Sunteți pe pagina 1din 6

1.Punctul 0 se numeste (vezi fig.TCN.mn.t.

01):

Maximizeaza

1. bord de atac; j
k
l
m
n
2. bord de fuga; j
k
l
m
n
3. centru de presiune; j
k
l
m
n
4. centru de greutate. j
k
l
m
n

2.Forta hidrodinamica P reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):

1. rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe extrados; j


k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de presiune ce actioneaza pe ambele fete ale carmei; j
k
l
m
n
3. rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe intrados; j
k
l
m
n
4. rezultanta fortelor de frecare care actioneaza pe suprafata carmei. j
k
l
m
n

3.Forta Px reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):

1. rezistenta la inaintare a profilului; j


k
l
m
n
2. portanta profilului; j
k
l
m
n
3. componenta normala a fortei hidrodinamice rezultate care actioneaza asupra profilului; j
k
l
m
n
4. componenta tangentiala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra profilului. j
k
l
m
n
4.Forta Py reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):

1. rezistenta la inaintare a profilului; j


k
l
m
n
2. portanta profilului; j
k
l
m
n
3. componenta normala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra profilului; j
k
l
m
n
4. componenta tangentiala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra profilului. j
k
l
m
n

5.Momentul fata de axul carmei se calculeaza cu relatia (vezi fig.TCN.mn.t.01):

1. Mr = P'n (e -d); j
k
l
m
n
2. Mr = Pr (e-d); j
k
l
m
n
3. Mr = Pne; j
k
l
m
n
4. Mr = Pre. j
k
l
m
n

6.Momentul fata de muchia de atac se calculeaza cu relatia (vezi fig.TCN.mn.t.01):

1. M = Pn(e-d); j
k
l
m
n
2. M = Pr(e-d); j
k
l
m
n
3. M = Pne; j
k
l
m
n
4. M = Pre. j
k
l
m
n

7.Probele definitorii din punct de vedere al manevrabilitatii navei sunt:

1. proba de inclinare, proba de giratie, manevra in zig-zag; j


k
l
m
n
2. proba de inclinare, proba de giratie, manevra in spirala; j
k
l
m
n
3. proba de inclinare, manevra in zig-zag, manevra in spirala; j
k
l
m
n
4. manevra in spirala, manevra in zig-zag, proba de giratie. j
k
l
m
n

8.Miscarea navei cu carma orientata la un unghi oarecare fata de planul longitudinal se compune
din:
1. o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale ce trece prin G si o miscare de deriva si o oscilatie de ruliu; j
k
l
m
n
2. o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale care trece prin centrul plutirii F si o miscare de translatie cu j
k
l
m
n
deriva unghiulara b;
3. o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale ce trece prin G si o miscare de deriva laterala; j
k
l
m
n
4. o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale care trece prin centrul plutirii F si o miscare de deriva j
k
l
m
n
laterala.

9.Carmele necompensate se caracterizeaza prin faptul ca:

1. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/2 din grosimea profilului si 1/4 din j
k
l
m
n
lungimea lui
2. pana carmei este amplasata in pupa axului j
k
l
m
n
3. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din lungimea profilului j
k
l
m
n
4. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/3 si 1/2 din lungimea profilului j
k
l
m
n

10.Carmele semicompensate se caracterizeaza prin faptul ca:

1. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/3 si 1/2 din lungimea profilului j
k
l
m
n
2. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din lungimea profilului j
k
l
m
n
3. pana carmei este amplasata in pupa axului j
k
l
m
n
4. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/2 din grosimea profilului si 1/4 din j
k
l
m
n
lungimea lui

11.Carmele compensate se caracterizeaza prin faptul ca:

1. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/3 si 1/2 din lungimea profilului j
k
l
m
n
2. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/2 din grosimea profilului si 1/4 din j
k
l
m
n
lungimea lui
3. axul carmei este situat la o distanta fata de muchia de atac cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din lungimea profilului j
k
l
m
n
4. pana carmei este situata in pupa axului j
k
l
m
n

12.Coeficientul portantei profilului se calculeaza cu formula (vezi fig. TCN-m.n.-t): (unde: A-este
aria safranului carmei; ro -este densitatea apei)

Maximizeaza
Coeficientul portantei profilului se calculeaza cu formula (vezi fig.TCN-m.n.-t) :

unde: A = este aria safranului carmei;


ρ = este densitatea apei;

1. j
k
l
m
n

Px
Cx =
1
ρV A
2

2. j
k
l
m
n

Py
Cy =
1 2
ρv A
2

3. j
k
l
m
n

Pn
Cy =
1 2
ρv A
2

4. j
k
l
m
n

Pt
Cy =
1 2
ρv A
2

13.Coeficientul rezistentei la inaintare se calculeaza cu formula (vezi fig.TCN-m.n.-t):


1. j
k
l
m
n

Px
Cx =
1
ρV A
2

2. j
k
l
m
n

Py
Cy =
1
ρV 2 A
2

3. j
k
l
m
n

Pn
Cn =
1
ρV A
2

4. j
k
l
m
n

Pt
Ct =
1
ρV A
2

1. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

2. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

3. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

4. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

5. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

6. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

7. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

8. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

9. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
10. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

11. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

12. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

13. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

S-ar putea să vă placă și