Ol e sear ăăt cevamaines igur. După car e
însă , sp use:
— Î n mar e,da.Numaică nu am conşt ienti
zat.Şichi ar
dacăn- ar fi aşa , e cu mva i nter
zis să t e î ndrăgost eşti de
cineva aşa , dintr-odat ă şipe n eaşep
tt ate?
— Î n mare,nu,i -am î ntors-o.Numaiaşa,ca t imi ng33,e
cev a mai nef ericit al es m omen tul. Că l a vreoşase ore de la
momen tul î n ca re a i aflat căneva stă-tat e-
nşel a, te- ai găst
i şi
tu săt eî ndrăgo seşt
t i ex actde pri ma f emeie ca re ţ i-a ieş
itî n
ca le.Si gu r, poţ i sănumeşt i aşaka rma,
ceva dar şireacţ i
e de
scurtcircuit, proiecţiesau reacţi
e d e sfidar e.
— De ce nu t el aşişit u di rij
atăî n viaţă de el ement e
pozi t
ive?î nt rebă Ol e.Dep ăşeşte-ţ
i şit da
ut ăolatura ast a,
33
P
otri
vi
re/
momen
t al
es(
în l
b. en
g.,î
n ori
gi
nal
).
305
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
întunec aăt, Ger ri. Ui te, acu m nor ocu l ţ i se -araăt l a-
ndem ână, ar i t u nu t rebu ie decât să- l apu ci. Crede- mă,
oricare l t
aa s-ar fisoco ti
tf eri
cităî n l ocu lt ău.
— Cevr eisăspuicuast a,Ol e?
— Pai ,da,cădoarnu- mif acaşa,i l
uzii!Căam t recerel a
femei. Şi -aşaa f ostde câ nd mă şt iu. Den ti
ştiiî nal ţi
, bl onzişi
chipeşi, su nt bi ne co taţi. Şi,î n privinţa ast a, ch i
ar cănu se
schimbă ni mic, numaifii ndc ă una ca Mi a ar e p robleme cu
propria-i se xualitate şiseori en teazăcă t
re un al tul. Ci ne şt i
e,
poa t
e căast eanu- s d ecât prob l
eme cei es ali veal ă od ată cu
vârstacri ti
că.Ori cum arfiî nsă,n- aisăgăseşt iun altulmai
buncami ne.Si -aşacevaart rebuisă- ţifiel i
mpede.
— N- arfirău,poat e,unulcevamaimod es t
,i -
am î ntors- o.
Fii
ndcă , atenţie!Nu cu mvat e-arăţi cam preapl i
n de i t
ne?
— Î n pri vi
nţa ast a nu maiî ncape ni ci
o modest ie,hot ărî
Ole,t ran şant. Gân deşte-
te şit u, Ger ri
! Sunt ce l maibun
lucru car e ţ i se poa t
e î nt âmpl a în vi aţ ă, ăcic t e vădaşa
precu m eşt i
, cu t oate mi nunat el
e t ale trăsă turi de ca ract er
,
caşicu mi cile şici udatelet ale defecte.Pen t
ru t oate ast eate
iubes c.Şi -o săt e iţn pe p alme o tată vi aţa, şit oţi din j ur or să
ne i nvidieze p ea-mândoi .
Tareaşfif ostcuri oasăsămăi nteresezdemi nunat el
e mel e
t
răsăt
uri de ca r
acter, caşi de mi ci
l
e şi ci udatel
e mel
e def
ect
e.
Înloc e d aşa ceva nîsă, am sp us:
— Păi
,ce-arfidac- aşaveanevoi edeîncăcevat i
mp,casă
mă lămur esc şi euî n privinţ mel
a prop
rii
ler
osen ti
men te?
— Decâtt i
mp?f uelcurios.
— Habarn- am,Ole,i-am răspuns.
O vreme,Ol e con ti
nuă să- şimuşte bu za de s us.
— Şti
i,n-osăpotaşt eptaşieu aşa,lanesfârşit
,insist
ăel
.
Arfioprostie.
— Mda,potsă-nţeleg,i-
am zis.
306
 - KERSTI
N GI
ER -
— Eştifrai
eră,spuseOl
e.Chiarcăeştifrai
eră!
— Mul ţ
umescf oartemult
,i-am răspuns.Nu cumvasăfii
f
aşa,r
aier
,se număr ă pri
nt mi
re nunatel
e mel e t
răsă
turi de
caracter?
— Poat ecăn- arfirău săt egândeşt işilaf el
ulî n caremă
simt eu ,t otr esp i
ngân du- mă l a t otpasu l şiî ndoindu-te de
sentimen tel
e mel e,î mi rep roşaOl e.
— Darsăşt iicămereumăgândescl aast a,i -
am răspuns.
— Noidoisunt em caşif ăcuţ iunulpent ru cel ăl
al t
,insistă
Ole.Ne î nvârt im î n acel aşicer c de pri eten i
, avemacel eaşi
preferi
nţe şii nt erese şine- nţeleg em at ât de bi ne î n pat . Ce ţ i
-
ai mai dorial tceva ?
— DragăOl e,căneî nţelegem sau nu chi araşadebi ne-n
pat rme u az ă să se do vede as căc
că, i nu am f ăcut e dl
oc
cunoşti
nţ ă unul cuce lălaltî n pri vinţ
ai -a
ast
ma!at ras at enţ
ia,
cu gri j
ă pen tru ul timele cu vinte,r ostite f oarte rar şif oarte
răspicat.
Pentru o cu pă,Ol e am uţ i.
— Şicum r ămânecu sărut ulnost ru?î ntrebăelmaiapoi .
Că do ar n- o să- mi s pu i ac um că n- ai i smţit ni cio
furnicăt
ură?
— Hm,am f ăcut .
Sărutul f uses eî ntr-
adev ăr frumos! Dar aşaer au mai t oa t
e
săruturile,nu? a Ir dacănu aj ungea i să -l să ruţit ocm ai pe cel
de ca re nu- ţ
i pl ăceasa u pe cel care,ni ciuna, ni cidouă, î ţi
vâra li
mba î n gât ,furnicături le se simţ eau mereu.Sau de
cele mai mul t
e ori . Adi că ,în cel puţ in ci ncizeci l
a su t
ă di n
cazuril
e pri mel or să ruturi. Sau î n pat ruzeci şici ncil a su tă
din ele.Ceea ce, oricum, e o r p
oporţie d estul de b ună.
Ole n iterpretă gr eşitt ăcer eameaşizâmbi mul ţumi t
.

307
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Ui te,maigândeşt e-te pr eţde- o noapt elat oate ast ea,
spu se, săr utân du- mă ap oipe ob razşiî ndrept ân du- se către
propria-i maşi nă.
Maşina ast a er a un Por sche C ar rera,negr u, pe car e O le o
numea maşi nă de dent i
stşipen tru car e Ber t, Ul ri
ch şi
Mar i
us î li nvidiau de mama f oc ului. I -am urmăr i
t ş i eu
iscusinţa cu ca rei eşi din l ocul de parca re,iar m ai apoi,f el
ul
în ca re acc eeră
l î n l ungul st răzii.
— Gerri !A pl ecat.Poţ isă urciacum,st rigă Char ly di
n
maşi na l ui Ul rich.
M-am st recuratpe ba nchet a d i
n spa te.
— Scuze,am murmurat .
— E- nr egul ă,maispuse Char ly.Trebui e să fi fostvreo
discuţie mp i ort antă de- a durat at âta.
— Nucumvaaţ iauzitt otul?
— Abi a după ce- a coborâtChar l
y geamul ,î mirăspunse
Ulrich.
— Săşt iicăOl earedrept at e,Gerri ,cont inuăChar ly.Dece
să daide- a azv ârli
tă cu aşao si tuaţi
e numaidi n pri ci
na
îndoieli
lor a tle?Ce- i cu t oată anal izaast a neî ncreză toare?N-
ar treb ui decât să nî şfacinor ocu l cuamândou ă mâi nile şi să-
lţ ii bine de t ot.
— Prost ii,se băgă î n vorbă Ul rich.Gerriare dr eptate:
sentimen tele ast ea au r ăsăr it aşa, puţin cam brusc . Dacă
Mi a nu l -ar fi î nşelat, Ol e a r fif ost şi
-acu m cu ea .Iar dacă -i
sincern î tot ce- i sp une l ui Gerr i
, at uncini cinu t rebuie s-o
preseze atât , cisăl asel ucru ri
le s ă-şiafle s ingur e ă fgaşul.
—Î n af arădeast a,ni cinu- ivorbaai cidesent i
ment elelui
Ole,am sp us.E vor ba de- mel
aee.
l
— Darparcăzi ceaică- ţipl acedeOl e!spuseChar l
y.
— Da,şi -am f ostcândva î ndrăgost ită deel ,am adăugat .
Numaică u snt an i de- autnci .
308
 - KERSTI
N GI
ER -
— Că doar nu mi -oispune- acum că nu- lmaigăseşti
atrăgă
t
or,i nsistă Charl
y.
— Ei,atrăgătorîigăsesceu şipeRobbi eWi l
li
ams,şipe
Giovan
ni di Lor enzo,şipe D avid Bec kham, i-
am răspuns.Ba
chiarşipe U lri
ch … Mă rog, uneori.
— Mul umesc,baby,
ţ spuse l Uri
ch. Dacăvr e,iatât
a vr eme
cât o să locuieştila noi , să şt i
i că pot ăs umbl u prin casă
numai în ch i
loţi.
— Bine,dar… începuChar l
ydi nnou.
— Las-oîn pace,o opriUl ri
ch.Dacă o să sedovedească
ceva seri
os nître O l
e şi ea , atunciare o tttimpul din lume ca
sădesc opere asta.
— Doardacăn- ofipreat ârzi
u,spuseChar l
y.Căpeurmă
iar oapucăporni ri
le sinuciga şeşini meni nu şi-
ar d ori def
el
aşace va.

— Avem t reipropuneride copert e şiam vrea să şt i

m şi
părereadumneavoa stră, îmi spuse a L
kritzel at el
efon.
— Părereamea?
— Da,copi lă.Cen- aţiciti
tcontractulcu atenţi
e?Deţ ineţi
dreptul de p arti
cipare a l unele d eci
zii de el
ful ăst a şinicin-ar
fi rău dacăvil -aţi ex erci
ta, căciî ntr-
o vaRoni
raina
ntăarată
precum Madonna î n per i
oada an ilor ’80, n î cos t
umul de
aerobic,iar n î al t
a cu rgel a sâ ngepe met ru păt rat
, câ
t n-a
curs î n toa tă băt ălia de l a Wat ergate. Treceţi ottuşiluni
dimineaţă şi -
o să vă pr ezi
nt i mediat cel or de l a
departamentul de gr afică.
— Prea bi ne, i-am răspuns, propunându- mi să mă
inter
esez şi eucâ t de câ t despre b ătăl
ia ami nti
tă.

309
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Dumnez eu l
e!Aveamcar evasăzi
că drept de d ec
i
zie asupra
cop er
tel
or. Dar ast a chiar căer a un lucr u revol
uţ
ionar! Ceea
ce ar fi î nsem nat ca, î
n sf ârşit
, să ca pete şipr ot
agonistel
e
mel e acee aşicu loa
re a părul ui ca şif emeile ceapăreauî n
faţă, î
n i lustraţi
e.
— V- aţirezolvatproblemelefami l
ial
e?Vreau săspun,sper
căn- af ostni mic grav…
— Cevr eţisăspuneţ i
?
— Păi ,n- aţ
iput utvenimiercuriladejunulacela,i
-aspus.
— Ah,despreai a er
a vor ba,zi se ak
Lrit
ze.Mda,am avu t
nevoie d e u rgenţă de ozi l iberă şimi -
am zi s căar fi f ost mai
bine să vă aflaţ isingură cu tânărul.Şti
aţică nicinu mai
umbl ă cuSchnei der aia?
— Da,i -
am r ăspuns.A f ostdoaro r el
aţ
ie con su
mată şi
inut
ilă.
— Nu şt i
u,zău,dacă l ucruril
e stau chi ar aşa,spuse
Lakritze. În oriceca z n îsă, ch est
ia par e să-ifi f ăcut bine,că ci
tocm ai dereitcăpri n deb araua ai a a l ui şich iar r u
mează să
ocupe b i
roul de p e colţ
.
— O,am f ăcut .Păi
,at uncichi ara arăt atcă şt i
e să se
descu rce.
— Ni cichiaraşa,mi -
oî ntoarse Lakrit
ze.Fi i
ndcă bi roul
stăt
ea or icum gol , de cân d colega su f
erise criza aceea de
nerv. i Oricum, e şiăst a un î nceput. Vă dor escs- aveţi parte
de-un sf ârştifrumos e d săp tămân ă,Ger ri, şine ve dem dec i
luni.
— Şieumăbucur ,gândindu- mă,desi gur,laziuadel unişi
nu l a sfârşitul de săptămână. Fi indcăaces ta stăteaf erm su b
semnul nunţ ii de argi
nt a măt uşă l A
exa.
Săpt ămâna t recuch i
ar oa frte rep ede.Am vor bitl a t el
efon
cu Ol e de ap roape pat ruzeci de or i
, am sc ri
s ci ncizeci de
pagini di n cel de-
al doilearoman Roninaşii
cu -
am aj utat pe
310
 - KERSTI
N GI
ER -
Patrick şipe Lul u la mut at. Nu î n ul t
imul rân d, ca să văd
neapăr at cu oc hii mei cum urmau să se as orteze, pu se
al
ăt uri, raf tul de CD- urial l ui Patrick, din oţ eli noxi
dabi l
,
şl
efui t
, şico moda cumodel e a pli
cate al ui Lul u.
Joiseara,după ce am băgatcanapeaua l uiLul u şiam
scos-o pe ce aal ui Patrick
, acestaî mi pred ă ch eil
e.
— Al telenumaisunt ,nu?am întrebat,bănuitoare.
— Bi neînţelescănu,î mirăspunseel .Deceţ i
-efrică?C- o
să m ă st recor aiciîn mi ezde n oapt
e şi-o săm- arunc p e i t
ne?
— Exact !i-am trânti
t-o.
Pat ri
ckî şiî ntoarsef aţ
ă, în semn de di spreţ.
— St ait ul ini
şti
tă!Pe-unacat i
nen- aşregula-odecâtdacă
n-aş avea î
ncotro.
Şi, cu m er a de a ştept
at la aşaun sc himb de r epl
ici
, Lul u
seî ntâmpl ă săseafle n î af
ara razei de audi ţi
e.Al t
fel
, at unci
când er a şiea pri n pr eaj
mă,vor bele pe car e mi l e ad resa
Patrick er au numail apt
e şi mi ere.Odat ă,chi ar m ă numi se
surioară.
— Aiput ea să fiişitu puţ i
n maiamabi l
ă cu el,pret i
nse
Lulu. Că eldoar î şidă at âta sili
nţă cut ine.
— Î mi pare rău, Lul u. Dar ,în cazul ăst a, cu t otul
excepţional, ştiu eu mai bi ne d ecâttine:t ipul e şi rămâne un
căcănar!
— Ceea ce î nsă nu t e-
mpi edică să-
iprei eilocui nţa şi
bucăt ări
a,mi -oîntoarseLulu.Art rebuisă-ţifiepuţ inruşi ne!
— Să şt i
ică m- am gândi tdestulşisingură dacă t otular
avea aşa , o su sţ
inere mor aă,
l i -am răsp uns.Dar … da!Are!
Vineri, de di mineaţă, am şi pus să fie schi mbat ă
încuietoareade l a uşă. Prop ri
etara searăt ă puţ in mi rat
ă de
aşa cev a, dar a m pl ăti
t e u î nsumi t oată t ărăşenia şii -am
expli
ca t căt otul avea legăt
ură cu Fen g Shui - ul. Şi, pe lângă
încuietoareace a nou ă,am maipus săfie n istalati mediatşi
311
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
un zăvor de s i
gu ranţă.După o tat e ast ea, m- am dus a l ai mei,
acasă.
Mama mea î mi comanda se u n cost um cu pant alon şi de
aceeai nsist asesăvi n şisă -l probez.
— Ţi -
am spusdoarcăam dej aorochi e,i -am spus.
— Da,unaroşie! ţi
nu să r epe te mama mea.Lasăă cn -
am
uitat. Pr obabi l una cu bret eluţ e di n ace lea,f oarte su bţi
ri, şi
-
aşade st râ mtă pe t ine,de- ţii espri n ea î n rel i
efşi ch il
oţi
i.
— Ni civorbă,i -am răspuns.E o rochi e minunat ă.Cu-
adevărat.
— Dar şi ăst a-i un t ot at ât de mi nunat cost um cu
pan talon,mi -o întoar se mama mea.Exac t unul ai dom a a
avu t pe ea şiHan na l a an iversar ea ce lor şa i
zeci de an i ai
Annemari ei.Hai ,trage-liutepet ine.
Suspi nân d, i -am f ăcut t otuşi pl ăc erea. Cos tumul cu
pant alon er a bej ,î mi f ăcea t enul cabrânza şi at
ârna pe mi ne
ca u n sac .
— Zău dacăpri cep,spusemamamea.Că- idoarmări mea
patru zeci şidoi !I a st ai tu drea pt ă!
— Măsur ameaet reizecişiopt ,mamă,i - am at rasatenţia.
— Nu maispune!Şieu car eaşa,î n mod normal ,am un
och i bun, ca să nu maispu n că eş ti ce a maigr asădi n toată
familia. Ei, nu- i nimi c,căau un ser viciu de com enzide 2 4 de
ore,i ar da căsu n acu m, imed i
at, mâi ne,până l a prânz, îl şi
ai sch i
mbat , măsu ra t reizeci şiopt .
— Mamă…
Deoda tă,î mi su nă t elef
on ul. M- am ui t
atpe ec ran , aflând
astfelcăer a vorba de O le.Di n nou .
— Nu,ni cio vorbă-n pl us,că- if oartei mport antpent ru
mine camâi ne s- arăţ i şit u cu viincios, fii
ndcăt oată lumeao
să e fi cuoch ii pe i tne.Fi it u si gu ră de ast a! mai sp use a mma
mea. Vreausăşt i
u căpoţ i săst aiacol o cu cap ul su s.Ca să
312
 - KERSTI
N GI
ER -
nu maispu n de mi ne! Sper că n-aiui tat nî ce si t
uaţie
imposi bil ă m- ai pus,o mamă a căr eifii căa î ncer
cat să-
şii a
viaţa… Hai ,răspundeodat ă,copi lă,că faceşit elef
onulăl a
un t ărăboi !
— Al o?
— Bună,f rumoasamea,am vrutdoaraşa,scurt ,săaflu
cu m î ţi mer ge, sp use l O
e.
— Ci ne- iacol o?î ntrebămamamea.
— Î mimergebi ne,t ocmaieram pel a mama,pe- acasă,i-
am răs pu ns.
— Şii - aispuscumvadej ademi ne?insistăOl e.
— Bi ne,Ol e,darnu- imaini micdespus,i -
am zis.
— Hait ermi nă şit u mair epede!mă zorimama mea.
Spune- i c- o să -
l su ni t u mai î ncolo.Avemşinoit reabă!
— Î ncet -î
ncet ,tu chi arcă- ntinzicoarda,spuseOl e.Să- ţ
i
spun saunu cât e e f
mei , numaiî n săpt ămân a a st
a,mi -
audat
de- nţelesc- ar fide î ndat ă ga t
a săocu pe locul Miei? Aşa, cu
toat e drep turile şicu t oateî ndat ori
ril
e?
— Pari ezcă- ivorbadet oateasi stenteletale,i-
am trântit
-o.
Păi, câ te săfie?
— Ha- ha,săfiecumvaci nevagel os?întrebăOl e.
— Tel ef oanel east eamobi l
echi arcă- sonăpast ă,coment ă
mama mea.Zău dacăn- ar t rebui chi ar interzi
se. Chestia
asta, cu dat ul de t i
ne or iunde şi or i
când, e curat ă
nen or ocire. i Ş c u t oat e SOS- urile ast ea sc ri
se. P ân ă şi
Hab akuk şiArse nius auî nce put cude- astea.
Am suspi nat
— Ol e,t rebuie să- nchi d acum.Ne vedem sâmbăt ă,l a
Carol ine ş il a Bert .
Şi, cu vor bele ast ea, mi -am l ăsatt elef
onul să al unecel a
loc,î n poşet ă.

313
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— În sf ârşit
!Pant ofipot ri
viţiai?î ntrebă mama mea.Uni i
simpli, negr i, cu un pi c de t ocar finumaibuni . Tr ebuie să
recunosc , p ăr
ul i ţ
- e î n or dine, ar d ast a aşa, cu totul
excepţional . Ei , şidacă o să dai şit u cu f oen ul pest e elî n
timp ce -lţ iiî nfăşu rat e p per i
a rot undă o să mear gă de- a
binelea.I ardac- osăt e- ntrebecarevaundel ocuieştimainou,
nu mai sp une căst ai l a groa znicaai a de C har l
otte,căşt ii ce-
o să -şiî nch i
pui e cu t oţii
… şimai e ş i ch estia ai a, cu t atuajul
eipe b raţ…
— Mamă! Ni meni n- are ce gânduri să- şi facă dacă,
deocamdat ă, oculi esc î n casa prieten ei mel e măr itate şi
însărcinat e şi-a so ţului ei .
— Ha,cepuţ i
nî icunoşt itu peoameni !mădoj enimama
mea . Nu şt ii căi magi naţ i
a l or u mrdară n- are l i
mi te?Pot rivi
t
unor von z uri necon firmat e,s- ar ă preacăî nt re ve rişoa ra t a,
Diana, şiagen tul acel a de bursă t otul s- a sf ârşit. Dar , aşa
cum ţ i-am spu s, as emenea vor be u n s- au con firmatpân ăî n
ziua de a z.i
Mama mea s uspi nă ş i cont i
nuă:
—Î nchi puie-ţişitu cămâi neosăfiisi nguraf ărăpereche.
Sunt mul ţumi tă că măcar Rigelulu n- o să maifie n evoită să
vină si ngură. Al exa crapă de i nvidie fii ndcă Pat rick e
absolvent d e st udii su perioare,î n vr eme ce Cl au dia ein- a
fost în st are săpună mân a dec âtpe u n f uncţ ionar , cu st udii
med ii. Şi , cân d i-am mai şisp us câ t se a câi
t
şt
ii
,pu
gă ca
r şi
simplu s- a al bitl af aţă.
— De f apt,ce- arfi maibun:un ai ti di n ac esta sau un
den t
ist? a m î ntrebat, gâ nditoare.
— Ce î ntrebare prost ească,un dent i
st,vezibi ne,spuse
mama mea.Măcar pricepe or i
cine d espre ce -i vor ba.Numai
căăşt ia-s g reude a puca t. Treb uie să rămâi t otuşirea li
st.

314
 - KERSTI
N GI
ER -
Nu av eamcu m săaţ i
n caleagân duril
orşisănu l e as
l s- o
ia razna. Şi m- am î nchipuit sosi
nd l a hot elîntr
-un Porsch
e
Carrera şimai apoipăşi nd, alături de Ol e,pe covorul roşu.
La apariţi
a lui ex traordinară, măt uşi
lor şi bunici
lor mele l
e-
ar fică zutfăl
cile,i ar dacăar m ai fi şiaflat căer a denti
st, de
spaimă,ar fi î nceput s ă l e clămpăn e protee
zelî n gură,î n
ti
mp ce, de mân dr
i e, mama mea arfi ui tatsă maicâr âei pe
tema rochieimel e o rşii
…
— Şinu uita să-ţif aciunghiil
e,îmiat raseatenţ
ia mama
mea . Dar ai spune,nu cu mvaî ţi mai r ozipiel
iţel
e al
ea? Ştii
doar că nu se c ade aş a ceva?
Mamă,r od und e vreaueu şi cân d vr eaueu, i
ar os ctumul
ăsta pl i
ctisi
tor
, cupant alon n-o să- lî mb
aşrac,fi u vr
t să spun,
privi
nd- o şi fix n î ochi. N-am put ut însă şi bună p ace.
De a ceea, odată ajunsăaca săl a Char ly, tare mi -aş fidori t,
de u frie, să mă fiput ut muşca d e ufnd.
— Trebui e să reuşesc od at
ă şi -
od atăs-o î nf
runt , m- am
văicări t
.Numaică at uncicând se propt eşte aşa,î naintea
mea, nu- mi mai i ese i mi
nc.Prob abil cămâi ne,î n ch esti
a aia
bej,osăt ranspirde- osămor .
— Hei ,darces- aîntâmplatcu mi carevol uţionară?Spuse
Char ly. Cu Ger ri aia, care a t rimis scr isoril
e al ea de adi o,
atât de ră scoli
toare?Gerri , ceaca re,cu şa rm ul ei,l -
a cu ceri
t
pe cel mai arăt osden t
istdi n or aş şica re-
ll asăsămoa r
ă de
poftă cu mân a î nti
nsă?Ger ri
, car e a dat er sios i ama pri n
branşar omanel orcu vampiri?Gerri,ai acare,î npri mulşiî n
primul rân d, a pus să -i fie schimbat ă încu ietoareade a l uşa
noiil ocui nţ
e?
— VreisăspuiGerriai a,care,cu sângerece,osă- şifacă
apariţiaî n roch ia eiroşi e al nunt a de a rgint a măt uşii Al
exa?

315
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Păi ,exact ,deea- ivorba,spuseChar ly.Iaad- odegrabă
aicişigo neşt e-oî n pust iu pe Ger ri cea l
altă, ceacaun papă-
lapte.Capul su s!Suge- ţi burt a! Pi ep tul înainte!Pumni i su s!
— OK,am spus,î nhăţ ând t elefonulşinel ăsându- it i
mp
mai că-mi i ni cimăcar săse r p
ez inte p ână la cap ăt. Mamă, î ţi
mul ţumescoa r
ft
e mul t pen tru aj utor , dar t otroch ia cear oşie
o s- o mbî rac.
— Nu fi neghi oabă, Ri gelu, îmirăspunse mama mea.
Mâi ne,dev reme,o săne i lvreez cost umul acel a,l a mări mea
pot ri
vită, şi -
o să- lt rimi t pe ta i
că- tău cu el l a t ine.
— Bi ne,dar…
— E un cadou di n part ea mea,şinu,şinu,nu- ncepe
ac um să- mi mul ţumeşt i, că de -as t
a sunt mamel e pe l ume.
Oh, st ai căsu nă ci nevape l i
ni a cea lal
tă şisu nt si gură că -i
Evel yn, car e aî ncercat prin sp at ele meu săse ât rguiascăcu
taică-tău asu pra pl ăţilor ch i
rieipen tru l ocuinţa ceavech e.
Per soana ast a, at ât de h răpărea ţă şide a l
com ă. A t rebuit să-i
ex pli
c mai î ntâi l ui t aică -
tău căpoat e fi doved it căhabot ni
ca
ast a de s oră-meaar e n îclinaţii di nt re ce l
e mai provi nciale.
— Provi n… Oh,vreisăspuipromi scue,nu?
— Ori cum arfi,dart rebui e să- nchi d,maispuse mama
mea.I ar da că nu şt i
i ce- nseamnă vreun neol og i
sm, n- ai
dec ât s- o-ntreb i pe L ulu. Pe o tate e l ştie.
Char ly miî f ăcusem nul cudege tul mar e săltat.
— Haicăi -aiar ătatt u!măî ncuraj a.
— Da,darşidac- o să vreau să- mbracmâi ner ochia cea
roşie,cu ce l puţ in o or ă î nai nt e art rebui să- ncep să mă-
mbăt ,i -am sp us.Sau poa te ca rt reb ui să- mi î nfund urec hil
e
cu cear ă,as emenea oam enilor l ui Odys seu pr i
n pr eajma
sirenelor. C- at uncin- aşmaiau zi cu m mă băl ăcă resc rudele
şi cum mă oc ăreşte mama mea,pu t
ân d să z âmbe sc şi eu t ot
timpul ,î n l argu l meu .
316
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ei
,Gerri
,şoricel
ule,ce-arfisăst aitu maibi
neacasă,
cu burta-
n sus, şi să ne u ităm amândou ă la un DVD, î
mi
prop
use hCarl
y.
— Bi
ne,darast
an- arfit ocmairevoluţi
onar,i
-am spus.
— Arfiaşa,caorevol uţ
iedecat i
fea,maispuseChar ly.Şi
credc-aşa cevaer emis.
p

317
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -

Bună Gerri

Mama zice săţi scriem că suntem bucuroşii că tu nu teai omorât

şi că te iubim.
Ni se pare totuşi foarte urât că ai vrut săi laşi Chisolei toate
lucrurile mai bune iar nouă nu. Daco să vrei să te mai omori frodată
fi şi tu mai dreaptă. Nai decât săi dai Chisolei şira!ul acela da vrem
şi noi notebu"ul şi ipodul ca şi ceva bani casă mai cumpărăm un
ipod că suntem şi noi !emeni şi ne trebuie totu de două ori.

Multe salutări de la cel care te iubeşte mult #rsenius şi de la finu

tău $aba"u" care tot aşa te iubeşte.

%.&. 'uăm noi şi televizorul dacă nul vrea altu.

318
 - KERSTI
N GI
ER -

Şaptesprezece
Sunt mân dră să otp spune că,pentru a purta vineri se
ara
roch
ia cearoşi e,n- a fost evoi
n e să-mi fac curaj cu ajutorul
băuturi
i.Aşacă,treazădetot
,mi-
am înt
inspebuzeruj ulcel
st
răluci
tor, mi-am dat cu foen ul prin păr ţ (
i
nut î nfăşurat pe
peri
a rotundă, dar a şa, cât, mai t ârzi
u, nimen i să nu- şifi
putut d a seama de ast a), strec
urân du-mă î n î ncheier
e î n
superbel
e san dale cu flutur aşi
,t ot oşur . Totr ează
t de t ot
cum er am, am pri mit şicom pl
imen tel
e lui Char ly şi-
ale lui
Ulri
ch, după cu m l
a fel,t reazăde t ot, am ieşit din l ocui
nţ a
l
or, ajungând mai apoi,t rea zăde t ot,l aLhexi
otnu
egt
llon –
Cincianotimpuri.
Odat
ă aflată n îsă acolo,zău dacă unmi -
am
dori
t sănu mă fi î ncăpăţ
ânat într-atât şisăfi t urnat în mi ne
totuşicâ t
eva pahare d e votcă .
—I aui te,Hei nrich,ast a-iGerri ,exclamămăt uşaEl sbeth,
de cum am aj uns n î hol şi nu m- am î nvredn icit să mă fi
ascuns l a t i
mp î ndărătul mon struoasei fântâni art ezi
ene.E
Gerri ai a, ca re are pe co nştiinţă porţel anurile de Mei ssen ale
famili
ei şi e, carsăp tămân a t recută, a „ înce rcat” să se
sinucidă.
De p risos ă s spu n că nu numaiunchi ul Hei nrich fu cel
care s e u it
ă d upă mi ne.
— Da,darsăşt i
icănu di npri cinaaceea,măt uşăEl sbeth,
i-am î ntors-o.Că şi -aşae- un l ucr u petrecu t atât de d emult
.
— Săşt iicănu- smăt uşaEl sbeth,ciceal altă,Adel heid,î mi
răspunse m ău tşa El sb eth sau ,f oarte bi ne,căşi -
aşa mi -er
a
indif
eren t, măt uşa d Ael
heid.
Că d oar vă spu sesem cât de mul t semăn auî nt re ele.
— Arăţibi ne,copi lădragă,t e-aimaiî mplinitşitu,nu?
— Nu,i -am t rântit-
o.

319
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Lasă că î ţisade bi ne,mise adresă unchi ulHei nrich,
plescăind şici upi ndu- mă de mi jloc.
— E- adevăratcăscri ivol umaşel eal eaporno,car esevând
pe s ub t ej
gh ea? ai mî nt reb ă măt uşa d Aelheid.
— Darnu- sdel ocvândut epesub t ejghea,i -
am răs pu ns,
susp i
nând. Le poţ i că păt a l a oricech i
oşc. Ba ch i
ar şi înt
r-un
super magaz i
n. Că d oar nu- i vorba d e por nogr afie.
— Nu maispune!Ehei ,se schi mbă el e vremuri l
e,r osti
măt uşa Adel hei d. Î n zi ua de azi , por căriil
e ast ea sevân d le
vedere,pest et ot,până şimi noril
or.Mi -ami nteştiîntr-un fel
de sor ă-mea,Hul da,pe vr emeacân d er a şieat ânără.Şi pe
ea o at răgeau aşa,ucr lurile scan daloa se. Şti
ai că a f ost o
vremecândaf ăcut -opest ripteuzaşipedansat oarea?Purt a
numai ni şt
e ci ucu ri pri nşipe sf ârcu ri, desp re ca r
e ni cinu- ţi
puteai da se ama cu m st ăteauacol o.Poat e c-o b andă ad ezivă
pe am ândou ă p ăr ţil
e.
— Nupotsăcredaşaceva,i -am spus.
— Adevăru- i că ni ci eu, î mi dădu drept ate măt uşa
Adelheid.Trebui esăfif ostal tăşmecheri elami jl
oc.
— Vr eau să spun că nu cred că măt uşa Hul da a f ost
stri
pteu za şi dansa t
oare,i -am sp us.
— Se prea poat et otuşisă fi văzutast aî n vreun fil m,
admi se măt uşa Adel hei d, l uân du-mă de b raţ. Lavâr sta mea
e gr eusămai ţ ii or dine n î ami nt iri. Vai, dar ce ă m mai bucu r.
Asemenea f estivităţi,ca l umea,suntt otmairare,că- n ziua
de az i oam eni i p referă să pet reacăase menea oc azi
i n î
sufragerie.Într-un hot elca acest a, l ucruri l
e st au î nsă cu
mul t mai să rbăt oreşt e.Şi e a şao bucu ri
e s ă-i revezi pe toţi
.
Taresuntcuri oasăsă- lcunoscpet ânărulsurori itale,Lul u.
Se sp un de a ltfelnumai l ucruri bune d esp re el. Şt i
i, până l a
urmă, ve ri
şoa ra t a, Franzi sk a, nu se m ai mări tă cu f rizerul

320
 - KERSTI
N GI
ER -
ăla. Celpuţ in aşa am auzi t. Doa mne- aujtă, c-aşa î i stătea
păr ul… Nu- i aşa ei H
nrich? C a a l u n scon cs.
— Fr anziskaei arăşisingură?
Ceea ce, n î t reacă,t ăcfu să- mi c reas că şi mi e buna
dispoz i
ţie. Poat e că nu urma să fiu î n sear a ace ea chiar
singura f ără de n îsoţit
or.
Aflatăacol o,înhol ,m- am ui tatşieudej ur-î
mpr ejur,doar -
doar aş fi datpest e Mi a pe undeva.Că doaruc lra î n locul
ace la, ca l ocţ i
it
oare a şe f
ul ui rec epţieihot elului
,i ar e u eram
preg ăit
tă su fleteşte să fiu si li
tă s- o î nt âl
nesc ( ceea ce
rep rezentase e d al t
felun con t
raa rgu men tl a cost umul bejşi
plictisi
tor şi un ar gumen tî n f avo arearoch i
eice l
eiroşi i şiat ât
de sex y).
— Sal a ogl inzil
oreste mi nunat ă, m ai spu se măt uşa
Adel heid.
Încăse a miţ i
neast rân s d e b raţul meu ,î n t imp ce r ucam
scar a l argă,de mar mură, ea c car e duce a căt re săl i
le de
festivi
tăţ. i
— DarSal a de cr ist
al,e al
d ături, e ch i
ar m aif rumoa să.
Di n pă cate, ac eea f usese dej a î nchiriată î n veder ea
des făşurării u nui al t ev enimen t. S ăracaAl exa, e cât
n-a
încer cat ca să sch i
mbe l ocu l
, numai că cei l
alţ
it reb uie să fi
fost e- do î ncăp ăţân are înspă i
mân t
ătoare.Şi doarnu er a
vorbaî ncazulacel adecâtdeoani versaredeşapt ezecideani
de a l naşt ere.Şi unde maipui căni cinu se an dse azăla aşa
ceva.
— Ce… I arosăsedanseze?
— Bi neînţeles,copi l
amea.Val svienez,l afelcapevremuri ,
la nunt ă.Ca at uncicân d aidăr âmat or pţelanurile.Î ţ
i mai
aduciami nte,Hei nrich, ce ăt mbăl ău a f ost? Ş i apr oape n imic
n-a mai rămas î ntreg. G reu de crezut . D oar o si ngură
ceşc uţă de l apte,des pre car e t ar e mul t aş dor i să afl u pe
321
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
unde- o fi aj uns.Şi , fiindcă ven i vor ba,Hul da n- o s-apară
deloc.A pref er at să plece cu avi on ul î n Sar di ni
a. u C un
bărbat ,unulcarei -arput eafinepot.
— Păi ,eu credeam căacel aeradoarî ngri jit
orulei ,spuse
unch iul Hei nrich .
— Prost i
i,i-oî ntoarsemăt uşaAdel heid.
Ni cinu aj unse sem bi ne săurcămj umăt aet d in trepte,că
am şi zăr it-o pe mama mea,î mbr ăc aăt î ntr-un cos tum de
culoarea l i
liacu lui, aşteptând î n drep tul S uăli
i g
şi
i ol i
nzil
or,
alături de t atălmeu , de Lul u şide Pat rick. Lul u purta un
costum cu pan talon, negr u, iden t
ic cu ce l bej , almeu , mai
puţin cu loarea.
Pe mi ne,una,mă păr ăsidi ntr-
od at ă t ot u crajul
, m- am
desprins de ăt muşa d Ael
hei d şim- am sc uzat:
— Ah,şt ii,am ui tatceva,mergeţ ivoiînai nte.
Măt uşa d Aelheid se ap ucă cu năd ejde d e balust rada scării
.
— Ooo,darî ncot roseduceî naşamaregoană?
— Poat ecăt ocmaii -ofiveni tvreoi deebunăpent ru vreun
noupor no d e-al ei , presupuse n uchiul Hei nrich.
În mar e gr ab ă,am f ăcu t drumul î nap oi, pe scar ă.Chi ar
să-mi fi pi erdut cu t ot
ul mi nţil
e? Dacăaş fi pl ec
at atunci
către acasăm- şi
aş fisc himbatde u rge nţă,aş fiput ut să m ă
înt
or c ch iar î nai nte de di scursul u nchiului F red şi de
desch i
der ea buf et
ul ui
. Şi-apoi ,î n t ot estrul seri i aş fi put ut
sta î ntr-un col ţ, mbî ăt ându- mă l i
ni ştit
ă, n estânj enit
ă de
nimeni .
Numaică,aj unsă pe penul ti
ma t reapt ă,am datpest e un
bărbat ,caremăpri viîncremeni tdeui mire.EraAdri an.
— Dumnezeul e,darcecăut aţipe-aici?măî ntrebăel.
L- am pri vi
t, ce l p uţi
n l a f elde ui mi tă ca şiel . P urta
costum şi crav aăt,i ar acă
d nu mă î nşelam chi ar e dt ot,
buclelel uidepăr ,închisel a culoareşi,al tf
el,maidegrabă
322
 - KERSTI
N GI
ER -
uşo r zb ârlit
e, nîst ilul î nfăţişăriil ui Pi erce Brosn an de pri n
ani i’ 80, e rau pi ep tănat e l ins şicu căr are.De- o part e a
ace sei
ta, bucl el e asteaî i st ăteaarcu i
teî n af ară ,i ar d e partea
cea l
altăî nsp re n îăunt ru.
— Oh,nu,am excl amat .Nu- mispuneţ ,văr
i og ,
căsu nt eţi
nou lt i
p al ve rişoa
reiFranzi sk a! E ch iar mai mul t decât aş
put ea su porta!
— Păi ,potsă neg cu si guranţ ă,spuse Adri an.Veri şoara
Fran ziska, mi -e com plet nec unosc ută.I ar u dmneav oast ră…
Până l a urmă, n- oţi fi pe- aici, cu mva, cu văru l Mart in? Înalt,
slab, cu un I Q de 1 80 şicu o uşoar ă pred ispoziţie d e-a face
ch eli
e?
Am scut uratdi ncap,spunând:
— Di npăcat e,nu.
— Ei ,slavăDomnul ui ,spuseAdri an.PrieteneleluiMart in
su nt î ntotdea una ni şte och elarist
e sf rij
ite, cu părul ă ti
at
scu rt, care a rată caşicâ nd ni cimăca r n î pr oprii och i n-ar fi
făcu t preamul te parae.l Aşa cev a e or icum maibi ne d ecâtsă
viideunulsi ngur ,darmi e,personal ,şerpiiăştiacu ochel ari
îmi st ârnesc er meu mi l
a, ch iar dacă , de o bicei, deţi n câ te un
34
tit
lu de d octor n î ce va, ba ch Ciru
arcea
şiFed erală de Mer ,
it
pen trucăşi -ar fij ertfit ova rele pe al tarul ştiinţei.
— Adi că,sunt eţiaicipent ru a part i
cipa la opet recerede
fami l
ie?
— Da,î miconfirmăAdri an.Î nSal a de cr ist
al.
— Ah,ani versareaaceea,aşapt ezecideanidel anaşt ere,
am spus .
— Exact ,rost iAdrian.E vorbadet atălmeu.

34
Bundesver
di
enst
kreu
z(si
ngu
ra decoraţ
i
e gen
er
al
ă de stat a Republ
ici
i
Fed
erae
l G
ermani
a,acor
datăîn aceast
ăţar
ă n
îcepâ
nd din an
ul 1951)
.
323
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Noisunt em al ături,în Sal a ogl inzilor,
unde î şiser bează
măt uşa Al exa nunt a de ar gnit,i -am pr ecizat. Cu o mi că
orch estră de coa rde.
— Noiavem ot rupăacapél laşiunmagi cian.
— La noie şi -un t ort cu ci nciet aje,am adăugat .Cu
glazură ar gint ie!
— Unchi ulmeu osăreci t
eopoezi edet reisut edest rof
e,
con ti
nuă şiAdri an.
— Noio să cânt ăm versuricompuse de noiî nşi ne pe
mel od aI
i a n- auzice i n
ve î năuntru de pe- a
af
marăma
, ispus .
— Mamameaosăţ inăolaudatio în ci nst eal ui t atăl meu
şi-a ce lor r teimi nunaţ i fii ai l ui, aşacăo să -l ri
diceî n sl ăvi
pe Ni ko l
au s,o să ver se l acr
imi de bucu rie î n on oarea l ui
Alban,după car e,suspi nând,ar urma să spună ceva de
genul şi să nu- l ui t pe cel mai t ânăr , cel care ni cide dat a ast a
n-a r eu şi
t să -
şif acăun nod cal umeal ao crao
va tă, ţ
bserva ie
pe s ea ma că reiat oţi cei prezenţ i ar i zb ucn iî n râs.
— Măt uşa şiunchi ulor să danseze un val s şit oţivor
trebui să- i urmeze, am spus. Şi , pr esupun, i ar o să fiu
singu ra f emei e fără per ech e di n t oată pet recerea . Şi câ nd t e
gân deş t
i că si ngu rul băr bat ăr fă per ec he e unch i
ul Augu st,
ca re faceî n cu rând de nouăzeci şit reide ani . Şi-
i cl ar căl a
dansa t vat rebui să -iţ i
n şipl osca .
— OK,aţ icâşt i
gat ,rostiAdri an,pri ntrerâset e.
— Şt iţi
,cravat adumneavoast răn- ar eun nodcal umea,i -
am at ras at en ţi
a.
— Şt iu,spuseAdri an.M- am ui t
atşieu pri n Pagi ni aurii,
dar - n
am datpest e ni ciun se rviciu de urge nţ ă de î nnod at
cravate.
— Aşput easăv- ajut ,am i nsist
at.
— Păi ,de unde şipână unde vă pri cepeţ il a noduride
cravat e?î nt reb ă Adri an, neî ncrezător .
324
 - KERSTI
N GI
ER -
— Ei ,ast a- iochest i
epecaream î nvăţ at-odel amama,i -
am sp us.Zi ceacăăst a e u n lucr u pe ca re r t
ebui e să-l ştie o
domnişoar ă ser i
oasă.
Aşa că i -am desf ăcut cu gri jăl egăt ura îngrămădi t
ăa
crava
tei di n j uru l gât ului şi am net ezit aripile a sft
elr ezu l
tat
e.
— În pl us,nisedădea şivoi esă exersăm pet atălmeu.
Ceea ce f ăce a să cap ete î n fiecar e di mineaţ ă cât e pat ru
noduri l a rând. I ar a sta î l ob liga să se t rez eascăcu vr eun
sf
ert de or ă maidevr eme. Ei , dar ân pă l a urmă a meri t
at.
Vedeţ
i?Unnodperf ect .
Adriansepi păiînj urulgât ului .
— O,chi ar că sunt eţiun î nger.Cu- adevărat !Pari ez că
mama mea n- o să ai m şt ie ac um î n ce e fl să se mail ege de
mine a şa ,i ronic,î n di scursu l ei.
— Ei ,l ăsaţ i,precisosăgăseascăeaal t
ceva,i- am zi s.I ar
dacă aşmam fi a dumneav oas t
ră,zău dacă - aş
n ace f ni scaiva
observ
aţ ii răut ăcioa se e p sea ma f rizurii dumneavo astră.
— Darl aast acenumaieî nr egulă?
— Arat ăaşade… peri ată,i-am spus.
— Păi ,aşa- iplace a mică- mii,î mi răsp unse d Arian.
— Chi arsunt eţisigurde- aşaceva?
— Darnucumvaaj unsesem sănet utuim?î mizi seel .
— Ti luri ? Tu eşt i? excl amă careva,î n spatel e meu,pe
scări.
— Aol eu!am excl amat ,l ar ându- mi,f ără să mă î ntorc.
Mama mea!
— Doamnaaceeaî nmov?
— Liliachi u,l -am cor ect at.
— Cul oareal evănţ icăi,măcorect ăşipemi nemamamea,
care şedeaac um chi ar ân lgă mi ne, răs pân dind un mi ros
puter
ni c de par f
um Cal èche.

325
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Put em sărăsuflăm l i
niştite,copi lamea!Veri şoaraDi ana
a ve nit neî nsoţită şi hc iar dacăMari e-Lui se pret inde că
agen tul acela de b ursăa rămas a casă, bolnav şi întins n î pat
,
ştim noi cu t oţ
ii că , de f apt ,t otul s- a t erm inat n ître cei doi!
Ce mai aşt epţi pe-aici? To atăl umeast ă după t ine.
— N- am… decât … Am vrut … am bâi gui t
.
— A vrutdoarsă mă sal ut e,î misăriî n ajut orAdri an.
Bună sear a… do amna Th al er, pr esupu n. D octor Gregor
Adrian. Gerri şi cu mi ne ne- am î ntâlni t aici cu t otul
întâmpl ăto.r Şt iţi
, f ami l
ia mea săr bătoerş t
e şi ea un
even i
men t,t ot aici
,î nsăSaîl
na de cr ist
al .
— Doct or?am repe tatper pl exă, în t imp ce mama mea î i
scutura dej a mân al ui Adri an .
— Mă bucur ,îi spuse ea, exami nându- lt ot at ât de
mi nuţios pr ecum ar fi f ăc ut cu un ar de i g ras î nt
r-un
supe rmag az i
n, î nai nte de a- l pu ne î n căr uciorul de
cu mpărăt uri. Sunt eţi cumva en dt i
stul l ui Luri gerri?
La au zul vor belor ăst ora, ni ma î mi zvâcn i c u put ere,
fiindcă, pentru o cl ipă,mi -am î nchipui t că mama mea şt ia
ceva e d O le şi de mi ne.
— Sau poat e că sunt eţigi necol ogul?î idădu ea î nainte,
reu şi
nd, l a gâ ndul uneico nsu l
taţii gi necolog i
ce ven i
te di n
par t
ea l ui Adri an, să mă f acăsă roş esc maiab iti
r dec ât
străluceaoch ria d e p e mi ne.
— Sper că e sănăt oasă,nu? spuse mama mea.Ei ,î n
ultima vr eme af ost şiea ş a
a,uşor … su ferindă… O, sper că
nu sunt eţi cumva vr eupsi
n hoter apeut?
Ei, ajunşiai ci
, m- aş fiapri ns eul af aţă şimai şi , numai că
mai mul t decât er am dej a ni cicăar mai fi f ost posi bil
.
— Nu,nusuntmedi c.Am doarundoct oratî ni storiaartei,
preciză d Ari
an. Di n păca te.

326
 - KERSTI
N GI
ER -
— A,darcei nteresant,exclamămamamea.Ceade- adoua
mea fii că mai m ică, Tigelul
u, ar e şi e a un doc tor
a,t nî
germanisti
că. Şi mai e şi profesoară cu defi ni
tivatul dat. Dar
de unde o cunoaşt eţ
i pe Ri luge, dacă-mi daţ i voie să vă-
ntreb?
— Ăăă,vărog,peci ne?î nt
rebăAdri an.
— Vreasăspunăpemi ne,l-
am l ămurit,cu obraj
iiaprinşi
şirugân du-l pe mut N
eştu-
e: i spune!Nu- i spune!Nu- i spune!
— Ăăă,necunoaşt em del a… del amuzeu,r ostiAdrian,cu
frunteaîncreţ
ităt oată.
Am datochiipest ecap,uşurat ă.Adrian ri
dicădin umeri ,
î
ntr-un felîn ca re s -ar fi sc uza t
.
— De l a muz eu?
rep et
ă mama mea. Ah, da,bi neînţeles, că
doar sunteţiistoric de art ă… Bi ne,dar ceace f Lugeri înt
r-un
muz eu?
— Ăăă,vărog,ci ne?
— Vreasăspunăeu,am preci zat,descumpăni tă.
— Păi,Gerrit recedespel amuzeu,casăsedocument eze,
spuse A drian.
M- am pl esni
t cupal ma pes te rf
unt e.
— Pent ruromanel eeii stori
ce,cont i
nuăAdri an.
— Aşa carevasăzi că,spuse mama mea,apucându- mă de
braţ,deparcă arfiurmatsă mă arest eze.Mă bucursă vă
întâl
nescpe- ai
ci, dar , di n păca te,ch iar căt rebuie s-o luăm
acum di n l oc. Şt i
ţi, sor a mea ţ ine foarte mul t la
punctualitat
e,i ar G erri mai t rebuie să se şif ot
ografiezela
int
rare,pen t
ruca rea
t i nvitaţ
ilor. Taman cu roch ia asta pe ea.
Am ştiuteu c-osăvreineapăratsămăf aciderâs,căceţ i-oi
mai fi f ăcut şieude n u vreicuni ciun chi
p s- ascul
ţi de vor
ba
mea ! Şi ce m ai e şi cu ruj ul ăsta? Ce,eşt i vr
eu n far de r
fână
sauo dom nişoară?
— Unf ardef rână,mamă,i -am trântit-o.
327
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Şi
,î n timp ce ă mt âra în su s,pe rtept
e,i-am arunca t pest
e
umăr opri vire lui Adri an. Zâmbi,ţ i
nând pumnul st rân
s şi
ri
dicând deg etul cel mar e.Dumnez eule,cedul cear ăat,cu
fr
eza aiaal ui, caraghioasă!
— Poat e ne maivedem ceva maiî ncol
o!După valsulcu
unch i
ul Augu st,i-am t ransmis.
— Da,î mirăspunseAdri an.Sigurosămaiiesde-acolo,ca
săi au şieuaercu rat.
— Drăguţbărbat ,spusemamamea.Î nsurat
?
— Nu,i -am răspuns.
— Cumva… al t
mi nteri
?
— Ni ci
,am rost i
t.
— Ei ,vezi,spuse mama mea.Zău dacă nu meri tă să te
ducimaidespri n muzee l
e astea.

Până l a desch i
derea buf etului,t impul se î ntinse t enace,
cam ca o gum ă de m estecat, maicu seamă că,de ând c î mi
aflasemnumel e pe car t
ea de vi zi
tă ce -
mi i ndica locu lînt
re
unch i
ul Augu stşiunch i
ul Hei nrich, cei doin- au f ăcut decât
sămă ci upească cu rân dul , ba de ob raj
i, ba de mi j
loc,ba de
pulpe.Unchi ul Augu st ar fi î
ncercat ă s mă apu ce şi de
alt
ceva, dar ocm
t ai câ nd sepregă teas- of acă,i -am ars şieu
una z drav
ăn ă pest
e mân ă,cul i
ngu ra d e supă.
— Auuu!f ăcuel.Aha,noi ,ăşt i
a,băt rânii,săn-avem part e!
— Dat avii
toaresăşt i
ic- of accuf urcul i
ţa,l-am prevenit
.
În faţa mea şedeau Tina şi Fran k, cu Chi sola,Hab akuk şi
Arsenius.Tina purta un cost um cu pant alon,aidoma cel ui
de p e Lulu, doar că e d u n cafen i
u şt ers.
— Foame,f oame!zbi erarăHabakukşiArseni us,lovind cu
furcul
iţel
eî n masă .
328
 - KERSTI
N GI
ER -
Cu puţ i
n î nai nte,l e d ăduse m dou ăi Pod-uri . Di n punctde
vedere pedagogi c,poat e că mi şcarea nu f usese una t ocmai
înţel
eap tă, d ar nu- mi l ipseau bani i şi, nî pl us,avu seseră
dreptate n î ceea ce-mi scr iseseră. De- aşasu rpri ză, au rămas
foart
e cumi nţi numai preţ d e vreun sf ert d e or ă. h Ci
ar
începuse m să- mi f acsoc ot eal
a dacăn- ar fiurmatsăî ntrebe
cumva e de tevi
l zor işde n oteb ook.
Numai căse î ntoar se ră şi i ,
e cu rând, a l vechi l
e l or
obiceiuri.
— Undenet rezim ai ci,l ahot entoţi?săricu guramăt uşa
Adelhei d,depest edouăl ocuridepărt are.Copiiidi n ziua de
azi nu mai şt iu del occe- i aia bună purt are.Pe vr emuri, dacă
nu st ăt eamcu mi nţi,o u lam cubăţ ul pe spi nar e.
Lu crul ăs ta l i s e păr u, at ât l ui H abak uk, c ât şi u li
Arsenius,deosebi t de i nt eresant .Şio rugară pe măt uşa
Adelhei d săl edeani scai vadet alii
.Aşacăbăt rânal epovest i
despre hal ul î n car e o băt use od at
ă prof esorul, dei se
scurse se sâ nge e p pi ci
oa re.Arse nius şiHab ak uk se r a
ătar ă
al nai bii de f asci naţi.
— Darcând sepet receachest iaaia,t erog?î ntr ebă,del a
alt
ă masă , măt uşaEl sb et h (în ori ce ca zcr
,ea
dşa
,c- ar fif ost
chiar cea umi nt ă El sbet h) .
— Hm,pri nomi enouăsut e… Ei ,dupăcum s- arput eaca
tot
ul să nu- l fi văz ut decâtpri n vr eun fil m, spu se mău tşa
Adelhei d.
— Rochi aemi nunat ă,î mispuseTi na.Şi -
ţistăf oartebi ne.
Aimaidatj osceva?
— Puţ in,poat e,i-am răspuns.
— Aşfipref eratşieu s- aparî ntr-or ochie,cont inuăTi na.
Darat âta n isi statmama cucos tumul ăst a…
— Lasăcănuar atăr ău,i -am zis.
— Păcatcăar eaşaocul oare,der ahat ,spuseHabakuk.
329
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Sosipe d ată şicompletareal ui Arsen
ius,răcni
tă:
— Dediaree!Mamaaf ăcutpeea!Mamaaf ăcutpeea!
Unchiul August se scotoci prin buzunarul de la cost
um,
scoţ
ând lai veal
ă un bi l
eţel
.
— Versuri
lemele,rost
iel.Numaică nu l epotvedea f
ără
ochel
ari
. N- ai put
ea să mi l e mai citeşt
i o dat ă, nepoţ
i
că
dulci
că?
— I a n- auzice vi ne înăuntru de pe- afar ă, hola hi , hol
a ho,
am ci t
it.Săfie- a meamândruţ ă, dar ă, hol a hi haUhn
o.
chiule
August,darast ea-schi arversuri
ledi ncânt ec.Arfit rebuitsă
scri
i altele, alet al
e.
— Da,da,î mirăspunseunchi ulAugust .Numaicănumi -
a
dat nimi c p ri
n cap .
Deoda tă,mob ilul începu să- mi cân t
e î n poşe tă si mfoni
a
Jupit
er.
— Săvezicăst afiditulşinimeneaăl adeHarryn- osămă
mail ase cu a
m sămaicân t şieu , se ăi vcăr
i unchi ul Gustav
.
Şi ce m ultî mi pl ace şi mie săcâ nt. Zău, nu- i drept deloc.Şi
potsăcân t aşade mul te cânt ec
e,t oate u nul şiunul , căde
35
cântato f acpr ecum Han s Alber
.sCă dac ă m- apucu esă
cânt,îmi şica d f emeil
el a pi
cioare.
— Dar de unde vi ne muzi ca ast a? î nt rebă măt uşa
Adelhei
d.
— Dinpoşet al uiGerri,spuseTi ne.Gerri ,zău,art rebuisă
ne-nchi
dem t elef
oa nele.
Mi-am scos totuşit elef
onul din gea ntă.
— Da,am şopt i
t ,dreptrăspuns.
— Bună,f rumoaso,cef aciacum?î ntrebăOl e.

35
Act
or şi
cân
tăr
eţ (
1891-
1960)
, cea maide seam
ă ve
det
ă mascu
li
nă a
ci
nemat
ogr
afi
eiger
mane a sec
ol
ul
ui XX.
330
 - KERSTI
N GI
ER -
— Purşisi mpl u vreasămădebarce,Harryăst a!Vr easă-
mi f ure r eprez entaţ i
a, mai sp use n uch i
ul Gust av. Şi săbage-
n l oc p rost
ia ai aal ui, de c ânt at la pi an!
— Ol e,e cum nu se poat e maiprostmoment ul,fiindcă
tocm ai mă aflu l a pet recerea nunţ ii de argi L
nex
,i
t nl
g
at on,
chest ia desp re ca re ţ i-
am pove stit,i ar eltefoanele mobi le au
dev en i
t su biti nt erzise, sub ped eap sacu moa rtea, am şop ti
t
în aparat
— LaLexington, zici
? Şi -
ai dat cu mvadej a şipest e Mi a?
— Nu, pân- acum nu, i -am r ăspuns. Pent ru ori ce
even tual i
tate n îsă , am sp ray-
ul cupi perl a mi ne.
— Darcum să scoat ă o poşet ă aşa o mel odiefrumoasă?
întrebă măt uşa Adel heid. Una ca as ta mi -
aş dor i şi eu,
Hei nrich. Î nt reab -
o şit u pe Ger ri pe unde se găse şte de
cumpăr ataş a ce va.
— Char lymi -aspusc- aisemnatun cont ractde-nchiri ere
pen tru o ocul i nţă nou ă. E- adevăr at? n îtrebă Ol e.
— Da,e- adevăratE chi arosuper locuinţ ă,undevaî nsudul
oraşu l
ui,i -am răsp uns.Ce,nu- ţi sp use sem des pre ea?I er
i
am pri mi t şich eile.
— Nu,nu mi -aipovest i
tdespreaşaceva,spuseOl e.Cred
c-ai ui tat. Pe d e a ltă parte,nu ţ i se a p
re u n pic ca m ci udat
?
— Ceanume?
— Păi ,căt oat ăl umeaşt iecăt emuţ i,numaieu,pri etenul
tău , hab arn- am.
— Ol e,nu eşt ipri etenulmeu… Vreau săspun,bi neînţ eles
cămi -eşti pri eten, dar nu ch i
ar î n sen su l
…
— Darce- aidegândaşa,c- onouăl ocuinţă?Cândaiput ea
să et muţ il a mi ne… Şi ast aimed i
at!
— Mul ţumesc pent ru of ertă, i -am spus. Dar… Nu,
mul ţumesc.

331
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Gerri ,j
oacaast acut impulnu- idedemni tateat a,spuse
Ole.
— Ol e,astanu- ini ciojoacă!
— Măţ iiaşadesăpt ămâniî n şir… I ardacănu- ioj oacă,
atuncice e?
— Adevărulcrud,i -am t rântit
-o,f ărăsă- lfacpeOl esăşi
râdă.
— Şt ii
,nu vreau al tceva decâtun răspuns l impede,mai
spuse el . Mă i ubeşt i saunu mă i ubeş t
i? Vreisăfii cu mi ne
sau u n?
— Ol e,şti
i,t eiubescchi arfoartemul t,dar…
— Gerri !Băgă chest ial aloc,că ui te,măt uşa Al exa vine
încoace! îmi şo pti Ti na.
— Ăăă… Şt ii
… Ai ci ,nu prea potcu- adevărat … am şopt i
t ,
la rându -mi , dându -mă pe du pă unchi ul H einrich şi
fol
osindu-l drep t pavă ză.
— Dasau nu?i nsi stăOl e.Nu t rebui esărost eştidecâtda
saunu. Că d oar n-o fiaş a d e gr eu.
— Cum sunaî ntrebarea?
— Gerri !Nu- mpi ngel ucruril
epreadepart e!
— Terog,Ol e,eu…
— Vreisăfiicumi ne?Dasaunu?
— Ce,eci neval amasaast a,carenu şi -aî nchismobi lul?
am au zi
t-o n îtrebând pe măt uşa l Aexa.
— Ol e…
— Poşet a l ui Gerri e una muzi cală, spuse măt uşa
Adelheid.
— Dasaunu?seî ndârj iOle.
— Chi arîn cl ipaast a,maidegrabănu,i -am r ăspuns.Î mi
pare rău , dar u n-mi pl ace i c
ni mi e atunci cân d mi se pune
pist
olul lat âmpl ă.

332
 - KERSTI
N GI
ER -
— OK,zi se Ole.Pri n urmare ţ i
e-ţiarde de j
oacă pe mai
departe.
— Ai vrut un răspuns, i -am î ntors-
o, numai că Ol e
curmaseej d
a con vor birea.
Mi-am arunca tl at imp mob ilul lal oc,în poşetă, înainte ca
mătuşa A l
exa săămp oată d escoperi cu el în mân ă.
— Nu maivreau s- aud că i eseni cimăcarun si ngurpâs
din poşet
at a, mă at en ţ
iona ea, pe u n tonsev er
.
— Mda,cum et urculşipi st
olul,rostiunchiulAugust ,pe
un ton pl ângăcios. Car evasăzicănu maivr eas- audă ni ci
un
pâs d e a
l mi ne.Păi , da, cuăşt ia bătrâni
i şti
e că -i mer ge.
— N- ai vrea să f acem noi ni şt
e versuri pentru tine,
unchiaşul
e A ugu st
? i îprop useArse nius.Hab akuk şicumi ne
putem săf acem ni şte rime gr ozDe-
a ea
v .ş aveaşieu va ri
ce
hola hi hola ho,Zău c- aş vreasăfiu cuvo i
, aice,hola hi ha ho.
— Şi -
acum cevacurahat ,propuseHabakuk.
— N- afostrău del oc,spuseunchi ulAugust.Păcatnumai
căn- am va ri
ce. Ce- ar fisă -ncerca
ţi voisăgă sţi
i ceva care să
rimeze cuevacu are a rti
ficială di n vezca
i urinară.
Ei,î n privinţa ast a însă , Arseni
us şiHabakuk ch iar căî şi
stoarser
ă mi nţile ovr eme.
— Şt i
ice?
Chiar îmi ven i
se o idee ge nial
ă.
— Unchi uleAugust ,î ţ
if accadou versuri
lemel e.Uite,l
e-
am scri s aşade mare,c- o săl e poţ
i ci
ti şif ăr
ă och el
ari.
Şi unde maipui căni ci nu păr ură chiar aş a de p roast
e,
precum î mi făcu semeusocot eala, căcitont
ul de vărarry H el
luase ot ova, fără ni cio cor ectură, şile vâr âse î n volumul
acel
a, ani versa
r.
Unch iul Augu stsear ăă t mi şca.
t
— Aif aceast a pent ru mi ne?Să- micedezimiel ocultău?
Chiar căeşt i un înger , nep oa t
ă!
333
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Da,şt iu,i -
am răspuns.Ăst aînsănu- idel ocunmot ivca
să p ui mân a p e pu lpele mel e!
— Au!f ăcu unchi ulAugust .Ni cimăcar nu mi - am dat
seama.Dan săm amân doimaiî ncolo u n val s vienez?
— Cam aşas- arzice,unchi uleAugust ,i -am r ăspuns.
— Buf etule deschi s,anunţ ă unchi ulFred,f ăcându- ipe
Arseni usşipeHabakuksăsarăşisăspri ntezeî naint e.
— Nul uaţ idecâtcevăpl ace,st rigăFrankî nurmal or.
Sărm an ul , elcar e r tebuia sămăn ân ce ec e l ă rmân ea orlî n
farf
uri i
!
— Maibi ne t e-aiduce cu ei ,î ispuse Ti na.Că al tf
eli ar
încep cu des et
rul,i ar m ău tşaAl exao să- mi ţ ină un di scurs
desp re ed uca ţi
e.
Ul ti
ma oar ă,Arse nius şiHab akuk, mân tui
se ră si ngu ri o
cuvăî ntrea gă cu î ngh eţ
at ă, cef usese pregă t
ită pen t ru circa
dou ăzeci de p er
soa ne.Chest ia î n si ne n icin- ar fi f ost măcar
lucrul ce l mair ău , numaicămait âr ziu au vomi tatj umătaet
din cât înful ecaseră.Nu vă m aisp un acu m şiunde,î n caz că
tocm aiaţ ifi l a masă .
Am aşt ept atşieu săt reacăpri mulvaldeasal t,dupăcar e
am mer s c ătre b ufet î mpreu nă cuChi sol a. În modt radiţi
onal,
la pet rec eri
le ast ea , de f ami li
e,mânca reaera di ntre ce l
e alese
şidi n bel şu g.Ast a casăsp un t otuşişiceva pozitiv.
— Ui te,osă- ţiarătcet rebui eneapăratsămănânciat unci
când t e afl il a o pet rec ee r ca ast a,am spu s.Unel e dintre
lucruri nu arat ă ci ne şt ie ce, dar au un gu stmi nunat . Alt
ele,
dimpot rivă ,l e p oţil ăsa l i
ni ştită de- o part e.
— Dareu şi -
aşanu potsămănâncmaini mi cdin pri cina
prost i
eide a parat den tar,î mi răsp unse h Ci
sola.
— Sărăcuţ a det ine.Darcâtt imp mait r ebui esă- lporţ i
?
m- am i nteres a.t

334
 - KERSTI
N GI
ER -
— Î ncă pat ru luni !îmirăspunse Chi sola.De l a ul t
ima
serbar e şc oar
lă mi -au rămas ni şte f runzul iţ
e de span ac
prinseî n elşini cin- am ob servat. De- atunciî mi şisp un cu
toţiiPizza spi naci.
Ni ci
un băi at nu vr ea să pupe o i z
pza.
— Ei ,eu,una,n- aşzi ceaşaceva.Fi i
ndcă,şt iitu,cu cât
înaintea ză şieiî n vâr st
ă, cu -atât n îcepe să l i separă mai
impor tan tă mân carea, i
-am spu s.
— Gerri ?
Chi sol a mă p rivea cuoch i mari .
— Mama zi cecă at uncicând eraicopi leraiourâţ ică.E-
adevărat?
— Nu,i -am răspuns.Darmamat aeraurât ăde- abinelea!
Avea urechicl ăpăuge,care- iieşeau l a vedere până şidi n
părul f ăcu t per man en t
, o coaf ură car e-i pl ăcea pe vr emea
aia.Şi av ea mereu hai ne cu pernuţ e de umeri ,î n car e se
simţ eacaun cu l
turistdop at cut estosteron .
— Vr eisăspuicăosămăf acşieu drăguţ ăcândosăfiu
mare? nt î
reb ă Chisola.
— Darî miparidrăguţ ăî ncădepe- acum,Si ssi,am liniştit
-
o. I ar di n clipa în ca re osăsca pi şide a paratul ăst a dentar ai
să t e simţ i mai bi ne.Şi pun pri nsoa re c- autncio să- şidea
seam a şi ă bi
eţii cedrăgu ţ
ă eşt i
. Fi reşte, e î ntr-
adevăr
import ant săst ai şidr eaptă. Treb uie s ă-ţit ragi umeri iî napoi,
să-ţi sa l
ţi bărbi a şisă -
i pri veşti pe oamen i drep t n î och i.
Capul su s,pi eptul înainte… Vez i? A şa, cami ne!
M- am i zbi t cu f arfurie cu t otde Lul u, car e,î mpreu nă cu
verişoaraDi ana,aşt eptau celetreifel
uridef ripturăşibl ocau
trecerea. Chi sol
a ch icoti
,î n vr eme ceeu am cu lesl a i uţeal
ă
de p e a jchetal ui Lul u of elie de mozz arel
la.
— Bună,Gerri ,arăţifantastic,măl ăudăDi ana.Săfieast a
din ca uza di rectoru l
ui de muze u, cu ca re ca re se ce zi a c-
ifi
cupl ată?
335
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Cum?î nt rebăLul u.
— Mama mea mi -a vândutzvonulăst a adineauri,pri ntre
lacri
mi , sp use i Dana. Sau nu- i vorba de n ici
un zvon ?
— Păi ,t ocmai ,i-am răspuns.Cănucunoscni ciundi rector
demuzeu.
Dian a su spi nă.
— Cef ami l
ieî ngrozitoare!Nu semaisat ură să invent eze
câte o ch estie desp re unul sa u altul de- al lor, amest ecându-
se î n vi aţa l or part icul
ară. Eu şiNi ck am avu t or el
aţie
înfiorăotar e şifiec are di ntre ce lel
alte mame s- a bucu rat
atunci cân d i -am pu s c apăt. Mama mea î n schi mb a boc it
du pă el . Un ag ent de bu rsă,copi la mea.Aşa ceva nu mai
pupi t u ni ci cân d!
— Da,î ţit rebui ecuraj ,nugl umăcas- aparisingurăl aaşa
o pet recere d e o ttrahat ul, sp use u L
lu.
— Căbi nezi ci,dart u acum î laipeăst a… cu cezi ceaică
se oc upă?
— I T,răspunseLul u.Şi ,fiindcă venivorba,acum l ocui m
împreu nă. Şi e u n t ip grozav. Ţi-l prezint imed i
at .
— Lasăcănu- igrabă,î ispuseDi ana.Fr anziskaaspuscă
mai degr abă şi -ar t ăia o mână decâ t săse r p
ezinte n eî
nsoţi
tă
în faţa hai teiăst eia. De- ai
a su nt şicu ri
oasă cu ci ne a ven i
t
pe-aici.
— Am văzut -o puţ i
n maiî nainte cu un bărbatchi peş,
spuse Lu lu. Mama zi cea c-arfi med i
c v eteri
nar.
— Dar cu ce f armece l -a maiagăţ atşipe ăst a aşa de
reped e? nî treb ă Di ana. Nu, nu, ast a nu- i decâtt otaşa , vreun
zvon.
Apoi ,făcândochi iroată,adăugă:
— Darpeundee?Ni cimăcarn- am văzut -
opezi uadeazi !
Am fostşieu aşezat ălângăveri şoaraCl audiaşif uncţionarul

336
 - KERSTI
N GI
ER -
eide l a finanţ e,i ar n î f aţă st au t oţi cei unsp rezece copii ai
verişoareiMi riam.
— Cinci ,spuseLul u.
— Pat ru,sebăgăî nvorbăşiChi sola.
— Lasă că şi -aşa nu cont ează,spuse Di ana.Mi ri
am i -a
învăţat să t icăie ca un ceas şiat unci , de fiecar e dat ă cân d
spu ne eaDi ana, ai t recu t şi t u bi ni
şor d et reizecide ani , nu- ţ
i
auzit i
că ind ce asul bi ologic?
toţ i copiii se-apucă şi f ac t ic-t
ac-
tic-t
ac,asem en eacr ocodi lului d Pet
i
n erPan. Oh, dar ui t
e- o şi
pe Franzi sk a! Aco l
o, î n f und, cupări nţii voşri
t!
— Pat rick şicu mi nest ăm l ângăVol ker,Hi ll
aşicopi i
ilor,
sp use Lu lu. Aşa se ace f că, pe cân d buf etul nicimăca r nu se
desc hisese,noişit ermi nasemde r ecitat dou ă rugăci uni de
vremea mesei .Toţ isel ălăi eaşa,ci udat .Şi ,poat enu şt i
aţ i
,
dar Hi llae d i
n nou î nsă rci nată!
— Dedat a ast a sigurosă fieun Benedi ct,spuseDi ana.
Ei , chiar nu- mi vi ne săcr ed! Acol o!Ti pul de â lngăFranzi ska!
— Vet erinarul ?
— Ei ,nu se poat e-aşa ceva!excl amă Di ana.Ce medi c
veterinar!î lcunosceupeăl a!
— Darundesunt ?
Lulu şicumi ne n e n ît i
nser ăm gâ t
uri le.Iar Di ana râse.
— Şice bi ne-lmaicunosc pe ăl a.Nu poat e fi adevărat!
Soră- meaşi -a gă stiun t i
p pri n i nt
ern et! Şi tocmai pe ă la!
— Unde?Unde?am excl amat ,curioase,şieu,şiLul u.
Noidou ă t otn- o dep istasempe ve rişoara Fran zisk a şipe
tipul eice l nou.
— Haicăchi armorderâs,maispuseDi ana.Ti pulechi ar
ultimul om.Hammer ha rt35sau cam aş a ceva! Şi l -am
cu noscu t an ul t recut d lat
a ing- caf
e.de.Şi i a nu văui taţi voi
două aşa , revo ltate!Trece am şieupri nt r
-of azăproast ă, ch i
ar
una deo seb i
t de p roast ă, i ar intern et
ul est e,pri n ex celenţă, o
337
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
cale leg i
timă de a cu noaşte al ţi bărbaţi
. Nu î nsă toţit ipi
i au
f
ostt ot at ât de a rtaţi precum ham mer
acest hart
35.
— Trei zecişiunu,am rost iteu,cuj umăt atedegl as.
Şi,î n sf ârşi
t, am desc operit-o şipe v erişoara Franzi ska în
fundul să li
i, discutând cu pări nţii mei.I ar P atri
ck seafla şi
elpri n preaj mă.
— Mărog,fieşit r
eizecişi unu l
ă,săde a l eaDi ana. Şi n- a
f
ost decât ceva împuţ it de med i
u… şai sprezece, cel mul t. Cu
ăia treizeci şiunu de cen ti
met ri doar m- a momi t
. Haicămă
prăpădesc ed r âs,si ncer! Ast a mai zi c şieu î ntâmplare.Mai
î
nt âipune ab la p e mine ş i acu m pe s oărm-ea!
Lulu se b al
i
se alf aţă mai cev a caun cad avru.
— Credc- osăl eşi
n,maispuse.
—Î mipareaşaderău,am î ncercats-oîmbărbăt ez.
— Pemi neosăvărogsămăscuzaţ iacum,da?Măducşi
euî nt r
-acol o,casăsa l
ut l umea , spuse i D
ana. Vrea u să -
l văd
neapărat l af aţă!
— S- arput eacaelsănut emair ecunoască,i-am strigatî
n
urmă.Nu cred să ai bă c hiaraş a o m emor i
e bu nă.
— Oh,Dumnezeul e!spuseLul u.Credcă- mivinesăvărs.

338
 - KERSTI
N GI
ER -

(ra5ă nepoată 0erri,

(eoarece, din păcate, nu ne vom vedea la nunta de ar5int a "le9ei, căci

voi fi plecată =ntr-o călătorie, aş dori să-ţi răspund cu plăcere, =n scris, la
=ntre6ările pe care mi le-ai pus =n scrisoare+

Mai =ntâi: sunt 6ucuroasă că te-ai 7otărât să trăieşti mai departeW viaţa
este o mare aventură, copila mea, iar pro6lemele nu reprezintă decât
prileurile de a demonstra ce-i stă omului =n putereW arată-le tu lor, scumpa
mea, că eşti tânără, frumoasă şi plină de fantezie şi zău c-aş face sc7im6 cu
tine dacă aş mai putea+

Nu m-am căsătorit niciodată, deoarece 6ăr6atul pe care l-am iu6it era

dea căsătorit+ Cu o femeie =ntr-atât de 6olnavă, =ncât niciunul dintre noi nu
mai voia, =n niciun caz, să-i pricinuiască mă multă durere+ N-am vrut să mă
apropii de un altul ;c7iar dacă aceştia au şi e9istat<, aşa că am rămas
precum 'pencer TracI şi ?at7arine Aep6urn: o perec7e tainică,
=mpărtăşindu-ne din marea iu6ire, fără să =n5ăduim nimănui să afle ceva
despre aceasta+ 'pre deose6ire de cei doi pomeniţi, noi nici măcar vreun
film nu puteam turna =mpreună+ (ar nu am re5retat că i-am rămas
credincioasă acestui 6ăr6at+ În urmă cu peste douăzeci de ani el a murit, =n
vreme ce soţia lui cea 6olnavă trăieşte şi azi+

! foarte =nţelept din partea ta să aştepţi marea iu6ire. Nu te lăsa scoasă

din minţi de familia asta şi nătân5ile lor insti5ări la panică: nu tre6uie să te
mulţumeşti niciodată cu lucruri de mâna a doua, niciodată+ Încearcă să
capeţi
ceea ceceea ce te mulţumeşte, căci altfel vei fi nevoită să te mulţumeşti cu
capeţi+

#omanele tale mi-au plăcut c7iar foarte mult, 6a c7iar şi doamnele de la

fundaţia de pensionari s-au arătat foarte impresionate+ "i scris cumva mai
mult4 (acă da, atunci ne-am 6ucura toate enorm+ Consider =nsă că-i mare
păcat că sunt tipărite pe o 7ârtie aşa de su6ţire şi ieftină, ceea ce m-a făcut
să ro5 un prieten să culea5ă te9tul cuvânt cu cuvânt, să-l tipărească pe
7ârtie velină şi să-l dea la le5at+ "lăturat ai să primeşti ediţia unei cule5eri
din seria Angela, sora de la pediatrie, le5ată =n maroc7in şi cu muc7iile
339
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
foilor aurite+ 'unt si5ură că, =ntr-o aşa prezentare, şi cărţile tale or să ai6ă
parte de un alt pu6lic+ )oate c-o să le propui asta şi celor de la editura unde
le pu6lici+

'târnită de lectură, m-am apucat eu =nsămi de scris, depanând unele

dintre e9perienţele mele personale+ (acă eşti aşa de ama6ilă, ţi-aş rămâne
recunoscătoare dacă ai putea să faci =n aşa fel =ncât să aun5ă la redactorul
sau redactora ta manuscrisul alăturat+ $-am intitulat ilele uitate de pe
0iviera, dar este, desi5ur, doar o variantă de lucru+ (acă o să vă placă, vă
pot pune la dispoziţie c7iar mai mult material+ ar dacă 5ăsiţi scenele de
dra5oste prea =ndrăzneţe, le puteţi scurta, fireşte+

1ie, copila mea dra5ă, =ţi doresc de acum =nainte o viaţă minunată şi
5ândeşte-te mereu că a-ţi pierde inima este cea mai frumoasă cale de a
constata ca =ntr-adevăr ai una+

Mătuşa ta, Aulda

)+'+ Te ro5 să primeşti acest cec şi să-ţi cumperi câteva pălării frumoase
sau orice altceva =ţi face plăcere+ Nu e9istă o metodă infaili6ilă, dar =ţi
recomand c7iar ac7iziţia unei maşini decapota6ile şiSsau a unui câine+
"mândouă c7estiile astea =nlesnesc sporit primul contact cu se9ul
6ăr6ătesc+ i, =n a6senţa unui 6ăr6at, amândouă fac viaţa mai suporta6ilă+

340
 - KERSTI
N GI
ER -

Optsprezece
Lulu nu vomi
tă (l
ucr
u pe care îlfăcu, e adevăr
a,t mai
t
ârziu şinumai după o st
i
clă de whi
sky scoţ
ian)
. Ajunsă la
t
oalet
ă, î
şiaruncăpe faţ
ă li
tride apă rece
, dar ni
civo rbă să
fi pl
âns.Nu sc oase i n
cimăca r o singură lacr
imă.
— Î
miparesi ncerrău,Lul u,i-
am spus.Chi arn-am vrut
aşaceva.
— Darn- aitu ni ci
o vină,îmirăspunse Lulu.Doarn- ai
f
ăcut decât să-ncercisămă previ i.
— Ştii, eu am i mpresia că vr emuril
e ast ea, de
hammerhart
31, sunt dejai stori
e n
î vi aţ
al ui Patri
ck,i -
am mai
spus,cu t oat
e că şa fivr ut or
ice u nmai să u n-
ii au apăr
area
nenor
oci
tului. Cu si guranţă căs- a sch i
mbat. Şi te uibeşt
e cu
adevărat.
— E un căcănarmi ncinos,sest ropşiLul u.Habarn- aitu
cât sân ge rece a pu tut dov edi at unci c ând a mi nţi
t,
susţi
nân d că u nt e-
arfi cu nosc ut
.
— Ei ,şit u acum,mă ui t
ase de t ot
,i -am spus.Nu s- a
pref
ăcu t
!
— Fi i
ndcă nu eraidecâtuna di ntre cele neînchipui tde
numeroase , spuse Lu lu. Asemenea D i
an ei.
— Nu,t e rog,am î nceput di n nou.Spre deosebi re de
Diana,eu, una,ni ci măc ar - n
am î ncercat ă s afluî n ce
măsu ră ches t
ia aia,cu număr ul de cen t
imet ri
, a cor espuns
real
it
ăţii
. M- a ocă rât, ă fcându- mă va că f ri
gidă, şi -
a i eşi
t
val
vârtejdin cafenea.Iareu at rebuitsă- iplătescceaşcade
capucino.
— Am f ost atât de oarbă,spuse Lul u,dând di n nou
drumul l a apa rece .Î mi par e ă ru cănu t e-
am ascu ltat
, Gerri
!

341
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
Şi cât e n -am maizi s ş i eu pe e sama t a!Cum am pu tut aş a
ceva!
— Ei ,nu- inimi c,am î ncercats- opot olesc.Si ncerăsăfiu,
cel mai bi ne mi -ar fi părut cat ipul săfi avu t vreun al t
erego .
— Ce- osămăf acacum?sevăi căriLul u.
— Păi … Să şt ii că ni ci eu n- am habar ,i -am zi s,
rep rimân du- mi t oate răsp unsu ri l
e sp on t
an e.Uneor i
, at unci
câ nd l a mi jl
oce vo rba de u ibire,asem en eaneî nţelegeri ch i
ar
potfi dep ăşi te…
— Ce,aiî nnebuni t? se răst iLul ul a mi ne.Că doarn- o
trebui să rămân pe cap c-un ase menea mi zerab i
l mi ncinos?
Nu ţ i separ e n îsă că am şieupar t
ea m ea e d vi
nă p entru aşa
o si t
uaţ i
e?
— Ba da,bi neînţel
es,i -am spus.Darmaigândeşt e-te şi
tu…
— Laceanume?Laf apt ulcăam t reizecişidoideani ?Şi
că mama mea arf ace o cri ză de nervi dac ă i araş ăm r ân e
singu ră? S au poat e alf apt ul căt oatăf ami li
a s- ar ui tal a mi ne
cal a un l epros?
— Depi ldă,i -am spus.
— Pfff ,făcu Lul u.Purşisi mpl u mi -ei ndiferent .At âtcă,
sp re d eosebire d e i t
ne,at uncicân d mi -e g reu, nu- mi zboa ră
gâ ndul i med iat la sinuci der e.Vrea u să -l şt iu câ t mai dep arte
de mi ne p e i t
pul ăst a,i ndiferen t ce -arsp une mama mea!
— Foart ebi ne,i -
am răspuns,uşurat ă.Trebui esă- lazvârli
imed i
at i n
d casă, m- ascu lţ
i? Şi pe urmă f aci ca mi ne şi-ţi
sch i
mbi şit u î ncu i
etoareade a l uşă .
— Nu!Nu merge!spuseLul u.Dacă- ldau af ară acum,se
duceî n fosta l ui locu inţă. Că şico ntract ul l ui de î nch i
riere e
val abilpânăl aînt âialluni iurmăt oare.
— Numaică nu poat ei ntra. Fi indcă mi -am schi mbat
încu ietoarea,i -am sp us,pe u n t ont ri
umf ător.
342
 - KERSTI
N GI
ER -
— N- areni cioimportanţă,pentru că,din punctdevedere
l
eg al, are vo ie săl ocuiascăaco lo până j oia vii
toar
e!mai sp
use
Lulu, f recân du-se l a oc hi. Şi poat e ar mai avea şi
posibil
itateade- a anul a contract
ul de rezi li
ere… Aşaceva nu
trebuie să se ntîâmple n î nici
un ca z.
— Lul u,renunţl alocuinţaaia!Hai,taie-
ncarnevi eşidă-l
afară!
— Î n ni ci
un caz,ref uză Lulu.Adi că să scape elaşa de
i
eftin?
Lul u seri di
căî n picioare.
—I azi -
mi ,cum arăt?
Ca o anga j
ată a I nsti
tutul
ui de Pom pe Funebre „Feldman”,
aş fivru t să-i zi
c,ch estie nîlocu l cărei
ai -am sp us tot
uşi:
— Păi ,ca de obi
cei,doarcu o f aţă ceva maiumedă.Ai
nev oe
i de mach iaj
? A m cât e cev
a a l mi ne n
î poşe t
ă.
— Mul ţumesc,rostiLulu.Şt i
i,n-aşvrea să-şidea seama
careva.
— Darsăşt i
icănu credsăpoţ irezistapânăjoiaviit
oare,
i-
am spus.
— Ha,darchi arcă mă cunoşt iprea puţin,mi-oîntoarse
Lulu. Rezisteu l a orice, chi
ar şi la cura cu ci orbă de varză.
Şi-acum, înăuntru, şif ă-te cănu s- ar fi întâmplat nimi
c.Pe
Dian a aiput ea chiar s- o duci de nas cu chest i
a aia,cu
gemen i
i astrol
ogiei
.Imed iat o săvi n şieu .

Î
n faţa toal
etei
, spri
j
ini
t d e bal
ustradă, st
a Adri
an, avâ
nd
î
n mân ăo i ţgar
et
ă răsuci
tă man ual
.
— Fumaţicumva?l-
am înt
rebat.

343
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Nu,î mirăspunseel .Darmă gândescdej a seriosdacă
n-ar ficaz ul săm- ap uc d e-
aşace va. E doa r un j oi
nt, pe care
tocm ai i l -am con fiscat nepotul
ui meude şai sprez ece i an
.
— Ha!Carevasăzi căaşa!am sări teu.Chi araşadeperf ecţi
totnu su nt fraţ i
i ăşt i
a, ai dumnea voast
ră.
— Ei ,f raţ iimeichi ar sunt ,copiiilor î
nsă nu,ţ inu să
l
ămur eascăucr lurile A drian.
— Mda,aşa ceva se t rage cu siguranţă de la prea mul t
studiu de vi oa ră, i- am t rânti
t-o.Ce mai ,l imped e de t ot
! Un
mot i
v p ent ru car e z ău dacă nu m- aş u dce de ur genţă să-i
spun f ratel ui meucăa ca m sfeclit-
oî n pri vinţa ed uca ţ
iei
.
— At rebui tşieu să pr omitcă n- o să pârăsc,î mit ăie
avân t
ul Adri an.
— Păcat .Dar i a spuneţ i-mi,şi-aţ i
nutdi scursulmama
du mneav oas tră?
Adrian aprobă,dânddi n cap,şi,nehot ărât,răsucij oint-ul
î
nt re deg ee.
t
— Nu maispuneţ i!Şi ,af ostcumvadezast ru?am î ntrebat,
cumi lăî n gl as.
— Oh,nu!De dat a ast a chi
ara mers.Doarl a sfârşita
f
ăcu t un soi de st riga re publică, casă- mi gă sească şimi eo
soţie.Greg or al nos tru vaf aceîn cu rând t rei
ze cişici ncide ani
şi poate şt
ie careva dintre voi vreo t
ânăr
ă de t r
eabă, ca
r
e s-
ar
încumeta să-
i poarte de g ri
jă.
M- a puf
nit râsul.
— Păi,egrozav!Asta-nseamnăcăî nzi
lel
ecarevorurmao
să et caute o grămad ă de emf ei.
Adrianrâseşiel.
— Darcum aust atlucruril
elati
ne?Aidansatdejaţinând
plosca?

344
 - KERSTI
N GI
ER -
— Î ncă nu, i -am răspuns. Dar e ori cum dest ul de
palpit
ant ! Mă bucu r că am t recut aşa ,f ără com pl
i t
uţ
ca,ii
,l a
am ad ău gat şii - am zâmbi t.
Lulu i eşi de a lt oaletă.
— Şi doar î ţ i spusesem s- oi ei înainte, se răst i ea,
indignată.
— Ui te,acol o,l ast ânga,ţ i-aipuspreamul truj ,i
-am spus.
Lulu î şif recăobrazu l.
— Aşa- imaibi ne?
Abia at unciî lobservă şiea peAdri an şi-lst udiedin cap
până-n pi cioa re.
— Dardumneavoast răci nemaisunt eţi?Medi culveterinar
al Franzi sk ăi?
— Nu,se apără Adri an.Suntşieu,ăăă… se opridi n
vorbă,pri vindu- măî ntrebător.
— DoamneSfint e!spuseLul u.Cădoart rebuiesăşt iţicine
sunteţi!
— Gr egor Adri an e r edactor -şef l
a edi tura Aur ora,am
lămurit-o. Ta t ăl să u î şisă rbăt oreşt
e zi ua de naşt ere al ăt
uri
,
în Sala de cri stal.
Gr ego,r ac easta es t e sor a mea,Lu l
u.
Tocmaiarămasdi n nou si ngurăşiî ncăsemaiaflăî n stare
de ş oc, fiindcă,î n modnor mal , e pu ţin maicu msec ad e.
— Î ncă nu- seu chi araşa desingură, mi -
o î ntoarseLul u.
Abiadej oiavi itoare.Dari ast aţi,nucumvaacel aeunj oint?
— Ba.Da,î iconfirmăAdri an.
— Numil -aţ iput eadami e?
— Si gur… I at ă-l,vărogchi ar!
— Mul ţumesc!spuse Lul u,aruncând j oint-ulî n poşetă.
Pentru mait âr zi
u! La rev ed ere.Eu o săi ntru acu m.
— Capulsus,sugeburt a,piept ulînaf ară,i-am comandat ,
iar Lul u ol uă di n l oc, î
n marş.
Din poşe ta mea se făcuau zi
tă d i
n nousi Jup
mf i
t
one
ir
a.
345
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Mobi lultău!măf ăcu at ent ăAdri an.Cenorocpet inecă
ţil-au l ăsat . La noi , am f ostcu t oţii perch ezi
ţ i
onaţ ila i
ntrar
e,
nu car e cumva săcăpăm s înău nt ru cu vreunul .
— Ainevoi e de t elefon? i -am spus,pescui nd di n poşet ă
mob il
ul.
— Aicumva ni ştej ocurica l umea pe el ? se i nt eresă
Adrian.
— Aşt eapt ăpuţ i
n,căt rebuiesărăspund.Al o?
— Şt i
i,m- am maigândi t,spuseOl e.Aşan- osăi asăni mic.
— Cevr eisăspui ?
— Vreau săspundi nrel aţianoast ră,preci zaOl e.A taşi -a
mea.
— Da,i art reabaast aol ămuri sem cevamaiî nai nte,i-am
răspuns.
— Bi ne,darnu vorbeaiseri os,nu?i nsi stăOl e.Tecunosc
eu.
— Di npăcat e,nu.
— Bada,GerriThal er,t ecunosccapebuzunarulmeu.Şi
şti
u că,dacă aiput ea să gân deş ti cev a mai l i
mped e,ţi-
ar
păreach iar f oart e ă ru.
— Poat edi nţiisămi - icunoşt i
,Ol e… Câtpri veşterest ul…
M- am ui tat î n di rec ţia l ui Adri an , car e se răsu ci
se cu
spatel
e ş i, apl ec at pest e b alustradă, pri vea î
n hol ul hotel
ul
ui.
— Zăudacăî nţel egdeceol uăm î nt r-
unadel a-nceput !
— Fi i
ndcăaşt eptşieuunrăspuns.Ce,aiui t
atcumva?
— Darţ i-am datmaidevremeunul .Ce,aiui tatcumva?
— Poat e,numaică nu era unulpe care să- lfi chi bzuit
temeinic,mi -
o r tânt i Ol e.
— Păi ,tocmaiast a-
işipr oblema,i - am î ntors-o.Căni cinu-
mi laşi timp să m ă gân desc.
— Deparcă ci neşt iecearmaifidechi bzuit,spuseOl e.
Aşacevat rebui ehot ărâtcui nima.
346
 - KERSTI
N GI
ER -
— Mda,am f ăcut ,ui tându- mădi nnoudupăAdri an.
Î
n l umi na orbi toare î mprăşt iată de l ustre,păru ll ui netezit
căp ătase o st rălucire roşi at i
că. Şedea ap lecat pes te
balust rada aceea.Şit otaşa,de- o part e a căr ări i
,părulî i
stăteaarcu itî nsp re î năunt ru,i ar d e part eacea lalt
ă î n af ară.
Iar, deo dat ă, am si mţ itt entaţia i rezistibi
lă de a mă rep ezi cu
amândou ă mâi nil
eî n bucl el
e l ui şide a i l e răvăşi cu t oat
ă
temei nicia.
— Mda?Ast a- itotceeşt iî nstaresă- mispui ?
— Probabi lcă aidrept at e,Ol e,i -am spus,gândi toare,î n
timp ce- i st udi am l ui Adri an ceaf a. Dacă t e-
aş i ubi , atunci
ch i
ar c- aş şt i-o cu vâ rfşi -ndesa t. Şi , probabi l, aş s i
mţ i cămă
ţine cev a aşa, ciudat ,î n st omac.I ar p en tru ast a ar aj unge
numaisă et v ăd . Şi-atunci zău că - n
aş vr ea săăma flu dec ât
în pr eajma a t şi să p ăz esc… Oh, Dumnezeul e!
Bineînţ el
es! Exactast a er a ceea ce mţ siea m dej a.
Darnu pent ru Ol e.
—Î nseamnăcumvacănumăi ubeşt i
?
— Nu î nf el
ulî n careţ i-aidori -ot u at âtdemul t,i-am mai
spus. Darput em rămân e pe maidepar te ce i maibuni pri e…
— Nuspuneast a!zbi erăOl elami ne.Nuspuneaşaceva!
— C- osărămânem pri e…
— Am spus doarsă nu rost eştiasemenea vorbe!zbi eră
Ol e,at ât d e vi ol ent, n îcâtAdri an se î nt oarse căt re mi ne,
privindu- mă î nt rebător. Vi n î nsp re t ine ch iar a cum. Şi -
o să
vorbimî n sfârşitpe- ndelet edespret ot.Ni cinu- ţ idaiseama
ce sp ui.
— Ol e!Sănu carecumvasăî ndrăzneşt isăvi iîncoace!am
zb i
erat , numai căOl e n îchiseseej ad
.
— Darci ne-amaif ostşiăl a?sei nteresăAdri an.
— Un… Dent ist
ulmeu,i -
am răspuns,i ni
ma f ăcându- mi
un sa l
tî n pi ep t
, de î ndat ă cel -
am pri vitî n och i
. Dar u t nu
347
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
treb ui e să i nt ril a vo i,l a l oc? Cu si guranţă că -
ţi si mt d eaj
lipsa.
— Lasăcăşiţ ie,spuseAdri an.Vr eausăspunait ăi.
— Da,cu si guranţ ă.Dupăcum t otat âtdesi gurăsuntcă
veri şoara Hi l
la şi -ar dorisă- mimaiţ i
nă o pr edică despre
Iisu s,i ar măt uşaEl sbeth una desp re p ornografiile p e ca re el
scri u, n î vr eme ce măt uşa Mar i
e-Lu i
se ar dor i să ai bă
ce rtitudi nea că nu m- am cu pl
atdel occu vr eun di rect
or e d
muzeu . Ah, i ar u nch ii ar d ori să şt i
e,cu si gu ranţ ă, cef ace
mai preci s of emei e cuo al t a aşa , cal esb i
en e.
Adri anrâse.
—Î nceeacemăpri veşte,zvonuri lecăaşfihomosexualau
fost red use alt ăcer e d e vest eacăaş fif ost văzut î n com pania
uneiprost ituat e.
— I area nu put ea fidecâtMari anneSchnei der ,nu? am
spu s,pl es
ni ndu- mă i mediat pes te gu ră.Scu zaţi
-mă!M- am
gân di t că aşa , poa te di n pri ci
na prea mul tor veş mi nt
e di n
pi el
e nea gră…
— Da,exact ,spuseAnt on.Şi -
orfiî nchipuitc-arfif ostvreo
36
do mi na .
— Aşput easăvi n cu tineşisăspuncănu- ţ
ipl acepart ea
de sad o-masoc hism, am i nsi stat
. Mi -
e t eam ă î nsă că ni ci
o
au t
oa re d e o rman e cuvam piri n-ar fit ocm aice i -
şau dor i
t ai
tăi pen trut ine,nu?
— Ei ,ascul tă puţ in,spuse Adri an.Aimeisuntat âtde
di sp eraţiî ncâ t ar fi accep tat-o până şipe d omina ai a. De i t
ne
s- ar arăt a ch i
ar f erm ecaţi
.

36
Per
sonaj feminin, dominator
, din distri
buţi
a unui loc dBDSM
e t i
pul
(
bon
dage-
disci
pli
ne/ domi
rumce-sadism-
masochism),pr
in care dou ă sau
maimult
or per soane,aleg exp l
oatar
eaunor xp eer
imen t
e d ureroase şi
de
f
orţ
ăîn vederea dobândi
riiten si
unii
, pl
ăceriişisati
sfacţi
eise xuale.
348
 - KERSTI
N GI
ER -
— Da,dareu n-am cineştiecestudii,i
-am at
rasatenţ
ia.
Şi nicinu su nt vreun fotomodel.
— Cr
ede-mă,s-ararătaîncântaţ
idac-aşaveaopriet
enăca
tine,îi dădu înainte cu asigurăril
e Adrian. Dar ce-
ar ziceai
tăi dacă ar şti că te-ai încurcat cu redactoru
l-
şef al edi
turi
i
Aur ora?
— Oh, Aur ora! Nu cumva sunt cei c are real i
zează
volumaşel e alea nenoroci t
e, car e se vând numaipe sub
tejgh ea? am spus. Pe de al tă par te însă:ac um ar e şi ea
treizeci de ani şiui t
ă-te şit u l a păru l din ca pul ei ; cu-aşa
cevan- ar m aifi î n st ar
e săat ragăni cimăca r un den tistde
ţară.
— E debi neaşa,undent i
st?sei nteresăAdrian.
— Da, un dent i
st e î ntotdeauna bi ne văzut de mari i
prop rietari de pământ uri,l -am l ămuri t. Dar ut ch i
ar ai un
doct orat n îist
ori
a art el
or sa u ai i nventat ch esti
a ast a mai
dev reme?
—Î lam şi -
n reali
tate,îmispuseAdri an.E dr ept
,nu mi -a
ad us ci ne ş ti
e ceol oa
fse ân pă acu m. Am f ostchiarnes pus d e
fericit at unci cân d am pus mân a pe sl ujba de l a editura
Lauros. Iar a cum, ca red actor-
şef Al
uar
ora,nu st au f oarte
rău l a ca pit
olul câşitg.
— Mă rog,darni cit reaba nu arepr ea multde-af acecu
istoria art ei
.
— Nu î ncepesămăbaţ işitul acapcu chest i
aasta,spuse
Adri an.
— Aş fi chi ar ulti
ma care să f acă ast a,l-am asigurat,
sp eriindu- mă puţ i
n l a au zul tan dreţi
i din gl asul meu . Sunt
nespus de bucuroas ă că aisl ujba as ta l Ai
a ed u
tr
uo
rr
a.
a
Altfelni cinune- am fiînt âlnitvreodată.

349
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Da,asta-iadevărat.Şipotsă spun că,până acum,
l
ucrul ăst
a a fost totceea ce mi s- a put
ut î
ntâmpla mai bun
î
n slujba ast
a.
Adri
anfăcuojumăt at
edepasspremi ne.
— Cu un of tat,o t r
ase spr e elşio să rută să l
batic şi
nerăbdător.
— Cum?
Dintr-
odat ă, răs ufla rea î mi deveni mai sac adată, pe
măsu ra apr opieriit rupuri l
or noast re.
— At ât de mul ti -
a t rebuit să r ecunoa scă că numai ea er a
aceea care se pri cepea să -i deschidă su fletul
, oferi
ndu-i şi
trupului adev ăr atul extaz,
spuse . el
— Chi araşa?
Genunchi i mei pă rea că se n îmuias eră precum unt ul. Şi
am f ost nevoi tă sămă sp rij
in de b alust radă.
— Er al umi na di n negu racon
l
ui,
ti
nuă A drian .
— Rahat !Ce,ast ea-sl ucruriscrisechi ardemi ne?Bi ne,
dar e aşa … î ngr ozi
torde k i
tsch!
— Maiapoi ,l ucrurilesemaiî ndreaptă,spuseAdri an.O
purtăpebr aţele-ivânjoasepânăî npat ullui,lăsând-osăcadă
acolo,pe b l
ana ceade u rs ş i
…
— O,Dumnezeul e,acum mi -aducami nt e,i-am spus.
Sf
ârcu ri
le sâ nilor i m se nt îări
seră cadou ă bucăţi mărunt e

de—r c
eme
De n
câe
n.
d am apucatsă citesc ast
ea,am şiînceputsă
vi
sezsăf accu t i
neexactacelaşilucru,spuseAdri
an şopti
t,
pentru cai med iat sămă şiat i
ngă, chiar ad
cănu ch iar acol
o
unde mi -aş fidor it eucuad evăra.
t
Îmi luă cu gr i
jă o şu vi
ţă de păr d in totar anj
amen t
ul di
n
cap, petr
ecân du-mi-o n
îspre spate.

350
 - KERSTI
N GI
ER -
— Loculăst aeun hot el,i -
am spus,i arvorbel e-
misunau
de p arcăt ocm ai aş fif ost l
a cap ătul uneicu rse e d alergare p e
100 de met ri. Aicipotfi î nch i
riate ca mer e!
— Darce,au şibl ănurideurşi ?î ntrebă Adri an,cu gura
atât e d apr oapede chi pul meu, n îcât iîpu team si mţ i
răsuflarea.
Mirose a acăp şuni.
— Ei ,blanadeursvat rebuisăne- oînchipui m,i -am zi s.
— Eşt isigurăcă… O,darăşt i
aci nemaisunt ?
În pr eajma noa stră se vi iseră ni cimai mul t, nicimai puţ i
n
decât Habak uk şiArsen ius,car e,pasăm it
e,f uses eră t rimişi
du pă m ine.
— Gerri !Buni ca zice că t rebuie să viiî napoi ,înăunt ru,
fiindcă acu m o să- ncepem să cân tăm. Să- i spu nem că p referi
sărămâi ai ci, săt e gi ugiuleşti
?
— Da,l e-am răspuns.Vreau săspun nu!Spuneţ i -ic-
osă
vinimedi at.
Hab ak uk şiArse nius d i
spărură.
— Hai ,sădi spărem de- aici,i-
am spusl uiAdri an,l uându- l
de mână şit răgându- lî nspre r tepte.
— Bi ne,dart ocmaiaispus…
— Am spusc- osăvi ni medi at,i-am răspuns.Şiast a am
săşi f ac.
Adrianrămaseî nsăl ocul ui,caşicândarfipri nsrădăci ni,
trăgându- mă maiap oicăt re el şi săr utân du- mă… Fi e, di n
parteamea, ch i
ar şa:săl
a bat ic şi ner ăbdăt oM-
r
.am st râns ş i
mai mul tî n el ,î n aşaf elî ncâ tî ntre t rupuri l
e noast re sănu
maiî ncap ă ni cimăca ro p agină de o rmanf oileton.
Săru tul acel a ţinu, î n mod cl asic,câ t o et ernitate,pen tru
ca,l a sf ârşitul lui, săne u lăm de mâi ni şisăal ergă m î n j os,
către rec epţi
e.

351
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— O cameră cu un patdubl u,vă rog,ceru Adrian.Cu
cadăî n baie,dacăse oa pte.
Pici
oarele mai că mi sef rânser
ă la auzul vor bel
or stăora.
M-am pri ns al it
mp de ej tgh ea.
— Cădoarn- osăr eproducem şisc ena cu cada de b a
ai
e!
m
şopti
t.
— Mă gândeam să î ncercăm.Săvedem şinoipână unde
putem aj unge
, spuse A drian.
Eram pes te măs ură de m ulţumi
tă că nu se n îtâmplase să
fie Mi a cea care săne d eachei le şi săne p rivească î
n urmă
pli
nă de curi oz
it
at e, î n vreme ce ne î ndrept am căt re
ascensoare,strâns î nlănţuiţ
i.

— Ti l
ugerri
!Acum chi arc-aiîntinscoarda pestemăsură!
Pe u nde aif ost
, pent ru numel e u li Dumnezeu? se ăroţimama
mea . Unch i
ul Augu sta f ost nevoi t săcâ nteî n locult ău, i
ar
Diana a dansa t cu elva lsul, prilejcu care ceva î
ngrozit
or s-
a
întâmplat u c plosca l ui… şi ap oia maiap ărut şi tân ăr
ul
ăsta, preti
nzând căţ i-
ar fiden ti
stşicăar d ori săvorb ească
cut ine d e urgenţ
ă!
— Oh,nu!am excl amat .
Ole!De el ui
tasemaproa pe d e ott!
— Şiundeeacum?
— Deundesăşt iu eu?spusemamamea.Lul u şiPatri
ck
s-au ocu pat de el. Am cr ezut şinoicăai s- apari din cli
pă-n
cli
pă! Dar unde- ai fost?
— Eu… î miui t
asem acasăceva,i -am spus,pli
mbându- mi
deget
ele p est
e buze.
Mi le simţ eamch inuite bine d e a t
âteasărutări
.
— Bine,darcâtam l i
psit?
352
 - KERSTI
N GI
ER -
— Maimul tdedouăceasuri !explodămamamea.
Adri an şicum mi neam firămasnoişimaimul t,darne
deveni se cl ar al un moment dată ct rebuia să l uăm de
urge nţă o au pză.
— Măcardi n mot ivedesănăt ate,spuseseAdri an,î nt imp
ce e u mi -am pus n î gân d ca, de c um aş fiav ut pri l
ejul, să mă
interesez pe i nt ernet dacă nu cumva pr ea mul te or gasme
eraudău nătoare.
— Dacă ne- am st r ecura din nou l al ocuri l
e noast re,am
con stata, prob abi l
, căni cin- a băgat car evade seam ă căam
fost l ec
paiţ. A şa că mai i er
pdem vr eo or ă pri ntre ei , c u
măt uşişiveri , şi -apoi i ar o l uăm di n l oc ş i ne n îtâlnim ai ci
.
Idee a ca at ar e nu arfi f ost deloc rea, numaică, fireşt
e,
dispa riţi
a mea u n rămăses e c hiaraşade n eremar cat ă.
— Di nnouunl ucrut ipi
cl at ine,măboscor odimamamea.
Ah,darui t
e-işipe Lul u,şipe dent ist.Ascul t
ă,e cumva
însu rat?
— Da,dart răieşt eseparatdenevast ă-sa,i -am explicat .
— At unciţ i
ne- t
eşit udreapt ă,î mişui erăea.
— Bună,Gerri ,măsal utăOl e,venindu- miî nîntâmpi nare.
Drăgu ţă pet r
ecee r.Şi un su per-whisk y. Eu şisor a t a maic-
am go li
t o st iclă î ntreagă. Şi şt ii ceva? Lulu şi -a exp ri
mat
dorinţ a ca , de c um s-ovi iocazai, să -i aranj ez işeidi nţii
.
— Bi ne,darLul u nu beaal cooldeobi cei,observăPat rick,
indisp us.
Lul u ri di
că n u pahar şisp use:
— St aitul i
niştit…t u,aiti,tu!
— Lunge!excl amămamamea.
— Hainol oc!Tut ul ol!încinst eaacest eimi nunat ’
,mi nunat ’
zi de mai , cân tă Lu l
u. Mamă, şt iai cumva că Gerri şi
den tistul ăst a de- ai ci
, bl ond şidrăgu apr
ţoape
, că sunt o
pereche?
353
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Aşa- i,aşa-i,aşa- i,repetăOl e.Eram chi arcâtpe- aicisă-
i dărui esci nima şisă -
i ofer ocul l din drea pta di n Porsche-ul
meu. D ar Gerri a apu cat să ros t
ească pr opoz iţ
ia ai a
amar nică,cuP.
— Ni civorbădeaşaceva,am spus.CuP?
Şi ca m desp re ce prop ozi
ţi
e r t
eb uie săfi f ost vor ba? Pispari
de-aici
?
— Ba da, ai zi s-o doar ,i nsistă Ol e. Mi -ai căl cat
senti
men tele-n pi cioare.
— Darn- afăcutdel ocaşaceva,rost imamamea.Si gur ,e
doar o neî nţelegere l a mi j
loc.Hai , scu ză
-te şit u! vo rbel
e de
pe u rmă mi î f usese ră ad resaet mi e.
— Scuză- mă,am rost itdeî ndat ă,ceea cereprezent a un
reflexdob ândit, de car e pu r ş i si mplu nu mă maipu team
dezbăra.
— Acum eî nsăpreat ârziu.Şidoart e-
am avert izat.Căşi
senti
men tele mel e a u şiel e i l
mi tele olr
.
— Şide- ast aaiveni ttupânăai ciaşa,supl iment ar?
— Aşa- i!Cădoarl ucruricaast eanu isespun uneit i
nere
prin t el
efon, zi se l O
e.Mai şt iu şieuce es cu vine ş i ce u n
.
Lul u r âse.
— Aşa- i!Aşaeşicorect !Celceaj ungepreat ârziu să- şişi
ia ped eapsade a l vi aţă.
— Ghi nion!spuseOl eşirâseşiel .
— Păi ,at uncisecheamăcăt otu- ilămurit,am spus.Sper
foart
e mul t să u ptem rămân e pri …
— Ui te!răcniOl e.Iararedegânds- ofacă!Propozi ţacuP.
i
— Am put ea rămânet otuşiprieteni ,spuseLul u.Oh,da,
propoziţia ast ao u răsc şi eu!
AtâteacâtşiOl eseî ndoirădemi jlocde-atâtarâs,apr oape
ati
ngâ nd t ăblia mesei .

354
 - KERSTI
N GI
ER -
— Numaică,aşacum arăţ i,sigurn- aiauzi ttuf razaast a
niciodat ă pân -
ac um, maispu se Ol e, de î ndat ă ce se mai
pot ol
i. Pun rămăşa g căbărbaţ ii ca dl a pi ci
oarele a tl
e!
Lulu se s trâmba d e â rs.
— Da!zi seea,abi at răgându- şisuflet ul.Şi-ncăcum!
După ca re seapl ecăcăt re Ol e şi-i şopti aces tuia ceva la
ureche.
— Oh… Numaipânăj oi,spuseOl e,chicotind.Pân- atunci
se prea poat e să se î nzdrăve nească şii nima mea,f ăcu
t
ă
ac um bu căţi.
Lulu î şisă ltă di n nou paharul .
— Noroc!rost iea.Hai ,ai ti,beaşit uceva!
— Cu greu maipotasi st
al aaşaceva,spusePat rickşise
ridică î n pi cioare.I ar d acă n- ai ni mi c î mpotrivă, mă duc să
stau de vo rbă cut at ăl t ău. El, unul , e cel puţ i
n t reaz.
— N- am absol utni mi cî mpot ri
vă,spuseLul u,vorbecar ei
sepărură l ui Ol e at ât de com ice, încât, de- atâta râs,f u cât
pe- ai
cisă ca dă cuscau n cut ot.
— Aredrept at ePat rick,spusemama mea.Ri tululu,mi - e
jenămi ederuşi neat a!
— Şit upemi ne,spuseLul u,arăt ând,caşicând,de- atât a
râs,ar fi f ăcu t pe ea .
— Chi arn- am şt iutcăaiosorăsuperdul cecaea,Gerri ,
rosi t Ole.
— Am chi ar t reisurorisuper dul ci
,i -am atras at enţia,
încercâ nd, fără săbat l a och i
, săi au ceva distanţă.
—Î ncotro?măî ntrebăî nsămamamea.
— Tocmaimi -am adus ami nte cam maiui tatceva,i -
am
răspuns.
— Şi -
aisă…
Mama mea venidu pămi ne .

355
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Ti rilu!Mi -ajungecăsoră- tamăf acesăi nt ru-n pământ
de ruşi ne ai ci, aşacă să f acibi ne şisă t e por ţi cu m se
cu vine.Oh, nu! Ui te căvi ne-acum şiAl exa ! Vaide t ine dacă
sca pi vr eu n cu vânt desp re d entist
ul cel bea t! Şi -
o săsp unem
că i n
cinu- l cu noa ştem.
— Unde- aifostcândne- am apucatdecânt at ,Gerri ,copila
mea ? n îtreb ă măt uşaAl ex a. Să şt ii căţ i-am si mţ i
tl ipsa.
— Oh,unchi ulAugustera aşa de t ristcă nu put ea să
cân te,aşa că i-am ced at rândul meu ,i -am exp li
ca t măt uşii.
— Cecopi lbun,spusemăt uşaAl exa.Mari e-Luisezi cecă
ai ave a acu m or elaţie cuun cu stod e d e muzeu , specialistî n
ştii
nţ ele nat ural e. O fi bi ne-aşa, atât de repede după
sinuci der eaai aat a? Aş p uteasă -mi î nch ipui că ,în st areat a
su fletească , at ât de af ect ată, n-ar fi t ocm ai uşoredsu portat
o eglău tră cuun pr epar aotrde cad avre d e an imal e.
— Darnu- ivorba de- aşa ceva,am î nceput ,neluând î n
seam ă gest urile mai că- mi i, care-mi păreaucăi mi tau prop ri
a-
i dori nţ ă de a- şil ua gâ t
ul. Grego r est e i storic de art ă. Nu
lucr ează î
nt r-un muzeu , ciî n domen i
ul ed it
ori al
. Ta re mul t
aş fi vru t să -l prezi nt f ami li
eich i
ar n î se ara ast a, dar şi elare
o pet recere, ch iar al ături ,Sîa
nla de cr istal,t
a atălui să u,
care mp îl i
neşt e şa pt ezeci de a ni.
— Adi că eunuldi ntreaceiAdr iani?înt r
ebă măt uşă- mea.
Fami l
ia ai a de p rofeso riput redde b ogaţ i
?
— Da,i -am răspuns.I arGregorecelmaimi c.
Măt uşa Al exa r ămas e cu gura căs cat ă.I ar m ama mea
aidom a.
M- am f olosit de p rilejcas- oî ntind şieu .
— Eu t rebui esămăducrepedepânădi ncol oşisă- lcaut ,
le-am maisp us.Pe maiî ncolo!
De cum am aj uns î n f aţ
a uşi i, am şi coc het atpuţ in cu
gân dul de amă duce nîsal a de al ături şide a -llua pe G regor
356
 - KERSTI
N GI
ER -
de a col o.Numaicăaşace va nu maier a nec es a.r El er a deja
acol o,r ezemat de b alust radă, aşteptându- mă.
— Dar chi ar c- a mers repede, spuse. Şi doar ne
prop uses em o pau ză d e-o or ă.
— Ah,şt i
ice… def aptmăsi mtdej adi nnouî nput eri.
— Şieul afel,spuseAdri anşi -
mizâmbi .
Părul î i stăteadi n nou cade o bicei, căciavu sesem o oca zi
e
cu m nu seput ea m aibună ca să - lri
ăvăşe sc n bie de o t.t
Lul u şi l O
e i eşiră di n sal ă, i l
piţi u nul d e cel ălalt şi
clătinându- se.
— Acum,chi arcă t rebui e,aşa cred,să vărs,î mist rigă
Lul u, vesel ă.
IarOl e ad ău gă:
— Mă duc să- i spri j
in capul . C- aşa e un adevărat
gent leman , nu l asă o domni şoară să vomi te de nu a singu ră.
— Î n ni ciun caznu- ţidau voi esă staipe- aproape,spuse
Lul u, î nch izându- iî n nas uşa de l a t oaletă. Sunt si t
uaţ i
iî n
car e o om d ni şoarăt rebu ie s ă fie d e u na singu ră,un l ucr u pe
car e - l
am î nvăţ atde a l mama.
— Pot s- aştept,î irăspunse Ol e,spri j
inindu-se de uşa
încă peri i cu pri cina.
Apoi ,măl uăpemi neî npri mire:
— Ei ,bi ne,dat avi i
toaren- osămaifiu pri n preajmă,gat a
săt e opresc de l a si nuci der e.Sper că ţi
-e c l
ar .
— Ni cinu va maifivreo dat ă viit
oar e,Ole,i -am î nt ors-
o,
luându- l pe G regor de mână şipăşi nd alături de el pe r tept
e,
în j os.
— Ci ne- amaif ostşiăl a?
— Păi ,un… ăăă… am f ăcut .Acelaaf ostmedi culrezi dent
Goswi n.
— Aha,f ăcu Adri an.Art rebuicumva să mă- ntor c chiar
acu m şisă- i ar d una- n băr bie?
357
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
— Nu enevoi
e,i-
am răspuns,t răgându-
ldupămi ne,cătr
e
l
if
t. O săsă ri
m pur şisi mplu pest e parteaasta.
Şi ult
imul l
ucrupe c are -l
am vă zu
t,î naint
e c a uşil
e il
ftul
ui
săse nchîidă în urma noa stră, a fost chipul completaiurit al
i
ntri
ganteicu păr o rşcat
, sora- şef
ă Alexandra, de dincolo de
t
ejgheaua de alrecepţi
e.

358
 - KERSTI
N GI
ER -

Postfaţă
Acţi
unea şipersonajel
esuntcompletroduli
magi
naţi
eişi
t
oa t
e event
ualele a semănări rep
rez
i
ntă o pură î
ntâmpl
are şi
sunt pe depli
n nei nt
en ţ
ionat
e.

Ca de o bi
cei, mulţumi ri
le mele se d a
resează tuturor celor
care m- au su sţ
inut: surorii mele,Hei di
, pen t
ru şed i
nţel
e de
brai
nstorming,at ât de bogateîni dei;luiSilke,Sigrid şi
neobosit
eişimi nunateimel e mame pen t
ru bab ysit
t i
ng;lui
Elke Hurt z şil ui Ednor i Mer enptru valorosull or j u
ator nî
munca de d ocument are;col eg
il
ormei de DeLi
a
lA,Uniunea
Autori
lordeRomanedeDragost edeLi mbăGermană,pent ru
numeroa sel
e şi nspii ratele lor mesaj e şi a sf
t
uril
e pen t
ru
contracarar
ea bl ocaj
ului scri
it
oricesc acu a
t
:şa-i
, spăl
atul
geamurilor chiar c-
ajut
ă!;vei
E Völl
er, ale căreie- mail
-urim-
au adus n î situaţ
ia caaproa pe zilni
c,puf ni
nd în râs,să-mi
împroşc t ast
atura cu ce aide urzi că în amest ec cu coada-
calului
.( Tastatura est
e acum t otal antial
ergcă
i, nu mai are
niciurmă de punctnegr u şie absol ut încânt
ată de fel
ul î
n
care arată.)

Cele mai er si
oase mul ţumiri i le datoerz redact
oreide
cal
ibru mon di
al, Claudia Mül l
er, deLübbe
l
a TUS Nel da
s,
care a dov edi
t di n nou f oart
e mul tă răbdare, umor şi
impli
care şinu şi -a pierdut c âu
tşide puţ in calmul atunci
când, din prici
na oper aţ
iunil
or n ep
lani
ficate de conf
ecţ
ionare
a unui cor net de p ri
ma zi de şc oal
ă şia unor er tmen e di
n
acel
aşiso i
, nefast, am intrat uşorî n pani
că.
Dacă n-ar fi minut
ul acel
a, ul
ti
mul
, nici vor
bă se se fi
t
erminat vr
eodat
ă ceva
, spu
a s cândva ar
Mk Twai
n. Aşa căiş

359
 - MĂ S
INUCI
D AL
TĂ D
ATĂ -
eu mi -am prop us n î cel maiseri os m odca următ oarea carte
s-o p redau în ul ti
mul mi nut, dar fix a t
unci.V
Cor netul de pri ma zi de şc oală n-a i eşit aş a de f rumos
precum î n vi sele mel e ce le mai nî drăzneţ e, ar d, p ot
rivi
t
condiţii
lor e dl ucru (dou ă mâi ni stângişiun cop i
l, care mai
avea şi orep rezentare f oarte exact ă asu pra l ucrului n î
cauză) , a rezul t
at n uul chi ar e dmn de un pr emi u. E un
cornetde pri ma zi de şcoal ă di n Zsoi
meu
ul-
amen i
nţător-cu-
scl
ipici-
dar-nu-cu-scli
pici
-de-al-f
etelor-
ci-
cu-scl
ipici
-f
erm ecat,i ar
dacă su nteţ
ii nteresaţi să pri mi ţiî ndrumări de l ucru vărog
să m ă con t
act aţi.
Să scr i
u o com edi
e pe t ema uneisi nucideri a con st
it
uito
cutezan ţă maian evooasă
i decâtce le pe care mi l e-am asu mat
pânăac um. Nu am avut î n ni ci
un caz ni tenţia de a mă
amuza pe seama depr esii
lor, a cel or depr esi
vi sau a
semen i
lor meicar e aleg să- şipună cap ăt i l
z
elor sa u de a
bagatelizaînvreunf elasemeneat eme.

Pe p arcu rsul munci i am ajuns sămă i den tific nîtr

-atâtcu
eron
ia mea, încât am î nceput eu î nsămi săsc ri
u sc ri
sori de
adio. t Auncicân d î nsă, r su
prinzător
, cart ea s- a înch ei
at
tot
uşi, m- am ab ţi
nut şinu l e-am mait rimi s.I at
ă maij os,
câteva ex t
rase:
Elke –er am t ânără şi ave
am nev oei de an bi.
Domnul Fi sher– mer işor
ul-
turcesc u ne n î nici
un cazreo v
buruianădepri n ci
miti
r,iarmol i
dul-argi
ntosnu aveţ idecât
săvi -l băga ţi undeva!
Ren at
e,Barbara, Jani ne,ce i n
be căex i
st aţi
.
Mike – poţ i să m ă p upi î
nf und
Chrissi – oi fi eugrasă , dar t u eşti proast ă.
Bernhard, vech i pri
eten– m i-e dor e di tne.

360
 - KERSTI
N GI
ER -
Frank, Lennar
t, mamă, e Wn
rer
, Hei
di
, Har
adl, Fl
or
ian
,
Ben
jamin, Leon
i
e,Dagmar, Bi
ggi
, Rosi
ne –vă ui
besc.

Ker
si
tn Gi
er,î
n va
ra anul
ui 2006

361