Introducere x7b18bx

Psihologia muncii si organizationala (M-O) este o ramura a psihologiei care s-a dezvoltat pe masura ce societatea s-a
implicat tot mai mult in industrializarea mediului inconjurator, in gasirea de noi resurse si mijloace de subzistenta,
prin care sa-si satisfaca trebuintele materiale si spirituale. Psihologia M-O a devenit o profesiune si este practicata de
un grup de psihologi specializati in aceasta ramura de activitate. Acestia au in vedere doua aspecte majore: in primul
rand, locul de munca detinut de o persoana si toate aspectele la care acesta se refera in legatura cu persoanele care
il deservesc si, in al doilea rand, descoperirea si experimentarea unor metode de optimizare a activitatilor
organizationale, astfel incat acestea sa devina tot mai competitive vizavi de cerintele social-economice si tehnice
contemporane.
In linii generale, psihologia M-O are in vedere doua preocupari majore: (1) Psihologia M-O este o stiinta in a carei
sfera de preocupari intra conditia umana a muncii. Ea este strans legata de o serie de alte domenii de interes ale
psihologiei cum ar fi cel experimental si social. (2) Psihologia M-O este responsabila de aplicarea stiintifica a
principiilor psihologice in organizatii si la nivelul posturilor de munca.
Campul de actiune al psihologiei M-O este de o mare diversitate. Tematica de interventie este foarte larga; ea se
extinde de la metodele de angajare, instruire, evaluare a personalului si pana la formularea teoriilor despre cum
functioneaza organizatiile, cum pot deveni ele mai eficiente.
Omul isi petrece o mare parte din viata desfasurand una sau mai multe activitati de munca. Analizand continutul
notiunii de munca, dat fiind statutul pe care il are de conditie primordiala a existentei umane, sunt demne de retinut
cateva aspecte importante care privesc abordarea ei din punct de vedere psihosociologic.
Un prim aspect specific muncii este faptul ca prin intermediul ei se realizeaza un raport, un schimb intre om si natura.
Este un proces in care omul mijloceste, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa proprie schimbul de materii
dintre el si natura (Marx, 1957). Actionand asupra naturii, omul actioneaza in aceleasi timp si asupra sa modificandu-
si propria sa conditie, personalitatea. In limbaj tehnic, prin munca se stabileste o interactiune intre om, masina si
mediul inconjurator.
Munca reprezinta si un raport social. Ea este o activitate colectiva, il pune pe om in relatie cu ceilalti oameni,
genereaza deci raporturi interumane. Cu alte cuvinte, munca are o dimensiune sociala si nu poate fi rupta de
contextele umane in care se exercita. Relatiile om-masina-mediu sunt mijlocite de raporturile sociale. Caracterul
colectiv si social al muncii ii confera in fond puterea sau forta. Gratie efortului reunit al oamenilor, proiectele lor
capata viata prin produse si realizari care se acumuleaza treptat.
Ca activitate specific umana, munca este subordonata unui obiectiv. Ea inseamna realizarea unui proiect, atingerea
unui tel mai apropiat sau mai indepartat (de exemplu pornirea unei afaceri). Produsul sau rezultatul muncii este
construit mai intai pe plan mintal. O activitate de proiectare a unui utilaj tehnic presupune fixarea initiala a unui
obiectiv precis si concentrarea eforturilor inginerilor proiectanti pe executarea proiectului respectiv. Activitatea mintala
este transpusa pe planseta. Urmeaza apoi faza de executie, cand proiectantul transmite proiectul muncitorului care il
va finaliza. Si aici muncitorul se mobilizeaza mai intai pe plan mintal fixandu-si diverse strategii de lucru, dupa care
trece la infaptuirea reperelor respective. In continuare, urmatorul pas este asamblarea reperelor. Retinem ca, in toate
aceste faze, activitatea de munca sau continutul sau este focalizata pe realizarea unui obiectiv anterior formulat.
Pe de alta parte, orice munca este un comportament dobandit prin invatare, priceperile si deprinderile fiind tehnici
sau procedee de munca transmise prin educatie de la generatiile anterioare. In cadrul unei sarcini de munca, omul
trebuie sa se adapteze cerintelor de precizie, rapiditate, economie si sa raspunda printr-un comportament adecvat
(activitati mintale, miscari, secvente de miscari etc.) al carui model face obiectul transferului educativ, se preia de la
instructor, de la muncitorii cu experienta etc.

Desfasurandu-se intr-un cadru social, munca ocupa un anumit loc in sistemul de norme si valori ale societatii. Grupul
social mare sau mic sugereaza o anumita atitudine fata de munca, o anumita pretuire a ei.
Activitatea de munca se desfasoara intr-un cadru mai mult sau mai putin organizat. In linii generale se poate spune
ca in societatile aflate pe un anumit nivel de industrializare, a veni intr-un contact direct sau indirect cu una sau mai
multe organizatii este pentru orice persoana un fapt cotidian. Organizatiile includ companii producatoare de bunuri
sau servicii. Organizatiile sunt scoli care pregatesc tinerii pentru confruntarea ulterioara cu piata muncii, spitalele,
institutiile militare si religioase, companiile producatoare de bunuri materiale ca automobile, imbracaminte, aparatura
electronica etc. In organizatii sunt angajati sute si chiar zeci de mii de oameni care presteaza diferite activitati, mai
mult sau mai putin complexe. Gestionarea resurselor umane din organizatii revine departamentelor de resurse
umane in care sunt inclusi si psihologii specializati in psihologia muncii si organizationala (psihologi M-O). Domeniul
lor de activitate este din ce in ce mai larg. De exemplu, psihologii M-O au fost implicati in:
• Recrutarea si selectia personalului pentru diferite organizatii;
• Evaluarea psihologica a salariatilor;
• Analize ale posturilor de munca si proiectarea fiselor de post pentru acestea;
• Evaluari ale posturilor de munca in vederea practicarii unei retributii si politici de recompense echitabile;
• Proiectarea de programe de instruire profesionala;
• Studiul cauzelor fluctuatiei personalului si gasirea remediilor aferente;
• Investigarea cauzelor stresului ocupational si proiectarea de programe de management al stresului;
• Psihologii M-O lucreaza in laboratoarele de psihologie din transporturi, si alte ramuri industriale care au posturi de
munca ce implica risc. In acest context se ocupa de o gama variata de activitati, de la examene de selectie
profesionala, examinari periodice a personalului, expertize, diagnoze organizationale etc.
• Laboratoarele de psihologie din dotarea armatei, din aviatie sau formula mai noua adoptata de departamentele de
resurse umane din cadrul unitatilor militare, utilizeaza psihologi specializati in domeniul psihologiei muncii.
Daca cineva se angajeaza azi intr-o organizatie este foarte probabil ca pe parcursul carierei profesionale, traseul
acesteia sa-i fie influentat, intr-o masura mai mare sau mai mica, de interventiile specifice psihologiei M-O. Psihologul
M-O va poate ajuta sa treceti peste toate demersurile de angajare intr-o companie, el va construieste fisa postului,
evalueaza munca si va incadreaza intr-o anumita grupa de salarizare, determina nivelul de competenta si se
intereseaza de sistemul de evaluare si recompense. Psihologul M-O organizeaza cursurile de instruire profesionala,
este implicat in componenta echipelor de munca, in actiuni de motivare a angajatilor, de evaluare a calitatii vietii
psihice a acestora. Poate fi la fel de bine antrenat in expertize post accident si actiuni de prevenire a incidentelor si
accidentelor de munca si in activitati de proiectare a echipamentului de munca si a interfetelor om-masina.
Putem desprinde doua mari directii de interventie ale domeniului psihologiei M-O. Prima se refera la studierea
factorului uman din organizatii. Numerosi psihologi M-O dezvolta cercetari care privesc comportamentul oamenilor in
contextul muncii (formarea deprinderilor de munca, determinarea aptitudinilor profesionale, studiul atitudinilor fata de
munca si organizatie, satisfactia cu munca prestata, stresul ocupational etc.). A doua directie de actiune a
psihologilor M-O presupune aplicarea rezultatelor cercetarilor, a principiilor desprinse in urma investigatiilor. Multi
psihologi M-O sunt antrenati in activitati practice nemijlocite ca si consultanti sau angajati ai diferitelor organizatii. Ei
traduc in viata rezultatele cercetarilor derulate de universitari, diferite institute de cercetare sau chiar de ei insisi. Sunt
astfel aplicate principiile instruirii in formarea profesionala, este implementata o anume politica a recompenselor, sunt
dezvoltate programe de reducere a stresului ocupational etc.
Psihologia M-O este un domeniu stiintific structurat eclectic, care a imprumutat numeroase concepte, idei tehnici si
teorii din multe alte discipline. Psihologia experimentala a dat psihologiei M-O suportul istoric al metodelor
investigative; o serie de principii si tehnici, cum este testarea psihologica, au fost aplicate de psihologi in organizatii.
Studiul modelelor mintale este utilizat in proiectarea interfetelor om-calculator si instruirea utilizatorilor de produse
informatice. De fapt, perspectiva cognitivista este tot mai mult prezenta in cercetarile de psihologie M-O. Lord si
Mahler (1989) arata ca in anul 1977 au identificat 17 articole care au abordat punctul de vedere cognitivist, in 1982,
27 si in 1986, 56.
Pe scurt, motivul existentei psihologiei M-O, a psihologului M-O si aplicatiilor psihologice in organizatii, este prezenta
unor probleme umane in cadrul oricarei organizatii, indiferent de dimensiuni si necesitatea obiectiva de a le rezolva
ori mai realist vorbind, de a le minimiza.
Acest capitol isi propune sa ofere un cadru general cu privire la domeniul complex al aplicatiilor psihologiei M-O,
activitatilor prestate de psihologii M-O si calitatilor care li se cer. Un scurt istoric al domeniului psihologiei M-O va
completa informatia celor interesati de problematica acestei ramuri a psihologiei, in paralel cu trasarea unor linii
privind viitorul acestei profesii.
1.1. Psihologia muncii si organizationala - cadre de referinta
Amatorismul si diletantismul in practicile de psihologia M-O. Psihologia este definita traditional ca stiinta studierii
comportamentului atat uman cat si animal. Este o stiinta deoarece psihologii utilizeaza cateva metode riguroase de
cercetare pe care le putem gasi si in alte stiinte, mai ales cele biologice si cele de natura sociala. Din cauza ca
psihologia acopera un domeniu larg de aplicatii este dificil sa surprindem o imagine precisa a ceea ce de fapt fac
psihologii. Perceptiile populare despre psihologi sunt din acest motiv adesea eronate si frecvent acoperite de mister.
Multi gandesc ca psihologii "citesc” gandurile semenilor lor, pot vindeca o serie de boli, prevad cum vor actiona
diferite persoane in contexte diferite, "manipuleaza sufletele” etc. Ce este insa si mai periculos este ca adesea in
numele psihologiei se fac o serie de aplicatii cu un continut flagrant nestiintific. Sa ne gandim numai la practici ca
psihobioritmurile, astrologia, chiromantia, frenologia etc., care au adus multe deservicii psihologiei ca stiinta
(Anastasi, 1979; Pitariu, 1994). La fel de periculoase sunt si tendintele recente de a substitui psihologii cu asa-zisi
"specialisti in managementul resurselor umane”, ingineri sau economisti care, pe baza unui curs superficial de
sensibilizare de scurta durata se erijeaza in postura de psiholog M-O sau "consultanti in resurse umane”. Nu este
deci intamplator faptul ca beneficiarii actiunilor psihologice devin tot mai sceptici si neincrezatori in ceea ce poate
face realmente un psiholog M-O. Iata cateva exemple desprinse din practicile pseudopsihologilor pe care i-am
evocat:
• Reduceri de personal pe baza de teste psihologice;
• Angajari pe baza exclusiva de interviu de selectie sau un instrumentar psihodiagnostic ales la intamplare;
• Utilizarea de teste psihologice abuziv, fara a fi abilitati pentru acest lucru;
• Utilizarea testelor psihologice in contexte nepotrivite de promovari de personal (avem in vedere unele practici care
privesc masurarea inteligentei -; determinarea CI-ului -; utilizarea Testului copacului etc., in promovarile unor cadre
didactice universitare etc.);
• Propunerea unor cursuri de formare sau perfectionare profesionala fara a se face un studiu prealabil al trebuintelor
de instruire, lectorii neavand nici o experienta in domeniu, nefiind absolventi ai seminarului pedagogic;
• Retribuirea cursantilor pentru participarea la programe de instruire finantate prin programe externe care pretind
unele evaluari;
• Prestarea unor servicii cu continut psihologic in cadrul unor programe evaluate superficial si realizate tot formal;
• Efectuarea de analize diagnostic a resurselor umane fara a avea o conceptie si instrumente adecvate de
investigare, bazati pe interviuri superficiale, concluziile fiind extrase pe baza de bun simt.
Exemple de felul celor mentionate se mai pot da. Ceea ce trebuie sa stie cei care contracteaza interventii in domeniul
resurselor umane se poate rezuma astfel:
• Cine sunt cei care ofera serviciul respectiv; care este nivelul lor de competenta?
• Care este pregatirea lor profesionala?
• Ce metodologie de lucru utilizeaza?
• Programul propus este el fundamentat stiintific?
• Care este cadrul legal in care opereaza programul in cauza? Exista fisuri care sa permita violarea drepturilor omului
si efectuarea unor abuzuri?
• Este recomandabil ca orice beneficiar sau initiator al unui program de interventie in domeniul resurselor umane sa
solicite evaluarea unor proiecte din partea unor consultanti autorizati.
Profesia de psiholog M-O. Psihologii activeaza in domenii foarte diferite de aplicatie, in scoala, industrie, clinica,
armata etc., domeniul lor de interventie fiind foarte diferit. Asociatia Psihologilor Americani (APA) are peste 55 000
membri grupati in 54 departamente. Departamentul 14 este dedicat psihologiei M-O. Societatea pentru Psihologie
Industriala si Organizationala (SIOP), avea la data de 5 iulie 2000, 6 231 de membri; fata de anul 1995 s-a realizat o
crestere cu 36%. La conferinta SIOP din aprilie 2 000 au participat 3 153 psihologi, fireste nu chiar toti erau membrii
SIOP. Conferinta a atras numerosi participanti care sunt interesati de problemele psihologice din companii (datele ne-
au fost puse la dispozitie de Gretchen Sommerfeld). SIOP editeaza o revista si organizeaza o Conferinta anuala.
Ceea ce este important de stiut este faptul ca specializarile psihologilor sunt clar delimitate (psiholog scolar, psiholog
clinician etc), trecerea dintr-un domeniu de specializare in altul fiind destul de dificila. Figura 1.1 ne prezinta procentul
de repartitie a psihologilor in diferite ramuri de activitate. Muchinsky (1990) subliniaza ca in anul 1988, 85% dintre
membrii Departamentului 14 a APA erau barbati si 15% femei. Numarul femeilor care practica psihologia M-O este
insa intr-o continua crestere, interesul fata de acest domeniu al psihologiei este din ce in ce mai mare.
Figura 1.1 Distributia psihologilor in functie de domeniul de interes (J. Stapp, A.M. Tucker & G.R. Van denBos (1983):
Census of Psychological Personnel: 1983. American Psychologist, 40, 1317-1351)
Psihologii sunt organizati in asociatii profesionale unele fiind foarte specializate, cum este de pilda SIOP-ul al carui
obiectiv major este sa promoveze realizarea unui confort psihic oamenilor din diferite organizatii implicati in activitati
variate, aceasta prin apelarea la mijloacele stiintifice pe care psihologia le pune la dispozitie. Mai mult, asociatiilor
psihologice le revine ca sarcina fundamentala vegherea respectarii principiilor etice si profesionale ale psihologiei,
protejarea psihologiei ca stiinta si a psihologilor. Printre alte obiective, SIOP este preocupata de perfectionarea
profesionala continua si imbunatatirea calificarii psihologilor M-O, stimulare a dezvoltarii abordarilor stiintifice la
paliere superioare aplicative, incurajeaza cercetarea stiintifica, faciliteaza schimbul de informatii si experienta intre
membrii sai, perfectioneaza standardele de pregatire si perfectionare ale psihologilor M-O, se preocupa de
dezvoltarea si extinderea domeniului de aplicatie a psihologiei M-O, incurajeaza contactele de colaborare cu caracter
interdisciplinar, actioneaza ferm pentru eliminarea practicilor nestiintifice si abaterilor etice etc.