TCVN S T PDF

1.
Cuplul format de forta de greutate si impingerea arhimedica se numeste:
1. inaltime metacentrica; j
k
l
m
n
2. raza metacentrica; j
k
l
m
n
3. brat de stabilitate; j
k
l
m
n
4. moment de stabilitate. j
k
l
m
n
2.Daca KG este mai mic decat KM nava este in situatia de:
1. echilibru stabil; j
k
l
m
n
2. echilibru indiferent; j
k
l
m
n
3. echilibru nestabil. j
k
l
m
n
3.O nava executa oscilatii de ruliu "dure". Stabilitatea navei in aceasta situatie este:
1. mica; j
k
l
m
n
2. mare; j
k
l
m
n
3. nu influenteaza calitatea oscilatiilor de ruliu. j
k
l
m
n
4.O nava se inclina in sens transversal cu 3 grade. Care din urmatoarele puncte este mobil
deplasandu-se in sensul inclinarii ?
1. M. j
k
l
m
n
2. B; j
k
l
m
n
3. G; j
k
l
m
n
5.De ce se spune ca bratul stabilitatii este o "masura" a stabilitatii transversale a navei?
1. deplasamentul navei ramane constant in timpul inclinarii; j

k
l
m
n
2. GZ ramane constant in timpul inclinarii; j
k
l
m
n
3. M este un punct fix in timpul inclinarii. j
k
l
m
n
6.Deplasamentul unei nave creste dar bratul stabilitatii transversale ramane constant. Ce se poate
spune despre tendinta momentului de stabilitate ?
1. creste; j
k
l
m
n
2. descreste; j
k
l
m
n
3. ramane constant; j
k
l
m
n
4. nu poate fi determinat. j
k
l
m
n
7.Metacentrul transversal se poate considera un punct fix pentru:
1. unghiuri mici de inclinare; j

k
l
m
n
2. unghiuri mari de inclinare; j
k
l
m
n
3. orice unghi de inclinare. j
k
l
m
n
8.Un unghi de inclinare este considerat mic, daca nu are valoarea mai mare decat:
1. 3 grade; j
k
l
m
n
2. 5 grade; j
k
l
m
n
3. 10 grade; j
k
l
m
n
4. 20 grade. j
k
l
m
n
9.La care din urmatoarele tipuri de nave va asteptati ca perioada oscilatiei de ruliu sa fie mai
mica:
1. cargou de marfuri generale; j

k
l
m
n
2. petroliere; j
k
l
m
n
3. pacheboturi. j
k
l
m
n
10.Nava este canarisita intr-unul din borduri. Care din urmatoarele masuri poate fi luata pentru a
corecta aceasta situatie?
1. deplasarea de greutati pe verticala de jos in sus; j

k
l
m
n
2. deplasarea de greutati pe verticala de sus in jos; j
k
l
m
n
3. ambarcarea de greutati deasupra centrului de greutate al navei. j
k
l
m
n
11.Daca la o nava GM este mai mica decat 0 ne putem astepta ca:

1. sa se incline in unul din borduri; j
k
l
m
n
2. sa se incline in acelasi bord indiferent de sensul de actiune al cauzei externe; j
k
l
m
n
3. sa se rastoarne. j
k
l
m
n
12.Daca la o nava GM mai mica decat 0 si este inclinata in sensul transversal atunci prin
ambarcarea unei greutati in PD deasupra centrului de greutate al navei, sa asteptam ca:
1. unghiul de inclinare sa descreasca; j

k
l
m
n
2. unghiul de inclinare sa creasca; j
k
l
m
n
3. nu se poate preciza tendinta. j
k
l
m
n
13.Proba de inclinare se efectueaza pentru a determina:
1. KM; j
k
l
m
n
2. Ix; j
k
l
m
n
3. KG; j
k
l
m
n
4. KB. j
k
l
m
n
14.Care din urmatoarele marimi se poate determina cunoscand diagrama stabilitatii statice;
1. deplasamentul; j
k
l
m
n
2. unghiul de inclinare corespunzator valorii maxime a bratului stabilitatii; j
k
l
m
n
3. raza metacentrica transversala (BM). j
k
l
m
n
15.In ce conditii ambarcarea unei mase mici la bordul navei nu determina modificarea asietei
acesteia?
1. cand masa se ambarca pe verticala de greutate; j

k
l
m
n
2. cand masa este ambarcata pe verticala centrului de carena; j
k
l
m
n
3. cand masa este ambarcata pe verticala centrului plutirii; j
k
l
m
n
4. cand masa este ambarcata la jumatatea distantei intre perpendiculare. j
k
l
m
n
16.Luand in considerare unghiul de inclinare transversala la care puntea principala intra in apa,
ne putem astepta ca bratul stabilitatii transversale sa:
1. creasca daca nava se inclina si mai mult; j
k
l
m
n
2. ramana constant daca nava se inclina si mai mult; j
k
l
m
n
3. descreasca daca nava se inclina si mai mult; j
k
l
m
n
4. nu se poate preciza tendinta. j
k
l
m
n
17.Care din urmatoarele marimi sunt importante in aprecierea efectului negativ al suprafetei
libere de lichid dintr-un tanc asupra stabilitatii navei?
1. latimea tancului; j
k
l
m
n
2. adancimea lichidului din tanc; j
k
l
m
n
3. pozitia tancului la bordul navei; j
k
l
m
n
4. raportul dintre densitatea lichidului din tanc si densitatea apei in care naviga nava. j
k
l
m
n
18.Care din urmatoarele marimi este o masura a stabilitatii initiale a navei si trebuie calculata de
ofiter la bord:
1. KG; j
k
l
m
n
2. GM; j
k
l
m
n
3. KM. j
k
l
m
n
19.Inaltimea metacentrului transversal deasupra chiliei este:
1. KB; j
k
l
m
n
2. BM; j
k
l
m
n
3. KB + BM. j
k
l
m
n
20.Formula de calcul a razei metacentrice transversale este:
1. j
k
l
m
n
BM = V + I x ;
2. j
k
l
m
n
Ix
BM = ;
V
3. j
k
l
m
n
BM = I x ⋅ V
21.Care din urmatoarele dimensiuni ale navei influenteaza in cea mai mare masura valoarea
inaltimii metacentrice transversale?
1. lungimea; j
k
l
m
n
2. latimea; j
k
l
m
n
3. inaltimea de constructie. j
k
l
m
n
22.Valoarea inaltimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obtinuta din:
1. informatia de stabilitate pentru comandant; j

k
l
m
n
2. planul de incarcare al navei; j
k
l
m
n
23.Bratul de stabilitate reprezinta:
1. un cuplu; j
k
l
m
n
2. un moment; j
k
l
m
n
3. o distanta. j
k
l
m
n
24.Daca o nava se inclina transversal cu 3 grade datorita ruliului, care din urmatoarele centre se
va deplasa in sensul inclinarii:
1. B in sensul inclinarii si in sus; j

k
l
m
n
2. G; j
k
l
m
n
3. M in sens invers inclinarii; j
k
l
m
n
4. B in sensul inclinarii si in jos. j
k
l
m
n
25.Intr-o situatie normala de exploatare a navei, pozitia relativa a lui M si G este urmatoarea:
1. M coincide cu G; j
k
l
m
n
2. M sub G; j
k
l
m
n
3. M deasupra lui G. j
k
l
m
n
26.Analizand comparativ stabilitatea transversala si stabilitatea longitudinala a unei nave se

constata:
1. stabilitatea transversala este mult mai buna decat stabilitatea longitudinala; j

k
l
m
n
2. nu exista diferenta; j
k
l
m
n
3. stabilitatea longitudinala este mult mai buna decat cea transversala. j
k
l
m
n
27.Formula de calcul a momentului unitar al inclinarii transversale este:
1. j
k
l
m
n
g∆GM
m= ;
57,3
2. j
k
l
m
n
g∆BM
m= ;
57,3
3. j
k
l
m
n
g∆KM
m=
57,3
28.Formula de calcul a momentului unitar de asieta este:
1. j
k
l
m
n
g∆BM L
MCT = ;
100L
2.
j
k
l
m
n
g∆KM L
MCT = ;
100L
3. j
k
l
m
n
g∆GM L
MCT =
100L
29.Proba de inclinare are ca scop:
1. determinarea pozitiei metacentrului transversal; j

k
l
m
n
2. determinarea pozitiei centrului de carena; j
k
l
m
n
3. determinarea pozitiei centrului de greutate; j
k
l
m
n
30.Un moment exterior actioneaza asupra navei avand o crestere lenta, in timp, de la zero pana la
valoarea maxima. Recunoastem:
1. o actiune statica asupra navei; j

k
l
m
n
2. o actiune dinamica asupra navei; j
k
l
m
n
3. o actiune oarecare asupra navei. j
k
l
m
n
31.Un moment exterior actioneaza asupra navei cu intensitatea maxima de la inceput.

Recunoastem:
1. o actiune statica asupra navei; j

k
l
m
n
2. o actiune dinamica asupra navei; j
k
l
m
n
3. o actiune oarecare asupra navei. j
k
l
m
n
32.Sa presupunem ca in timpul exploatarii navei, la un moment dat stabilitatea navei este
insuficienta. Pentru a repara aceasta situatie se vor lua masuri pentru:
1. deplasarea centrului de carena vertical in jos; j

k
l
m
n
2. deplasarea centrului de greutate vertical in sus; j
k
l
m
n
3. deplasarea centrului de greutate vertical in jos. j
k
l
m
n
33.Intr-o situatie normala din punct de vedere al stabilitatii navei, pozitia relativa a celor trei
centre M, B, G pornind de sus in jos este urmatoarea:
1. M, B, G; j
k
l
m
n
2. B, M, G; j
k
l
m
n
3. M, G, B; j
k
l
m
n
4. G, M, B. j
k
l
m
n
34.Intr-o situatie de stabilitate excesiva, pozitia relativa a celor trei centre M, B, G pornind de sus
in jos este urmatoarea:
1. M, G, B; j
k
l
m
n
2. B, G, M; j
k
l
m
n
3. M, B, G; j
k
l
m
n
4. B, M, G. j
k
l
m
n
35.Nava este instabila in una din urmatoarele situatii:
1. M deasupra lui G; j
k
l
m
n
2. G deasupra lui M; j
k
l
m
n
3. B deasupra lui G; j
k
l
m
n
4. M sub B. j
k
l
m
n
36.Pentru masurarea unghiurilor de inclinare ale navei in timpul efectuarii probei de inclinare:
1. se instaleaza trei pendule, unul la Pv, al doilea in zona de mijloc si al treilea la Pp in PD; j
k
l
m
n
2. se instaleaza doua pendule, la Pv si la Pp in PD; j
k
l
m
n
3. se instaleaza patru pendule, doua la Pv si doua la Pp in borduri. j
k
l
m
n
37.Masa lestului care va fi deplasat la bord in timpul probei de inclinare nu trebuie sa produca o
inclinare transversala a navei mai mare decat:
1. 9 grade; j
k
l
m
n
2. 3 grade; j
k
l
m
n
3. 5 grade. j
k
l
m
n
38.Proba de stabilitate se va efectua:
1. pe mare linistita in prezenta curentilor marini; j

k
l
m
n
2. intr-un loc linistit in absenta valurilor, vantului si a curentilor; j
k
l
m
n
3. pe hula, cand valurile pot fi considerate sinusoidale. j
k
l
m
n
39.In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate, inaltimea metacentrica a navei se

calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
pl
GM = ;
∆tgϕ
2. j
k
l
m
n
pl
GM = tgϕ
∆
3. j
k
l
m
n
P
GM =
∆ltgϕ
40.In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate cota centrului de greutate a navei se
determina cu relatia:
1. KG = BM + KB - GM; j
k
l
m
n
2. KG = BM + KB + GM; j
k
l
m
n
3. KG = BM + KB + KM. j
k
l
m
n
41.In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate, abscisa centrului de greutate al navei se
determina cu relatia:
1. j
k
l
m
n
LCG = LCB – (KG – KB) tg θ
2. j
k
l
m
n
LCG = LCB – (KG – KB) cos θ
3. j
k
l
m
n
LCG = LCB + (KG – KB) cos θ
42.O incarcatura suspendata la bordul navei influenteaza stabilitatea in sens:
1. pozitiv; j
k
l
m
n
2. nu influenteaza; j
k
l
m
n
3. negativ. j
k
l
m
n
43.
Daca la bordul navei o masa P este suspendata de un fir cu lungimea 1: inaltimea

metacentrica a navei se calculeaza cu
formula:
GM – inaltimea metacentrica transversala initiala; ∆ - deplasamentul navei;
1. j
k
l
m
n
P
G1M = GM − ;
∆1
2. j
k
l
m
n
P1
G1M = GM − ;
∆
3. j
k
l
m
n
Pl
G1M = GM .
H
44.Nava este in echilibru static atunci cand:
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate; j
k
l
m
n
2. momentul exterior de inclinare este egal cu momentul de stabilitate; j
k
l
m
n
3. sta pe carena dreapta si asupra ei nu actioneaza nici o cauza externa care sa-I modifice aceasta pozitie. j
k
l
m
n
45.Nava este in echilibru dinamic atunci cand:
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate; j
k
l
m
n
2. se deplaseaza cu viteza constanta pe mare linistita; j
k
l
m
n
3. executa oscilatii line pe mare montata. j
k
l
m
n
46.Criteriul de vant, conform Registrului Naval Roman este:
1. fota maxima data de o rafala de vant actionand la travers, pe care nava o suporta fara sa se rastoarne; j
k
l
m
n
2. momentul maxim aplicat dinamic pe care nava poate sa-l suporte fara sa se rastoarne; j
k
l
m
n
3. raportul dintre momentul de rasturnare si momentul dat de vant. j
k
l
m
n
47.Diagrama de pantocarene prezinta:
1. variatia bratului stabilitatii de forma in functie de unghiul de inclinare; j

k
l
m
n
2. variatia bratului stabilitatii statice in functie de volumul carenei; j
k
l
m
n
3. bratul stabilitatii de forma in functie de volumul carenei si unghiul de inclinare. j
k
l
m
n
48.Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante pentru acelasi unghi
de inclinare transversala, se produc urmatoarele fenomene:
1. centrul de greutate se deplaseaza vertical in sus, centrul de carena ramane in aceeasi pozitie si bratul de st j
k
l
m
n
abilitate este mic;
2. centrul de greutate ramane in aceeasi pozitie, iar centrul de carena se va deplasa orizontal marind bratul j
k
l
m
n
stabilitatii pentru unghiuri mici de inclinare;
3. centrul de greutate si centrul de carena raman in aceleasi pozitii, iar bratul stabilitatii ramane acelasi. j
k
l
m
n
49.Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante, influenta asupra
inaltimii metacentrice este urmatoarea:
1. creste inaltimea metacentrica transversala datorita faptului ca cresterea momentului de inertie al suprafetei j
k
l
m
n
plutirii este mai pregnanta decat cresterea volumului carenei;
2. creste inaltimea metacentrica transversala datorita faptului ca centrul de carena coboara pe verticala in jos; j
k
l
m
n
3. creste inaltimea metacentrica trans versala datorita faptului ca centrul de greutate al navei coboara pe j
k
l
m
n
verticala in jos.
50.Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante:
1. j
k
l
m
n
maximul curbei 1Sϕ se deplaseaza spre

unghiuri mai mari;
2. j
k
l
m
n

unghiuri mai mici ;
3. j
k
l
m
n
maximul curbei 1Sϕ apare la acelasi unghi

de inclinare;
4. nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei j

k
l
m
n
51.Atunci cand inaltimea de constructie a navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante:
1. j
k
l
m
n
maximul curbei 1sϕ se deplaseaza spre

unghiuri mai mari
2. j
k
l
m
n
maximul curbei 1sϕ se deplaseaza spre

unghiuri mai mici
3. j
k
l
m
n
maximul curbei 1sϕ apare la acelasi unghi

de inclinare

k
l
m
n
52.Atunci cand inaltimea de constructie a navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante:
1. inaltimea metacentrica transversala se mareste odata cu marirea pescajului navei j

k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
inaltimea metacentrica transversala se

micsoreaza, de pe o parte datorita cresterii
volumului carenei deci KM , scade si pe de
alta parte datorita faptului ca KG creste
3. j
k
l
m
n
inaltimea metacentrica se mareste sau se

micsoreaza in functie de valoarea
B
raportului D
53.Atunci cand inaltimea de constructie a navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:
1. j
k
l
m
n

unghiuri mai mari
2. j
k
l
m
n
unghiuri mai mici
3. j
k
l
m
n

de inclinare

k
l
m
n
54.Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:
1. j
k
l
m
n

unghiuri mai mari;
2. j
k
l
m
n

unghiuri mai mici ;
3. j
k
l
m
n

de inclinare

k
l
m
n
55.
Daca se ambarca o masa P la bordul navei

in punctul A(x 1 , y1 , z1) si G (xG, yG,
KG ) este pozitia initiala a centrului de
greutate, atunci cota noului centru de
greutate G1 , se calculeaza cu formula:
1.
j
k
l
m
n
KG1 = KG −
P
∆ +P
(
z1 − KG )
2. j
k
l
m
n
Pz1 − ∆ KG
KG1 =
∆+ P
3. j
k
l
m
n
KG1 = KG +
P
∆+P
(
z1 − KG )
4. j
k
l
m
n
∆z1 + P KG
KG1 =
∆+ P
56.

in punctul A (x 1 , y1, z 1 ) si G (xG , yG,
greutate, atunci abscisa noului centru de
1. j
k
l
m
n
x G1 = xG +
P
( x1 − xG )
∆+ P
2. j
k
l
m
n
x G1 = xG −
P
( x1 − xG )
∆+ P
3. j
k
l
m
n
∆x1 + PxG
x G1 = ;
∆+ P
4. j
k
l
m
n
Px1 − ∆xG
xG1 = .
∆ +P
57.

in punctul A(x 1, y1 , z1 ) si G (xG, yG,
greutate, atunci ordonata noului centru de
1. j
k
l
m
n
y G1 = YG −
P
( y1 − y G );
∆+ P
2. j
k
l
m
n
∆Y1 + PyG
yG1 = ;
∆+ P
3. j
k
l
m
n
Py1 − ∆yG
yG1 = ;
∆+ P
4. j
k
l
m
n
y G1 = YG +
P
( y1 − yG ).
∆ +P
58.Momentul unitar de banda prin definitie reprezinta:
1. j
k
l
m
n
momentul exterior care actionand dinamic

asupra navei produce o inclinare transversala
de
1
1° = rad ;
57,3
2. momentul exterior care actionand static asupra navei produce o inclinare transversala de 1 radian; j
k
l
m
n
3. momentul exterior care actionand dinamic asupra navei produce o inclinare transversala de 1 radian j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
momentul exterior care actionand static

asupra navei produce o inclinare transversala
1
1° = rad .
de 57,3
59.In cazul cand mediul in care naviga o nava cu borduri verticale, isi schimba salinitatea, variatia
de asieta se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
dρ
∆d = ⋅
L
( xF − xB )
ρ GM L
2. j
k
l
m
n
dρ L
∆d = ⋅ ( xF − x B )
ρ GM
3. j
k
l
m
n
dρ
∆d = ⋅
L
( xG − xB )
ρ GM L
4. j
k
l
m
n
dρ
∆d = ⋅
B
( xG − xB )
ρ GM L
60.Asa cum este cunoscut, spre deosebire de navele de suprafata, un submarin complet imersat se
poate rasturna la fel de usor transversal sau longitudinal. Aceasta diferenta de comportament se
datoreaza faptului ca:
1. la submarine G este situat sub B; j

k
l
m
n
2. la submarine B este un punct fix; j
k
l
m
n
3. la submarine nu exista "rezerva de flotabilitate"; j
k
l
m
n
4. la submarine G se poate gasi deasupra lui B. j
k
l
m
n
61.In cazul unui ponton paralelipipedic, la cresterea pescajului, celelalte dimensiuni pastrandu-se
constante, raza metacentrica transversala:
1. creste sau scade in functie de pozitia centrului de greutate; j

k
l
m
n
2. scade; j
k
l
m
n
3. creste; j
k
l
m
n
4. creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de carena. j
k
l
m
n
62.In cazul unui ponton paralelipipedic, la cresterea pescajului, celelalte dimensiuni pastrandu-se
constante, raza metacentrica longitudinala:
1. creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de carena; j

k
l
m
n
2. creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de greutate; j
k
l
m
n
3. creste; j
k
l
m
n
4. scade. j
k
l
m
n
63.
Daca la bordul navei se deplaseaza masa P
(P < 0, 1∆) din punctul A (x, y, z) in
punctul D (x 1 , y1, z1 ), inaltimea
metacentrica transversala corectata se
1. j
k
l
m
n
G1M = GM −
P
( z1 − z )
∆
2. j
k
l
m
n
G1M = GM −
P
( x1 − x )
∆
3. j
k
l
m
n
G1M = GM −
P
( y1 − y )
∆
64.
In cazul unui ponton paralelipipedic cu

dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza
(
metacentrica longitudinala BM L si raza )
( )
metacentrica transversala BM este egal
cu:
1. j
k
l
m
n
2
BM L  L 
=  ;
BM B
2. j
k
l
m
n
2
BM L  L 
=  ;
BM d 
3. j
k
l
m
n
2
BM L  B 
=  ;
BM  L
4. j
k
l
m
n
2
BM L  d 
= 
BM L
65.
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiei

“Deoarece pentru majoritatea navelor xF <
xB , cand nava trece din apa dulce in apa
sarata (d ρ > 0) nava se va apupa ( ∆d < 0).
In situatia inversa (dρ < 0) nava se va
aprova (∆d > 0)” :
1. adevarat; j
k
l
m
n
2. fals; j
k
l
m
n
3. nu se poate preciza j
k
l
m
n
66.Planul neutru pentru stabilitatea transversala, este planul paralel cu planul de baza, a carui
pozitie este definit de cota:
1. j
k
l
m
n
ST
Z =T + − GM T .
2
2.
j
k
l
m
n
ST
Z =T + + GM T .
2
3. j
k
l
m
n
ST
Z =T − − GM T .
2
4. j
k
l
m
n
ST
Z =T + − GM L .
2
67.
Daca se ambarca o greutate la bordul navei,

deasupra planului neutru
ST
(Z f T + − GM T )
2 , atunci:
1. stabilitatea navei scade; j

k
l
m
n
2. stabilitatea navei creste; j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei nu se modifica; j
k
l
m
n
4. nici o varianta corecta j
k
l
m
n
68.
Daca se debarca o greutate de la bordul

navei, de deasupra planului neutru
ST
(Z f T + − GM T )
2 , atunci:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. stabilitatea navei nu se modifica; j
k
l
m
n
k
l
m
n
69.
Daca punctul de ambarcare/debarcare a unei

greutati la si de la bordul navei, are
ST
Z =T + − GMT
cota 2 atunci se poate
spune ca:

k
l
m
n
2. stabilitatea navei ramane neschimbata; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
70.Proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa disparitia cauzei care a
determinat scoaterea ei din aceasta pozitie, reprezinta:
1. nescufundabilitatea navei; j
k
l
m
n
2. stabilitatea de drum a navei; j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei; j
k
l
m
n
4. nici un raspuns corect. j
k
l
m
n
71.Stabilitatea la unghiuri mici de inclinare , studiaza inclinarile longitudinale si transversale ale

navei care sunt de maxim :
1. 15 grd j
k
l
m
n
2. 20 grd j
k
l
m
n
3. 22 grd j
k
l
m
n
k
l
m
n
72.In cazul stabilitatii la unghiuri mici de inclinare, pentru obtinerea unor rezultate mai comode,
se pot face o serie de ipoteze simplificatoare, cum ar fi:
1. pescajele la extremitati se considera constante; j
k
l
m
n
2. sinusul si tangenta unghiului de inclinare se aproximeaza cu valoarea unghiului in radiani; j
k
l
m
n
3. centrul plutirii se considera ca se deplaseaza pe o evoluta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
73.Inclinarea izocarena se produce fara modificarea :
1. marimii volumului de carena; j

k
l
m
n
2. formei volumului carenei j
k
l
m
n
3. pescajului navei la extremitati; j
k
l
m
n
k
l
m
n
74.Pluturile izocarene sunt plutirile corespunzatoare:
1. acelorasi pescaje pupa si prova; j

k
l
m
n
2. acelorasi pescaje babord si tribord; j
k
l
m
n
3. inclinarilor izocarene; j
k
l
m
n
k
l
m
n
75.Conform Teoremei lui Euler, doua plutiri izocarene succesive, se intersecteaza dupa o dreapta
ce trece prin:
1. centrul geometric al fiecaruia; j

k
l
m
n
2. centrul plutirii; j
k
l
m
n
3. centrul de greutate al navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
76.Inclinarea izocarena a navei produce modificarea formei volumului carenei, deci si o deplasare
corespunzatoare a:
1. centrului de greutate G; j
k
l
m
n
2. centrului plutirii F; j
k
l
m
n
3. centrului de carena B; j
k
l
m
n
k
l
m
n
77.Conform Teoremei deplasarii centrului de carena, la inclinarile infinit mici ale navei, centrul
de carena se deplaseaza dupa o directie:
1. paralela cu dreapta ce trece prin centrele geometrice ale celor doua onglete emers si imers, j
k
l
m
n
2. perpendiculara pe dreapta ce trece prin centrele geometrice ale celor doua onglete, emers si imers, j
k
l
m
n
3. perpendiculara pe dreapta ce trece prin centrele plutirii si carenei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
78.Expresia matematica a teoremei deplasarii centrului de carena , are urmatoarea forma:
unde v=v1 =v2 reprezinta volumele

ongletelor imerse si emerse, V- volumul
carenei, ? - deplasamentul si g1 g2 – distanta
dintre centrele geometrice ale celor doua
onglete
1. j
k
l
m
n
BBf = v g1 g 2 /V
2. j
k
l
m
n
BBf = v g1 g 2 /?
3. j
k
l
m
n
BBf = V g1g2 /?
4. Nici un raspuns corect j

k
l
m
n
79.
Tangenta dusa intr-un punct Bf , la curba

centrelor de carena, este :
1.
j
k
l
m
n
Paralela cu plutirea care admite pe Bf drept
centru de carena
2. j
k
l
m
n
Perpendiculara la plutirea care admite pe Bf

drept centru de carena
3. Paralela cu plutirea initiala a navei j

k
l
m
n
k
l
m
n
80.Unind suporturile fortelor de presiune, corespunzatoare a doua plutiri izocarene succesive in

plan longitudinal, se obtine:
1. metacentrul longitudinal al navei; j

k
l
m
n
2. raza metacentrica longitudinala; j
k
l
m
n
3. inaltimea metacentrica longitudinala; j
k
l
m
n
4. momentul de redresare longitudinal. j
k
l
m
n
81.Metacentrul longitudinal este definit de:
1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale navei; j
k
l
m
n
2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale navei; j
k
l
m
n
3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
82.Metacentrul transversal este definit de:
1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale navei; j
k
l
m
n
2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale navei; j
k
l
m
n
3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
83.Pozitia metacentrului longitudinal este definita de:

1. j
k
l
m
n
Cota KM L;
2. j
k
l
m
n
Cota KM T;
3. Cota KG; j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
BM T;
84.Pozitia metacentrului transversal este definita de:
1. j
k
l
m
n
Cota KM L;
2. j
k
l
m
n
Cota KM T;
3. Cota KG; j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
BM T;
85.Raza metacentrica transversala este definita de distanta dintre centrul de carena si:

k
l
m
n
2. metacentrul longitudinal; j
k
l
m
n
3. metacentrul transversal; j
k
l
m
n
4. cota centrului de greutate; j
k
l
m
n
86.Raza metacentrica longitudinala este definita de distanta dintre centrul de carena si:
1. metacentrul longitudinal; j
k
l
m
n
2. metacentrul transversal; j
k
l
m
n
3. cota centrului de greutate; j
k
l
m
n
k
l
m
n
87.Raza metacentrica longitudinala reprezinta:
1. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale; j

k
l
m
n
2. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale ale navei; j
k
l
m
n
3. distanta dintre centrul de greutate si metacentrul longitudinal; j
k
l
m
n
4. distanta dintre centrul de si metacentrul transversal. j
k
l
m
n
88.Raza metacentrica transversala reprezinta:
1. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale ale navei; j
k
l
m
n
2. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale; j
k
l
m
n
3. distanta dintre centrul de greutate si metacentrul transversal; j
k
l
m
n
4. distanta dintre centrul de greutate si metacentrul longitudinal . j
k
l
m
n
89.Raportand momentul de inertie al suprafetei plutirii initiale drepte calculat fata de axa
longitudinala centrala de inertie, la volumul carenei, putem calcula astfel:
1. inaltimea metacentrica transversala; j

k
l
m
n
2. raza metacentrica transversala; j
k
l
m
n
3. cota metacentrului longitudinal; j
k
l
m
n
4. inaltimea metacentrica longitudinala. j
k
l
m
n
90.Raportand momentul de inertie al suprafetei plutirii initiale drepte calculat fata de axa
transversala centrala de inertie, la volumul carenei, putem calcula astfel:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. cota metacentrului longitudinal; j
k
l
m
n
4. inaltimea metacentrica transversala. j
k
l
m
n
91.Pentru unghiuri mici de inclinare, curba centrelor de carena se considera a fi:
1. un arc de cerc; j
k
l
m
n
2. o linie franta; j
k
l
m
n
3. o evoluta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
92.Prin deplasarea centrului de carena al navei datorita unei inclinari, se modifica directiile de
actiune ale fortelor de presiune si greutate, luand nastere:
1. o forta; j
k
l
m
n
2. un moment; j
k
l
m
n
3. un cuplu; j
k
l
m
n
k
l
m
n
93.Momentul de redresare sau momentul stabilitatii, este definit de cuplul format din:
1. fortele de presiune si fortele de greutate care actioneaza asupra navei; j

k
l
m
n
2. fortele aplicate dinamic care actioneaza asupra navei; j
k
l
m
n
3. forta valurilor si vantului care actioneaza asupra navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
94.Distanta de la metacentrul transversal corespunzator inclinarilor nule, la centrul de greutate al

navei, reprezinta:

k
l
m
n
2. cota metacentrului transversala; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
95.Distanta de la metacentrul longitudinal corespunzator inclinarilor nule, la centrul de greutate

al navei, reprezinta:

k
l
m
n
2. cota metacentrului longitudinala; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
96.Calculati momentul creat de cuplul, cu o forta de 15 KN care are un brat de 2,5 m.:
1. 35 KNm; j
k
l
m
n
2. 37,5 KNm.; j
k
l
m
n
3. 30 KNm.; j
k
l
m
n
k
l
m
n
97.Diferenta dintre cota metacentrului longitudinal, corespunzatoare inclinarilor nule si cota

centrului de greutate, reprezinta:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. cota centrului de carena; j
k
l
m
n
k
l
m
n
98.Diferenta dintre cota metacentrului transversal, corespunzatoare inclinarilor nule si cota

centrului de greutate, reprezinta:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. cota centrului de carena; j
k
l
m
n
k
l
m
n
99.Produsul dintre deplasamentul navei, inaltimea metacentrica transversala si variatia unghiului

de banda, reprezinta:
1. momentul de redresare pentru inclinarile longitudinale ale navei; j

k
l
m
n
2. momentul de redresare pentru inclinarile transversale ale navei; j
k
l
m
n
3. momentul unitar de asieta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
100.Produsul dintre deplasamentul navei, inaltimea metacentrica longitudinala si variatia

unghiului de banda, reprezinta:
1. momentul de redresare pentru inclinarile longitudinale ale navei; j
k
l
m
n
2. momentul de redresare pentru inclinarile transversale ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
101.Pentru inclinari mici ale navei, inaltimea metacentrica,se numeste:
1. inaltime metacentrica generalizata; j

k
l
m
n
2. inaltime metacentrica initiala; j
k
l
m
n
3. inaltime metacentrica longitudinala; j
k
l
m
n
4. inaltime metacentrica transversala. j
k
l
m
n
102.Inaltimea metacentrica este o masura a :
1. stabilitatii la unghiuri mari; j

k
l
m
n
2. stabilitatii initiale a navei; j
k
l
m
n
3. flotabilitatii navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
103.La nava, daca centrul de greutate G se afla sub metacentrul M, momentul care actioneaza
asupra navei, tinde sa:
1. aduca nava in pozitia initiala de echilibru; j

k
l
m
n
2. incline nava in continuare; j
k
l
m
n
3. sa roteasca nava; j
k
l
m
n
k
l
m
n
104.Momentul de redresare se considera pozitiv si nava se afla in echilibru stabil daca:
1. centrul de greutate G se afla sub metacentrul M; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M; j
k
l
m
n
3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M; j
k
l
m
n
k
l
m
n
105.La nava, daca centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M, momentul care
actioneaza asupra navei, tinde sa:
1. aduca nava in pozitia initiala de echilibru; j

k
l
m
n
2. incline nava in continuare; j
k
l
m
n
3. sa roteasca nava; j
k
l
m
n
4. nici un raspuns corect; j
k
l
m
n
106.Momentul de redresare se considera negativ si nava se afla in chilibru instabil, daca:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M; j
k
l
m
n
k
l
m
n
107.La nava, daca centrul de greutate G coincide cu metacentrul M, atunci nava se afla in:
1. echilibrul stabil; j
k
l
m
n
2. echilibru indiferent; j
k
l
m
n
3. echilibru instabil; j
k
l
m
n
k
l
m
n
108.Momentul de redresare este nul, iar nava se afla in echilibru indiferent, daca:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. centrul de greutate G coincide cu metacentrul M; j
k
l
m
n
4. centrul de greutate G se afla sub centrul de carena C. j
k
l
m
n
109.Pentru ca nava sa aiba o stabilitate initiala pozitiva, respectiv, centrul de greutate sa se afle
sub metacentru si in acelasi timp centrul de greutate cat mai coborat, trebuie ca aceste conditii sa
fie asigurate printr-o:
1. manevrabilitatea cat mai buna a navei; j

k
l
m
n
2. dispunere corespunzatoare a greutatilor la bord; j
k
l
m
n
3. balastarea si debalastarea continua; j
k
l
m
n
k
l
m
n
110.Stabilitatea initiala longitudinala este intotdeauna pozitiva, deoarece:
1. raza metacentrica BM si cota metacentrului KM sunt intotdeauna pozitive; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate G nu coincide sau nu este situat niciodata deasupra metacentrului; j
k
l
m
n
3. deplasamentul navei ia valori mari fata de dimensiunile principale ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
111.Daca la cota centrului de carena adaugam raza metacentrica, distanta rezultata reprezinta
tocmai:
1. inaltimea metacentrica; j
k
l
m
n
2. raza metacentrica; j
k
l
m
n
3. inaltimea metacentrului; j
k
l
m
n
4. cota metacentrului. j
k
l
m
n
112.In exploatare, cota metacentrului se poate obtine din:
1. curbele hidrostatice; j
k
l
m
n
2. diagramele de stabilitate statica; j
k
l
m
n
3. diagrama de stabilitate dinamica; j
k
l
m
n
k
l
m
n
113.Formulele metacentrice ale stabilitatii se utilizeaza pentru determinarea:
1. deplasamentului navei; j
k
l
m
n
2. momentul unitar de asieta si a momentului unitar de banda; j
k
l
m
n
3. razei metacentrice transversale; j
k
l
m
n
k
l
m
n
114.
Momentul exterior care inclina nava
in plan transversal cu unghiul
f =1°= 1/57,3 radiani , poarta numele
de :
1. j
k
l
m
n
Moment unitar de asieta M1 cm
2. j
k
l
m
n
Momentul unitar de banda M 1°
3. Moment de redresare j
k
l
m
n
k
l
m
n
115.
Cu ajutorul urmatoarei formule ? GM T/

57,3 se poate determina :
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
3. Moment de redresare transversal j

k
l
m
n
k
l
m
n
116.
Pentru unghiuri mici de inclinare , la care
momentul de redresare este proportional cu
unghiul inclinare , cunoscand momentul
unitar de banda , se poate determina direct
unghiul de inclinare produs de un moment
Mf , cu urmatoarea formula :
1. j
k
l
m
n
f = Mf / MCT
2. j
k
l
m
n
f = Mf / M1°
3. j
k
l
m
n
f = M1°/ Mf

k
l
m
n
117.Momentul exterior care inclina nava in plan longitudinal , producandu-i o asieta de 1 cm

poarta numele de:
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
3. Moment de redresare j
k
l
m
n
k
l
m
n
118.Asieta navei reprezinta:
1. unghiul de inclinare in plan longitudinal; j

k
l
m
n
2. diferenta dintre pescajul pupa si prova;
j
k
l
m
n
3. variatia unghiului de inclinare in plan longitudinal; j
k
l
m
n
k
l
m
n
119.
Cu ajutorul urmatoarei formule , respectiv ?

GM L / 100 LWL , se poate determina :
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
3. Moment de redresare al navei j

k
l
m
n
k
l
m
n
120.
Cunoscand valoarea momentului unitar de

asieta M 1 cm , se poate determina diferenta
de pescaj ? T produsa de un moment de
inclinare M ? , cu urmatoarea formula :
1. j
k
l
m
n
? T = Mf / M1 cm
2. j
k
l
m
n
? T = M ? / M1 cm
3. j
k
l
m
n
? T = Ms / M 1 cm

k
l
m
n
121.In exploatare, pentru rezolvarea rapida a problemelor de ambarcare/debarcare de greutati si

verificarea stabilitatii navei se utilizeaza:
1. diagrama Bonjean; j
k
l
m
n
2. curba stabilitatii statice; j
k
l
m
n
3. scala de incarcare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
122.
Tabelul in care sunt cuprinse valorile ? ,

? dw ,q 1cm , M1 cm (MCT) si M 1° , pentru
diferite pescaje cuprinse intre planul de baza
si plutirea de plina incarcare, poarta
denumirea de :
1. Diagrama de asieta j
k
l
m
n
2. Diagrama Bonjean j
k
l
m
n
3. Scala de incarcare j
k
l
m
n
k
l
m
n
123.
In scala de incarcare , cel putin ? si ? dw sunt

date pentru mai multe :
1. Unghiuri de inclinare j
k
l
m
n
2. Greutati specifice ale apei j
k
l
m
n
3. Suprafete libere de lichid j
k
l
m
n
k
l
m
n
124.In scala de incarcare, pentru a se cunoaste valoarea maxima admisibila a pescajului in diferite
zone de navigatie si pentru evitarea incarcarii navei peste limita admisa, este reprezentata si:
1. diagrama de carene drepte; j

k
l
m
n
2. marca de bord liber; j
k
l
m
n
3. curba stabilitatii statice; j
k
l
m
n
k
l
m
n
125.
Cu ajutorul scalei de incarcare , se poate

determina ? sau ? dw functie de :
1. Inaltimea metacentrica longitudinala j

k
l
m
n
2. Pescajul navei j
k
l
m
n
3. Raza metacentrica longitudinala j
k
l
m
n
k
l
m
n
126.Cu ajutorul scalei de incarcare, se poate determina pescajul navei, functie de:
1. deplasamentul navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
127.Scala de incarcare permite aprecierea diferentei de pescaj datorita influentei:
1. greutatii specifice a apei; j

k
l
m
n
2. suprafetei libere de lichid; j
k
l
m
n
3. oscilatiilor navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
128.Diagrama de carene drepte si scala de incarcare se utilizeaza pentru nava:
1. pe chila dreapta; j
k
l
m
n
2. inclinata longitudinal; j
k
l
m
n
3. inclinata transversal; j
k
l
m
n
k
l
m
n
129.Diagramele care permit calculul rapid al elementelor pozitiei de echilibru, in cazul navei cu
asieta, poarta numele de:
1. digramele de carene drepte; j

k
l
m
n
2. diagramele de stabilitate la unghiuri mari de inclinare; j
k
l
m
n
3. diagramele de asieta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
130.Prin deplasarea unor greutati la bordul navei, nu se modifica:
1. deplasamentul si pescajul mediu al navei; j

k
l
m
n
2. pescajul navei la extremitati; j
k
l
m
n
3. coordonatele centrului de greutate al navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
131.In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, indiferent de sens, centrul de greutate se
deplaseaza:
1. in sensul deplasarii greutatii; j

k
l
m
n
2. in sens opus sensului de deplasare al greutatii: j
k
l
m
n
3. pe verticala; j
k
l
m
n
k
l
m
n
132.Stabilitatea initiala a navei, nu se modifica la deplasarea unei greutati pe directie:
1. orizontala; j
k
l
m
n
2. verticala; j
k
l
m
n
3. oarecare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
133.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala, are loc
modificarea:
1. asietei navei j
k
l
m
n
2. deplasamentului navei; j
k
l
m
n
3. pozitiei transversale a navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
134.
In urmatoarea formula de calcul a variatiei

pescajului pupa ,la deplasarea unei greutati
pe directie orizontal-longitudinala, respectiv
dTpp = (L wL /2 + XF) d? , abscisa centrului
plutirii se calculeaza fata de :
1. perpendiculara pupa; j
k
l
m
n
2. perpendiculara prova; j
k
l
m
n
3. planul transversal al cuplului maestru; j
k
l
m
n
k
l
m
n
135.
In urmatoarea formula de calcul a variatiei

pescajului prova,la deplasarea unei greutati
pe directie orizontal-longitudinala, respectiv
dTpv = (L wL - XF ) d?, abscisa centrului
plutirii se calculeaza fata de :
1. perpendiculara pupa; j
k
l
m
n
2. perpendiculara prova; j
k
l
m
n
3. planul transversal al cuplului maestru; j
k
l
m
n
k
l
m
n
136.
Cu urmatoarea formula, respectiv δ XG = q ( X2 -

X1 ) / ? , se poate determina variatia abscisei
centrului de greutate al navei, la deplasarea unei
greutati dupa o directie:
1. orizontal-transversala; j
k
l
m
n
2. orizontal-longitudinala; j
k
l
m
n
3. verticala; j
k
l
m
n
k
l
m
n
137.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala, distanta pe

verticala dintre centrul de greutate al navei dupa deplasare si metacentrul longitudinal:
1. ramane constanta; j
k
l
m
n
2. se modifica; j
k
l
m
n
3. variaza liniar cu deplasarea greutatii; j
k
l
m
n
k
l
m
n
138.Prin deplasarea unei greutati la bordul navei, dupa o directie orizontal-longitudinala, centrul
de greutate se depalseaza, asupra navei actionand:
1. o forta exterioara; j
k
l
m
n
2. un moment exterior; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
139.Variatia unghiului de asieta, la deplasarea unei greutati dupa o directie orizontal-

longitudinala, se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:
1. j
k
l
m
n
δθ = q (X 2 - X1)/ ∆ GML ;
2. j
k
l
m
n
∆θ = ∆ GML /q (X2 - X 1 );
3. j
k
l
m
n
δθ = q (X 2 - X 1 )/ ∆ GM T;

k
l
m
n
140.In exploatare, cunoscandu-se momentul unitar de asieta si momentul exterior care produce
inclinarea navei, la deplasarea unei greutati dupa o directie orizontal-longitudinala, se poate
determina direct:
1. momentul unitar de banda; j

k
l
m
n
2. unghiul de asieta; j
k
l
m
n
3. asieta navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
141.Stabilitatea initiala a navei, nu se modifica la deplasarea unei greutati dupa o directie:
1. orizontal-transversala; j
k
l
m
n
2. verticala; j
k
l
m
n
3. oarecare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
142.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie orizontal-transversala, are loc
modificarea:
1. pescajului mediu al navei; j

k
l
m
n
2. asietei navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
143.
La deplasarea unei greutati q, la bordul
navei dupa o directie orizontal-
transversala, pe distanta (y2 -y2),
corespunzator, centrul de greutate al
navei se deplaseaza pe distanta δYG ,
aceasta calculandu-se cu formula:
1. j
k
l
m
n
δYG =
Q
( y2 − y1 );
∆
2. j
k
l
m
n
q
δYG =
∆( y2 − y2 )
3. j
k
l
m
n
∆
δYG = ( y 2 − y1 )
2
4. nici un raspuns corect j

k
l
m
n
144.La deplasarea la bordul navei, a unei greutati, dupa o directie orizontal-transversala, distanta
pe verticala dintre centrul de greutate al navei dupa deplasare si metacentrul transversal:
1. ramane constanta; j
k
l
m
n
2. se modifica; j
k
l
m
n
3. variaza liniar cu deplasarea greutatii; j
k
l
m
n
k
l
m
n
145.Prin deplasarea unei greutati la bordul navei, dupa o directie orizontal-transversala, centrul
de greutate al navei se deplaseaza, asupra navei actionand un moment care provoaca:
1. inclinarea longitudinala a navei; j

k
l
m
n
2. inclinarea transversala a navei; j
k
l
m
n
3. deplasarea navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
146.
Pentru o nava cu deplasamentul ∆ ,

variatia unghiului de banda, la
deplasarea unei greutati q dupa o
directie orizontal -transversala, pe
distanta y 2-y1 , se determina cu ajutorul
formulei:
1. j
k
l
m
n
q( y 2 − y1 )
δϕ =
∆ ⋅ GM L
2. j
k
l
m
n
q ⋅ GM L
δϕ =
∆( y 2 − y 1 )
3. j
k
l
m
n
q ( y 2 − y1 )
δϕ = ;
∆ ⋅ GM T
4. j
k
l
m
n
q( y 2 − y1 )
δϕ =
∆ ⋅ GM T
147.In exploatare, cunoscandu-se momentul unitar de banda si momentul exterior care produce
inclinarea navei, la deplasarea unei greutati dupa o directie orizontal-transversala, se poate
determina direct:
1. unghiul de banda;
j
k
l
m
n
2. unghiul de asieta; j
k
l
m
n
3. distanta pe care s-a deplasat greutatea; j
k
l
m
n
4. asieta navei. j
k
l
m
n
148.Deplasarea verticala, a unei greutati la bordul navei, pe o anumita distanta, va determina o

deplasare in aceeasi directie si sens, a:
1. centrului plutirii; j
k
l
m
n
2. metacentrului; j
k
l
m
n
3. centrului de greutate al navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
149.Variatia pe directia verticala a centrului de greutate, aparuta ca urmare a deplasarii la bordul

navei, a unei greutati q pe o distanta de Z2 – Z1, se determina cu urmatoarea formula:
1. j
k
l
m
n
q (z 2 − z1 )
δZ G = ;
∆
2. j
k
l
m
n
∆ ( Z2 − Z1 )
δZ G = ;
q
3. j
k
l
m
n
q
δZ G = ;
∆ (Z 2 − Z1 )
4. Nu se poate determina j
k
l
m
n
150.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, indiferent de sensul de
deplasare, are loc modificarea:

k
l
m
n
2. asieta navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
151.In urma deplasarii pe verticala, a unei greutati la bordul navei, nu are loc modificarea:

k
l
m
n
2. pozitiei navei fata de planul plutirii; j
k
l
m
n
3. cotei centrului de greutate; j
k
l
m
n
k
l
m
n
152.In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie verticala, volumul carenei:
1. nu se modifica; j
k
l
m
n
2. se modifica; j
k
l
m
n
3. variaza liniar cu deplasarea centrului de greutate; j
k
l
m
n
k
l
m
n
153.In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, volumul carenei
ramane constant, deci:
1. cota centrului de greutate nu se modifica; j

k
l
m
n
2. cota metacentrului nu se modifica; j
k
l
m
n
3. cota centrului de carena se modifica; j
k
l
m
n
k
l
m
n
154.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, indiferent de sens, se
modifica stabilitatea initiala a navei, in plan longitudinal si transversal, in urma modificarii:
1. razelor metacentrice longitudinale si transversale; j

k
l
m
n
2. cotei centrului de carena; j
k
l
m
n
3. inaltimilor metacentrice longitudinale si transversale; j
k
l
m
n
k
l
m
n
155.
In urma deplasarii pe distanta (Z 2-Z1), a
unei greutati q, pe o directie verticala, la
bordul unei nave cu deplasamentul ∆ si
inaltimea metacentrica longitudinala
initiala GM L, are loc modificarea
stabilitatii longitudinale, deci, noua
inaltime metacentrica longitudinala se
poate determina, astfel:
1. j
k
l
m
n
q
( Z2 − Z1 );
'
GM L = GM L −
∆
2. j
k
l
m
n
q
(Z 2 − Z1 );
'
GM L = GM L +
∆
3. j
k
l
m
n
' q
GM L = GM L − ;
∆ ( Z 2 − Z1 )
4. Nu se poate calcula j
k
l
m
n
156.
In urma deplasarii pe distanta (Z 2-Z1), a

unei greutati q pe directie verticala , la
bordul unei nave cu deplasamentul ∆ si
inaltimea metacentrica transversala
initiala GM T , are loc modificarea
stabilitatii initiale transversale, deci,
noua inaltime metacentrica transversala,
se poate determina astfel:
1. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T + ( Z2 − Z1 );
∆
2. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T − ( Z 2 − Z1);
∆
3. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T − ;
∆ ( Z2 − Z1 )
4. Nu se poate calcula j
k
l
m
n
157.In urma deplasarii unei greutati la bordul navei, pe verticala in jos, stabilitatea initiala a
navei:
1. se imbunatateste; j
k
l
m
n
2. se inrautateste; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
158.In urma deplasarii unei greutati la bordul unei nave, pe verticala in sus, stabilitatea initiala a
navei:
1. se imbunatateste; j
k
l
m
n
2. se inrautateste; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
159.In cazul deplasarii unei greutati dintr-un punct A1 (x1, y1, z1) intr-un punct A2 (x2, y2, z2),
prima modificare care se ia in considerare, este modificarea :

k
l
m
n
2. asietei navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
4. nu are importanta ordinea de calcul. j
k
l
m
n
160.Incarcaturile lichide de la bordul navei, influenteaza stabilitatea acesteia , numai atunci cand:
1. compartimentele sunt pline; j

k
l
m
n
2. compartimentele sunt partial pline; j
k
l
m
n
3. nu are nici o influenta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
161.La o nava, in urma inclinarii datorita unui moment exterior, daca un tanc este partial umplut
cu lichid, suprafata libera a acestuia, devine:
1. perpendiculara pe noua plutire a navei; j

k
l
m
n
2. paralela cu noua plutire a navei; j
k
l
m
n
3. paralela cu plutirea initiala a navei; j
k
l
m
n
4. nu se modifica. j
k
l
m
n
162.In cazul existentei la bordul navei a unui tanc cu suprafata libera de lichid, variatia inaltimii
metacentrice longitudinale se calculeaza cu :
1. j
k
l
m
n
(
δ GM L = −) γ 1 ⋅ iT
∆
;
2. j
k
l
m
n
(
δ GM L = −) γ 1 ⋅iL
∆
;
3. j
k
l
m
n
(
δ GM L = ) γ 1 ⋅ iT
γ ⋅V
;

k
l
m
n
163.Variatia inaltimii metacentrice transversale, in cazul existentei la bordul navei a unui tanc cu
suprafata libera de lichid (umplut partial), se calculeaza cu urmatoarea formula:
1. j
k
l
m
n
(
δ GMT = − ) γ 1 ⋅ iT
∆
;
2. j
k
l
m
n
(
δ GM T = −) γ 1 ⋅ iL
∆
3. j
k
l
m
n
(
δ GM T = ) γ 1 ⋅ iL
γ ⋅V
;
4. j
k
l
m
n
(
δ GMT = ) γ 1 ⋅ iT
∆
;
164.Variatia inaltimii metacentrice longitudinale sau transversale pentru o nava cu un tanc

umplut partial, este intotdeauna:
1. pozitiva; j
k
l
m
n
2. constanta; j
k
l
m
n
3. negativa; j
k
l
m
n
k
l
m
n
165.Variatia inaltimii metacentrice longitudinale in cazul unei nave cu un tanc umplut partial, este
proportionala cu:
1. greutatea specifica a lichidului din tanc si cu momentul de inertie al suprafetei libere de lichid calculat fata j
k
l
m
n
de axa centrala transversala de inertie;
2. greutatea specifica a lichidului din tanc si cu momentul de inertie al suprafetei libere de lichid calculat fata j
k
l
m
n
de axa centrala longitudinala de inertie;
3. volumul carenei si deplasamentul navei; j
k
l
m
n
4. nici o varianta corecta. j
k
l
m
n
166.Pentru reducerea influentei negative a suprafetelor libere de lichid, asupra stabilitatii initiale
a navei, tancurile din constructie se vor:
1. dispune paralel cu PD; j

k
l
m
n
2. dispune perpendicular pe PD; j
k
l
m
n
3. diviza cu ajutorul unor diafragme celulare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
167.
In cazul unui tanc umplut partial, a carui

suprafata libera este un dreptunghi de
dimensiuni l si b, momentul de inertie
longitudinal al acestei suprafete, se
1. j
k
l
m
n
lb 3
iL =
12
2. j
k
l
m
n
γlb 3
iL =
12
3. j
k
l
m
n
lb 3
iL =
36

k
l
m
n
168.Pentru un tanc cu suprafata libera de lichid, la care s-au utilizat “n” separatii longitudinale
(diafragme longitudinale), momentul de inertie longitudinal se reduce:
1. j
k
l
m
n
de (n+1) 2 ori
2. j
k
l
m
n
cu (n+1) 2
3. j
k
l
m
n
de n2 ori
4. j
k
l
m
n
cu n2
169.In informatia pentru stabilitate, la bordul navei, pentru fiecare tanc in parte sunt trecute
valorile:
1. corectiilor ce trebuiesc aplicate in cazul existentei unei suprafete libere de lichid; j

k
l
m
n
2. dimensiunilor tancurilor; j
k
l
m
n
3. inaltimilor metacentrice corelate cu fiecare situatie in parte; j
k
l
m
n
k
l
m
n
1. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
2. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
3. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
4. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
5. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
6. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
7. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
8. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
9. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
10. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
11. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
12. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
13. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
14. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
15. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
16. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
17. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
18. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
19. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
20. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
21. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
22. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j
k
l
m
23. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
24. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
25. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
26. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
27. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
28. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
29. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
30. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
31. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
32. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
33. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
34. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
35. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
36. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
37. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
38. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
39. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
40. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
41. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
42. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
43. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
44. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
45. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
46. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
47. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
48. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
49. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
50. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
51. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
52. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
53. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
54. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
55. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
56. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
57. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
58. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
59. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
60. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
61. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
62. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
63. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
64. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
65. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
66. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
67. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
68. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
69. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
70. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
71. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
72. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
73. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
74. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
75. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
76. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
77. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
78. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
79. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
80. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
81. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
82. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
83. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
84. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
85. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
86. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
87. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
88. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
89. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
90. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
91. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
92. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
93. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
94. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
95. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
96. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
97. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
98. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
99. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
100. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
101. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
102. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
103. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
104. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
105. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
106. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
107. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
108. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
109. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
110. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
111. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
112. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
113. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
114. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
115. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
116. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
117. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
118. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
119. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
120. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
121. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
122. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
123. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
124. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
125. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
126. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
127. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
128. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
129. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
130. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
131. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
132. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
133. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
134. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
135. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
136. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
137. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
138. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
139. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
140. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
141. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
142. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
143. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
144. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
145. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
146. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
147. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
148. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
149. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
150. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
151. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
152. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
153. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
154. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
155. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
156. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
157. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
158. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
159. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
160. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
161. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
162. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
163. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
164. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
165. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
166. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
167. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
168. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
169. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

TCVN S T PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TCVN S T PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Cuplul format de forta de greutate si impingerea arhimedica se numeste:

2.Daca KG este mai mic decat KM nava este in situatia de:

5.De ce se spune ca bratul stabilitatii este o "masura" a stabilitatii transversale a navei?

1. deplasamentul navei ramane constant in timpul inclinarii; j

7.Metacentrul transversal se poate considera un punct fix pentru:

1. unghiuri mici de inclinare; j

1. cargou de marfuri generale; j

1. deplasarea de greutati pe verticala de jos in sus; j

11.Daca la o nava GM este mai mica decat 0 ne putem astepta ca:

1. unghiul de inclinare sa descreasca; j

13.Proba de inclinare se efectueaza pentru a determina:

1. cand masa se ambarca pe verticala de greutate; j

19.Inaltimea metacentrului transversal deasupra chiliei este:

20.Formula de calcul a razei metacentrice transversale este:

22.Valoarea inaltimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obtinuta din:

1. informatia de stabilitate pentru comandant; j

23.Bratul de stabilitate reprezinta:

1. B in sensul inclinarii si in sus; j

26.Analizand comparativ stabilitatea transversala si stabilitatea longitudinala a unei nave se

1. stabilitatea transversala este mult mai buna decat stabilitatea longitudinala; j

27.Formula de calcul a momentului unitar al inclinarii transversale este:

28.Formula de calcul a momentului unitar de asieta este:

29.Proba de inclinare are ca scop:

1. determinarea pozitiei metacentrului transversal; j

1. o actiune statica asupra navei; j

31.Un moment exterior actioneaza asupra navei cu intensitatea maxima de la inceput.

1. o actiune statica asupra navei; j

1. deplasarea centrului de carena vertical in jos; j

35.Nava este instabila in una din urmatoarele situatii:

38.Proba de stabilitate se va efectua:

1. pe mare linistita in prezenta curentilor marini; j

39.In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate, inaltimea metacentrica a navei se

LCG = LCB – (KG – KB) tg θ

LCG = LCB – (KG – KB) cos θ

LCG = LCB + (KG – KB) cos θ

42.O incarcatura suspendata la bordul navei influenteaza stabilitatea in sens:

Daca la bordul navei o masa P este suspendata de un fir cu lungimea 1: inaltimea

44.Nava este in echilibru static atunci cand:

45.Nava este in echilibru dinamic atunci cand:

46.Criteriul de vant, conform Registrului Naval Roman este:

47.Diagrama de pantocarene prezinta:

1. variatia bratului stabilitatii de forma in functie de unghiul de inclinare; j

50.Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante:

maximul curbei 1Sϕ se deplaseaza spre

maximul curbei 1Sϕ se deplaseaza spre

maximul curbei 1Sϕ apare la acelasi unghi

4. nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei j

maximul curbei 1sϕ se deplaseaza spre

maximul curbei 1sϕ se deplaseaza spre

maximul curbei 1sϕ apare la acelasi unghi

4. nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei j

1. inaltimea metacentrica transversala se mareste odata cu marirea pescajului navei j

inaltimea metacentrica transversala se

inaltimea metacentrica se mareste sau se

maximul curbei 1Sϕ se deplaseaza spre

maximul curbei 1Sϕ apare la acelasi unghi

4. nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei j

54.Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:

maximul curbei 1Sϕ se deplaseaza spre

maximul curbei 1Sϕ se deplaseaza spre

maximul curbei 1Sϕ apare la acelasi unghi

4. nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei j